AcasăLa Țintă!

La Țintă!

„Marfă cu diamante” la „Strada de C’Arte”: poezie vie la statuie!

Statuia ecvestră a Regelui Carol I a fost înconjurată de grupul poetic MARFĂ și trupa Mike Godoroja & Blue Spirit, la o întâlnire memorabilă pe 26 septembrie 2026, sâmbătă seara. Băncile roșii de pe pavaj au fost ocupate cu grație și curiozitate. Și cei cu loc, și cei numeroși care au stat în picioare au așteptat înserarea să le șoptească noua mantră a toamnei: „Poezia e noul tău playlist!” „Poezie vie la statuie” a fost, astfel, nu doar formula de început a show-ului de poezie și blues „Marfă cu diamante”, din cadrul celei de-a XV-a ediții a Festivalului „Strada de C'Arte”, ci, mai ales, o terapie prin cuvântul rostit și cântat, exersată de câteva sute de spectatori și trecători în fața intrării principale în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” din București.

Despre maternitate și viețile pe care nu le alegem

Laura, naratoarea romanului Povestea fiicei de Guadalupe Nettel*, spune încă din primele pagini un lucru pe care nu multe femei îndrăznesc să-l rostească atât de răspicat: nu și-a dorit niciodată copii. Mai mult decât atât, nu s-a simțit niciodată atrasă de ei. O irită plânsul unui copil într-un avion sau într-o sală de așteptare și ani de zile a încercat să-și convingă prietenele că maternitatea nu este neapărat promisiunea de fericire despre care li se vorbește femeilor. Din punctul ei de vedere, un copil înseamnă și mai puțină libertate, dificultăți economice și griji, oricât de drăguț și de dulce ar fi copilul. Spun că îndrăznește pentru că nu știu câte femei ar avea curajul să spună asta cu voce tare. Pentru o femeie, a nu-și dori copii este încă o alegere greu de mărturisit fără să fie privită cu suspiciune, fără să i se caute explicații și, mai ales, fără să fie judecată. Laura însă nu pare să aibă îndoieli. Știe ce vrea și, mai ales, ce nu vrea. Numai că una este să-ți construiești viața în jurul unor convingeri și alta este să vezi ce se întâmplă cu ele atunci când viața începe să le pună la încercare. Iar Guadalupe Nettel exact asta face cu personajul ei.

Rețeaua Europeană România Culturală

Asociația Opera Scrisă.RO lansează proiectul „Rețeaua Europeană România Culturală”, un hub digital care conectează presa culturală de limbă română din diaspora europeană, realizat împreună cu Filiala Occident – Diaspora și Minorități a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Proiectul se derulează în perioada 1 august – 31 octombrie 2026, online și, în componenta sa fizică, în Spania – Nava, Oviedo, Gijón și Santander –, unde va fi prezentat între 30 septembrie și 5 octombrie 2026. Cu peste 3,1 milioane de cetățeni care trăiesc în alte state membre, România are cea mai numeroasă diasporă din Uniunea Europeană. Pentru aceste comunități, presa de limbă română nu este un lux, ci un instrument prin care își păstrează identitatea. Reviste, portaluri sau radiouri, de la Madrid la Roma și de la Paris la Bruxelles, trăiesc un paradox: niciodată nu au fost mai numeroase și niciodată mai fragile. Publicațiile lucrează izolat, fără securitate cibernetică și fără un cadru de protecție a drepturilor de autor. Portalul www.romaniacultural.eu reunește douăsprezece unități media de limbă română: unsprezece din diaspora europeană (Spania, Italia, Franța, Germania, Belgia) și AgențiadeCarte.ro, ca nod de legătură cu țara. Fiecare publicație își păstrează identitatea și selecția proprie de articole, dar câștigă o vitrină europeană, găzduire performantă și, pentru prima dată, un cadru profesionist de drepturi de autor, administrat de Opera Scrisă.RO.

„O poezie pe care n-o ții minte încetează să fie poezie pentru tine”

Aceleași cuvinte, zece texte și zece feluri diferite de a construi literatură. Cea de-a patra întâlnire online din cadrul proiectului „Mentorat pentru lectură – Rețeaua profesorilor și liceenilor creativi”, desfășurată joi, 24 septembrie 2026, i-a adus din nou față în față pe scriitorii Dan Mircea Cipariu și Florin Iaru cu profesoarele invitate în proiect. De această dată, atelierul a pornit de la textele scrise după o temă aparent simplă: integrarea într-un text poetic a acelorași cuvinte alese, la o repede ochire, chiar de cele 10 profesoare de lima și literatura română – “piatră”, “tirbușon”, “bonsai”, “Toscana”, “vilă”, “crizanteme”, “molie”, “rugină”, “baston”, “poartă”, “telefon”, “cafea”, “copil”, “căprioară”, “tatuaj”, “buric”, “dulap”, “pieton”. Exercițiul arată, poate mai limpede decât o discuție teoretică despre stil, cât de diferit poate lucra fiecare autor cu exact același material verbal: de la melancolie la ironie, de la absurd la narațiune, de la imagine concentrată la parodie. În fond, după cum observa Florin Iaru, fiecare participant aduce în text propria personalitate. „Niciun soi de înșirare de cuvinte nu are sens dacă noi, oamenii, nu le dăm o semnificație. Mintea noastră, cum bine știți, are un tip de oroare de vid. Oamenii vor să dea semnificație tuturor evenimentelor și mai ales tuturor cuvintelor. (...) Odată ce le punem în propoziție, ele încep să aibă un sens pe care îl acordăm noi și, în funcție de sensul pe care noi îl acordăm cuvintelor pe care le-am ales, începem să și construim în jurul lor”, a explicat Florin Iaru. Și tocmai aici devine vizibilă miza exercițiului: aceleași „materiale” produc texte complet diferite.

„Orice obiect este bun câtă vreme reflectă umanitatea din jur”

O pernă care cunoaște insomniile stăpânei, un cuptor cu microunde care se supraîncălzește, o șosetă trădată cu propria clonă, o pastilă care intră în competiție cu un descântec și o litieră geloasă. Sunt câteva dintre personajele neobișnuite care au populat cea de-a treia întâlnire online a proiectului „Mentorat pentru lectură – Rețeaua profesorilor și liceenilor creativi”, desfășurată luni, 21 septembrie 2026. Sub îndrumarea scriitorilor Florin Iaru și Dan Mircea Cipariu, cele zece profesoare de limba și literatura română din București și județul Constanța au trecut de la exercițiile de scriere creativă la discutarea propriilor texte, descoperind că un obiect banal poate deveni protagonistul unei povești despre oameni, iar o temă de atelier poate fi începutul unei proze publicabile.

Oodi-17.000 de metri pătrați de minuni

Am ajuns la Helsinki într-o sâmbătă la prânz, venind pe mare. Orașul ne-a întâmpinat morocănos. O ploaie măruntă și enervantă, două automate de bilete pentru transportul public și, în fața lor, cozi imense. Am scos telefonul și, cu o ușoară strângere de inimă, am plătit prețul piperat pentru două abonamente valabile pe toate liniile. Aveam să constat foarte repede că fusese una dintre cele mai bune investiții ale scurtului, dar intensului nostru sejur în capitala finlandeză. Vremea schimbătoare ne-a făcut să luăm tramvaie aproape la întâmplare. Și poate că a fost mai bine așa. Orașul s-a lăsat descoperit din mers, prin geamurile mari, mult mai repede decât dacă ne-am fi încăpățânat să-l străbatem numai pe jos. Înainte de plecare răsfoisem în grabă câteva ghiduri de călătorie. Toate recomandau, inclusiv pentru arhitectură, Biblioteca Oodi. Nu-i dădusem mare atenție. O bibliotecă, îmi spuneam. Oricât de frumoasă ar fi, tot o bibliotecă rămâne.

„Maximum de emoție cu minimum de mijloace”

Cea de-a doua întâlnire online din programul proiectului „MENTORAT PENTRU LECTURĂ – Rețeaua profesorilor și liceenilor creativi / reteauacreativa.ro”, organizat de Asociația OPERA SCRISĂ.RO și cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național, a avut loc joi, 17 septembrie 2026. De data aceasta, întâlnirea mentorilor Dan Mircea Cipariu și Florin Iaru cu cele zece profesoare de limba și literatura română din București și județul Constanța a pornit chiar de la textele scrise după prima sesiune de formare. Exercițiile propuse la întâlnirea precedentă, o povestire alcătuită numai din dialogul a două sau trei personaje, fără explicațiile naratorului, și o povestire în care fiecare propoziție sau frază să fie construită cu maximum cinci cuvinte semnificative, au devenit punctul de plecare pentru o discuție despre economie în scris, vocea personajului, ritm, credibilitate și, mai ales, despre felul în care asemenea exerciții pot ajunge de la profesoare la elevii lor.

AR ARAD RENSHI, concurs de creativitate literară cu premii de 25.000 de lei

Hub Cultural mARTA anunță lansarea proiectului AR ARAD RENSHI care reunește liceeni din nouă școli din județul Arad, scriitori din generații și geografii literare diferite, ateliere de scriere creativă, spectacole-lecturi publice și o antologie. Proiectul co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național se desfășoară între 1 septembrie și 20 noiembrie 2026 și acordă premii în valoare totală de 25.000 de lei. Renshi este o formă japoneză de poezie colaborativă, în care poemul se scrie în lanț: fiecare autor pornește de la versul cu care a încheiat autorul dinaintea lui. AR ARAD RENSHI mută acest principiu într-un concurs interșcolar, în care liceenii nu scriu izolat, ci unii în continuarea altora. Concursul cere astfel două lucruri deodată – tehnica scrierii creative și lectura atentă a textului celuilalt. Atelierele de scriere creativă, online și fizice, au loc între 10 și 22 octombrie, sub coordonarea scriitorilor Florin Iaru, Dan Mircea Cipariu și Ioan Matiuț. Selecția finală a textelor pentru antologia AR ARAD RENSHI se anunță pe 23 octombrie, iar volumul va fi lansat pe 20 noiembrie, la Filarmonica din Arad. Între 19 și 21 octombrie, proiectul propune trei spectacole-lecturi publice susținute de șase scriitori: Ioana Crăciunescu, Lucia Cuciureanu, Ana Maria Chiorescu, Dragana Lepoiev, Robert Șerban și Andrei Mocuța. Invitați speciali: Mike Godoroja & Blue Spirit. Spectacolele au loc la Casa de Cultură Chișineu-Criș, la Casa de Cultură „Gheorghe Mocuța" din Curtici și la Casa de Cultură a Orașului Ineu. Pe 22 octombrie, în sala „Regele Ferdinand" a Primăriei Municipiului Arad, are loc Gala Premiilor AR ARAD RENSHI, unde vor fi acordate premiile concursului, rezonate de lecturi publice susținute de scriitorii Ioana Crăciunescu, Romulus Bucur și Alexandru Higyed și un concert Mike Godoroja & Blue Spirit. Proiectul se încheie pe 20 noiembrie, la Filarmonica din Arad, cu Gala ARAD RENSHI – evenimentul de lansare a antologiei literare AR ARAD RENSHI, un recital al autorilor selectați și un concert al cvartetului Evolution.

“Dăm și luăm lecții de literatură”

Proiectul „MENTORAT PENTRU LECTURĂ – Rețeaua profesorilor și liceenilor creativi / reteauacreativa.ro”, organizat de Asociația OPERA SCRISĂ.RO și cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național, a început, luni, 14 septembrie 2026, cu prima întâlnire online din programul de formare. Proiectul se desfășoară în perioada 1 septembrie – 30 noiembrie 2026, în București și în județul Constanța, și reunește 10 profesoare de limba și literatura română, care vor lucra cu aproximativ 200 de adolescenți. Mentorii programului de formare sunt scriitorii Dan Mircea Cipariu și Florin Iaru. Cele zece profesoare din rețeaua creativă sunt, din București, dr. Ileana-Dorica Boltașu (Colegiul Național „Iulia Hasdeu”), dr. Cristina Issa (Colegiul Național „Constantin Brâncoveanu”), dr. Lavinia Dumitrescu (Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu”), dr. Anca Boldea-Pînzariu (Colegiul Economic „Costin C. Kirițescu”) și dr. Diana Alina Ene (Liceul Teoretic Bilingv „Miguel de Cervantes”), iar din județul Constanța, dr. Daniela-Maria Varvara (Școala Generală “Gheorghe lazăr”, Corbu), Marinela Oprea (Liceul Teoretic „George Călinescu”, Constanța), Cristina Vasile (Liceul Tehnologic „Lazăr Edeleanu”, Năvodari), Ecaterina Donea (Liceul Tehnologic Cogealac) și Anca Alexandru (Liceul Teoretic „Mihail Kogălniceanu”). Proiectul se derulează în parteneriat cu Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București și cu Muzeul de Artă Constanța, unde va avea loc și sesiunea-pilot „Ekphrasis dobrogean”, susținută de Dan Mircea Cipariu, Ana Daniela Sultana și Mihai Zgondoiu. Parteneri media: Radio România Cultural și AgențiadeCarte.ro. Programul complet, textele profesoarelor și, din 9 noiembrie 2026, textele premiate la concursul național pot fi urmărite pe reteauacreativa.ro.

Turnir, neneacă, pe banii babachii!

Scriitorul și traducătorul Christian W. Schenk a cerut Institutului Cultural Român (ICR) factura Turnirului de Poezie de la Platamonas, Grecia, organizat de Uniunea Scriitorilor din România (USR) în perioada 5-12 iunie 2026. ICR a răspuns oficial, prin adresa nr. RG/230/8/18.08.2026, iar Schenk a făcut public răspunsul: 85.263 de lei pentru o săptămână în care două echipe de poeți din filialele USR au concurat între ele, în fața unui juriu numit de conducerea USR. Cei 11 poeți participanți au primit fiecare câte 4.737 de lei brut, iar membrii juriului au fost remunerați la fel ca poeții din turnir. Juriul a fost format din Varujan Vosganian (președinte), Gabriel Chifu (secretar general), Horia Gârbea (director de imagine și comunicare), Angelo Mitchievici (vicepreședinte), Adrian Alui Gheorghe (comisia de validare), Nicolae Prelipceanu (comisia de validare) și Vasile Spiridon (comisia de validare). Conducerea USR a propus proiectul pentru a primi tot ea onorarii de la finanțatorul ICR. Pe marginea dezvăluirii lui Christian W. Schenk, poeta Elena Vlădăreanu a comentat: „De ani de zile, Uniunea Scriitorilor din România organizează acest «turnir», de fapt o vacanță (uneori în Turcia, alteori în Grecia), la care au acces câțiva membri mai cu moț ai Uniunii.”

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2025

De 16 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2025, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Premiile Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2025, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 70 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2025: 30 de cărți de poezie, 25 de cărți de proză, 5 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 10 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2026, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2024

De 15 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2024, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 80 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2024: 30 de cărți de poezie,  20 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și  20 de cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2025, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508