AcasăLa Țintă!

La Țintă!

La Țintă!

Lucruri care nu se schimbă, dar nu sunt niciodată la fel

Agenția de cArte - 0
Mi-aș dori ca politicienii români de azi să fi citit măcar câteva dintre operele literare din programa școlară. Mi-aș fi dorit și ca ei să fi mers măcar la zece concerte, șapte expoziții, cinci piese de teatru și trei filme românești pe an. Nu neapărat să se culturalizeze, ci doar să înțeleagă că viața e mai complexă decât cea ordonată de decrete, ordonanțe de urgențe, legislație și putere. O politică (oricât succes economic pe cap de locuitor ar avea) nu poate intra în conștiința cetățeanului exclusiv prin discursuri de lemn, adesea agramate. Mai ales când conștiința și sensibilitatea sunt ferecate de pe bancă, excluzând emoția autentică, îndoiala, autoreflexivitatea. Adică umanitatea. Ce vreau să spun cu asta e că nu e suficient ca în școală să spargi baremuri la matematică, fizică și chimie. Toate devin inutile dacă nu se întorc însutit asupra comunității, dintr-o perspectivă universală, asupra noastră înșine. Iar umanitatea nu răzbate niciodată la lumină exclusiv economic. Toate sunt importante, fără îndoială, însă știința fără conștiință e ruina sufletului. Scriu asta oarecum tulburat de incursiunile pe care le-am făcut prin liceele din toată țara. Numărul celor care citesc, ascultă sau văd e foarte mic. Numărul celor care răsfoiesc lumea digitală, în căutarea unui drog mai puternic decât cel consumat în secundele anterioare este în creștere. Asta nu înseamnă că numărul acelora care-și antrenează creierul pentru înțelegere și emoție umană scade, ci doar că procentul lor se micșorează.
La Țintă!

Oglinda și drumul

Agenția de cArte - 0
Cîndva Stendhal a spus despre roman că ar fi „o oglindă purtată de-a lungul unui drum”. O definiție cît se poate de satisfăcătoare pînă spre mijlocul secolului 20. Adică pînă cînd oglinda lui Stendhal a început să se uite în oglindă. Și asta cu mult înainte de marotele post-modernismului parodic și autocontemplativ. Obsedat de stil și de problemele „scriiturii” Flaubert visa încă din secolul 19 să scrie un roman despre nimic, adică fără subiect. Un roman care să se susțină numai și numai prin stil. A încercat și n-a izbutit? Nu știm. A spus asta doar ca să epateze sau ca să se țină la distanță de romanele foileton care inundau piața cu subiecte senzaționaliste? Poate. Oricum încă din secolul 20 oglinda lui Stendhal prinde să se crape, cînd nu se sparge de-a dreptul sau se deformează ca oglinzile din bîlciuri, încît Tomas Mann constată exasperat că sînt date drept romane texte care au tot mai puține legături cu romanul clasic. Același Thomas Mann însă împinge romanul spre eseu în Muntele vrăjit, cu celebrul duel de cuvinte dintre Settembrini și Naphta, care se încheie cu sinuciderea celui de-al doilea, și în paginile despre muzica lui Adrian Leverkühn, compozitorul care și-a vîndut sufletul diavolului, din Doctor Faustus.
La Țintă!

Cel mai psihopoetic meci literar al lui Sorin Gherguț!

Agenția de cArte - 0
În fotbalul mental pe care îl practică Sorin Gherguț în “ceva ceva”, apărut recent la grupul editorial Art, în colecția “pocket”, coordonată de Mihók Tamás, temporizarea deschide și închide jocul ludic și intertextual în care e surprinsă starea de blocaj creativ și existențial a poetului în fața celor mai banale acțiuni (a te așeza la birou, a intra în casă) ori în ipostaza auctorială în care textul este abandonat la cel mai mic stimul exterior. Procrastinarea se (re)găsește (aproape) la fiecare pas al (re)scrierii de sine: “îmi dispare-ndeobște orice elan” , “amânare” / “le mai amână o dată” , “până reobosesc” , “nimic în lucru / nimic încheiat”. Gestionarea timpului și a ritmului vieții este binară, “prea devreme/ prea târziu”, ca un destin implacabil: “e prea devreme să fac orice”, “prea devreme să fac ceva”, “dimineața pun de ceai, mă spăl pe dinți, e încă devreme”, respectiv: “pornesc târziu”, “după zece jumate–unșpe-i târziu”. În meciul vieții, mereu pe muchie de cuțit, timpul nu are o dimensiune fluidă, ci una fragmentată, un balast sau o resursă care se epuizează înainte de a fi utilizată. Fragmentul și Totul vin “prea devreme” , “prea târziu” , “prea puțin” , “timpul lipsește” , “nu-i timp” , “zi de zi, practic”. Poemul “Kaum Zeit”, (“protorondel altoit pe parasonet”), sintetizează matematic această neputință: până la 9:30 p.m. e prea devreme, după 10:30 e prea târziu, iar intervalul rămas este infim. Aceeași idee apare în structura calendaristică din “Paracalende”, unde lunile se succed sufocant, fiind “răzuibile” ca la loz în plic.
La Țintă!

„o virgulă în cearșafurile mari”

Agenția de cArte - 0
Poetica luminii din “Lumina de rezervă”, noul volum de poezie scris de Gabriela Toma, publicat la Tracus Arte, funcționează ca o perdea metafizică prin care e ascunsă ori estompată imaginea Corpului. „Lumina umezeşte podeaua casei", „lumina caldă de deasupra copacului tău", „lumina de rezervă" , „această lumină portocalie" sunt fețe ale unei lumini care nu pariază pe revelație ci pe un minimalism prin care existența este conectată la aparate revivante când viața se retrage în biologie și destin. Nu e lumina revelaţiei, ci lumina minimă care ţine loc de viaţă atunci când viaţa însăși se retrage. Într-o lumină a planului și a jocului secund, Corpul devine un obiect pe câmpul de bătălie al trecerii din lumea cu dor în lumea celor fără de dor. „Corpul tatălui meu se micşorează", „mişcările lui sunt tot mai lente", „noaptea se confundă cu ultima lui respiraţie", „tatuajul ţipătului tău într-o carne străină", „un corp întins pe plajă care seamănă cu lecţia / de anatomie a lui Rembrandt". Corpul traversează, descompune, reconstituie, vindecă ori abandonează realitatea!
La Țintă!

Trăim într-o cultură a fragmentului?

Agenția de cArte - 0
În ultimii ani, nu doar modul în care consumăm informația s-a schimbat, ci și felul în care ne raportăm la cultură. Dacă odinioară lectura unui roman presupunea ore de concentrare, iar vizita la muzeu însemna un parcurs lent, aproape ritualic, astăzi experiența culturală este tot mai des filtrată prin ecranul telefonului și condensată în secvențe de câteva zeci de secunde. TikTok, Instagram Reels și alte platforme bazate pe video scurt nu sunt doar instrumente de comunicare; ele modelează noi reflexe cognitive și noi așteptări culturale. În acest context, apare inevitabil întrebarea: trăim într-o cultură a fragmentului? Nu este prima dată când cultura traversează o revoluție a mediului prin care circulă. De la apariția tiparului, a radioului, a televiziunii și până la cea a internetului, relația dintre creator și public s-a schimbat profund. Particularitatea momentului actual constă însă în viteza fără precedent cu care conținutul este consumat și apoi abandonat. Astăzi, succesul unei idei depinde adesea de capacitatea ei de a capta atenția în primele secunde. Concurența nu mai este doar cu alte cărți, filme sau spectacole, ci cu un flux infinit de stimuli care solicită permanent privirea și reacția utilizatorului.
La Țintă!

12 laureați TZARA DADA sau despre o nouă portiță a minții și a potrivirilor de cuvinte

Agenția de cArte - 0
Luni, 15 iunie 2026, la Centrul Cultural „Acad. Eugen Simion” din Dumbrăveni, județul Suceava, în cadrul celei de-a XIX-a ediții a Festivalului Literar Internațional „Mihai Eminescu”, au fost acordate 12 premii în valoare de 4800 lei laureaților atelierelor de lectură și scriere creativă TZARA DADA, coordonate de scriitorul Dan Mircea Cipariu și prof.univ.dr. Ioan Cristescu și susținute la Liceul Tehnologic „Mihai Eminescu” din Dumbrăveni. „Pot spune că acest proiect a fost interesat. M-a scos din zona de confort și am descoperit noi lucruri despre poezie. Și că poți scrie poezie din aproape orice din jurul tău”, a spus Marius Gafițescu, unul dintre laureați. „A fost ca o gură de aer pe care nu o mai respirasem până acum. Un proiect frumos, în cadrul căruia am descoperit un alt mod de a scrie, cu ajutorul scriitorului Dan Mircea Cipariu, care ne-a deschis o nouă portiță a minții și a potrivirilor de cuvinte”, a mărturisit Teo Loghin. „Participarea la atelierul de scriere creativă a fost o experiență interesantă și plăcută. Activitățile au fost interactive și m-au ajutat să privesc creativitatea din perspective diferite. Personal, am câștigat mai multă încredere în capacitatea mea de a scrie și de a crea.”, a declarat Andreea Daria Galan „Proiectul Tzara Dada mi-a trezit o dorință puternică de a continua să scriu într-un mod inedit. Am învățat cum poate cineva să creeze poezii folosind aceleași cuvinte, fără ca rezultatele să se asemene deloc.”, a concluzionat Daniel Rață. La 130 de ani de la nașterea sa, Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România (A.P.L.E.R.), în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române, a lansat TZARA DADA, un proiect interdisciplinar inspirat de opera lui Tristan Tzara și spiritul avangardei europene, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (A.F.C.N.). În cadrul proiectului Tzara DADA, au fost organizate, în București și în țară – la Oderheiu Secuiesc, Dumbrăveni (Suceava) și Giurgiu, zone defavorizate cultural, ateliere de scriere și lectură creativă dedicate adolescenților, lecturi publice cu poeți consacrați, tururi ghidate, expoziții, conferințe și un spectacol multimedia. „Am exersat, timp de câteva zile, în manieră DaDa, cu elevii de la Liceul Tehnologic Mihai Eminescu din Dumbrăveni, pictopoeme, dicteul automat, hazardul ori colajul atât de bine prizate de avangardiști. 12 liceeni ne dau, astfel, un semn că spiritul viu al frondei literare DaDA nu se predă nici astăzi în fața unei lumi care alungă tot mai mult poezia și cartea din cetate. Le mulțumesc primarului Ioan Pavăl și profesoarei Adriana Duceac pentru că au sprijinit atelierele noastre de lectură și scriere creativă în manieră DADA.”, a spus Dan Mircea Cipariu. AgentiadeCarte.ro este partenerul media al proiectului TZARA DADA.
La Țintă!

12 laureați TZARA DADA, la Dumbrăveni – Suceava

Agenția de cArte - 0
Luni, 15 iunie 2026, la Centrul Cultural „Acad. Eugen Simion” din Dumbrăveni, județul Suceava, în cadrul celei de-a XIX-a ediții a Festivalului Literar Internațional „Mihai Eminescu”, vor fi acordate 12 premii în valoare de 4800 lei pentru laureații atelierelor de lectură și scriere creativă TZARA DADA, coordonate de scriitorul Dan Mircea Cipariu și prof.univ.dr. Ioan Cristescu. La 130 de ani de la nașterea sa, Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România (A.P.L.E.R.), în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române, a lansat TZARA DADA, un proiect interdisciplinar inspirat de opera lui Tristan Tzara și spiritul avangardei europene, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (A.F.C.N.). În cadrul proiectului Tzara DADA, au fost organizate, în București și în țară – la Oderheiu Secuiesc, Dumbrăveni (Suceava) și Giurgiu, zone defavorizate cultural, ateliere de scriere și lectură creativă dedicate adolescenților, lecturi publice cu poeți consacrați, tururi ghidate, expoziții, conferințe și un spectacol multimedia. „Am exersat, timp de câteva zile, în manieră DaDa, cu elevii de la Liceul Tehnologic Mihai Eminescu din Dumbrăveni, pictopoeme, dicteul automat, hazardul ori colajul atât de bine prizate de avangardiști. 12 liceeni ne dau, astfel, un semn că spiritul viu al frondei literare DaDA nu se predă nici astăzi în fața unei lumi care alungă tot mai mult poezia și cartea din cetate. ”, a spus Dan Mircea Cipariu. Festivalul Literar Internațional „Mihai Eminescu” este organizat de Primăria Comunei Dumbrăveni și Centrul Cultural „Acad. Eugen Simion”. AgentiadeCarte.ro este partenerul media al proiectului TZARA DADA. alba-neagra pisica-clește eliberează buburuza trei cuvinte scrise cu ruj: „poarta e deschisă!” ciorapi-plasă și evantaie de iasomie ies din ceasul cu muzici de nuntă Isaia dănțuiește și din când în când îi punem piedică Dan Mircea Cipariu (poem scris, cot la cot, cu liceenii din Dumbrăveni, în cadrul proiectului TZARA DADA)
La Țintă!

Lectură publică și Premiul Tzara DADA, la Bookfest 2026

Agenția de cArte - 0
Duminică, 7 iunie 2026, la ora 11.00, Cafeneaua DaDa din cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest, ediția a XIX-a, a găzduit o lectură publică, ceremonia de acordare a Premiului TZARA DADA și finisajul expoziției omonime organizate de Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER), în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române, în cadrul proiectului interdisciplinar TZARA DADA (www.tzaradada.ro), co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN). Într-un an aniversar – 2026 marchează 130 de ani de la nașterea lui Tristan Tzara–, lectura publică i-a reunit pe poeții Miruna Vlada și Cosmin Perța, ale căror texte au reverberat firesc în spațiul expoziției: printre panourile informative, periodicele dadaiste și fotografiile din colecția muzeului, lângă instalația de desene și pictopoeme semnată de Mircia Dumitrescu și Mihai Zgondoiu, alături de scriitorul Dan Mircea Cipariu. Momentul central al întâlnirii a fost acordarea Premiului Tzara DADA elevului Ștefan Matei Marinescu, 16 ani, din clasa a IX-a la Colegiul Național „Mihai Viteazul” din București, participant la atelierele de lectură și scriere creativă coordonate de Dan Mircea Cipariu și prof.univ.dr. Ioan Cristescu. Tânărul laureat a citit la microfon, în fața publicului, Poem v216, realizat la o imprimantă 3D, rotind cele 216 posibilități ale mașinăriei sale poetice, o veritabilă “poezie a hazardului” în descendența directă a tehnicilor creative ale dadaiștilor în care sensul se naște din combinație și hazard. AgentiadeCarte.ro este partenerul media al proiectului TZARA DADA.
La Țintă!

Expoziție și lectură publică TZARA DADA, la Bookfest 2026

Agenția de cArte - 0
Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER), în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române, prezintă, între 3-7 iunie 2026, la Cafeneaua DaDa din cadrul Salonului Internațional de Carte- Bookfest, ediția a XIX-a, Romexpo, Pavilionul B2, proiectul TZARA DADA, un proiect interdisciplinar inspirat de opera lui Tristan Tzara și spiritul avangardei europene, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN). Expoziția TZARA DADA, curatoriată de Cătălin Davidescu și Monica Morariu, cuprinde panouri informative, periodice dadaiste și fotografii din colecția muzeului, precum și o instalație de desene și pictopoeme, realizată de Mircia Dumitrescu și Mihai Zgondoiu. Duminică, 7 iunie 2026, ora 11.00, are loc o lectură publică TZARA DADA a poeților Miruna Vlada și Cosmin Perța și acordarea Premiului Tzara DADA elevului Ștefan Matei Marinescu, clasa a IX-a, Colegiul Național „Mihai Viteazul” din București, participant la atelierele de lectură și scriere creativă coordonate de Dan Mircea Cipariu și prof.univ.dr. Ioan Cristescu. În expoziția TZARA DADA sunt prezente și câteva lucrări ale copiilor și adolescenților din Odorheiu Secuiesc, rezultatul atelierelor de pictopoeme, coordonate de Dan Mircea Cipariu și realizate în cadrul proiectului. Proiectul TZARA DADA organizează, în București și în țară – la Oderheiu Secuiesc, Dumbrăveni (Suceava) și Giurgiu, zone defavorizate cultural, ateliere de scriere și lectură creativă dedicate adolescenților, lecturi publice cu poeți consacrați, tururi ghidate, expoziții, conferințe și un spectacol multimedia. AgentiadeCarte.ro este partenerul media al proiectului TZARA DADA.
La Țintă!

Poezie de Cotroceni: 15 poeți în Bazarul de Cotroceni

Agenția de cArte - 0
Sâmbătă și duminică 6–7 iunie 2026, poezia iese din cărți și se întoarce pe străzile, în curțile și în cafenelele cartierului Cotroceni din București. Pentru al treilea an consecutiv, poeta Miruna Vlada – ea însăși rezidentă a cartierului – aduce poezia clasică și contemporană în programul Bazar de Cotroceni, prin seria de evenimente itinerante Poezie de Cotroceni. Ediția 2026 reunește următoarele lecturi publice ale poeților Anca Ioana Câdă, Paul Gabriel Sandu, Mihai Ivașcu, Oana Ninu, Andrei Zbîrnea, Dan Mircea Cipariu, Alina Purcaru, Domnica Drumea, Răzvan Țupa, Cristina Ispas, Cristina Bogdan, Cătălina Bălan, Diana Iepure și Mina Decu. De asemenea, vor fi realizate rememorări ale poeților celebri care au locuit în Cotroceni, un performance poetic și un tur ghidat realizat în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române din București, la Casa Memorială Ion Minulescu și Claudia Millian. Scopul prooiectului este să reamintească vizitatorilor că poezia a fost mereu prezentă în Cotroceni – pe străzi, în curți și în biblioteci. Pe de o parte, prin poeții cunoscuți care au trăit și au creat aici, printre care Ion Barbu, Vasile Voiculescu, Ion Minulescu și Claudia Millian sunt cei mai cunoscuți. Pe de altă parte, prin vocile poetelor și poeților contemporani, din generații și stiluri foarte diferite . Ei vor face un pod peste timpuri: vor citi din cele mai recente poeme ale lor, dar și câte un poem preferat din repertoriul poeților care au locuit în Cotroceni. Toate lecturile vor fi moderate de Miruna Vlada.
123...56Pagina 1 din 56

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2025

De 16 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2025, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Premiile Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2025, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 70 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2025: 30 de cărți de poezie, 25 de cărți de proză, 5 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 10 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2026, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2024

De 15 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2024, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 80 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2024: 30 de cărți de poezie,  20 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și  20 de cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2025, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508