Studioul de carte

”Sunt leneșă, ca și lumea fanariotă, scriu pe divan și uneori port cercei lungi”

mai 4th, 2023 | By
”Sunt leneșă, ca și lumea fanariotă, scriu pe divan și uneori port cercei lungi”

Doina Ruști a scris romane cu miză socială puternică, între care ”Fantoma din moară” (2008), ”Lizoanca” (2009), dar și trilogia ”fanariotă”, compusă din ”Homeric” (2019), ”Mâța Vinerii” (2017) și ”Manuscrisul fanariot” (2015). Cel mai recent roman al său este ”Paturi oculte” (2020), urmat de două volume de povestiri: ”Ciudățenii amoroase din Bucureștiul fanariot” (2022) și ”Depravatul din Gorgani” (2023). Cu 40 de titluri traduse în peste 15 limbi, inclusiv în chineză, Doina Ruști s-a bucurat de exegeze și de recenzii laudative în numeroase publicații internaționale. Printre cele mai recente traduceri se numără ediția a doua a romanului ”L’omino rosso” (2021, Roma), ”The Book of Perilous Dishes” (2022, Londra), ”Zogru” (2022, Marsilia). Printre altele, a primit Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor din România/2008 și Premiul ”Ion Creangă”, al Academiei Române/2009. Doina Ruști coordonează colecția Biblioteca de Proză Contemporană, la Editura Litera, este scenaristă și ține cursuri de scriere creativă la Universitatea din București. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu scriitoare Doina Ruști.

Cum și unde scrie Doina Ruști? Ce are în comun laboratorul său literar cu poveștile împărtășite?

Sunt leneșă, ca și lumea fanariotă, scriu pe divan și uneori port cercei lungi. Dar mai există și florinzii. Îi pomenesc aici, pentru că s-a vorbit puțin despre ei, deși erau atât de căutați în lumea fanariotă, fiind apreciați pentru culori, pentru muzică, pentru că se credea că aduc noroc și chiar că ghicesc viitorul. Se vindeau pe bani mulți și făceau parte dintre cadourile selecte. Florinzii ăștia erau niște păsări cântătoare, un fel de sticleți, semănând foarte bine cu sticleții mei, știi, ăia despre care se spune că fiecare și-i are pe-ai lui. Ai mei fac previziuni și sunt înnebuniți după papucei de mătase.



”Orice scriitor vrea ca glonțul lui de hârtie să atingă câți mai mulți oameni”

mart. 26th, 2023 | By
”Orice scriitor vrea ca glonțul lui de hârtie să atingă câți mai mulți oameni”

Cornel George Popa (n. 1957, Popricani, Iași) este prozator, dramaturg și regizor. A absolvit Facultatea de Construcții din Iași (1986) și secția Regie film de la UNATC București (1997). Între 1986 și 1997 a lucrat în presa scrisă, apoi a făcut televiziune, teatru, film și publicitate. A obținut Premiul „Liviu Rebreanu” pentru debut (”Cincizeci și șase de blitzuri și alte chestii”, Editura Institutul European, 1992) și Premiul UNITER pentru cea mai bună piesă românească a anului (”Viața mea sexuală”, Editura Unitext, 2005). Autor a treisprezece volume (proză scurtă, roman, eseu, teatru), din care amintim: ”Dobitocul de țânțar” (Editura Cartea Românească, 1996), ”Nesimțitul” (Editura Mașina de Scris, 1997), ”Salonul de masaj” (Editura ALL, 2014), ”Ura” (Editura Cartea Românească, 2014), ”Ultima cină cu Leonardo. Anula” (Editura Corint, 2015), ”Cei care mor și cei care vor muri. Aventurile unui bibliotecar” (Editura Polirom, 2016), ”Celălalt” (Editura Trei, 2019), ”definitiv. o trilogie” (Editura Polirom, 2023). Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro cu scriitorul Cornel George Popa.
– Dacă nu ar exista internet și telefonie mobilă, pe unde te-ar găsi cititorii și cititoarele pentru un autograf, în afara lansărilor de carte?
– Cititoarele și cititorii însetați de Cornel George Popa mă pot găsi în pădurea de lângă casă, în toate mijloacele de transport în comun (iubesc maxim tramvaiul 21) și la orice târg de carte cât de cât vizibil. Și aștept oricând să mă abordeze.
Cea mai mare satisfacție a mea, mărturisesc, a fost să văd o tipă în metrou care citea o carte de Cornel George Popa. Am simțit că mă topesc de emoție.



”Laboratorul meu e strada (terasele cafenelelor din jurul Ateneului), biroul magic- masa din bucătărie”

feb. 18th, 2023 | By
”Laboratorul meu e strada (terasele cafenelelor din jurul Ateneului), biroul magic- masa din bucătărie”

Paul Țanicui a fost, într-o ordine aleatorie, vânzător de cărți, marochiner, săpător de fântâni în fosta Iugoslavie, vânzător ambulant de cârnați italienești, topitor de plumb într-un atelier de vitralii, copywriter în diverse agenții de publicitate (BBDO, Publicis), inițiator, dezvoltator și producător al proiectelor muzicale Shukar și Shukar Collective. A contribuit ca producător delegat la realizarea unui album world music susținut de Peter Gabriel. A absolvit Facultatea de Film din cadrul UNATC București și activează ca scenarist și regizor de film (”Iagalo”,” Mousse au Chocolat”, ”Two Lives”). Este autorul așa numitei „reality-book” ”Trăind pe credit” (Brumar, 2012), al romanului ”Quimera” (Humanitas, 2015) (despre care Andrei Codrescu a scris că „face parte din familia lui Márquez și a lui Mark Twain”), al volumului de poezie ”Cealaltă inimă” (2016, apărut în ediție de lux cu cinci gravuri originale semnate Ciprian Mureșan; reeditat la Paralela 45, 2019), al romanului ”Contre-jour” (Curtea Veche Publishing, 2018) și al albumului biografic ”Comédia țiganilor” (Curtea Veche Publishing, 2019), dedicat faimosului Taraf de Haidouks. În 2022, la Editura Polirom, i-a apărut volumul de proză ”Căderea”. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu regizorul și scriitorul Paul Țanicui.



”E nevoie, și în literatură și în societate, de cât mai multă îndepărtare de normă și de putere concentrată în mâinile a câtorva oameni”

feb. 9th, 2023 | By
”E nevoie, și în literatură și în societate, de cât mai multă îndepărtare de normă și de putere concentrată în mâinile a câtorva oameni”

Sașa Zare a primit pe 15 ianuarie 2023 Premiul Tânărul Prozator al anului 2022, în cadrul Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2022, penru volumul ”Dezrădăcinare”, apărut la editura frACTalia.
Bianca Burța-Cernat a vorbit despre ”Dezrădăcinare”, de Sașa Zare, Editura frACTalia: ”Dezrădăcinare este un roman despre granițe multiple – sociale, identitare, interioare, politice. Un roman care se ramifică și crește în jurul temei centrale care este relația cu mama. Prin problematica sa queer, romanul premiat mi-a evocat volumul Orașul și stâlpul, de Gore Vidal. Dezrădăcinare e o reflecție asupra literaturii contemporane și a literaturii în genere. O felicit pe Sașa Zare, lectura romanului ei a fost pentru mine o bucurie și un îndemn la reflecție.”
Sașa Zare este un alter ego de scriitoare. Iubește să stea aproape de ape curgătoare, cărți, persoane dragi, păduri, caiete și pisici. În proiectul său literar explorează, printre altele, tot ce e necuviincios / sentimental/ rușinos/ hibrid / ascuns/ straniu – (queer), de la afect până la limbaj. Scrie cum a învățat că n-are loc sau n-are voie în literatura română. ”Dezrădăcinare” este primul său roman, apărut în martie 2022, la Editura frACTalia.
În cadrul campaniei de promovare a laureaților Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, un proiect cultural finanțat de Ministerul Culturii, Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu Sașa Zare.



”În spatele interesului istoric e o curiozitate personală: vreau să mă hotărăsc ce să cred”

ian. 26th, 2023 | By
”În spatele interesului istoric e o curiozitate personală: vreau să mă hotărăsc ce să cred”

Ruxandra Câmpeanu a primit pe 15 ianuarie 2023 Premiul Tânărul Critic al anului 2022, în cadrul Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, pentru volumul ”Dincolo de regulile jocului”, apărut la Editura Corint. ”Iată că, după mai mulți ani în care critica literară tânără a părut, în ceea ce privește publicațiile, să intre într-o zonă de umbră, anul acesta am putut semnala contribuțiile semnificative a trei tineri autori. Cercetarea Ruxandrei Câmpeanu, la origine o teză de doctorat susținută sub îndrumarea profesorului Mircea Martin, e un studiu riguros, deopotrivă inovator și foarte bine documentat despre compromisul intelectual în istoria recentă, care adoptă un cadru sociologic, dar propune totodată exerciții de close reading, analize pe text care conduc la concluzii nuanțate, surprinzătoare. Recurgând deopotrivă la o bibliografie amplă, dar și la documente din arhiva CNSAS, autoarea abordează prob și curajos o problemă dificilă a istoriei criticii românești, punând întrebări și deschizând unghiuri importante de analiză, într-o cercetare ambițioasă”, a scris Andreea Răsuceanu despre cartea premiată.
Ruxandra Câmpeanu (n. 1988) lucrează în domeniul editorial, ca traducător și redactor. A absolvit Facultatea de Litere a Universității din București, a urmat un masterat în teoria literaturii și literatură comparată la aceeași facultate și un altul de traducere a textului literar contemporan la Facultatea de Limbi Străine. Din 2020, e doctor în filologie. ”Dincolo de regulile jocului” (Editura Corint, 2022) este volumul său de debut.
În cadrul campaniei de promovare a laureaților Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, un proiect cultural finanțat de Ministerul Culturii, Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu Ruxandra Câmpeanu.



”Experimentez expuneri noi, înfricoșătoare pe alocuri”

ian. 24th, 2023 | By
”Experimentez expuneri noi, înfricoșătoare pe alocuri”

Raluca Boantă a primit pe 15 ianuarie 2023 Premiul Tânărul Poet al anului 2022, în cadrul Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, pentru volumul de poezii ”La marginea bună a corpului”, apărut la editura OMG. ”Marketată cu termeni ce țin mai degrabă de ideologia literară, cartea de debut a Ralucăi Boantă – La marginea bună a corpului – îi va dezamăgi pe toți cei care vor căuta o poetică viscerală, minimalistă ori a identității de gen. Iată o carte de poezie bine construită, fără cuvintele cheie ale feminismului și ale generației post-milenariste. Corpul devine pentru Raluca Boantă un pretext ori mai degrabă un declanșator pentru deformarea și reformarea unor imagini din memoria mereu versatilă ori rescrisă de o străină gură. ”Cu minime intervenții ale memoriei”, ”din imaginație și memorie”, ”pentru o memorie sabotată de gesturi salvatoare” se accesează o lume de sinestezii și de sensuri interioare pentru ”corpuri de veghe”, ”piedici din corp”, ”corpul în fază nouă”, ”corpul agitat în lume”, ”partea subțire a corpului”, până ”la marginea bună a corpului”. Morala: corpul din carne, din întuneric, din lumină ori din cuvinte e un carusel de amintiri, fotograme în gros-plan ori vagi memorii subiective și, mai cu seamă, posibile.”, a spus Dan Mircea Cipariu în cadrul Galei.
Raluca Boantă (n. 1996, Bistrița) a urmat cursurile Facultății de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, unde locuiește în prezent. A debutat cu volumul „La marginea bună a corpului” (OMG Publishing, 2022) pentru care a primit Premiul Sofia Nădejde pentru literatură scrisă de femei la categoria debut. Selecții din poemele ei au fost traduse în maghiară și ucraineană.
În cadrul campaniei de promovare a laureaților Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, un proiect cultural finanțat de Ministerul Culturii, Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu Raluca Boantă.



”A trebuit să fac puțină abstracție de critică, cel puțin temporar”

ian. 18th, 2023 | By
”A trebuit să fac puțină abstracție de critică, cel puțin temporar”

Mihnea Bâlici a primit pe 15 ianuarie 2023 Premiul Tânărul Scriitor al anului 2022, în cadrul Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, pentru volumul de poezii ”Cazzo”, apărut la editura OMG. ”A fost destul de complicat drumul până aici, ceea ce spune ceva și despre complicațiile pe care noi înșine le-am avut în alegerea nominalizaților și a laureaților. Mi-a plăcut mult ceea ce a adăugat acestei Gale necesar Sașa Zare. Unul din locurile în care deliberarea noastră a fost fluidă, fără mari asperități sau semne de întrebare a ținut tocmai de această categorie – autorul unuia dintre cele mai bune, cele mai remarcabile volume de debut ale anului acesta, care se numește Cazzo. Mai mult de atât, avem de-a face cu o voce care și în critica literară, și în peisajul pur și simplu al câmpului literar tânăr de azi, a reușit să se configureze nu numai prin acuitate și probitate, dar și printr-o anumită colțoșenie. Îmi place să văd tineri critici care chiar se comportă ca niște tineri critici și care nu au în fața un pic mai vârstnicilor lor colegi acea smerenie, acea evlavie care se practică adeseori în literatura românească. Atunci când i-am citit primele cronici lui Mihnea Bâlici, căci despre el este vorba, m-am bucurat și am aplaudat în sinea mea faptul că, iată, există oameni în care să-mi pun speranța și pe care pot să-i citesc și cu distanță uneori, dar cu entuziasm de cele mai multe ori. Felicitări, Mihnea Bâlici, pentru acest premiu pe deplin meritat!”, a spus criticul literar Cosmin Ciotloș în cadrul Galei.
Mihnea Bâlici (n. 1998) este din comuna Piatra Șoimului, Neamț. În prezent, este student la Facultatea de Litere din Cluj-Napoca. Este redactor al revistei Echinox, organizator al clubului de lectură „Nepotu’ lui Thoreau”, co-organizator al atelierului de poezie din cadrul festivalului Super și co-fondator al platformei culturale Mafia Sonetelor. Scrie cronică literară și poezie. A debutat cu volumul Cazzo (OMG Publishing, 2022).
În cadrul campaniei de promovare a laureaților Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, un proiect cultural finanțat de Ministerul Culturii, Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu Mihnea Bâlici.



”Să fii scriitor de poezie fără a fi mai întâi cititor, mi se pare aproape un non-sens”

dec. 21st, 2022 | By
”Să fii scriitor de poezie fără a fi mai întâi cititor, mi se pare aproape un non-sens”

Romeo Aurelian Ilie s-a născut pe 27 februarie 1988, la Slobozia, Ialomița, și este absolvent al Facultății de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității „Ovidius” din Constanța și al unui master în teologie la Universitatea din București. Din anul 2008 publică poezii, cronici de carte și eseuri literare și teologice în diverse reviste culturale, printre care: ”Convorbiri literare” (Iași), ”Timpul” (Iași), ”Timpul din România” (Ediția de Chișinău a revistei Timpul), ”Tribuna” (Cluj – Napoca), ”Actualitatea literară” (Lugoj), ”Bucovina literară” (Suceava), ”Poesis International” (București), ”Dilema Veche” (ediția on-line), ”Fragmented Voices” (Cehia), ”A Too Powerfull Word” (Serbia), ”New York Magazine” (S.U.A.), ”Kametsa” (Peru). În anul 2018 a debutat cu volumul de poeme ”Patruzeci și unu. Eu, surdo-mutul” la editura ”Tracus Arte”, în urma câștigării premiului „1, 2, 3 și” în cadrul Premiului Național pentru Debut în Poezie „Traian T. Coșovei”, ediția 2017, iar în anul 2022, i-a apărut un al doilea volum de poeme, ”Lacrima Tatălui”, la editura ”Casa de pariuri literare”. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu scriitorul Romeo Aurelian Ilie.
– Care sunt călăuzele tale poetice, oameni (scriitori sau nu) și texte (literare sau nu)?
– De data asta, o întrebare grea. Cu siguranță o primă călăuză rămâne Biblia și formarea mea teologică în sine. Iar în „Lacrima Tatălui” nu fac niciun efort să ascund asta, ba chiar prima parte a volumului este cât se poate de transparentă în acest sens. Dar tind să cred că te-ai referit totuși la călăuze ceva mai pământene și ceva mai contemporane. Iar în acest caz nu aș putea să pun degetul pe un autor anume sau pe un text anume. Cu siguranță, că-mi place sau nu să recunosc, sunt rodul tuturor scriitorilor de la care am avut câte ceva de învățat și al tuturor cărților citite care m-au marcat.



”Poezia trebuie să rămână neatinsă de gloanțe. Ca să poată povesti despre ele”

oct. 17th, 2022 | By
”Poezia trebuie să rămână neatinsă de gloanțe. Ca să poată povesti despre ele”

Daniela Bîrzu (n. 13 mai 1971, Iași) este absolventă a Facultății tehnice „GH Asachi”, secția energetică, Iași. A început să scrie poezie în 2010, publicând pe site-uri literare. În 2011 debutează editorial cu „Magazinul de piane”, Editura Opera. În 2012 apare în antologia „Virtualia”, editura PIM 2012, cu poeme selectate de Alina Manole. În 2014, sub îndrumarea Medeei Iancu, îi apare a doua carte, „Trandafiri pe viscere”, editura Karth. În 2020 a publicat, la Editura ROCART, volumul „Zone de acces”. Continuă să publice poeme pe site-urile online și în revistele „Mozaicul”, „Prăvălia culturală”, „Traducerile de sâmbătă”, „Sintagme literare”, „Cenaclul E-creator”, revista „Parnas”, „New York Magazine”. „O mie de semne”, „Actualitatea literară”. În 2015 devine membră a cenaclului Qpoem, condus de Călin Vlasie. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu poeta Daniela Bîrzu.

Cum găsește Daniela Bîrzu lumea literară de azi, în special cea angrenată poetic, putem să mai vorbim despre generații, stiluri, cenacluri, ori poezia tinde să se izoleze atât de convenții, cât și de public?

Eu nu am fost la niciun cenaclu. Am profitat de apariția deschiderii și comunicării online. Da, cred că există generații și stiluri. Nu cred că poezia vrea să se izoleze de public, dar de convenții, da. Văd poezia tinerilor de azi, felul cum caută să-și exprime de multe ori angoasele și furia. Uneori, ura, deprimarea. Uneori, bucuria. E ca un protest împotriva societății marcate de cancel culture, political correctness și uriașă și flămânda gură a mașinii de făcut bani și putere. Iar războiul, da. E în fiecare poem și în noi. Acum și outdoor. În 2014 ucrainienii au ieșit cu lunile pe maidanul Kievului. Au cântat, au plâns, au protestat, au sperat. Cam așa văd un pic acum poezia de azi. Ca o Ukraina care încearcă să își apere granițele în care să poată fi liberă.



”Interculturalitatea și multiculturalismul nu sunt o modă, ci o realitate”

oct. 15th, 2022 | By
”Interculturalitatea și multiculturalismul nu sunt o modă, ci o realitate”

Ileana Constantinescu este profesor universitar doctor emerit la ASE, membru asociat al AOSR si UZPR și figurează în Enciclopedia personalităților din România Who is who, edițiile 2011 și 2012. A primit două medalii la Paris pentru activitatea sa publicistică. A publicat mai multe volume de poezii, nuvele, eseuri și povestiri, un mini-roman și piese de teatru. A publicat, de asemenea, numeroase dicționare bilingve și multilingve în colaborare și cu autori străini, manuale de limba franceză, articole privind francofonia, interdisciplinaritatea, economia și limbajul economic și domeniul juridic. Multe din cărțile sale au apărut la Editura Milena Press.
Pentru AgentiadeCarte.ro, în exclusivitate, Ileana Constantinescu l-a evocat pe ilustrul ei tată, academicianul N.N. Constantinescu, și, de asemenea, a vorbit despre ”frangleza” și ”romgleza” vorbită în spațiul public ori în cel de pe rețelele sociale. Despre diversitatea europeană, Ileana Constantinescu a mărturisit: ”Atât pe plan economic, cât și pe plan literar interculturalitatea și multiculturalismul sunt foarte benefice cu condiția unui management macro și microeconomic corect. Diversitatea europeană nu înseamnă însă ca noi românii să nu fim naționaliști. A fi naționalist înseamnă a lupta pentru țara ta, pentru progresul ei economic, pentru valorificarea corectă a resurselor sale, pentru un trai decent.”