spot_img

Evenimente Agenția de cArte

Eveniment

Expoziția de fotografie documentară „PLECAT” – o arhivă vie a migrației românești în Europa

Agenția de cArte - 0
MNAC București anunță vernisajul expoziției „PLECAT”, semnată de fotograful Cosmin Bumbuț și jurnalista Elena Stancu, ce va avea loc joi, 19 martie, începând cu ora 18:30. Expoziția „PLECAT” este rezultatul a șase ani și jumătate de documentare a migrației românești în Europa și propune o privire intimă asupra experiențelor trăite de românii plecați.  Realizat în 12 țări europene, proiectul „PLECAT” îmbină fotografia documentară cu fragmente de reportaj, texte explicative și instalații inspirate din viața de zi cu zi a migranților: rafturile unui magazin românesc sau punctul informal de primire a pachetelor, inspirat de parcările de pe autostrăzi și de la marginea orașelor, unde opresc microbuzele din România care aduc mâncare și obiecte simbolice de acasă.

Anne Applebaum, laureată a Premiului Pulitzer: Dialog despre autoritarism, propagandă și democrație la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”

0
Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, în parteneriat cu Expert Forum (EFOR România) și Editura Litera, organizează miercuri, 11 martie 2026, prezentarea raportului anual „Democrația și societatea civilă în Europa de Est”, urmată de un dialog public cu istoricul și jurnalistul american Anne Applebaum, una dintre cele mai influente voci contemporane în analiza autoritarismului și a transformărilor politice din Europa Centrală și de Est. Evenimentul moderat de analistul politic Sorin Ioniță, președintele Expert Forum, va reuni în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” specialiști, jurnaliști, cercetători și reprezentanți ai societății civile interesați de evoluțiile politice și democratice din regiune.  

A început microstagiunea BARBA 90 la Teatrul Grivița 53

0
Celebrul regizor Eugenio Barba a ajuns în Teatrul Grivița 53. Microstagiunea BARBA 90, dedicată marelui om de teatru și celebrării a 90 de ani de viață și a 60 de ani de carieră, a debutat pe 8 martie la Teatrul Grivița 53 cu spectacolul pentru copii și familii „The Thrilling Violinists” („Viorile fermecate”).

John Axelrod dirijează Simfonia a 9-a de Mahler, cu bagheta primită de la Leonard Bernstein

0
Dirijorul John Axelrod, care aniversează 60 de ani de viață și 30 de ani de carieră internațională, perioadă în care a dirijat aproape 200 de orchestre din întreaga lume, Simfonia a 9-a de Mahler, una dintre cele mai emoționante partituri ale repertoriului simfonic, și bagheta dăruită de marele muzician american Leonard Bernstein sunt „ingredientele” unei seri memorabile la Sala Radio. Vineri, 13 martie 2026 (de la 19.00), John Axelrod va dirija așadar la pupitrul Orchestrei Naționale Radio Simfonia nr. 9 de Mahler. John Axelrod a deprins subtilitățile acestei simfonii direct de la celebrul Leonard Bernstein, care a fost unul dintre mentorii săi și sub îndrumarea căruia s-a pregătit, și va dirija concertul de la Sala Radio chiar cu bagheta pe care marele muzician american i-a dăruit-o. 

Vernisajul expoziției ”Solaris”, a artistei Gloria Grati

0
„Expoziția deschisă de Gloria Grati la Galeria Galateea prezintă publicului lucrări recente, realizate din gresie ceramică amprentată. Specific pentru demersul artistei este modelajul liber...

LA ȚINTĂ!

„Marfă cu diamante” de Ziua Internațională a Poeziei, la CREART

La Țintă! Agenția de cArte - 0
Sâmbătă, 21 martie 2026, ora 19.00, la Sala Teatrelli – CREART din București, Piața Lahovary nr. 7, de Ziua Internațională a Poeziei, cel mai vechi și activ grup poetic din România – MARFĂ – lansează proiectul „Marfă cu diamante”, în cadrul unui show multimedia de poezie și blues. Grupul poetic MARFĂ, format din Dan Mircea Cipariu, Florin Dumitrescu, Sorin Gherguț, Dan Pleșa și Bogdan O. Popescu, este însoțit pe scenă de nume consacrate ale culturii române, invitații speciali Mircea Cărtărescu, Florin Iaru și George Mihăiță. Trupa Mike Godoroja & Blue Spirit susține muzical acest show cu piese noi scrise pe versurile celor 5 poeți ai grupului. Live VJ-ing și video poetry: Mihai Zgondoiu. Curator: Ana Daniela Sultana. Producător: Anamaria Spătaru. Spectatorii vor putea primi autografele autorilor pe volumul „Marfă cu diamante”, publicat la Editura Vellant. „Marfă cu diamante” este un proiect inovator de promovare a literaturii contemporane prin lansarea, în premieră, a primului album de poezie românească pe Spotify, Apple Music și YouTube Music, alături de platforma interactivă www.marfacudiamante.ro care integrează texte, audio și video poetry. Radio România Cultural difuzează o ediție specială „Marfă cu diamante” de Ziua Internațională a Poeziei, de la ora 16.00. „Marfă cu diamante” este totodată un demers adresat publicului tânăr, prin ateliere de scriere creativă coordonate de Dan Mircea Cipariu și Florin Iaru la care au participat adolescenți din 5 zone defavorizate cultural din București (Bucureștii Noi, Chitila, Dămăroaia, Pajura, Străulești). Patru liceeni de la atelierele de scriere creativă, Rebecca Maria Cîrcea, Alexia Curicheriu, Costy Magher și Ștefan Matei Marinescu, sunt invitați să citească poemele lor în secțiunea „Diamante din Cartier” a show-ului de la Sala Teatrelli – CREART.
Citiți mai mult

“Viorile fermecate”: Poduri de imaginație peste ziduri de cinism

La Țintă! Agenția de cArte - 0
Din primul rând, Gloria Maria Sultana e mereu la pândă gata să prindă de pe scenă banane, baloane, sfori care nu se rup, fluturi, bule de săpun ori nori de ploaie. “Uite o doamnă cu un păr vulcan de caramel care cântă la vioară. Are o valiză secretă și stă lângă un magician cu pălărie cu gât lung. Se așează pe jos ca noi la grădi. Uite ce șosete colorate au, cu puncte și cu dungi, și cântă la viori stând pe funduleț. Uite și o valiză portocalie cu banane-binoclu. Am prins și eu un balon de săpun de la domnul clovn. Și ce frumos plouă peste umbrela magică! Bine că nu se udă nimeni! Ce amuzant! Tati, clovnul nu mai are cap, doar picioare! Tati, în balonul mare, roșu și rotund e capul clovnului! Și face tumbe fără cap, doar cu picioarele!” Într-o epocă în care scenele din desenele animate au un montaj rapid, cu cadre tăiate și îmbinate într-o succesiune foarte scurtă, adesea sub 2-3 secunde per cadru, și când multe producții teatrale sunt dominate de proiecții multimedia, microstagiunea „Barba 90. Bridges, not Walls” aduce la București o gură de aer de o puritate aproape uitată. Spectacolul „The Thrilling Violinists” (Viorile fermecate), susținut de Antonia Cioaza și Jakob Nielsen, nu este doar o producție pentru copii, ci un exercițiu de arheologie a ingeniozității, o recuperare a gramaticii fundamentale a teatrului antropologic marca Eugenio Barba și o recuperare a imaginarului iconic.
Citiți mai mult

Reînvierea autenticității

La Țintă! Agenția de cArte - 0
De la “Hai să ne-ntâlnim pe site sâmbătă seara” (Libra, 1999), cartea mea de debut, până la “poemul matriță” (Brumar, 2018), “meta vers” (Vellant, 2022) și “Cartușeria” (Vellant, 2024), tema controversată a relației dintre om și noile tehnologii ale informației și ale cunoașterii a născut multe tensiuni poetice și existențiale. Ideea mea, repetată în texte publicistice ori în conferințe, accentua faptul că noi suntem cei care trebuie să dăm un sens oricărui mijloc, fie că mijlocul se numește Internet, telecomandă, card bancar sau Inteligență Artificială. Nu e vina mijlocului că este lăsat să ne acapareze și să ne uniformizeze discursul, felul în care consumăm știri, produse ori servicii. Barierele care ne aruncă din uniformizare în autenticitate și sens sunt gândirea critică și creativă și practica etică ori spirituală. Aceste miezuri tari ale gândirii și ale limbajului ne trag din prăpastia culturală pe care am numit-o, din 2023, “Orice, dar cu puțin AI!”. Un șablon poate naște un alt șablon, nu o imagine poetică nouă, nu un “accident metafizic” al gândirii și al limbajului. Autenticitatea este mimată ori colaționată din arhitecturile și rețelele neuronale ale informației până când devine, prin repetiție și expansiune în sistemele de date, o formă de surogat al gândirii și al creației. Autenticitatea umană și cea artificială e un detaliu de sens și cod între imaginile interioare ale memoriei omenești și statistica hegemonică a mașinăriilor. Autenticitatea umană are nume, umbre și suferință în timp ce autenticitatea tehnologiei e oceanul de date anonime și de șabloane în care pescuiesc roboți și furnizori de date fără conștiință.
Citiți mai mult

Paula Erizanu, Alexia Plăcintă, Daniela Vizireanu, Andrei Gogu și Radu Nițescu, laureații Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a Anului 2025

La Țintă! Agenția de cArte - 0
Joi, 15 ianuarie 2026, de la ora 16.00, în Sala „Perpessicius” a Muzeului Național al Literaturii Române din București, a avut loc a șaisprezecea ediție a programului Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a Anului 2025. Evenimentul multiart, transmis în direct de Radio România Cultural, i-a avut invitați speciali pe Maestrul George Mihăiță și trupa Mike Godoroja & Blue Spirit. Juriul Galei, format din Cristina Bogdan, Bianca Burța-Cernat și Cosmin Perța, a acordat următoarele 5 premii: Cartea de Poezie a anului 2025: Radu Nițescu, „în inima pustiului, la malul Cișmigiului”, Casa de Editură Max Blecher) – prezentată de Cristina Bogdan; Premiul special al Juriului: Paula Erizanu, “Aicea-i și raiul, și iadul. Republica Moldova: un veac de istorie trăită”, Editura Cartier – prezentat de Cosmin Perța; Premiul pentru Tânărul poet al anului 2025: Alexia (pseudonimul Alexiei Plăcintă), “formula lucrurilor simple”, Editura Tracus Arte) – prezentat de Cristina Bogdan; Premiul pentru Tânărul prozator al anului 2025: Andrei Gogu, “Tatăl meu care ești pe pământ”, Editura Litera – prezentat de Cosmin Perța; Premiul pentru Tânărul scriitor al anului 2025: Daniela Vizireanu, “nu va ajunge aici dispariția”, Casa de Editură Max Blecher, colecția Opera Prima – prezentat de Bianca Burța-Cernat. Artistul vizual Mihai Zgondoiu a realizat afișul și diplomele Galei Tinerilor Scriitori. Producător: Anamaria Spătaru. Amfitrion: Dan Mircea Cipariu. Coproducător: Radio România Cultural. Organizatorii Galei au fost Primăria Municipiului București, prin Muzeul Național al Literaturii Române din București, și Asociația Euro CulturArt. Parteneri: APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România) și Opera Scrisă.ro – societate de gestiune a drepturilor de autor. Partener media: AgențiadeCarte.ro.
Citiți mai mult

George Mihăiță, în direct la Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2025

La Țintă! Agenția de cArte - 0
Joi, 15 ianuarie 2026, de la ora 16.00, în Sala “Perpessicius” a Muzeului Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu nr. 8), Maestrul George Mihăiță este invitatul de onoare al Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2025, în cadrul unui eveniment multiart transmis în direct de Radio România Cultural. Producător: Anamaria Spătaru. Amfitrion: Dan Mircea Cipariu. Coproducător: Radio România Cultural. Cu acest prilej, Maestrul George Mihăiță ne aduce aminte, prin intermediul unui micro-recital, că 2026 este și Anul Marin Sorescu. Recunoscut pentru sensibilitatea cu care recită din opera unor poeți precum Mihai Eminescu, Nichita Stănescu sau Marin Sorescu, George Mihăiță transformă recitalurile lui de poezie într-o experiență teatrală vie, expresivă și inconfundabilă. Nu întâmplător, la editura Salut pe care a patronat-o a publicat antologia ”Marfă”, în 1996, cu Dan Mircea Cipariu, Florin Dumitrescu, Sorin Gherguț, Dan Pleșa și Bogdan O. Popescu, grup poetic care se va reuni, în curând, în cadrul proiectului ”Marfă cu diamante” însoțiți de poemele scrise de Mircea Cărtărescu și Florin Iaru. Premiul Cartea de Poezie a anului 2025 este acordat volumului “în inima pustiului, la malul Cișmigiului” de Radu Nițescu, apărut la Casa de editură Max Blecher din București. Premiul Special al Juriului îl primește cartea “Aicea-i și raiul, și iadul. Republica Moldova: un veac de istorie trăită” de Paula Erizanu, Editura Cartier.
Citiți mai mult

Agenda de carte

spot_img

Cronica de cArte

Cronica de cArte

„Survival Infrastructure” – solo show Zoița Delia Călinescu, la Galeria CREART

Agenția de cArte -
„În discursul actual despre Antropocen, spațiile periferice nu sunt simple zone de degradare, ci devin praguri active unde se negociază supraviețuirea. Proiectul Survival Infrastructure – instalație multimedia site-specific caracteristică practicii artistice actuale a Zoiței – recuperează periferia, scoțând în evidență câteva paradoxuri. Pe măsură ce solul câmpiilor românești devine mai puțin „productiv” în sens agrar tradițional, acesta generează o nouă productivitate, de o natură diferită: mobilitatea. Deșertificarea coridorului sudic al Dunării devine astfel catalizatorul unui fenomen social specific (migrația de gen), nu doar un proces geologic. Totodată, mai răstoarnă o logică; dacă în mod tradițional, plantele sunt simbolul stabilității (rădăcina), iar oamenii (în special bărbații) sunt simbolul mobilității, când solul se deșertifică, speciile native dispar sau „migrează” prin semințe purtate de vânt către zone mai fertile, fiind înlocuite de specii „oportuniste” sau rezistente la secetă (invazive), iar acest efect migraționist se reflectă și la oameni. În comunitățile din Oltenia, bărbații erau cei care migrau pentru munci sezoniere, dar migrația feminină actuală este un răspuns structural la colapsul „casei” (ecosistemului). Femeia, istoric legată de gospodărie și pământ, devine acum „sămânța” care pleacă pentru a asigura supraviețuirea celor rămași. Centrată pe fenomenul accelerat de aridizare din sud-vestul Olteniei, expoziția-instalație a Zoiței funcționează simultan ca o arhivă a transformării ecologice și ca o hartă a rezilienței umane. În acest sens, corpul feminin devine ultima resursă pentru familii și pentru comunitate, dar și agentul critic al relației dintre degradarea solului și degradarea țesutului social. Instalația documentară Survival Infrastructure a Zoiței se revendică ecofeminismului teoretizat de autoare precum Donna Haraway, Vandana Shiva ori Maria Mies, dar este, în egală măsură ancorat în realitatea locală și în cercetarea din teren a artistei. ” – Ana Daniela Sultana

„Ark of Dreams” – expoziție personală Valentin Soare, la Galeria CREART

0
„«Ark of Dreams» pornește de la ideea de port ca spațiu liminal, de tranzit și acumulare, explorând tema navigației sau a circulației în care lucrările – obiecte parietale (din piatră, lemn sau rășină) și schițe – funcționează ca instrumente de orientare ori repere într-un parcurs subiectiv propus de Valentin Soare. Totodată, selecția de față activează, în paralel, un alt tip de itinerar: acela al devenirii formei sculpturale, de la schiță — înțeleasă ca spațiu al intenției, al posibilului și al geometriei proiective — la sculptură, abordată in extenso. Schița funcționează ca matrice a formei, un loc al negocierii dintre idee și materie, unde compoziția rămâne deschisă, reversibilă și supusă transformării. Trecerea către tridimensional implică un proces de sedimentare în care volumul este condensat iar forma capătă contur, amploare și stabilitate, intrând într-un raport direct cu spațiul. ” – Ana Daniela Sultana

„Urma alege” – solo show Ana Gurduza, la Galeria CREART

0
„Aflată la intersecția dintre memoria culturală și experimentul artistic, dintre artele aplicate și cuvântul scris, personala cu valențe ludice semnată de Ana Gurduza reunește elemente estetice și conceptuale reprezentative din practica artistei și ne oferă o incursiune în fascinanta paremiologie românească. Obiecte imagologice, proverbele din cele mai variate spații lingvistice recurg, în mod expresiv, la același tip de limbaj simplu și concret pentru a transmite experiențe universal valabile ori ghidaj moral. Selecția de față reprezintă doar o parte din ilustrațiile pe care Ana Gurduza le-a realizat pornind de la proverbe românești, o preocupare mai amplă a sa care a dus la lansarea, în 2024, alături de Alexandra Mihailciuc, a proiectului editorial «Cuvinte înaripate. Proverbe românești ilustrate». Alegând ca subiect al lucrărilor sale unele dintre cele mai edificatoare proverbe românești, Ana Gurduza explorează patrimoniul imaterial românesc într-un act simbolic de cercetare deopotrivă a trecutului și a inconștientului colectiv. «Urma alege» nu e numai despre rezultatul final sau sfârșitul unui proces de cercetare vizuală ci, mai ales, despre felul în care decidem adevărata valoare a acestui proces și felul în care înțelegem să ne raportăm la trecut și la identitatea culturală. Procesul difuz și subiectiv al deznodământului artistic «alege» sau configurează, în cele din urmă, o realitatea duală în care memoria se dizolvă în semn și simbol. ” – Ana Daniela Sultana

„Scenarii mitice” – expoziție personală Paul Buța, la Galeria CREART

0
Imaginea cetelor de colindători cu măști populare care își fac apariția cu ocazia sărbătorilor de iarnă este cu siguranță una dintre cele mai spectaculoase și puternice tradiții păstrate la noi în țară. Aceste măști recompun alfabetul unui limbaj arhaic și duc mai departe datini ce își au originea în unele ritualuri păgâne asimilate ulterior și în creștinism. Paul Buța nu creează doar obiecte de ritual folcloric, ci dezvăluie, prin măștile sale, o lume întreagă. În căutarea autenticității, artistul a studiat tehnici de realizare și modele relatate de bătrâni, fiind îndrumat în demersul său și de academicianul Romulus Vulcănescu. Prin practica sa artistică, în care îmbină armonios cercetarea etnografică, artizanatul și actoria, Paul Buța ne oferă o perspectivă completă și avizată asupra acestor obiceiuri străbune, putând chiar să susțină și funcția lor performativă; pentru el, măștile transcend dimensiunea decorativă, fiind menite a fi purtate în vederea interpretării unor roluri arhetipale sau forțe primordiale în dansuri, ceremonii, obiceiuri agrare şi pastorale sau mici scenete integrate colindului de sărbători. Astfel, tradiția nu rămâne închisă în documente etnografice, ci vibrează, crudă și vie, ca o coardă străveche ce refuză să amuțească. Constantin Prut vedea în alaiurile de colindători cu măști de inspirație zoomorfă cu coarne (taur, cerb, berbec) ce vestesc nașterea Noului An „străvechi scenarii mitice, în care animalul poate mărturisi epifanii divine, sau este angajat în îndeplinirea unor misiuni transportatoare între diferite tărâmuri”. – Ana Daniela Sultana

„10 de cupe” – solo show Răzvan Năstase, la Galeria CREART

0
„Expoziția personală (nu doar pentru că e vorba despre un solo show, ci și pentru că selecția este profund autobiografică și introspectivă pentru artist) reunește o serie recentă de (auto)portrete realizate într-o manieră nouă pentru practica lui Răzvan Năstase care, de câțiva ani, a adus fotografia în atelier, ca punct de plecare în lucrările sale. În selecția de față, această tendință, prin care realismul foto-portretelor transcende către efigie picturală ori esențializare cu aură de tarot, fotografia e un pretext de a călători în memorie și cotloanele (auto)biografice pentru a aduce un omagiu familiei sale de proveniență. 10 de cupe este o arcană minoră a Tarotului, care ilustrează, mai ales în pachetul  Rider Waite, un cuplu împreună cu doi copii, fiind adesea numită și „cartea familiei”. Seria lui Răzvan Năstase explorează așadar propria memorie afectivă și relațiile sale de familie, într-un dialog complex cu trecutul personal și colectiv, îmbinând observația conștientă cu gesturi picturale expresive care abundă într-o simbolistică ezoterică (lună, soare, arcadă, aură). Alegând ca subiecte ale acestor lucrări membri ai propriei familii, Răzvan Năstase ne dezvăluie apartenența sa genealogică și identitară, pe de o parte și deschide discuția despre distincția dintre viața și opera unui artist (dacă ele sunt sau nu parte ale aceluiași flux existențial), pe de altă parte. ”  – Ana Daniela Sultana
spot_img

Dialogul de carte

Dialogul de carte

„Cât de mult depinde memoria noastră de cuvintele pe care le alegem”

Agenția de cArte - 0
Traducerea romanului „Câteva nopți și încă una” de Isidoros Zourgos poartă amprenta unei rarisime delicateți: echilibru între fidelitate și respirația firească a limbii române, rigoare istorică și sensibilitate poetică. Ana-Maria Lucescu, traducătoarea volumului, vorbește în cele ce urmează despre întâlnirea cu universul autorului grec, despre provocările ritmului elen și despre felul în care memoria unei limbi poate deveni o punte între epoci și culturi. În romanul lui Zourgos, limbajul este muzical, fraza respiră lent, iar istoria se insinuează în viețile personajelor cu o precizie aproape ritualică. Traducerea Anei-Maria Lucescu reușește să conserve această vibrație rară. Interviul de față explorează culisele acestei munci: descoperirea unui autor, lupta cu nuanțele, echilibrul dintre două limbi și două sensibilități. „Câteva nopți și încă una” este un roman în care memoria, timpul și orașul Salonic devin personaje cu propria respirație. Traducătoarea volumului, Ana-Maria Lucescu, rememorează procesul de transpunere a textului în limba română – un parcurs al fascinației, temerii, documentării riguroase și, în cele din urmă, al unei întâlniri profunde cu literatura greacă contemporană. În fața unui text de o asemenea densitate emoțională și muzicală, traducerea devine ea însăși o formă de re-creație. În dialogul de mai jos – purtat de Cristina Poterășoiu cu Ana-Maria Lucescu în exclusivitate pentru Agenția de Carte.ro – traducătoarea dezvăluie ce înseamnă să cauți vocea unei limbi în cealaltă, să păstrezi istoria, ritmul și fragilitatea unui roman în care granița dintre memorie și ficțiune este mereu permeabilă.

„Segmentul meu de literatură preferat este teatrul Renașterii engleze”

0

„Romanul, ca și viața, nu are un singur adevăr”

0

„Emoțiile, în sensul profund al cuvântului, sunt ca niște zei care ne dirijează fără ca noi să putem controla ceva”

0

“Citind, m-am gândit de mai multe ori la David Popovici, aceleași frici, aceeași perseverență, același amestec de inocență și forță”

0

Studioul de carte

Studioul de carte

„Cum îl ating, covorul spune o poveste”

Agenția de cArte - 0
Într-o lume grăbită, în care visul pare adesea un lux, un grup de tineri din Centrul de Plasament Mia’s Children reușește să transforme scena într-un loc al speranței. Spectacolul „Spune-mi că nu visez!”, regizat de Camelia Popa, nu este doar o piesă de teatru, ci o poveste despre curaj, prietenie și descoperirea sinelui. Evenimentul are un scop nobil – toate fondurile obținute vor fi direcționate către centrul care le oferă acestor copii o șansă la o viață mai bună. Camelia Popa, regizoare cu experiență în film și teatru, lucrează benevol cu tinerii de la Mia’s Children, oferindu-le nu doar un rol pe scenă, ci și încrederea că pot străluci în propria lor poveste. Cristina Poterășoiu a stat de vorbă, în exclusivitate pentru Agenția de Carte, cu regizoarea Camelia Popa.

„Cea mai mare parte a vieții noastre se derulează prin intermediere vizuală digitală”

1

Cunoașterea realității și arta de a o descrie: noi provocări, noi perspective

1

„În România, democrația comunicării digitale nu are limite”

1

„Un pretext pentru gândire critică”

2

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2024

De 15 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2024, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 80 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2024: 30 de cărți de poezie,  20 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și  20 de cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2025, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508

Evenimente Agenția de cArte

Eveniment

Expoziția de fotografie documentară „PLECAT” – o arhivă vie a migrației românești în Europa

Agenția de cArte - 0
MNAC București anunță vernisajul expoziției „PLECAT”, semnată de fotograful Cosmin Bumbuț și jurnalista Elena Stancu, ce va avea loc joi, 19 martie, începând cu ora 18:30. Expoziția „PLECAT” este rezultatul a șase ani și jumătate de documentare a migrației românești în Europa și propune o privire intimă asupra experiențelor trăite de românii plecați.  Realizat în 12 țări europene, proiectul „PLECAT” îmbină fotografia documentară cu fragmente de reportaj, texte explicative și instalații inspirate din viața de zi cu zi a migranților: rafturile unui magazin românesc sau punctul informal de primire a pachetelor, inspirat de parcările de pe autostrăzi și de la marginea orașelor, unde opresc microbuzele din România care aduc mâncare și obiecte simbolice de acasă.

Anne Applebaum, laureată a Premiului Pulitzer: Dialog despre autoritarism, propagandă și democrație la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”

0
Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, în parteneriat cu Expert Forum (EFOR România) și Editura Litera, organizează miercuri, 11 martie 2026, prezentarea raportului anual „Democrația și societatea civilă în Europa de Est”, urmată de un dialog public cu istoricul și jurnalistul american Anne Applebaum, una dintre cele mai influente voci contemporane în analiza autoritarismului și a transformărilor politice din Europa Centrală și de Est. Evenimentul moderat de analistul politic Sorin Ioniță, președintele Expert Forum, va reuni în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” specialiști, jurnaliști, cercetători și reprezentanți ai societății civile interesați de evoluțiile politice și democratice din regiune.  

A început microstagiunea BARBA 90 la Teatrul Grivița 53

0
Celebrul regizor Eugenio Barba a ajuns în Teatrul Grivița 53. Microstagiunea BARBA 90, dedicată marelui om de teatru și celebrării a 90 de ani de viață și a 60 de ani de carieră, a debutat pe 8 martie la Teatrul Grivița 53 cu spectacolul pentru copii și familii „The Thrilling Violinists” („Viorile fermecate”).

John Axelrod dirijează Simfonia a 9-a de Mahler, cu bagheta primită de la Leonard Bernstein

0
Dirijorul John Axelrod, care aniversează 60 de ani de viață și 30 de ani de carieră internațională, perioadă în care a dirijat aproape 200 de orchestre din întreaga lume, Simfonia a 9-a de Mahler, una dintre cele mai emoționante partituri ale repertoriului simfonic, și bagheta dăruită de marele muzician american Leonard Bernstein sunt „ingredientele” unei seri memorabile la Sala Radio. Vineri, 13 martie 2026 (de la 19.00), John Axelrod va dirija așadar la pupitrul Orchestrei Naționale Radio Simfonia nr. 9 de Mahler. John Axelrod a deprins subtilitățile acestei simfonii direct de la celebrul Leonard Bernstein, care a fost unul dintre mentorii săi și sub îndrumarea căruia s-a pregătit, și va dirija concertul de la Sala Radio chiar cu bagheta pe care marele muzician american i-a dăruit-o. 

Vernisajul expoziției ”Solaris”, a artistei Gloria Grati

0
„Expoziția deschisă de Gloria Grati la Galeria Galateea prezintă publicului lucrări recente, realizate din gresie ceramică amprentată. Specific pentru demersul artistei este modelajul liber...

LA ȚINTĂ!

„Marfă cu diamante” de Ziua Internațională a Poeziei, la CREART

La Țintă! Agenția de cArte - 0
Sâmbătă, 21 martie 2026, ora 19.00, la Sala Teatrelli – CREART din București, Piața Lahovary nr. 7, de Ziua Internațională a Poeziei, cel mai vechi și activ grup poetic din România – MARFĂ – lansează proiectul „Marfă cu diamante”, în cadrul unui show multimedia de poezie și blues. Grupul poetic MARFĂ, format din Dan Mircea Cipariu, Florin Dumitrescu, Sorin Gherguț, Dan Pleșa și Bogdan O. Popescu, este însoțit pe scenă de nume consacrate ale culturii române, invitații speciali Mircea Cărtărescu, Florin Iaru și George Mihăiță. Trupa Mike Godoroja & Blue Spirit susține muzical acest show cu piese noi scrise pe versurile celor 5 poeți ai grupului. Live VJ-ing și video poetry: Mihai Zgondoiu. Curator: Ana Daniela Sultana. Producător: Anamaria Spătaru. Spectatorii vor putea primi autografele autorilor pe volumul „Marfă cu diamante”, publicat la Editura Vellant. „Marfă cu diamante” este un proiect inovator de promovare a literaturii contemporane prin lansarea, în premieră, a primului album de poezie românească pe Spotify, Apple Music și YouTube Music, alături de platforma interactivă www.marfacudiamante.ro care integrează texte, audio și video poetry. Radio România Cultural difuzează o ediție specială „Marfă cu diamante” de Ziua Internațională a Poeziei, de la ora 16.00. „Marfă cu diamante” este totodată un demers adresat publicului tânăr, prin ateliere de scriere creativă coordonate de Dan Mircea Cipariu și Florin Iaru la care au participat adolescenți din 5 zone defavorizate cultural din București (Bucureștii Noi, Chitila, Dămăroaia, Pajura, Străulești). Patru liceeni de la atelierele de scriere creativă, Rebecca Maria Cîrcea, Alexia Curicheriu, Costy Magher și Ștefan Matei Marinescu, sunt invitați să citească poemele lor în secțiunea „Diamante din Cartier” a show-ului de la Sala Teatrelli – CREART.
Citiți mai mult

“Viorile fermecate”: Poduri de imaginație peste ziduri de cinism

La Țintă! Agenția de cArte - 0
Din primul rând, Gloria Maria Sultana e mereu la pândă gata să prindă de pe scenă banane, baloane, sfori care nu se rup, fluturi, bule de săpun ori nori de ploaie. “Uite o doamnă cu un păr vulcan de caramel care cântă la vioară. Are o valiză secretă și stă lângă un magician cu pălărie cu gât lung. Se așează pe jos ca noi la grădi. Uite ce șosete colorate au, cu puncte și cu dungi, și cântă la viori stând pe funduleț. Uite și o valiză portocalie cu banane-binoclu. Am prins și eu un balon de săpun de la domnul clovn. Și ce frumos plouă peste umbrela magică! Bine că nu se udă nimeni! Ce amuzant! Tati, clovnul nu mai are cap, doar picioare! Tati, în balonul mare, roșu și rotund e capul clovnului! Și face tumbe fără cap, doar cu picioarele!” Într-o epocă în care scenele din desenele animate au un montaj rapid, cu cadre tăiate și îmbinate într-o succesiune foarte scurtă, adesea sub 2-3 secunde per cadru, și când multe producții teatrale sunt dominate de proiecții multimedia, microstagiunea „Barba 90. Bridges, not Walls” aduce la București o gură de aer de o puritate aproape uitată. Spectacolul „The Thrilling Violinists” (Viorile fermecate), susținut de Antonia Cioaza și Jakob Nielsen, nu este doar o producție pentru copii, ci un exercițiu de arheologie a ingeniozității, o recuperare a gramaticii fundamentale a teatrului antropologic marca Eugenio Barba și o recuperare a imaginarului iconic.
Citiți mai mult

Reînvierea autenticității

La Țintă! Agenția de cArte - 0
De la “Hai să ne-ntâlnim pe site sâmbătă seara” (Libra, 1999), cartea mea de debut, până la “poemul matriță” (Brumar, 2018), “meta vers” (Vellant, 2022) și “Cartușeria” (Vellant, 2024), tema controversată a relației dintre om și noile tehnologii ale informației și ale cunoașterii a născut multe tensiuni poetice și existențiale. Ideea mea, repetată în texte publicistice ori în conferințe, accentua faptul că noi suntem cei care trebuie să dăm un sens oricărui mijloc, fie că mijlocul se numește Internet, telecomandă, card bancar sau Inteligență Artificială. Nu e vina mijlocului că este lăsat să ne acapareze și să ne uniformizeze discursul, felul în care consumăm știri, produse ori servicii. Barierele care ne aruncă din uniformizare în autenticitate și sens sunt gândirea critică și creativă și practica etică ori spirituală. Aceste miezuri tari ale gândirii și ale limbajului ne trag din prăpastia culturală pe care am numit-o, din 2023, “Orice, dar cu puțin AI!”. Un șablon poate naște un alt șablon, nu o imagine poetică nouă, nu un “accident metafizic” al gândirii și al limbajului. Autenticitatea este mimată ori colaționată din arhitecturile și rețelele neuronale ale informației până când devine, prin repetiție și expansiune în sistemele de date, o formă de surogat al gândirii și al creației. Autenticitatea umană și cea artificială e un detaliu de sens și cod între imaginile interioare ale memoriei omenești și statistica hegemonică a mașinăriilor. Autenticitatea umană are nume, umbre și suferință în timp ce autenticitatea tehnologiei e oceanul de date anonime și de șabloane în care pescuiesc roboți și furnizori de date fără conștiință.
Citiți mai mult

Paula Erizanu, Alexia Plăcintă, Daniela Vizireanu, Andrei Gogu și Radu Nițescu, laureații Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a Anului 2025

La Țintă! Agenția de cArte - 0
Joi, 15 ianuarie 2026, de la ora 16.00, în Sala „Perpessicius” a Muzeului Național al Literaturii Române din București, a avut loc a șaisprezecea ediție a programului Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a Anului 2025. Evenimentul multiart, transmis în direct de Radio România Cultural, i-a avut invitați speciali pe Maestrul George Mihăiță și trupa Mike Godoroja & Blue Spirit. Juriul Galei, format din Cristina Bogdan, Bianca Burța-Cernat și Cosmin Perța, a acordat următoarele 5 premii: Cartea de Poezie a anului 2025: Radu Nițescu, „în inima pustiului, la malul Cișmigiului”, Casa de Editură Max Blecher) – prezentată de Cristina Bogdan; Premiul special al Juriului: Paula Erizanu, “Aicea-i și raiul, și iadul. Republica Moldova: un veac de istorie trăită”, Editura Cartier – prezentat de Cosmin Perța; Premiul pentru Tânărul poet al anului 2025: Alexia (pseudonimul Alexiei Plăcintă), “formula lucrurilor simple”, Editura Tracus Arte) – prezentat de Cristina Bogdan; Premiul pentru Tânărul prozator al anului 2025: Andrei Gogu, “Tatăl meu care ești pe pământ”, Editura Litera – prezentat de Cosmin Perța; Premiul pentru Tânărul scriitor al anului 2025: Daniela Vizireanu, “nu va ajunge aici dispariția”, Casa de Editură Max Blecher, colecția Opera Prima – prezentat de Bianca Burța-Cernat. Artistul vizual Mihai Zgondoiu a realizat afișul și diplomele Galei Tinerilor Scriitori. Producător: Anamaria Spătaru. Amfitrion: Dan Mircea Cipariu. Coproducător: Radio România Cultural. Organizatorii Galei au fost Primăria Municipiului București, prin Muzeul Național al Literaturii Române din București, și Asociația Euro CulturArt. Parteneri: APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România) și Opera Scrisă.ro – societate de gestiune a drepturilor de autor. Partener media: AgențiadeCarte.ro.
Citiți mai mult

George Mihăiță, în direct la Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2025

La Țintă! Agenția de cArte - 0
Joi, 15 ianuarie 2026, de la ora 16.00, în Sala “Perpessicius” a Muzeului Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu nr. 8), Maestrul George Mihăiță este invitatul de onoare al Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2025, în cadrul unui eveniment multiart transmis în direct de Radio România Cultural. Producător: Anamaria Spătaru. Amfitrion: Dan Mircea Cipariu. Coproducător: Radio România Cultural. Cu acest prilej, Maestrul George Mihăiță ne aduce aminte, prin intermediul unui micro-recital, că 2026 este și Anul Marin Sorescu. Recunoscut pentru sensibilitatea cu care recită din opera unor poeți precum Mihai Eminescu, Nichita Stănescu sau Marin Sorescu, George Mihăiță transformă recitalurile lui de poezie într-o experiență teatrală vie, expresivă și inconfundabilă. Nu întâmplător, la editura Salut pe care a patronat-o a publicat antologia ”Marfă”, în 1996, cu Dan Mircea Cipariu, Florin Dumitrescu, Sorin Gherguț, Dan Pleșa și Bogdan O. Popescu, grup poetic care se va reuni, în curând, în cadrul proiectului ”Marfă cu diamante” însoțiți de poemele scrise de Mircea Cărtărescu și Florin Iaru. Premiul Cartea de Poezie a anului 2025 este acordat volumului “în inima pustiului, la malul Cișmigiului” de Radu Nițescu, apărut la Casa de editură Max Blecher din București. Premiul Special al Juriului îl primește cartea “Aicea-i și raiul, și iadul. Republica Moldova: un veac de istorie trăită” de Paula Erizanu, Editura Cartier.
Citiți mai mult

Agenda de carte

spot_img

Cronica de cArte

Cronica de cArte

„Survival Infrastructure” – solo show Zoița Delia Călinescu, la Galeria CREART

Agenția de cArte -
„În discursul actual despre Antropocen, spațiile periferice nu sunt simple zone de degradare, ci devin praguri active unde se negociază supraviețuirea. Proiectul Survival Infrastructure – instalație multimedia site-specific caracteristică practicii artistice actuale a Zoiței – recuperează periferia, scoțând în evidență câteva paradoxuri. Pe măsură ce solul câmpiilor românești devine mai puțin „productiv” în sens agrar tradițional, acesta generează o nouă productivitate, de o natură diferită: mobilitatea. Deșertificarea coridorului sudic al Dunării devine astfel catalizatorul unui fenomen social specific (migrația de gen), nu doar un proces geologic. Totodată, mai răstoarnă o logică; dacă în mod tradițional, plantele sunt simbolul stabilității (rădăcina), iar oamenii (în special bărbații) sunt simbolul mobilității, când solul se deșertifică, speciile native dispar sau „migrează” prin semințe purtate de vânt către zone mai fertile, fiind înlocuite de specii „oportuniste” sau rezistente la secetă (invazive), iar acest efect migraționist se reflectă și la oameni. În comunitățile din Oltenia, bărbații erau cei care migrau pentru munci sezoniere, dar migrația feminină actuală este un răspuns structural la colapsul „casei” (ecosistemului). Femeia, istoric legată de gospodărie și pământ, devine acum „sămânța” care pleacă pentru a asigura supraviețuirea celor rămași. Centrată pe fenomenul accelerat de aridizare din sud-vestul Olteniei, expoziția-instalație a Zoiței funcționează simultan ca o arhivă a transformării ecologice și ca o hartă a rezilienței umane. În acest sens, corpul feminin devine ultima resursă pentru familii și pentru comunitate, dar și agentul critic al relației dintre degradarea solului și degradarea țesutului social. Instalația documentară Survival Infrastructure a Zoiței se revendică ecofeminismului teoretizat de autoare precum Donna Haraway, Vandana Shiva ori Maria Mies, dar este, în egală măsură ancorat în realitatea locală și în cercetarea din teren a artistei. ” – Ana Daniela Sultana

„Ark of Dreams” – expoziție personală Valentin Soare, la Galeria CREART

0
„«Ark of Dreams» pornește de la ideea de port ca spațiu liminal, de tranzit și acumulare, explorând tema navigației sau a circulației în care lucrările – obiecte parietale (din piatră, lemn sau rășină) și schițe – funcționează ca instrumente de orientare ori repere într-un parcurs subiectiv propus de Valentin Soare. Totodată, selecția de față activează, în paralel, un alt tip de itinerar: acela al devenirii formei sculpturale, de la schiță — înțeleasă ca spațiu al intenției, al posibilului și al geometriei proiective — la sculptură, abordată in extenso. Schița funcționează ca matrice a formei, un loc al negocierii dintre idee și materie, unde compoziția rămâne deschisă, reversibilă și supusă transformării. Trecerea către tridimensional implică un proces de sedimentare în care volumul este condensat iar forma capătă contur, amploare și stabilitate, intrând într-un raport direct cu spațiul. ” – Ana Daniela Sultana

„Urma alege” – solo show Ana Gurduza, la Galeria CREART

0
„Aflată la intersecția dintre memoria culturală și experimentul artistic, dintre artele aplicate și cuvântul scris, personala cu valențe ludice semnată de Ana Gurduza reunește elemente estetice și conceptuale reprezentative din practica artistei și ne oferă o incursiune în fascinanta paremiologie românească. Obiecte imagologice, proverbele din cele mai variate spații lingvistice recurg, în mod expresiv, la același tip de limbaj simplu și concret pentru a transmite experiențe universal valabile ori ghidaj moral. Selecția de față reprezintă doar o parte din ilustrațiile pe care Ana Gurduza le-a realizat pornind de la proverbe românești, o preocupare mai amplă a sa care a dus la lansarea, în 2024, alături de Alexandra Mihailciuc, a proiectului editorial «Cuvinte înaripate. Proverbe românești ilustrate». Alegând ca subiect al lucrărilor sale unele dintre cele mai edificatoare proverbe românești, Ana Gurduza explorează patrimoniul imaterial românesc într-un act simbolic de cercetare deopotrivă a trecutului și a inconștientului colectiv. «Urma alege» nu e numai despre rezultatul final sau sfârșitul unui proces de cercetare vizuală ci, mai ales, despre felul în care decidem adevărata valoare a acestui proces și felul în care înțelegem să ne raportăm la trecut și la identitatea culturală. Procesul difuz și subiectiv al deznodământului artistic «alege» sau configurează, în cele din urmă, o realitatea duală în care memoria se dizolvă în semn și simbol. ” – Ana Daniela Sultana

„Scenarii mitice” – expoziție personală Paul Buța, la Galeria CREART

0
Imaginea cetelor de colindători cu măști populare care își fac apariția cu ocazia sărbătorilor de iarnă este cu siguranță una dintre cele mai spectaculoase și puternice tradiții păstrate la noi în țară. Aceste măști recompun alfabetul unui limbaj arhaic și duc mai departe datini ce își au originea în unele ritualuri păgâne asimilate ulterior și în creștinism. Paul Buța nu creează doar obiecte de ritual folcloric, ci dezvăluie, prin măștile sale, o lume întreagă. În căutarea autenticității, artistul a studiat tehnici de realizare și modele relatate de bătrâni, fiind îndrumat în demersul său și de academicianul Romulus Vulcănescu. Prin practica sa artistică, în care îmbină armonios cercetarea etnografică, artizanatul și actoria, Paul Buța ne oferă o perspectivă completă și avizată asupra acestor obiceiuri străbune, putând chiar să susțină și funcția lor performativă; pentru el, măștile transcend dimensiunea decorativă, fiind menite a fi purtate în vederea interpretării unor roluri arhetipale sau forțe primordiale în dansuri, ceremonii, obiceiuri agrare şi pastorale sau mici scenete integrate colindului de sărbători. Astfel, tradiția nu rămâne închisă în documente etnografice, ci vibrează, crudă și vie, ca o coardă străveche ce refuză să amuțească. Constantin Prut vedea în alaiurile de colindători cu măști de inspirație zoomorfă cu coarne (taur, cerb, berbec) ce vestesc nașterea Noului An „străvechi scenarii mitice, în care animalul poate mărturisi epifanii divine, sau este angajat în îndeplinirea unor misiuni transportatoare între diferite tărâmuri”. – Ana Daniela Sultana

„10 de cupe” – solo show Răzvan Năstase, la Galeria CREART

0
„Expoziția personală (nu doar pentru că e vorba despre un solo show, ci și pentru că selecția este profund autobiografică și introspectivă pentru artist) reunește o serie recentă de (auto)portrete realizate într-o manieră nouă pentru practica lui Răzvan Năstase care, de câțiva ani, a adus fotografia în atelier, ca punct de plecare în lucrările sale. În selecția de față, această tendință, prin care realismul foto-portretelor transcende către efigie picturală ori esențializare cu aură de tarot, fotografia e un pretext de a călători în memorie și cotloanele (auto)biografice pentru a aduce un omagiu familiei sale de proveniență. 10 de cupe este o arcană minoră a Tarotului, care ilustrează, mai ales în pachetul  Rider Waite, un cuplu împreună cu doi copii, fiind adesea numită și „cartea familiei”. Seria lui Răzvan Năstase explorează așadar propria memorie afectivă și relațiile sale de familie, într-un dialog complex cu trecutul personal și colectiv, îmbinând observația conștientă cu gesturi picturale expresive care abundă într-o simbolistică ezoterică (lună, soare, arcadă, aură). Alegând ca subiecte ale acestor lucrări membri ai propriei familii, Răzvan Năstase ne dezvăluie apartenența sa genealogică și identitară, pe de o parte și deschide discuția despre distincția dintre viața și opera unui artist (dacă ele sunt sau nu parte ale aceluiași flux existențial), pe de altă parte. ”  – Ana Daniela Sultana
spot_img

Dialogul de carte

Dialogul de carte

„Cât de mult depinde memoria noastră de cuvintele pe care le alegem”

Agenția de cArte - 0
Traducerea romanului „Câteva nopți și încă una” de Isidoros Zourgos poartă amprenta unei rarisime delicateți: echilibru între fidelitate și respirația firească a limbii române, rigoare istorică și sensibilitate poetică. Ana-Maria Lucescu, traducătoarea volumului, vorbește în cele ce urmează despre întâlnirea cu universul autorului grec, despre provocările ritmului elen și despre felul în care memoria unei limbi poate deveni o punte între epoci și culturi. În romanul lui Zourgos, limbajul este muzical, fraza respiră lent, iar istoria se insinuează în viețile personajelor cu o precizie aproape ritualică. Traducerea Anei-Maria Lucescu reușește să conserve această vibrație rară. Interviul de față explorează culisele acestei munci: descoperirea unui autor, lupta cu nuanțele, echilibrul dintre două limbi și două sensibilități. „Câteva nopți și încă una” este un roman în care memoria, timpul și orașul Salonic devin personaje cu propria respirație. Traducătoarea volumului, Ana-Maria Lucescu, rememorează procesul de transpunere a textului în limba română – un parcurs al fascinației, temerii, documentării riguroase și, în cele din urmă, al unei întâlniri profunde cu literatura greacă contemporană. În fața unui text de o asemenea densitate emoțională și muzicală, traducerea devine ea însăși o formă de re-creație. În dialogul de mai jos – purtat de Cristina Poterășoiu cu Ana-Maria Lucescu în exclusivitate pentru Agenția de Carte.ro – traducătoarea dezvăluie ce înseamnă să cauți vocea unei limbi în cealaltă, să păstrezi istoria, ritmul și fragilitatea unui roman în care granița dintre memorie și ficțiune este mereu permeabilă.

„Segmentul meu de literatură preferat este teatrul Renașterii engleze”

0

„Romanul, ca și viața, nu are un singur adevăr”

0

„Emoțiile, în sensul profund al cuvântului, sunt ca niște zei care ne dirijează fără ca noi să putem controla ceva”

0

“Citind, m-am gândit de mai multe ori la David Popovici, aceleași frici, aceeași perseverență, același amestec de inocență și forță”

0

Studioul de carte

Studioul de carte

„Cum îl ating, covorul spune o poveste”

Agenția de cArte - 0
Într-o lume grăbită, în care visul pare adesea un lux, un grup de tineri din Centrul de Plasament Mia’s Children reușește să transforme scena într-un loc al speranței. Spectacolul „Spune-mi că nu visez!”, regizat de Camelia Popa, nu este doar o piesă de teatru, ci o poveste despre curaj, prietenie și descoperirea sinelui. Evenimentul are un scop nobil – toate fondurile obținute vor fi direcționate către centrul care le oferă acestor copii o șansă la o viață mai bună. Camelia Popa, regizoare cu experiență în film și teatru, lucrează benevol cu tinerii de la Mia’s Children, oferindu-le nu doar un rol pe scenă, ci și încrederea că pot străluci în propria lor poveste. Cristina Poterășoiu a stat de vorbă, în exclusivitate pentru Agenția de Carte, cu regizoarea Camelia Popa.

„Cea mai mare parte a vieții noastre se derulează prin intermediere vizuală digitală”

1

Cunoașterea realității și arta de a o descrie: noi provocări, noi perspective

1

„În România, democrația comunicării digitale nu are limite”

1

„Un pretext pentru gândire critică”

2

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508

Prima agenție de știri și comentarii on-line dedicată industiei editoriale din România, evenimentelor de carte și scriitorilor români. Agenţia de Carte îşi doreşte să creeze o puternică şi activă comunitate de autori de cărţi care să îşi promoveze evenimentele lor editoriale.

© 2023 Agentia de cArte - All Rights Reserved / made with by Web Design Agency & MWP