Proiectul „5.0: Portal Vizual. Informare și dezinformare prin nonficțiune – Filmul documentar”, realizat de Asociația Rezonart, își propune să ofere elevilor de liceu (cu vârste cuprinse între 14 și 18 ani) posibilitatea de a-și dezvolta competențele de educație digitală și comunicare (valori europene și gândire critică) prin intermediul producției de mini-filme documentare. Desfășurat pe o perioadă de 5 luni, proiectul implică în mod direct 50 de elevi și 10 profesori coordonatori din 10 licee: Liceul Tehnologic „Jacques M. Elias” Sascut, județul Bacău; Liceul Tehnologic „Horea” Marghita, județul Bihor; Colegiul Național „Mihai Viteazul” Slobozia, județul Ialomița; Liceul Tehnologic „Dacia” Pitești, județul Argeș; Liceul Teoretic „Petru Cercel” Târgoviște, județul Dâmbovița; Liceul Teoretic „Ion Barbu” București, sector 5; Liceul Tehnologic „Carol I”, Valea Doftanei, județul Prahova; Colegiul Tehnic de Arhitectura „Ioan N. Socolescu”, București, sector 1;Colegiul Economic „Costin C. Kiritescu”, București, sector 6; Liceul Tehnologic „Cezar Nicolau”, Brănești, județul Ilfov. Rezultatul va include realizarea, de către elevii participanți, a 10 mini-documentare.
AgentiadeCarte.ro a purtat un dialog cu Mirela Nicolae, Secretar General al Asociației Rezonart, lector al atelierelor „Gândire critică” și „Maniere digitale” în cadrul proiectului „5.0 Portal vizual. Informare și dezinformare prin nonficțiune – Filmul documentar”, proiect co-finanțat de AFCN (Administrația Fondului Cultural Național). “În procesul educațional, cel puțin în România, democrația comunicării digitale nu are limite: între elevi și profesori, părinți și profesori, angajatori/colaboratori și profesori se comunică la orice oră din zi și din noapte, în fiecare zi a săptămânii, în timpul și în afara anului școlar, de preferință pe aplicația WhatsApp. Poșta electronică (e-mailul) a devenit desuetă; la fel sunt notificările prin poșta tradițională. Este vorba despre înțelegeri eronate ale comunicării moderne cauzate de această lipsă a manierelor digitale care spun, printre altele, că viața noastră nu este la dispoziția nimănui, că nu avem obligația să-i răspundem cuiva, mai ales ca profesori, altfel decât în moduri oficiale.”, mărturisește Mirela Nicolae.
-Ce v-a motivat să vă implicați în proiectul „5.0 Portal Vizual Informare și dezinformare prin nonficțiune – Filmul documentar” și ce credeți că aduce el nou în procesul educativ din România?
Mirela Nicolae: Oamenii se trăiesc pe ei înșiși bazându-se pe cele cinci simțuri: văzul, auzul, mirosul, gustul și tactilul. Îmi pare că văzul este cel mai important pentru majoritatea lor. Înainte de orice, natura umană e sensibilă la formă și culoare. Vedem opere de artă, filme, fotografii și suntem impresionați, cumpărăm orice obiect care ne atrage vizual. Manipularea virtuală, dezinformarea sunt bazate pe imagini, apoi pe sunete. Să ne gândim la performanțele uluitoare ale inteligenței artificiale (IA) și este un motiv suficient pentru ca proiectul să existe. Proiectul „5.0 Portal Vizual Informare și dezinformare prin nonficțiune – Filmul documentar” este gândit ca un proiect transversal în care școlarii și profesorii selectați învață altfel despre lumea digitală bazată pe imagini statice și în mișcare, primesc noțiuni de realizare a unui film documentar, informații culturale, de utilizare a rețelelor sociale și comunicării virtuale.
-De ce considerați că dezvoltarea gândirii critice este esențială pentru tineri într-o perioadă în care informația circulă rapid și uneori necontrolat?
Mirela Nicolae: Capacitatea tinerilor de a selecta, citi și analiza corect nenumăratele informații pe care le primesc zilnic din mediul real și virtual îi ajută să facă față provocărilor lumii în care trăiesc. Gândirea critică le facilitează decizii mai ușoare atunci când au de ales cum să-și petreacă timpul liber și în compania cui, ce li se potrivește pentru dezvoltarea lor ulterioară și profesională. Gândirea critică le conturează personalitatea, le dezvoltă creativitatea și imaginația, îi ajută să fie autonomi și să ia decizii independente care li se potrivesc personalităților lor.
-Cum se reflectă gândirea critică în procesul de realizare a unui film documentar? Poate imaginea să devină o formă de argument rațional și etic, nu doar estetic?
Mirela Nicolae: Prin scenariul original, tehnicile de filmare, montajul, ilustrația muzicală, efectele sonore și de imagine, elevii și profesorii coordonatori au ocazia să se cunoască mai bine, să se accepte și să-și accepte ideile și stilurile de colaborare. Un film documentar este nu numai rezultatul unui proces de pre-producție, producție și post-producție, ci și consecința unei colaborări între personalități diferite cu gusturi diverse care realizează un produs unitar cu mesaj educațional și cultural.
-Ce înseamnă, în contextul acestui proiect, maniere digitale pentru cadrele didactice? Cum pot profesorii să devină modele de comportament responsabil în spațiul online?
Mirela Nicolae: Manierele digitale se referă la regulile de comunicare on line. Așa cum există reguli în viața de zi cu zi, în familie, la școală sau locul de muncă, la fel de bine există reguli și în spațiul virtual. Din păcate, despre ele nu se predă la școală, deși tema manierelor digitale a fost analizată și structurată de numeroși specialiști în sisteme digitale, psiho-pedagogi și sociologi. În procesul educațional, cel puțin în România, democrația comunicării digitale nu are limite: între elevi și profesori, părinți și profesori, angajatori/colaboratori și profesori se comunică la orice oră din zi și din noapte, în fiecare zi a săptămânii, în timpul și în afara anului școlar, de preferință pe aplicația WhatsApp. Poșta electronică (e-mailul) a devenit desuetă; la fel sunt notificările prin poșta tradițională. Este vorba despre înțelegeri eronate ale comunicării moderne cauzate de această lipsă a manierelor digitale care spun, printre altele, că viața noastră nu este la dispoziția nimănui, că nu avem obligația să-i răspundem cuiva, mai ales ca profesori, altfel decât în moduri oficiale. În învățământul din SUA, Franța, Spania, Marea Britanie, educatorii folosesc canalele clasice de comunicare sau mail-urile și platformele autorizate.
Manierele digitale înseamnă și cum să utilizezi mijloacele electronice în contextul pedagogic, să fii consecvent atunci când ți se solicită comunicarea într-un anumit format scris, audio sau video, să știi să creezi și să trimiți un document personal și oficial.
-Ce schimbare sperați să aducă acest proiect în modul în care elevii și profesorii privesc informația, imaginea și responsabilitatea de a le folosi corect?
Mirela Nicolae: Sper ca elevii să fie inspirați în a-și crea propriul canal virtual de comunicare sau platformă personală prin care să combată lumea artificială care le invadează viața clipă de clipă. Sper ca profesorii să-și stabilească, în timp și spațiu, mai multe limite de comunicare virtuală, să disemineze informațiile primite nu numai colegilor, ci și superiorilor și membrilor de familie.
-Dacă ar fi să vă imaginați generația de tineri care a trecut prin acest proiect, ce trăsătură ați vrea să o definească: curiozitatea, discernământul sau curajul de a gândi cu mintea proprie?
Mirela Nicolae: Fără curiozitatea de a căuta, descoperi, cerceta, nu cred că se poate discuta despre curaj, dar nu despre curajul de a gândi cu mintea noastră pentru că toți procesăm informațiile găsite/primite într-un fel sau altul. Este vorba despre curajul de a acționa după ce treci prin filtrul gândirii critice.
MIRELA NICOLAE este jurnalistă din anul 1991, specializată în presa radiofonică și de internet. Pe parcursul carierei a realizat peste trei mii de emisiuni educaționale, mai multe sute de emisiuni științifice, economice, culturale și câteva mii de rubrici și materiale de actualitate din toate genurile de profil. La Radio România Cultural unde lucrează, a parcurs toate etapele profesionale: reporter, redactor, redactor de rubrică, realizator, realizator-coordonator. În prezent realizează la RRC emisiunile „IClasă” și „Născut în România”. A creat primul site al RRC și, de câțiva ani, își gestionează propriul blog: eucultural.eu. A conceput și coordonat numeroase concursuri și programe educaționale pentru școlari și studenți, a lucrat în proiecte cu finanțare europeană.
REZONART este o organizație neguvernamentală culturală dedicată promovării creativității și expresiei artistice în mai multe discipline, construită pe fundația solidă a experienței vaste în domeniul cultural a fondatorilor săi. Cu experiență în muzică, film, fotografie, video, literatură și radiodifuziune, echipa REZONART aduce cunoștințe și pasiune în fiecare proiect pe care îl realizează (www.rezonart.ro).
[…] Descoperă interviul complet aici. […]