spot_img
AcasăStudioul de carte

Studioul de carte

”Nu ştiu dacă poate exista înţelegere veritabilă fără acceptare”

Emilia Faur a primit Premiul Tânărul prozator al anului 2023, în cadrul Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, pentru volumul ”Viața e a mea”, Editura Polirom. ”Un roman despre feminism și feminitate, despre societate și constrângeri fizice sau mentalitare, despre sărăcie și contraste și despre efectele psihice și sufletești ale acestor contraste. O perspectivă dinamică ce se deplasează din cuplu în familie, în mediu social, printre etichete, predeterminări și prejudecăți, identificând trauma și oroarea, dar într-o manieră aproape poetică, în care atrocitatea este îmblânzită de speranță, cruzimea de stranietate, vulgaritatea de frumusețe și neputința de melancolie. Atenția la detalii, excelentul spirit de observație și curajul tematic sunt dublate de o fină cunoaștere și interpretare a psihicului uman, atât la nivel individual, cât și societal. Rezultă personaje verosimile și credibile, ba chiar recognoscibile, și o analiză stratificată, minunat strunită narativ din punct de vedere al intensității. O construcție laborioasă cu multe puncte de vedere, din interior și exterior, și nuanțe care evocă neliniști și se contopesc într-un punct de fierbere în care realitatea se apropie de limita suportabilității și colaps. Rămân frica și dragostea. Și un set de porunci de supraviețuire.”, a spus Cosmin Perța în cadrul Galei . În cadrul campaniei de promovare a laureaților Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, un proiect cultural finanțat de Ministerul Culturii, Dan Mircea Cipariu și Tudor Voicu au dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu Emilia Faur.

”Dacă lectura acestui interviu durează 15 minute, să zicem, atunci aproximativ 250,000 de găini au fost omorâte, doar în SUA, în acest timp”

Maria Martelli a primit Premiul Tânărul poet al anului 2023, în cadrul Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, pentru volumul ”Cea mai norocoasă ființă”, editura frACTalia. ”O carte care reușește să anihileze ruptura dintre uman și non-uman, dintre ființele care aparțin unor regimuri ontologice diferite, pe care societatea le-a configurat, în mod eronat, în perechi opozitive, stabilind raporturi de forță și de dominație între ele. O pledoarie pentru o spiritualitate non-duală, pentru regăsirea într-un spațiu comun al recunoștinței față de tot ceea ce înseamnă întregul existențial, cu fețele și fațetele lui. Un volum țesut din cuvinte limpezi și ziditoare, care dinamitează ideea capitalistă a norocului înțeles ca o condiție individuală și individualistă, plasându-l într-un context comunitar antispeciist, cu accente feministe. Norocul nu mai este un dat sau o realitate închisă în sine însăși, supusă unor instanțe de dincolo de lumea aceasta, ci devine o posibilitate de acțiune și, implicit, de eliberare din chingile unui univers organizat, îndeobște și profund nedrept, ierarhic. Propunerea autoarei este să privim printr-o altă ferestruică ideea de noroc, să o luminăm diferit. Norocul ca formă de libertate, de eliberare, de descătușare dintr-o sumă de constrângeri și de convingeri care dau naștere altor constrângeri. Norocul ca bucurie împărțită și împărtășită (versuri precum Norocul e ceva ciudat, dar poate fi multiplicat sau Norocul? Norocul e de împărțit, întrupat, multiplicat atestă această viziune asupra realității pe care o putem construi pe alte temelii), ca respirație firească lângă o altă respirație, care nu se exclud, ci se întâlnesc fericit. Norocul de a conștientiza darul unor lucruri simple și esențiale – de pildă, acela de a trăi în proximitatea unui cireș. O carte ca un semn de recunoștință și ca o încercare de a da glas celor care-l au (ființele non-umane), dar rămâne imposibil de auzit pentru cei mai mulți dintre noi.”, a spus Cristina Bogdan în cadrul Galei. În cadrul campaniei de promovare a laureaților Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, un proiect cultural finanțat de Ministerul Culturii, Dan Mircea Cipariu și Tudor Voicu au dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu Maria Martelli.

„Întâlnirea cu personalitatea culturală și umană a Monicăi Lovinescu cred că ar trebui să aibă loc la un moment dat în viața fiecărui roman”

Premiera absolută de teatru radiofonic „Între câine și lup” va fi difuzată, la Radio România Cultural, sâmbătă, 18 noiembrie 2023, de la ora 17.00. Scenariul original, de Ilinca Stihi, este inspirat de viața și opera Monicăi Lovinescu, cu inserții din materiale documentare aparținând Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității. Regia este semnată, de asemenea, de Ilinca Stihi, care i-a distribuit în rolurile principale pe Maia Morgenstern și Zoltan Octavian Butuc. Scenariul dezvoltă momentul atentatului asupra vieții Monicăi Lovinescu, din 18 noiembrie 1977, și are aspectul unui thriller în care vom descoperi personajul Monica Lovinescu într-o dimensiune profund umană, aflat într-o stare precară, de teamă. Profund rănită, ea se va confrunta cu proprii demoni și cu propria misiune, aflată permanent sub lupa malefică a Securității. „Între câine și lup” nu este un scenariu biografic al unui personaj transformat în erou, ci mai degrabă interoghează motivele rolului asumat de Monica Lovinescu și ale prețului plătit pentru o libertate continuu supravegheată. Ilinca Stihi a purtat un dialog cu Anamaria Spătaru despre proiectul radiofonic dedicat Monicăi Lovinescu.

”Poezia m-a însoţit mereu, m-a îmbrăţişat când mi-a fost greu şi m-a sărutat de noapte bună”

Doina Roman, născută în Ploiești, a absolvit Business Administration la Open University Business School, Regatul Unit. A lucrat pentru Agenția de Presă REUTERS și în prezent se ocupă de afaceri. Conduce revista literară ”Utopiqa”, este membru al Uniunii Scriitorilor din România și a debutat în 2014 cu romanul ”Pragul”, publicat la Editura Tracus Arte, tradus mai târziu și în Noua Zeelandă. Au urmat: ”Maestrul si jumătate lebadă”, volum de poezie, ”Pragul 2 – Umbra martor”, ”Pragul 3 – Ultimul trimis Oserp”, romanul ”Prea mulți zei pentru un deșert” și romanul ”Fata cea mică a timpului”. Premii obținute: - 2015: RomCon, – Premiul pentru cea mai bună carte la debut în volum. - 2017: Dortmund, Germania, SESF – Premiul CHRYSALIDE. - 2017: Premiile Vladimir Colin, ediția a VII-a, București – Premiul pentru cea mai bună carte la categoria New weird, Dark fantasy, Gothic, Horror; - 2018: RomCon, – Premiul pentru cel mai bun roman al anului 2017.- 2022: Premiul I la concursul internațional pentru proză scurtă, revista ”Jurnal Israelian”, Tel Aviv. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu scriitoarea Doina Roman. ”Aşa cum spune toată lumea, prima dragoste nu se uită niciodată. Nici eu n-am uitat-o, asta înseamnă că poezia m-a însoţit mereu, m-a îmbrăţişat când mi-a fost greu şi m-a sărutat de noapte bună. Aşa că, într-o zi, a trebuit să o arăt lumii, mai ales că Leopardul s-a născut şi a crescut o dată cu mine, în mine. Pot să spun că este avatarul meu preferat. Mă simt perfect în pielea acestui animal. Da, îmi place să cred că sunt o bestie blândă care se plimbă pe Calea Victoriei şi vede lumea cu ochi de felină total stăpână pe forţă şi pe destinul ei de fiară exotica.” (Doian Roman)

„Cred că, dincolo de localizarea specifică a unui regim despotic, povestea asta a revoltei și a căutării unui spațiu mai bun de trăit este...

Dan Pleșa este editor, scriitor și jurnalist cultural. A absolvit Academia de Teatru și Film –specializarea scenaristică și critică de film. A activat în presă și peste zece ani la o casă de discuri ca producător. Se numără printre fondatorii editurii Vellant și al revistei de proză scurtă „iocan” – singura revistă de proză scurtă din România care apare în format tipărit. A publicat poezie în diverse periodice și în volumele: ”Marfă” – (antologie de grup) 1996 (împreună cu Bogdan O Popescu, Dan Mircea Cipariu, Sorin Gherguț și Florin Dumitrescu), ”Marfă reîncărcată” (antologie de grup) 2011 (împreună cu Bogdan O Popescu, Dan Mircea Cipariu, Sorin Gherguț și Florin Dumitrescu). Proză scurtă publicată în antologiile ”Prima dată” și ”Cum iubim”, și în volumul de autor ”Povești de dragoste și neputință” – Editura Vellant 2019. ”Miere neagră” este debutul lui în roman. Anamaria Spătaru a dialogat, în exclusivitatea pentru AgențiadecArte.ro, cu scriitorul Dan Pleșa despre romanul ”Miere neagră”.

”Munca s-a transformat în joc și jocul în muncă”

Simona Epure s-a născut la Reșița. A absolvit Facultatea de Științe, secția Fizică a Universităţii din Craiova, în 1993 și Facultatea de Drept, Universitatea din Craiova, promoția 2001. A debutat ca scriitor în 2014, publicând până în prezent 20 cărți de literatură pentru copii. Autoarea a fost premiată în nenumărate rânduri, iar despre cărțile ei se scrie cu entuziasm. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu scriitoarea Simona Epure. - Cât au contat curajul, munca și deschiderea către joc în momentul în care ai început această aventură în lumea literaturii pentru copii? - De curaj am avut nevoie doar la început, când nu eram sigură că voi putea transmite copiilor tot ceea ce voiam să ajungă la ei. Apoi munca s-a transformat în joc și jocul în muncă, dacă pot să spun așa, și din acel moment am știut că doar asta vreau să fac mai departe, să scriu cărți pentru copii. - Toți am fost și am rămas, mai mult sau mai puțin, copii. Simți că literatura pentru copii e un bun refugiu (și) pentru părinți/ adulți? - Cu siguranță că literatura pentru copii este un bun refugiu și pentru cei mari. Citindu-le celor mici, adulții vor intra în poveste, vor citi pe voci, vor interpreta personaje etc, așa că se vor rupe de cotidian vrând-nevrând.

”Sunt leneșă, ca și lumea fanariotă, scriu pe divan și uneori port cercei lungi”

Doina Ruști a scris romane cu miză socială puternică, între care ”Fantoma din moară” (2008), ”Lizoanca” (2009), dar și trilogia ”fanariotă”, compusă din ”Homeric” (2019), ”Mâța Vinerii” (2017) și ”Manuscrisul fanariot” (2015). Cel mai recent roman al său este ”Paturi oculte” (2020), urmat de două volume de povestiri: ”Ciudățenii amoroase din Bucureștiul fanariot” (2022) și ”Depravatul din Gorgani” (2023). Cu 40 de titluri traduse în peste 15 limbi, inclusiv în chineză, Doina Ruști s-a bucurat de exegeze și de recenzii laudative în numeroase publicații internaționale. Printre cele mai recente traduceri se numără ediția a doua a romanului ”L’omino rosso” (2021, Roma), ”The Book of Perilous Dishes” (2022, Londra), ”Zogru” (2022, Marsilia). Printre altele, a primit Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor din România/2008 și Premiul ”Ion Creangă”, al Academiei Române/2009. Doina Ruști coordonează colecția Biblioteca de Proză Contemporană, la Editura Litera, este scenaristă și ține cursuri de scriere creativă la Universitatea din București. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu scriitoare Doina Ruști. Cum și unde scrie Doina Ruști? Ce are în comun laboratorul său literar cu poveștile împărtășite? Sunt leneșă, ca și lumea fanariotă, scriu pe divan și uneori port cercei lungi. Dar mai există și florinzii. Îi pomenesc aici, pentru că s-a vorbit puțin despre ei, deși erau atât de căutați în lumea fanariotă, fiind apreciați pentru culori, pentru muzică, pentru că se credea că aduc noroc și chiar că ghicesc viitorul. Se vindeau pe bani mulți și făceau parte dintre cadourile selecte. Florinzii ăștia erau niște păsări cântătoare, un fel de sticleți, semănând foarte bine cu sticleții mei, știi, ăia despre care se spune că fiecare și-i are pe-ai lui. Ai mei fac previziuni și sunt înnebuniți după papucei de mătase.

”Orice scriitor vrea ca glonțul lui de hârtie să atingă câți mai mulți oameni”

Cornel George Popa (n. 1957, Popricani, Iași) este prozator, dramaturg și regizor. A absolvit Facultatea de Construcții din Iași (1986) și secția Regie film de la UNATC București (1997). Între 1986 și 1997 a lucrat în presa scrisă, apoi a făcut televiziune, teatru, film și publicitate. A obținut Premiul „Liviu Rebreanu” pentru debut (”Cincizeci și șase de blitzuri și alte chestii”, Editura Institutul European, 1992) și Premiul UNITER pentru cea mai bună piesă românească a anului (”Viața mea sexuală”, Editura Unitext, 2005). Autor a treisprezece volume (proză scurtă, roman, eseu, teatru), din care amintim: ”Dobitocul de țânțar” (Editura Cartea Românească, 1996), ”Nesimțitul” (Editura Mașina de Scris, 1997), ”Salonul de masaj” (Editura ALL, 2014), ”Ura” (Editura Cartea Românească, 2014), ”Ultima cină cu Leonardo. Anula” (Editura Corint, 2015), ”Cei care mor și cei care vor muri. Aventurile unui bibliotecar” (Editura Polirom, 2016), ”Celălalt” (Editura Trei, 2019), ”definitiv. o trilogie” (Editura Polirom, 2023). Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro cu scriitorul Cornel George Popa. - Dacă nu ar exista internet și telefonie mobilă, pe unde te-ar găsi cititorii și cititoarele pentru un autograf, în afara lansărilor de carte? - Cititoarele și cititorii însetați de Cornel George Popa mă pot găsi în pădurea de lângă casă, în toate mijloacele de transport în comun (iubesc maxim tramvaiul 21) și la orice târg de carte cât de cât vizibil. Și aștept oricând să mă abordeze. Cea mai mare satisfacție a mea, mărturisesc, a fost să văd o tipă în metrou care citea o carte de Cornel George Popa. Am simțit că mă topesc de emoție.

”Laboratorul meu e strada (terasele cafenelelor din jurul Ateneului), biroul magic- masa din bucătărie”

Paul Țanicui a fost, într-o ordine aleatorie, vânzător de cărți, marochiner, săpător de fântâni în fosta Iugoslavie, vânzător ambulant de cârnați italienești, topitor de plumb într-un atelier de vitralii, copywriter în diverse agenții de publicitate (BBDO, Publicis), inițiator, dezvoltator și producător al proiectelor muzicale Shukar și Shukar Collective. A contribuit ca producător delegat la realizarea unui album world music susținut de Peter Gabriel. A absolvit Facultatea de Film din cadrul UNATC București și activează ca scenarist și regizor de film (”Iagalo”,” Mousse au Chocolat”, ”Two Lives”). Este autorul așa numitei „reality-book” ”Trăind pe credit” (Brumar, 2012), al romanului ”Quimera” (Humanitas, 2015) (despre care Andrei Codrescu a scris că „face parte din familia lui Márquez și a lui Mark Twain”), al volumului de poezie ”Cealaltă inimă” (2016, apărut în ediție de lux cu cinci gravuri originale semnate Ciprian Mureșan; reeditat la Paralela 45, 2019), al romanului ”Contre-jour” (Curtea Veche Publishing, 2018) și al albumului biografic ”Comédia țiganilor” (Curtea Veche Publishing, 2019), dedicat faimosului Taraf de Haidouks. În 2022, la Editura Polirom, i-a apărut volumul de proză ”Căderea”. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu regizorul și scriitorul Paul Țanicui.

”E nevoie, și în literatură și în societate, de cât mai multă îndepărtare de normă și de putere concentrată în mâinile a câtorva oameni”

Sașa Zare a primit pe 15 ianuarie 2023 Premiul Tânărul Prozator al anului 2022, în cadrul Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2022, penru volumul ”Dezrădăcinare”, apărut la editura frACTalia. Bianca Burța-Cernat a vorbit despre ”Dezrădăcinare”, de Sașa Zare, Editura frACTalia: ”Dezrădăcinare este un roman despre granițe multiple – sociale, identitare, interioare, politice. Un roman care se ramifică și crește în jurul temei centrale care este relația cu mama. Prin problematica sa queer, romanul premiat mi-a evocat volumul Orașul și stâlpul, de Gore Vidal. Dezrădăcinare e o reflecție asupra literaturii contemporane și a literaturii în genere. O felicit pe Sașa Zare, lectura romanului ei a fost pentru mine o bucurie și un îndemn la reflecție.” Sașa Zare este un alter ego de scriitoare. Iubește să stea aproape de ape curgătoare, cărți, persoane dragi, păduri, caiete și pisici. În proiectul său literar explorează, printre altele, tot ce e necuviincios / sentimental/ rușinos/ hibrid / ascuns/ straniu – (queer), de la afect până la limbaj. Scrie cum a învățat că n-are loc sau n-are voie în literatura română. ”Dezrădăcinare” este primul său roman, apărut în martie 2022, la Editura frACTalia. În cadrul campaniei de promovare a laureaților Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, un proiect cultural finanțat de Ministerul Culturii, Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu Sașa Zare.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508