spot_img
AcasăLa Țintă!

La Țintă!

Regulamentul celei de-a XIII-a ediții a Galei Tinerilor Scriitori

Asociaţia EURO CULTURART anunță realizarea programului GALA TINERILOR SCRIITORI / CARTEA DE POEZIE A ANULUI 2023 pentru celebrarea celei de-a paisprezecea ediții a Zilei Culturii Naționale, luni, 15 ianuarie 2024, ora 16.00, în Sala Iosif Naghiu a Muzeului Național al Literaturii Române din București (Calea Griviței nr. 64-66). Juriul va fi compus din Bianca Burţa-Cernat, Cristina Bogdan şi Cosmin Perța. Juriul va anunţa luni, 8 ianuarie 2024, nominalizările pentru Tânărul Poet al anului 2023, Tânărul Prozator al anului 2023 și pentru Tânărul Critic al anului 2023. Câştigătorii celor trei secţiuni vor fi desemnaţi şi prezentaţi la Gala Tinerilor Scriitori; de asemenea, marele câştigător, Tânărul Scriitor al anului 2023, ales dintre toate cărțile nominalizate pentru cele trei secțiuni. Premiul CARTEA DE POEZIE A ANULUI 2023 pentru autorul celui mai important volum de versuri din anul editorial 2023 va fi oferit în cadrul Galei Tinerilor Scriitori, ediția a XIV-a. Artistul vizual Mihai Zgondoiu va realiza afişul și diplomele Galei Tinerilor Scriitori. Gala Tinerilor Scriitori se va desfăşura în cadrul unui eveniment multiart ce îi va avea ca invitați speciali pe tânăra soprană Ana-Maria Godoroja alături muzicienii din trupa de blues&jazz Mike Godoroja & Blue Spirit. Gala Tinerilor Scriitori va fi difuzată în direct de către Radio România Cultural, producător: Anamaria Spătaru. Amfitrion: Dan Mircea Cipariu. Coproducător: Radio România Cultural. Co-organizatori: Muzeul Național al Literaturii Române din București. Parteneri: APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România) și Opera Scrisă.ro-societate de gestiune a drepturilor de autori. Editorii și autorii sunt invitați să trimită cărți (anul editorial 2023!) pentru jurizare pe adresa str. Străbună nr. 26, sector 1, București, cu precizarea “Pentru Premiile Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2023″, până vineri, 22 decembrie 2023, ora 17.00. AgenţiadeCarte.ro, partenerul tradiţional al proiectului, vă prezintă Regulamentul Premiilor GALA TINERILOR SCRIITORI / CARTEA DE POEZIE A ANULUI 2023.

Tablou emoționant al speranței și suferinței la Teatrul Odeon, regizat de Carmen Lidia Vidu

Suferința îndeplinește o varietate de funcții în viața unei ființe umane. Ea poate provoca o degradare a personalității sau poate favoriza o dezvoltare a personalității. Sigmund Freud a privit cultura ca o sursă de suferință, iar comportamentaliștii au considerat că nu este nevoie de o analiză a experienței interioare a omului. Schimbarea radicală a viziunii asupra suferinței a fost produsă în lucrările lui Viktor Frankl, care credea că a fi om înseamnă a suferi. Teoria suferinței a lui Max Scheler sugerează că acest sentiment are un scop, iar fiecare individ are sarcina de a găsi motivul propriei suferințe. Problema psihologică elementară, întâlnită în suferință, este aceea de a da suferinței un sens. Regizoarea Carmen Lidia Vidu prezintă pe scena Teatrului Odeon din București un spectacol, al cărui scenariu îl și semnează, despre suferințele pe care ne este tare greu să le dezvăluim celorlalți, de teamă că nu vom fi înțeleși și că vom fi judecați.

Feminități explorate și exorcizate

Singurătatea în cuplu e oare direct proporțională cu creșterea anomiei și a sinuciderilor în societățile postcomuniste și postindustriale? Cât din ce aducem negativ din raporturile noastre sociale este descărcat și tensionat într-o relație de cuplu, în toate formele pe care le putem imagina? Aceste întrebări s-au încărcat de posibile și nuanțate răspunsuri sugerate de cele două spectacole recente montate de Chris Simion-Mercurian din doi dramaturgi norvegieni, Henrik Ibsen și Jon Fosse, premiantul Nobel pentru literatură din acest an. În ”Nora. O casă de păpuși” și în ”Cineva are să vină”,  feminitatea față cu autoritatea patriarhală și fețele singurătății dintr-o căsnicie sunt multiplicate în secvențe repetitive și obsedante prin care sunt subliniate discursuri și argumente despre ”adevărata” viață de familie, ”adevărata” morală socială, ”adevărata” fericire. Cu două actrițe care sunt capabile de eliberatoare și rafinate expresivități spectaculare, Ofelia Popi (Ea) și Irina Movilă (Nora), tot ce e mai ascuns și mai plin de spaime și întuneric între soți electrizează vieți și destine pentru a trece de proba probelor: cum să fim mai oameni și cum să ne descoperim sinele! Nu întâmplător, aceste spectacole sunt sold out la TNB și ArCub și susțin demersul Grivița 53 realizat cu sprijinul granturilor SEE prin Programul RO-Cultura!

România memoriei

În bătăliille personale, de grup, etnice, religioase sau după felul şi chipul unor taxonomii sociale şi etice, memoria joacă un rol identitar. A avea memorie fără mecanisme prin care să o putem accesa devine o problemă şi de suport tehnic, şi de infrastructură a circuitului valorilor sociale şi spirituale. Realitatea lipsei de memorie mi-a fost declanşată după ce am citit, în ultima vreme, ştiri şi pagini web despre România unui viitor mai recent sau mai îndepărtat. Fie că e vorba despre o comisie prezidenţială, fie că este vorba despre o platformă lansată de un prim-ministru, România pare a fi proiectată doar într-o manieră de mecanică a Viitorului, într-o ipoteză în care constructul futurologic e apanajul bancherilor, tehnocraţilor şi al hipsterilor. Cu toate că stindardul Marii Uniri de la 1918 este fluturat ca punct de plecare într-o (re)configurare a priorităţilor naţionale, propunerile care privesc rolul identitar al culturii române vii şi al patrimoniului oferit de creatorii români contemporani sunt sublime, dar lipsesc cu desăvârşire! Ce fel de Românie proiectăm fără să avem în vedere modul în care îi accesăm memoria? Fără a rezolva marile probleme tehnice de stocare a informaţiei, fără a gândi, la priorităţi, ca ţara noastră să devină un furnizor cu rază regională şi europeană de stocare şi prelucrare a informaţiei, vom putea imagina un viitor care nu va rezista mai mult de câţiva ani pe un suport electronic. Iată de ce propunerea mea se numeşte – România Memoriei!

Poezia geometriei și geometria poeziei lui Ion Barbu*

O fericită conjuncție astrală face ca matematicianul de mare clasă care e Bogdan Suceavă să fie și un excelent practicant al umanioarelor, în format epic, dar și parte din clubul restrîns al prețuitorilor matematicianului-poet Dan Barbilian/Ion Barbu. Din această mult prielnică asemănare cu Ianus Bifrons, Bogdan Suceavă a scris eseul Adîncul acestei calme creste** care merită o întîmpinare cu plecăciuni. Ori, cum a primit cu avîntat entuziasm Ion Barbu răsăritul Crailor de Curtea-Veche: „Necuvenită cinste! Astăzi prostescul nostru scris se căftănește!“. Autorul acestui prinos, fiind el însuși printre iubitorii Jocului secund, a primit ca pe un ales răsfăț inspirata decriptare a poeticii lui Ion Barbu din unghiul larg cuprinzător al filosofiei matematicii care l-a inspirat pe Dan Barbilian. Încercările filologilor de a descifra enigmele din versurile ermetice ale lui Ion Barbu s-au soldat cel mai adesea cu simple „traduceri“ în limbaj profan ale încifratelor poeme ale matematicianului. Astfel că. în afară de Tudor Vianu, prieten apropiat și confident al lui Barbu, de fizicianul filosof Basarab Nicolescu, de Matei Călinescu, de Solomon Marcus care s-au apropiat din perspectiva potrivită de versurile sale, mai toți ceilalți comentatori ai lui Ion Barbu fac cărare pe urmele interpretării ironic-simplificatoare pe care o dă G. Călinescu Jocului secund în Istoria literaturii române…

Contra-argumentul Argumentului

Mai totdeauna juriile literare simt nevoia să dea explicații pentru alegerile lor, pornind de la presupunerea că cititorii le-ar pune întrebarea: „De ce a fost premiat cutare autor?” Din cauză că așa și așa, emite cît poate mai convingător juriul. La juriile competițiilor internaționale nevoia unui argument se justifică prin temerea că poate cititorii din cutare țară n-or fi știind cine e autorul. E nevoie de un argument și pentru premierea debutanților în concursurile literare naționale. Dar pentru autorii notorii, de valoare recunoscută și în lumea largă, Argumentele juriilor par menite ceremoniilor de premiere – un mijloc prin care juriul își dă singur importanță în raport cu autorul premiat. Sau, din nenorocire, e nevoie de un Argument atunci cînd un autor e premiat din motive care n-au legătură cu valoarea sa artistică, ci doar cu politica extraliterară a juriului. Atunci motivația juriului are aceeași funcție ca îndepărtarea muștelor de pe căciulă.

“Dacă înțelegi ceva din situația Ierusalimului de azi, înseamnă că ți s-a explicat prost.”

“Aici la Vatican, vă apreciem credința și libertatea”, i-a spus cardinalul Lorenzo Fazzini lui Éric-Emmanuel Schmitt, într-o convorbire telefonică total neașteptată pentru acesta din urmă. Cardinalul venea cu o propunere. Și anume îi oferea scriitorului prilejul de a vizita Țara Sfântă, cu speranța că după ce va vedea niște locuri și va avea niște întâlniri se va întoarce cu un caiet de călătorie, un jurnal. La început Schmitt este străbătut de îndoieli, îi este greu să scape de tirania romanelor sale care se cer scrise și care îi răpesc tot timpul, se întreabă la ce bun și de ce credința sa ar avea nevoie de corporalitate. O întrebare totuși nu îi dă pace: “Nu cumva, mai presus de mine, o instanță anume îmi pregătește o surpriză?” Așa că până la urmă va accepta. Și deși recunoaște că, de obicei, chiar și pentru o călătorie scurtă înghesuie în bagaj câteva cărți, de data aceasta va lua cu el doar Biblia.

Înapoi la adevărul uitat

În Zvonuri despre sfârșitul lumii*, recent apărutul său roman nonficțional, al cărui prim tiraj s-a epuizat, Stelian Tănase scrie despre perioada neagră din istoria României, cuprinsă între anii 1944, cînd trupele sovietice au ocupat țara, și 1953, cînd generalissimul Iosif Visarionovici Stalin a murit după o congestie cerebrală, în dacea sa de lîngă Moscova. Anii stalinizării României, în care s-a sfîrșit o lume, cea de pînă la invazia sovietică, și s-a instalat la putere regimul totalitar comunist, anii despre care s-a mințit intens în istoriografia României și în majoritatea romanelor despre „obsedantul deceniu”, formula lui Marin Preda, publicate la noi pînă în în 1989. Anii în care Academia Română a fost epurată după model sovietic și a devenit prin decret Academia Republicii Populare Române, anii în care Societatea Scriitorilor Români a fost substituită prin rapt, tot printr-un ucaz guvernamental, de Uniunea Scriitorilor Români. De la acel ucaz stalinist din 1949 se revendică azi U.S.R., condusă de N. Manolescu, încît probabil că despre cartea lui Stelian Tănase nu se scrie în publicațiile Uniunii și din pricină că Zvonuri despre sfârșitul lumii agită apele tulburi în care și-a găsit sfîrșitul democrația breslei scriitorilor din România.

În așteptarea miracolului

Aștept de vreo patru ani ieșirea în lume a lui Gabriel Florin Macsim*. Cîștigător al unui concurs de debut de la o editură importantă, pandemia i-a suprimat bucuria (fie-mi scuzată rima involuntară) și l-a supus unei lungi cazne. Cazna așteptării fără termen. Ce autor nu suferă dacă numără zilele și vede că nu-și vede cartea? Dar cei mai destoinici cititori l-au putut descoperi, pe rînd, în paginile revistei ”Iocan”, în antologia KIWI și în revista ”Timpul”. Așadar, bun debutul și bun venit, Macsim, cu „cs”, nu cu „x”! Volumul de proză (nu prea scurtă) „Vezi mîinile mele” (cu „î”, nu cu „â”) este unul unitar, cu o temă care domină toate povestirile: miracolul. Peste tot, supranaturalul își vîră coada sau limba despicată în realitatea palpabilă, răsturnîndu-i sensurile. Un invalid simte că îi crește, miraculos, membrul amputat, ca unui axolot. Nimic, nici un medic nu îi mai poate extrage credința într-un miracol. De fapt, sub credința asta se ascunde altceva, mult mai fragil, un paradis pierdut.

Brâncuși- emoția revederii și întoarcerea acasă

„Nu căutați formule obscure, nici mistere. Eu vă dau bucurie pură. Priviți-le până când veți vedea.” (Brâncuși) Timișoara parcă înflorise în ziua deschiderii expoziției “Brâncuși: surse românești și perspective universale”. Pe străzile din jurul Muzeului de Artă, emoția și entuziasmul se citeau în privirile celor care așteptau, deja cu ore inainte, ca ușile să se deschidă. Tot Bucureștiul cultural era acolo, jurnaliștii se întreceau să mai afle ceva, să prindă câteva cadre bune, artiști din toate domeniile așteptau și ei întâlnirea cu artistul absolut. La ora vernisajului ne-am strâns cu toții pe scările muzeului. Aveam senzația că dincolo de ușă ne așteaptă un fel de curte a miracolelor, eram nerăbdători ca niște copii. Din fericire discursurile formale nu au durat mult și a venit momentul cuvântului doamnei Doina Lemny. Erudiția sa, pasiunea și iubirea care i se citeau în glas, m-au făcut să mă gândesc o clipă că probabil de acolo, din cer, Brâncuși însuși și-a ales exegeții, ca să fie pe măsura lui. Am aflat pe surse că doamna Lemny a făcut niște presiuni extraordinare, niște demersuri extrem de complicate ca anumite lucrări să ajungă în țară. A dorit o expoziție dedicată românilor, a muncit pentru ea și nu a admis compromisuri.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508