AcasăLa Țintă!

La Țintă!

Păcatul literar de a fi mai puţin decât eşti

An de an, fie că se numesc festival sau lectură, târg sau eveniment editorial, manifestările literare par să devină nişte motoraşe închistate în aceeaşi formă de exprimare, bătătorite de nişte norme inflexibile şi lipsite de viaţă. Cu nume grele sau mai puţin grele, cu amestecături, melanjuri valorice şi obligativităţi, cu VIP-uri şi fonduri, cu urne şi diurne, m-am cam plictisit să asist şi să particip la astfel de evenimente. Simt nevoia să nu se mai organizeze nimic doar de dragul de a facilita nişte întâlniri între autori răspândiţi pe arii geografice diferite, de a duce mai departe un nume cu tradiţie (muzeificată între timp), de a fi pur şi simplu politicoasă sau de a continua să sper în ceva ce nu mai este de mult.

Finanţări pentru cultură sau incultură?

Alegerile locale sunt subiectul fierbinte al acestor zile. Cine a fost ales sau reales, de ce sau pentru ce s-a votat şi mai ales cine îşi va respecta generoasele promisiuni din campania electorală sunt doar câteva dintre întrebările aflate pe buzele românilor cu simţ civic. Eu întreb altceva: câţi din banii alocaţi culturii din fiecare buget local vor merge chiar spre evenimentele culturale şi câţi se vor transforma în deja cunoscuţii şi, din păcate, din ce în ce mai emblematicii, mici? Cu berea şi muzica proastă aferente, evident.

Bookfest și lanțul slăbiciunilor editoriale!

Există mai multe tipuri de târguri sau saloane de carte: generaliste, cu public ţintă (dedicate cărţii pentru copii), focusate pe vânzarea drepturilor de autor, focusate pe vânzare de carte. Oricâte tipuri există, publicul se pliază în funcţie de ceea ce i se propune. De asemenea, în cadrul târgurilor de carte publicul poate asista la seminarii legate de modificări ale legislaţiei, seminarii despre noutăţile aduse de noile tehnologii, poate asista la dezbateri despre digitalizarea bibliotecilor, la dezbateri despre provocările pe care le ridică drepturile de autor (opere orfane, opere cu autori imposibil de contactat, piraterie, DRM, Social Digital Rights Management), programe de încurajare a lecturilor etc. În România, în lipsa unui sistem eficient de distribuţie și promovare cu acoperire naţională şi în lipsa unei relaţii coerente între edituri-autori-tipografii-librării-biblioteci etc., târgurile de carte sunt focusate pe vânzarea de carte.

”Micile Vedete de la țară”, la Festivalul de Film de la Cannes

De curând, la Festivalul de film de la Cannes a avut loc premiera filmului educativ pentru copii ”Micile Vedete la țară”, realizat în cadrul Școlii de Film și Televiziune pentru Copii Micile Vedete. Este singurul film românesc pentru copii care participă anul acesta la Cannes și este pentru al doilea an consecutiv când filmele de scurt metraj pentru copii în regia Arianei Pendiuc sunt prezente la cel mai prestigios festival din lume.

Noaptea Muzeelor, cultură gratuită pentru oameni grăbiți

De Noaptea Muzeelor, Bucureștiul a prins viață mai ceva ca de Revelion. Străzile aflate pe ruta dintre obiectivele vizitabile au fost luate cu asalt de lume de tot felul: domni și doamne respectabile, tineri curioși, gură cască, looseri, pițipoance însoțite de cefe groase, popor, într-o vânzoleală continuă, de la un muzeu la altul și, mai ales, la cozi interminabile care s-au format la câteva dintre cele mai importante muzee. Cu bune și cu rele, Noaptea Muzeelor s-a încheiat undeva spre dimineață, puțin după ora 4.00. A rămas, însă, întrebarea: de ce sute de oamenii au preferat să alerge de la un muzeu la altul și să stea la cozi într-o singură noapte? Să fie doar gratuitatea accesului sau consumul de cultură se află tot mai jos pe lista de priorități a românului contemporan, astfel încât bifarea concentrată a vizitării tuturor acestor obiective se pliază mai bine pe ritmul din ce în ce mai haotic și deculturalizat în care oamenii își duc viața?

Poezia, un stimulent contagios

În curând, în perioada 16-20 mai 2012 va începe Târgul Naţional al Cărţii de Poezie/Festivalul de Poezie Bucureşti, ediţia a III-a. Pentru cei nefamiliarizaţi cu poezia, acesta este un must do, un eveniment în cadrul căruia poezia nu va fi găsită doar între copertele cărţilor. Scriitori din toată ţara, nedebutaţi, debutanţi, tineri în ascensiune sau scriitori deja afirmaţi vor putea fi urmăriţi în cadrul lansărilor de carte, lecturilor publice, dezbaterilor şi întrunirilor literare. De asemenea, cărţile cele mai bune de poezie apărute în anul editorial 2011 vor fi prezentate în cadrul Galei Poezie de 10!

Librăriile, de la rudimentar la funcțional?!

Librăriile existente în momentul de faţă încearcă să se adapteze la cerinţele publicului cititor, divers şi pretenţios. Dintr-o discuţie cu persoane care au lucrat în acest domeniu, am aflat nu numai că e nevoie de o readaptare a funcţionalităţii librăriilor, dar şi de o ofertă cât mai inovativă. Fie că sunt librării private sau nu, cititorul clasic are, uneori, un spaţiu amenajat special, unde se poate retrage pentru a răsfoi volumele, înainte de a le cumpăra. Dacă acest lucru se întâmplă în cazul cărţilor tipărite, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre audio-bookuri sau e-bookuri.

Literatură cu îmbunătăţiri şi confort sporit!

Una dintre cele mai cunoscute personalităţi de peste hotare, scriitor, eseist, comentator radio etc. Andrei Codrescu, plecat la sfârşitul anilor `60 din România, nu este doar un nume greu în literatură, dar şi unul dintre acei scriitori care nu s-a dezis de românismul său. Americanii nu-l ştiu de american, ci de român, nu-l ştiu nici de persecutat politic sau oprimat, nici de victimă a sistemului, nici de revoltat al vreunui sistem. Din punctul meu de vedere, nu pot să spun decât banala Jos pălăria!

România, noduri şi semne culturale!

Nu de de globalizare mă cutremur, ci de veşnicia ei! Dincolo de parafrază, de rescrierea canonului, problema identităţii naţionale rămâne şi are, mereu şi mereu, legătură cu felul în care ne păstrăm valorile spirituale şi felul în care le vom perpetua. Fundamental, limba română, cea care coagula mişcările unioniste de altădată, este piatra de temelie a oricărei dezbateri privitoare la relaţia dintre globalizare şi identitatea naţională. Fără să mai vorbim, să mai scriem şi să mai avem o gimnastică înaltă a gândirii în limba română, ne-am putea trasforma, dintr-o naţiune, într-o populaţie de consumatori. Această gimnastică a gândirii şi a stilisticii în limba română trebuie să fie promovată şi premiată de statul român. Scriitorii, artiştii şi profesorii acestei naţiuni asigură un element esenţial de securitate naţională: păstrarea spiritului identitar! Aceşti oameni sunt priviţi ca nişte consumatori de resurse, deşi ei, negreşit, sunt creatori de resurse. Ei duc o luptă de „luminare” din convingere şi fără un suport financiar şi social pe măsură! Lupta lor cu produsele culturale din „satul global” este inegală şi ineficentă. Inegală pentru că nu beneficiază de aceleaşi condiţii de distribuţie şi de promovare a produselor culturale importate şi ineficientă pentru că produsele culturale străine au un alt suport fiscal şi alte ajutoare financiare.

Civilizaţia Spectacolului în ţara pseudo-vedetelor

Învierea Domnului este, fără îndoială, o sărbătoare a spiritului. Și totuși cum să nu te apuce îndoiala când peste tot, în cele două-trei zile libere de Paște, nu s-a vorbit decât despre plăcerile, tot mai primare, ale trupului? Televiziunile și ziarele mioritice au vuit în sus și în jos, în lung și-n lat, despre ce a mâncat X pseudo-vedetă de televiziune, unde și-a petrecut mini-vacanța Z blondă veșnic dezgolită sau ce crime și accidente mortale au avut loc în Noaptea Sfântă. Inclusiv emisiunile de divertisment nu mai sunt ce erau, deși vârsta nu îmi permite nostalgia cupletelor de odinioară. Pe un astfel de fond încărcat cu orice altceva decât spiritualitate, am văzut singura știre cu adevărat tragică, al cărei mesaj ar trebui să ne lovească pe toți în moalele capului: Mario Vargas Llosa prezice, în noua sa carte, "La civilización del espectáculo" (Civilizaţia spectacolului), dispariția culturii și amurgul intelectualilor. Simțiți durerea? Sau ceafa multora e prea groasă pentru o astfel de ”pișcătură”?!

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2025

De 16 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2025, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Premiile Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2025, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 70 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2025: 30 de cărți de poezie, 25 de cărți de proză, 5 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 10 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2026, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2024

De 15 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2024, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 80 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2024: 30 de cărți de poezie,  20 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și  20 de cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2025, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508