spot_img

Evenimente Agenția de cArte

Informații de încredere în era AI: specialiști din toată lumea, la BCU „Carol I”

Marți, 17 noiembrie 2026, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I“ (BCU) din București a organizat ceremonia de deschidere a celei de-a 20-a ediții a International Conference on Metadata and Semantics Research (MTSR 2026). Conferința este una dintre cele mai importante reuniuni internaționale despre metadate, ontologii și tehnologii semantice și se desfășoară în România pentru prima dată.

Violoniștii Gabriel Croitoru și Simina Croitoru, alături de pianista Clementina Ristea Ciucu, încep Turneul Național Vioara și Enescu. Cinci concerte în România, între 17...

Turneul Național Vioara și Enescu ajuns la a 15-a ediție, începe marți, 17 noiembrie, la Iași și continuă la Ploieşti, București, Bistrița și Deva. Violonistul Gabriel Croitoru va cânta alături de fiica sa, violonista Simina Croitoru, acompaniați la pian de Clementina Ristea Ciucu. AgențiadeCarte.ro este partener media al evenimentului.

Festivalul Interetnic de Teatru, la jumătatea programului: teatru contemporan și clasic, musical, operetă și stand-up

Festivalul Interetnic de Teatru a ajuns la jumătatea programului, iar zilele următoare aduc în fața publicului producții ale unor companii din întreaga țară. Oferta artistică traversează genuri și formule scenice diverse, de la texte contemporane și clasice la musical, operetă și stand-up comedy. Printre titlurile incluse în program se numără „Nașterea unui dictator” de Székely Csaba, și „Alaska” de Elise Wilk, ambele regizate de Sebestyén Aba. Prima producție, prezentată de Yorick Stúdió din Târgu Mureș, explorează, prin umor negru și o relație directă cu spectatorii, mecanismele prin care un om obișnuit ajunge să seducă și să manipuleze. În schimb, „Alaska”, adusă de Teatrul Național Târgu Mureș, construiește o poveste în care amintirile personale se împletesc cu ficțiunea și documentarul. De-a lungul unei călătorii în timp, spectacolul surprinde influența evenimentelor politice asupra vieții private și a relațiilor de familie, concentrându-se asupra legăturii dintre mame și fiice.

Alexandru Tomescu: concert și sesiune de autografe la Sala Radio

Vineri, 20 noiembrie 2026 (de la 19.00), cunoscutul violonist Alexandru Tomescu va interpreta la Sala Radio Concertul nr. 2 pentru vioară și orchestră de Paganini, alături de Orchestra Națională Radio. Supranumită La campanella („Clopoțelul”), lucrarea își datorează numele micului clopot ce intervine în final, în dialog cu vioara, într-o partitură spectaculoasă prin dificultatea ei.  La pupitrul dirijoral se va afla Christoph König — dirijor principal al Orchestrei Simfonice RTVE din Madrid (radioteleviziunea publică națională a Spaniei), director muzical al ansamblului Solistes Européens Luxembourg și dirijor principal invitat al Filarmonicii din Varșovia.

Dorel Golan revine la Brașov, într-un concert cu casa închisă la Filarmonică

Joi, 19 noiembrie, de la ora 19:00, Orchestra Filarmonicii Brașov va susține la Sala Patria un concert simfonic sub bagheta dirijorului Cristian Oroșanu, având-o ca solistă pe pianista Dorel Golan, care revine la Brașov după mai mulți ani în care nu a mai cântat aici. Programul reunește două lucrări importante ale repertoriului simfonic: Concertul pentru pian nr. 2 de Serghei Rahmaninov și Simfonia nr. 1 de Dmitri Șostakovici. Concertul pentru pian nr. 2 de Rahmaninov este una dintre cele mai cunoscute și apreciate lucrări dedicate pianului și orchestrei. Compozitorul l-a scris între 1900 și 1901, după o perioadă dificilă, marcată de eșecul primei sale simfonii și de o criză de încredere în propriile capacități creatoare. Succesul concertului a reprezentat un moment decisiv în revenirea sa artistică, iar lucrarea a devenit, de-a lungul timpului, unul dintre reperele repertoriului pianistic.

LA ȚINTĂ!

Filmul „PAJURA. Povești & Muzici”, publicat pe rețelele de socializare

Asociația Euro CulturArt publică pe rețelele de socializare trei filme despre proiectul „PAJURA. Povești & Muzici”, realizat în parteneriat cu Colegiul Național „Constantin Brâncoveanu”, condus de dr. Cristina Issa, și cofinanțat de Primăria Sectorului 1. Filmul „PAJURA. Povești & Muzici – un proiect despre artă, adolescenți și poveștile unui cartier”, de șase minute, cu imaginea și montajul semnate de Dragoș Ilie și coloana muzicală Mike Godoroja & Blue Spirit, urmărește atelierele de creație din octombrie 2026 și evenimentul final din 2 noiembrie 2026. Odată cu el se încheie proiectul în care 60 de liceeni din Pajura și-au scris, fotografiat, desenat, gravat și cântat cartierul.

Revista „Cultura” nr. 668: prima radiografie economică a Industriilor Culturale și Creative din România, după 20 de ani

Fundația Culturală „Augustin Buzura” a publicat o ediție specială a revistei „Cultura” (nr. 668, noiembrie 2026), intitulată „ICC – Industriile Culturale & Creative din România: Ce s-a schimbat în 20 de ani”, proiect editorial co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN). Ediția este primul studiu sintetic de o asemenea anvergură dedicat dimensiunii economice, structurii și dinamicii sectorului creativ românesc în intervalul 2005–2025 și poate fi citită atât în format print, cât și online, pe revistacultura.ro. Concluzia de ansamblu a cercetării răstoarnă o percepție larg răspândită: Industriile Culturale și Creative nu sunt o nișă cu relevanță economică redusă, ci un sector cu o amprentă economică directă de peste patru miliarde de euro – șase miliarde, dacă se adaugă comerțul cu bunuri culturale conexe.

Memorie, putere, vieți labirint și zaruri aruncate

Romanul „Eu sunt labirint” de Alea ZAR (Editura Creator, Brașov) a fost lansat miercuri, 11 noiembrie 2026, la Librăria Humanitas Lipscani din București, într-o sală plină, în care s-au regăsit prieteni din copilărie ai autoarei, foste profesoare de liceu, scriitori și artiști – printre ei și soprana Felicia Filip. Alături de autoare au vorbit despre carte poetul Dan Mircea Cipariu, poeta și actrița Ioana Crăciunescu, psihologul Nora Neghină și editorul Dumitru Ioncică, cel care i-a publicat volumul de debut. Momentul muzical a fost susținut de Lucian Moraru (violă) și Viniciu Moroianu (pian). Scris inițial în franceză și apărut în curând și în Franța, la Editura 5 Sens, romanul începe în ianuarie 1989, în Carpați, și o urmărește pe Alea între București, Paris și Veneția, prin trei cărți – „Shalimar”, „Jocul” și „Pătratul magic” – construite din conversații pe chat, fragmente de jurnal și scrisori. Versiunea românească îi aparține lui Irinel Antoniu.

„Viață de aruncat”, de Bogdan O. Popescu, revine după 15 ani: lansare la UMF „Carol Davila”, în Casa Mihail Sadoveanu

Miercuri, 18 noiembrie 2026, de la ora 18.30, Bogdan O. Popescu lansează ediția a II-a a volumului de povestiri „Viață de aruncat” (Editura Vellant, colecția „Traverse”), la Centrul de Inovație și e-Health al Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București – universitatea la care scriitorul este profesor de neurologie. Centrul funcționează în fosta casă a lui Mihail Sadoveanu, pe strada Pitar Moș nr. 20. Alături de autor vor vorbi despre carte Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Volumul a apărut prima dată în 2011, la Editura Polirom, în colecția „Ego. Proză”, și a fost debutul său în proză. Mircea Cărtărescu a scris în prefață: „Cu «Viață de aruncat», Bogdan O. Popescu urcă pe o spiră superioară a evoluției sale. El apare aici mult maturizat. În prozele sale se vede ceea ce nu avea loc să se manifeste în poezie: gravitatea autorului, seriozitatea sa în fața vieții, simțul tragicului și al absurdului. [...] «Șobolanii se lovesc de ziduri» e povestea salingeriană a unui grup de prieteni adolescenți, fiecare individualizat cu o căldură deosebită.” „După 15 ani de la prima sa apariție, «Viață de aruncat», povestirile legate de stingerea fulgerătoare a epocii Nicolae Ceaușescu prin cinéma-vérité-urile unor adolescenți care visau să ajungă nume mari ale literaturii, curge ca un vin nobil printre venele și rețelele neuronale ale nostalgiei și ale singurătății de și cu mai multe vârste. O carte pe care o veți descoperi cu certe delicii de lectură!”, declară Dan Mircea Cipariu.

31 de elevi din București premiați la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, în Gala Mentorat pentru Lectură

Joi, 19 noiembrie 2026, ora 17.00, Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” din București găzduiește a doua Gală a proiectului MENTORAT PENTRU LECTURĂ – Rețeaua profesorilor și liceenilor creativi (www.reteauacreativa.ro), organizat de Asociația OPERA SCRISĂ.RO, în parteneriat cu Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București, cu sprijinul financiar al AFCN (Administrația Fondului Cultural Național). 31 de elevi de la Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu”, Colegiul Economic „Costin C. Kirițescu”, Colegiul Național „Constantin Brâncoveanu”, Liceul Teoretic Bilingv „Miguel de Cervantes” și Colegiul Național „Iulia Hasdeu” sunt premiați în cadrul unui show de poezie și blues ce îi are ca invitați pe Cătălina Bălan, Bogdan Ghiu și Andrei Novac și trupa Mike Godoroja & Blue Spirit. Moderatori sunt scriitorii Dan Mircea Cipariu și Florin Iaru. Producător: Anamaria Spătaru. La Gala de la București vor citi: Andra Ștefania Lupu, clasa a XI-a, Colegiul Național „Iulia Hasdeu” (prof. coord. dr. Ileana-Dorica Boltașu) – „Tramvaiul 10”; Sabina-Ana-Maria Preda, clasa a XI-a, Colegiul Economic „Costin C. Kirițescu” (prof. coord. dr. Anca Boldea-Pînzariu) – „Prietenia”; A. S. Otilia Istrate, Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu” (prof. coord. dr. Lavinia Dumitrescu) – poemul „Calendar nespus de vechi”; Patricia-Alexia Drăgan, clasa a X-a A, Liceul Teoretic Bilingv „Miguel de Cervantes” (prof. coord. dr. Diana Alina Ene) – poemele „Bariere” și „O lacrimă rece”; Ana Maria Ion Mirea, clasa a IX-a B, Colegiul Național „Constantin Brâncoveanu” (prof. coord. dr. Cristina Issa) – povestirea „Cartierul fantomă”. „Acest proiect împlinește un vis al lui Florin Iaru și anume de a crea o rețea de profesori și liceeni creativi în România. 31 din cei 62 de premianți ai proiectului MENTORAT PENTRU LECTURĂ vor fi prezenți în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” din București. Bun prilej de a discuta cu colegii lor de generație care au participat la atelierele de scriere creativă ori la lecturile publice susținute de Ana Maria Sandu, Vasile Ernu și Cosmin Perța. Ori Florin Iaru i-a cucerit pe cei mai mulți dintre cei 62 de premianți să scrie povestiri scurte, ori generația rețelelor sociale transformă poezia în scenarii epice, cert e faptul că literatura mai poate seduce minți și inimi despre care, de cele mai multe ori, se afirmă sentențios: «generație care nu citește, nu scrie!». Pentru mine e reconfortant să știu că avem cu 62 mai mulți cititori decât la începutul proiectului MENTORAT PENTRU LECTURĂ!”, a spus Dan Mircea Cipariu, președintele Asociației OPERA SCRISĂ.RO. „Ar trebui să ne frecăm la ochi, pentru că, zilele acestea, s-a petrecut un mic miracol. 62 de elevi din București și județul Constanța au scris în cadrul unui eveniment organizat sub titulatura de MENTORAT PENTRU LECTURĂ. Inițiatorii, Dan Mircea Cipariu și subsemnatul, au pornit de la ideea că nu e posibil ca în țara asta să existe numai analfabetism funcțional – e obligatoriu să se pitească, pe ici, pe colo, câte un talent înfricoșat de forța și răspândirea primului fenomen. Însă părerea noastră a fost măturată de numărul fabulos de copii și adolescenți care au urmat cenaclurile și atelierele organizate de cele zece profesoare inimoase. Iar rezultatul este că, în numai trei luni, avem zeci de potențiali scriitori. Hai să ne imaginăm cum ar fi dacă această poveste uimitoare s-ar întâmpla în fiecare județ…”, a declarat scriitorul Florin Iaru.

Agenda de carte

spot_img

Cronica de cArte

„Empty Space” – solo show Bogdan Pelmuș, la Galeria CREART

„Solo show-ul «Empty Space» sintetizează un deceniu de cercetare vizuală și reflecție conceptuală în practica artistului vizual Bogdan Pelmuș, configurând un demers artistic orientat către o cartografiere afectivă și profund subiectivă a spațiului. În universul său plastic, «LOC»-ul (termen folosit și în denumirea lucrărilor din seria realizată pe tablă recuperată) își suspendă funcția de reper geografic sau coordonată topografică și devine o structură mnemonică, un teritoriu interior în care memoria, absența și experiența perceptivă se sedimentează stratificat. Astfel, spațiul nu mai este înțeles ca extensie fizică măsurabilă, ci ca arhivă sensibilă a urmelor umane, ca suprafață latentă a unei prezențe care persistă dincolo de materialitatea imediată. În contextul actual dominat de proliferarea mediilor virtuale și de substituirea progresivă a experienței directe prin simulacre digitale, virtuale, artificiale, instalațiile-casetă concepute de Bogdan Pelmuș funcționează asemenea unor ancore vizuale care reintroduc corporalitatea și memoria în ordinea fragilă a realului. Totodată, acestea ne amintesc într-o mare măsură de «Cutiile lui Neagu», atât în ceea ce privește modalitatea de expresie, dar mai ales cu privire la principiul compoziţie-decompoziţie. Minimalismul formal al acestor structuri ascunde, însă, o densitate afectivă subtilă: suprafețele aparent austere devin receptacule ale unei tensiuni între vizibil și invizibil, între prezență și dispariție. Selecția expozițională este completată de o intervenție sonoră concepută special pentru acest proiect, un strat auditiv care extinde experiența senzorială a spațiului și amplifică dimensiunea imersivă a demersului lui Pelmuș.” – Ana Daniela Sultana

„OVOGRAFIE” – solo show Mariana Andone Rotaru, la Galeria CREART

"Ca formă originară și simbol cosmogonic, oul traversează culturile lumii cu o constanță remarcabilă. De la mitologiile egiptene, grecești sau hinduse, până la tradițiile din Asia și Europa de Est, oul apare ca matrice a lumii, ca spațiu închis din care se naște totul. Artur Gorovei menționa că „Egiptenii îl adorau pe zeul Knef, a cărui statuie purta un ou în gură. Perșii credeau că, în vâltoarea haosului, apărau un ou, pe care Noaptea îl acoperi cu aripile ei, îl cloci, și din ou ieși lumea: Soarele și Luna se ridicară în sus, Pământul se lăsă în jos. Indienii, fenicienii, ca și israeliții, considerau oul ca principiu al Creațiunii. [...] Grecii, romanii aveau aceeași credință; filosofii lor vorbesc despre crearea lumii ab ovo.”  În tradiția creștină, această simbolistică se reconfigurează în jurul misterului pascal. Oul devine imaginea mormântului care conține viața, iar spargerea lui semnifică învingerea morții prin înviere. Ritualul ciocnirii ouălor, păstrat în cultura populară, nu este doar un gest festiv, ci o dramaturgie simbolică a regenerării, o reafirmare a vieții, a Adevărului și a Binelui. Practica încondeierii ouălor, răspândită în spațiul românesc, funcționează ca o formă de scriere ritualică. În acest context simbolic și tehnic se situează expoziția artistei Mariana Andone Rotaru, care reinterpretează tradiția încondeierii printr-o practică contemporană centrată pe oul de struț.  Conceptul expoziției „OVOGRAFIE” explorează oul ca unitate de măsură a genezei și ca obiect care conține în sine întregul univers, protejat de o coajă pe care artista așază, cu ceară și rigoare, hărți ale memoriei noastre colective. Vernisajul, plasat strategic în temporalitatea ritualică a Joii Mari, suprapune actul artistic peste tradiția vopsirii ouălor, transformând spațiul expozițional într-un nexus al memoriei colective și al expresiei contemporane. Selecția de lucrări propune astfel o dublă (re)citire: pe de o parte, ele conservă memoria unor tehnici și simboluri arhaice; pe de altă parte, ele deschid calea către o explorare contemporană a formei, a fragilității și a transparenței. Prin acest procedeu, coaja (inițial protectoare) este perforată, vulnerabilizată,  dar și transformată într-un filtru al luminii." - Ana Daniela Sultana

„Survival Infrastructure” – solo show Zoița Delia Călinescu, la Galeria CREART

„În discursul actual despre Antropocen, spațiile periferice nu sunt simple zone de degradare, ci devin praguri active unde se negociază supraviețuirea. Proiectul Survival Infrastructure – instalație multimedia site-specific caracteristică practicii artistice actuale a Zoiței – recuperează periferia, scoțând în evidență câteva paradoxuri. Pe măsură ce solul câmpiilor românești devine mai puțin „productiv” în sens agrar tradițional, acesta generează o nouă productivitate, de o natură diferită: mobilitatea. Deșertificarea coridorului sudic al Dunării devine astfel catalizatorul unui fenomen social specific (migrația de gen), nu doar un proces geologic. Totodată, mai răstoarnă o logică; dacă în mod tradițional, plantele sunt simbolul stabilității (rădăcina), iar oamenii (în special bărbații) sunt simbolul mobilității, când solul se deșertifică, speciile native dispar sau „migrează” prin semințe purtate de vânt către zone mai fertile, fiind înlocuite de specii „oportuniste” sau rezistente la secetă (invazive), iar acest efect migraționist se reflectă și la oameni. În comunitățile din Oltenia, bărbații erau cei care migrau pentru munci sezoniere, dar migrația feminină actuală este un răspuns structural la colapsul „casei” (ecosistemului). Femeia, istoric legată de gospodărie și pământ, devine acum „sămânța” care pleacă pentru a asigura supraviețuirea celor rămași. Centrată pe fenomenul accelerat de aridizare din sud-vestul Olteniei, expoziția-instalație a Zoiței funcționează simultan ca o arhivă a transformării ecologice și ca o hartă a rezilienței umane. În acest sens, corpul feminin devine ultima resursă pentru familii și pentru comunitate, dar și agentul critic al relației dintre degradarea solului și degradarea țesutului social. Instalația documentară Survival Infrastructure a Zoiței se revendică ecofeminismului teoretizat de autoare precum Donna Haraway, Vandana Shiva ori Maria Mies, dar este, în egală măsură ancorat în realitatea locală și în cercetarea din teren a artistei. ” – Ana Daniela Sultana

„Ark of Dreams” – expoziție personală Valentin Soare, la Galeria CREART

„«Ark of Dreams» pornește de la ideea de port ca spațiu liminal, de tranzit și acumulare, explorând tema navigației sau a circulației în care lucrările – obiecte parietale (din piatră, lemn sau rășină) și schițe – funcționează ca instrumente de orientare ori repere într-un parcurs subiectiv propus de Valentin Soare. Totodată, selecția de față activează, în paralel, un alt tip de itinerar: acela al devenirii formei sculpturale, de la schiță — înțeleasă ca spațiu al intenției, al posibilului și al geometriei proiective — la sculptură, abordată in extenso. Schița funcționează ca matrice a formei, un loc al negocierii dintre idee și materie, unde compoziția rămâne deschisă, reversibilă și supusă transformării. Trecerea către tridimensional implică un proces de sedimentare în care volumul este condensat iar forma capătă contur, amploare și stabilitate, intrând într-un raport direct cu spațiul. ” – Ana Daniela Sultana

„Urma alege” – solo show Ana Gurduza, la Galeria CREART

„Aflată la intersecția dintre memoria culturală și experimentul artistic, dintre artele aplicate și cuvântul scris, personala cu valențe ludice semnată de Ana Gurduza reunește elemente estetice și conceptuale reprezentative din practica artistei și ne oferă o incursiune în fascinanta paremiologie românească. Obiecte imagologice, proverbele din cele mai variate spații lingvistice recurg, în mod expresiv, la același tip de limbaj simplu și concret pentru a transmite experiențe universal valabile ori ghidaj moral. Selecția de față reprezintă doar o parte din ilustrațiile pe care Ana Gurduza le-a realizat pornind de la proverbe românești, o preocupare mai amplă a sa care a dus la lansarea, în 2024, alături de Alexandra Mihailciuc, a proiectului editorial «Cuvinte înaripate. Proverbe românești ilustrate». Alegând ca subiect al lucrărilor sale unele dintre cele mai edificatoare proverbe românești, Ana Gurduza explorează patrimoniul imaterial românesc într-un act simbolic de cercetare deopotrivă a trecutului și a inconștientului colectiv. «Urma alege» nu e numai despre rezultatul final sau sfârșitul unui proces de cercetare vizuală ci, mai ales, despre felul în care decidem adevărata valoare a acestui proces și felul în care înțelegem să ne raportăm la trecut și la identitatea culturală. Procesul difuz și subiectiv al deznodământului artistic «alege» sau configurează, în cele din urmă, o realitatea duală în care memoria se dizolvă în semn și simbol. ” – Ana Daniela Sultana
spot_img

Dialogul de carte

Studioul de carte

„Cum îl ating, covorul spune o poveste”

Într-o lume grăbită, în care visul pare adesea un lux, un grup de tineri din Centrul de Plasament Mia’s Children reușește să transforme scena într-un loc al speranței. Spectacolul „Spune-mi că nu visez!”, regizat de Camelia Popa, nu este doar o piesă de teatru, ci o poveste despre curaj, prietenie și descoperirea sinelui. Evenimentul are un scop nobil – toate fondurile obținute vor fi direcționate către centrul care le oferă acestor copii o șansă la o viață mai bună. Camelia Popa, regizoare cu experiență în film și teatru, lucrează benevol cu tinerii de la Mia’s Children, oferindu-le nu doar un rol pe scenă, ci și încrederea că pot străluci în propria lor poveste. Cristina Poterășoiu a stat de vorbă, în exclusivitate pentru Agenția de Carte, cu regizoarea Camelia Popa.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2025

De 16 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2025, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Premiile Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2025, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 70 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2025: 30 de cărți de poezie, 25 de cărți de proză, 5 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 10 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2026, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2024

De 15 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2024, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 80 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2024: 30 de cărți de poezie,  20 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și  20 de cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2025, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508

Evenimente Agenția de cArte

Informații de încredere în era AI: specialiști din toată lumea, la BCU „Carol I”

Marți, 17 noiembrie 2026, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I“ (BCU) din București a organizat ceremonia de deschidere a celei de-a 20-a ediții a International Conference on Metadata and Semantics Research (MTSR 2026). Conferința este una dintre cele mai importante reuniuni internaționale despre metadate, ontologii și tehnologii semantice și se desfășoară în România pentru prima dată.

Violoniștii Gabriel Croitoru și Simina Croitoru, alături de pianista Clementina Ristea Ciucu, încep Turneul Național Vioara și Enescu. Cinci concerte în România, între 17...

Turneul Național Vioara și Enescu ajuns la a 15-a ediție, începe marți, 17 noiembrie, la Iași și continuă la Ploieşti, București, Bistrița și Deva. Violonistul Gabriel Croitoru va cânta alături de fiica sa, violonista Simina Croitoru, acompaniați la pian de Clementina Ristea Ciucu. AgențiadeCarte.ro este partener media al evenimentului.

Festivalul Interetnic de Teatru, la jumătatea programului: teatru contemporan și clasic, musical, operetă și stand-up

Festivalul Interetnic de Teatru a ajuns la jumătatea programului, iar zilele următoare aduc în fața publicului producții ale unor companii din întreaga țară. Oferta artistică traversează genuri și formule scenice diverse, de la texte contemporane și clasice la musical, operetă și stand-up comedy. Printre titlurile incluse în program se numără „Nașterea unui dictator” de Székely Csaba, și „Alaska” de Elise Wilk, ambele regizate de Sebestyén Aba. Prima producție, prezentată de Yorick Stúdió din Târgu Mureș, explorează, prin umor negru și o relație directă cu spectatorii, mecanismele prin care un om obișnuit ajunge să seducă și să manipuleze. În schimb, „Alaska”, adusă de Teatrul Național Târgu Mureș, construiește o poveste în care amintirile personale se împletesc cu ficțiunea și documentarul. De-a lungul unei călătorii în timp, spectacolul surprinde influența evenimentelor politice asupra vieții private și a relațiilor de familie, concentrându-se asupra legăturii dintre mame și fiice.

Alexandru Tomescu: concert și sesiune de autografe la Sala Radio

Vineri, 20 noiembrie 2026 (de la 19.00), cunoscutul violonist Alexandru Tomescu va interpreta la Sala Radio Concertul nr. 2 pentru vioară și orchestră de Paganini, alături de Orchestra Națională Radio. Supranumită La campanella („Clopoțelul”), lucrarea își datorează numele micului clopot ce intervine în final, în dialog cu vioara, într-o partitură spectaculoasă prin dificultatea ei.  La pupitrul dirijoral se va afla Christoph König — dirijor principal al Orchestrei Simfonice RTVE din Madrid (radioteleviziunea publică națională a Spaniei), director muzical al ansamblului Solistes Européens Luxembourg și dirijor principal invitat al Filarmonicii din Varșovia.

Dorel Golan revine la Brașov, într-un concert cu casa închisă la Filarmonică

Joi, 19 noiembrie, de la ora 19:00, Orchestra Filarmonicii Brașov va susține la Sala Patria un concert simfonic sub bagheta dirijorului Cristian Oroșanu, având-o ca solistă pe pianista Dorel Golan, care revine la Brașov după mai mulți ani în care nu a mai cântat aici. Programul reunește două lucrări importante ale repertoriului simfonic: Concertul pentru pian nr. 2 de Serghei Rahmaninov și Simfonia nr. 1 de Dmitri Șostakovici. Concertul pentru pian nr. 2 de Rahmaninov este una dintre cele mai cunoscute și apreciate lucrări dedicate pianului și orchestrei. Compozitorul l-a scris între 1900 și 1901, după o perioadă dificilă, marcată de eșecul primei sale simfonii și de o criză de încredere în propriile capacități creatoare. Succesul concertului a reprezentat un moment decisiv în revenirea sa artistică, iar lucrarea a devenit, de-a lungul timpului, unul dintre reperele repertoriului pianistic.

LA ȚINTĂ!

Filmul „PAJURA. Povești & Muzici”, publicat pe rețelele de socializare

Asociația Euro CulturArt publică pe rețelele de socializare trei filme despre proiectul „PAJURA. Povești & Muzici”, realizat în parteneriat cu Colegiul Național „Constantin Brâncoveanu”, condus de dr. Cristina Issa, și cofinanțat de Primăria Sectorului 1. Filmul „PAJURA. Povești & Muzici – un proiect despre artă, adolescenți și poveștile unui cartier”, de șase minute, cu imaginea și montajul semnate de Dragoș Ilie și coloana muzicală Mike Godoroja & Blue Spirit, urmărește atelierele de creație din octombrie 2026 și evenimentul final din 2 noiembrie 2026. Odată cu el se încheie proiectul în care 60 de liceeni din Pajura și-au scris, fotografiat, desenat, gravat și cântat cartierul.

Revista „Cultura” nr. 668: prima radiografie economică a Industriilor Culturale și Creative din România, după 20 de ani

Fundația Culturală „Augustin Buzura” a publicat o ediție specială a revistei „Cultura” (nr. 668, noiembrie 2026), intitulată „ICC – Industriile Culturale & Creative din România: Ce s-a schimbat în 20 de ani”, proiect editorial co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN). Ediția este primul studiu sintetic de o asemenea anvergură dedicat dimensiunii economice, structurii și dinamicii sectorului creativ românesc în intervalul 2005–2025 și poate fi citită atât în format print, cât și online, pe revistacultura.ro. Concluzia de ansamblu a cercetării răstoarnă o percepție larg răspândită: Industriile Culturale și Creative nu sunt o nișă cu relevanță economică redusă, ci un sector cu o amprentă economică directă de peste patru miliarde de euro – șase miliarde, dacă se adaugă comerțul cu bunuri culturale conexe.

Memorie, putere, vieți labirint și zaruri aruncate

Romanul „Eu sunt labirint” de Alea ZAR (Editura Creator, Brașov) a fost lansat miercuri, 11 noiembrie 2026, la Librăria Humanitas Lipscani din București, într-o sală plină, în care s-au regăsit prieteni din copilărie ai autoarei, foste profesoare de liceu, scriitori și artiști – printre ei și soprana Felicia Filip. Alături de autoare au vorbit despre carte poetul Dan Mircea Cipariu, poeta și actrița Ioana Crăciunescu, psihologul Nora Neghină și editorul Dumitru Ioncică, cel care i-a publicat volumul de debut. Momentul muzical a fost susținut de Lucian Moraru (violă) și Viniciu Moroianu (pian). Scris inițial în franceză și apărut în curând și în Franța, la Editura 5 Sens, romanul începe în ianuarie 1989, în Carpați, și o urmărește pe Alea între București, Paris și Veneția, prin trei cărți – „Shalimar”, „Jocul” și „Pătratul magic” – construite din conversații pe chat, fragmente de jurnal și scrisori. Versiunea românească îi aparține lui Irinel Antoniu.

„Viață de aruncat”, de Bogdan O. Popescu, revine după 15 ani: lansare la UMF „Carol Davila”, în Casa Mihail Sadoveanu

Miercuri, 18 noiembrie 2026, de la ora 18.30, Bogdan O. Popescu lansează ediția a II-a a volumului de povestiri „Viață de aruncat” (Editura Vellant, colecția „Traverse”), la Centrul de Inovație și e-Health al Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București – universitatea la care scriitorul este profesor de neurologie. Centrul funcționează în fosta casă a lui Mihail Sadoveanu, pe strada Pitar Moș nr. 20. Alături de autor vor vorbi despre carte Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Volumul a apărut prima dată în 2011, la Editura Polirom, în colecția „Ego. Proză”, și a fost debutul său în proză. Mircea Cărtărescu a scris în prefață: „Cu «Viață de aruncat», Bogdan O. Popescu urcă pe o spiră superioară a evoluției sale. El apare aici mult maturizat. În prozele sale se vede ceea ce nu avea loc să se manifeste în poezie: gravitatea autorului, seriozitatea sa în fața vieții, simțul tragicului și al absurdului. [...] «Șobolanii se lovesc de ziduri» e povestea salingeriană a unui grup de prieteni adolescenți, fiecare individualizat cu o căldură deosebită.” „După 15 ani de la prima sa apariție, «Viață de aruncat», povestirile legate de stingerea fulgerătoare a epocii Nicolae Ceaușescu prin cinéma-vérité-urile unor adolescenți care visau să ajungă nume mari ale literaturii, curge ca un vin nobil printre venele și rețelele neuronale ale nostalgiei și ale singurătății de și cu mai multe vârste. O carte pe care o veți descoperi cu certe delicii de lectură!”, declară Dan Mircea Cipariu.

31 de elevi din București premiați la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, în Gala Mentorat pentru Lectură

Joi, 19 noiembrie 2026, ora 17.00, Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” din București găzduiește a doua Gală a proiectului MENTORAT PENTRU LECTURĂ – Rețeaua profesorilor și liceenilor creativi (www.reteauacreativa.ro), organizat de Asociația OPERA SCRISĂ.RO, în parteneriat cu Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București, cu sprijinul financiar al AFCN (Administrația Fondului Cultural Național). 31 de elevi de la Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu”, Colegiul Economic „Costin C. Kirițescu”, Colegiul Național „Constantin Brâncoveanu”, Liceul Teoretic Bilingv „Miguel de Cervantes” și Colegiul Național „Iulia Hasdeu” sunt premiați în cadrul unui show de poezie și blues ce îi are ca invitați pe Cătălina Bălan, Bogdan Ghiu și Andrei Novac și trupa Mike Godoroja & Blue Spirit. Moderatori sunt scriitorii Dan Mircea Cipariu și Florin Iaru. Producător: Anamaria Spătaru. La Gala de la București vor citi: Andra Ștefania Lupu, clasa a XI-a, Colegiul Național „Iulia Hasdeu” (prof. coord. dr. Ileana-Dorica Boltașu) – „Tramvaiul 10”; Sabina-Ana-Maria Preda, clasa a XI-a, Colegiul Economic „Costin C. Kirițescu” (prof. coord. dr. Anca Boldea-Pînzariu) – „Prietenia”; A. S. Otilia Istrate, Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu” (prof. coord. dr. Lavinia Dumitrescu) – poemul „Calendar nespus de vechi”; Patricia-Alexia Drăgan, clasa a X-a A, Liceul Teoretic Bilingv „Miguel de Cervantes” (prof. coord. dr. Diana Alina Ene) – poemele „Bariere” și „O lacrimă rece”; Ana Maria Ion Mirea, clasa a IX-a B, Colegiul Național „Constantin Brâncoveanu” (prof. coord. dr. Cristina Issa) – povestirea „Cartierul fantomă”. „Acest proiect împlinește un vis al lui Florin Iaru și anume de a crea o rețea de profesori și liceeni creativi în România. 31 din cei 62 de premianți ai proiectului MENTORAT PENTRU LECTURĂ vor fi prezenți în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” din București. Bun prilej de a discuta cu colegii lor de generație care au participat la atelierele de scriere creativă ori la lecturile publice susținute de Ana Maria Sandu, Vasile Ernu și Cosmin Perța. Ori Florin Iaru i-a cucerit pe cei mai mulți dintre cei 62 de premianți să scrie povestiri scurte, ori generația rețelelor sociale transformă poezia în scenarii epice, cert e faptul că literatura mai poate seduce minți și inimi despre care, de cele mai multe ori, se afirmă sentențios: «generație care nu citește, nu scrie!». Pentru mine e reconfortant să știu că avem cu 62 mai mulți cititori decât la începutul proiectului MENTORAT PENTRU LECTURĂ!”, a spus Dan Mircea Cipariu, președintele Asociației OPERA SCRISĂ.RO. „Ar trebui să ne frecăm la ochi, pentru că, zilele acestea, s-a petrecut un mic miracol. 62 de elevi din București și județul Constanța au scris în cadrul unui eveniment organizat sub titulatura de MENTORAT PENTRU LECTURĂ. Inițiatorii, Dan Mircea Cipariu și subsemnatul, au pornit de la ideea că nu e posibil ca în țara asta să existe numai analfabetism funcțional – e obligatoriu să se pitească, pe ici, pe colo, câte un talent înfricoșat de forța și răspândirea primului fenomen. Însă părerea noastră a fost măturată de numărul fabulos de copii și adolescenți care au urmat cenaclurile și atelierele organizate de cele zece profesoare inimoase. Iar rezultatul este că, în numai trei luni, avem zeci de potențiali scriitori. Hai să ne imaginăm cum ar fi dacă această poveste uimitoare s-ar întâmpla în fiecare județ…”, a declarat scriitorul Florin Iaru.

Agenda de carte

spot_img

Cronica de cArte

„Empty Space” – solo show Bogdan Pelmuș, la Galeria CREART

„Solo show-ul «Empty Space» sintetizează un deceniu de cercetare vizuală și reflecție conceptuală în practica artistului vizual Bogdan Pelmuș, configurând un demers artistic orientat către o cartografiere afectivă și profund subiectivă a spațiului. În universul său plastic, «LOC»-ul (termen folosit și în denumirea lucrărilor din seria realizată pe tablă recuperată) își suspendă funcția de reper geografic sau coordonată topografică și devine o structură mnemonică, un teritoriu interior în care memoria, absența și experiența perceptivă se sedimentează stratificat. Astfel, spațiul nu mai este înțeles ca extensie fizică măsurabilă, ci ca arhivă sensibilă a urmelor umane, ca suprafață latentă a unei prezențe care persistă dincolo de materialitatea imediată. În contextul actual dominat de proliferarea mediilor virtuale și de substituirea progresivă a experienței directe prin simulacre digitale, virtuale, artificiale, instalațiile-casetă concepute de Bogdan Pelmuș funcționează asemenea unor ancore vizuale care reintroduc corporalitatea și memoria în ordinea fragilă a realului. Totodată, acestea ne amintesc într-o mare măsură de «Cutiile lui Neagu», atât în ceea ce privește modalitatea de expresie, dar mai ales cu privire la principiul compoziţie-decompoziţie. Minimalismul formal al acestor structuri ascunde, însă, o densitate afectivă subtilă: suprafețele aparent austere devin receptacule ale unei tensiuni între vizibil și invizibil, între prezență și dispariție. Selecția expozițională este completată de o intervenție sonoră concepută special pentru acest proiect, un strat auditiv care extinde experiența senzorială a spațiului și amplifică dimensiunea imersivă a demersului lui Pelmuș.” – Ana Daniela Sultana

„OVOGRAFIE” – solo show Mariana Andone Rotaru, la Galeria CREART

"Ca formă originară și simbol cosmogonic, oul traversează culturile lumii cu o constanță remarcabilă. De la mitologiile egiptene, grecești sau hinduse, până la tradițiile din Asia și Europa de Est, oul apare ca matrice a lumii, ca spațiu închis din care se naște totul. Artur Gorovei menționa că „Egiptenii îl adorau pe zeul Knef, a cărui statuie purta un ou în gură. Perșii credeau că, în vâltoarea haosului, apărau un ou, pe care Noaptea îl acoperi cu aripile ei, îl cloci, și din ou ieși lumea: Soarele și Luna se ridicară în sus, Pământul se lăsă în jos. Indienii, fenicienii, ca și israeliții, considerau oul ca principiu al Creațiunii. [...] Grecii, romanii aveau aceeași credință; filosofii lor vorbesc despre crearea lumii ab ovo.”  În tradiția creștină, această simbolistică se reconfigurează în jurul misterului pascal. Oul devine imaginea mormântului care conține viața, iar spargerea lui semnifică învingerea morții prin înviere. Ritualul ciocnirii ouălor, păstrat în cultura populară, nu este doar un gest festiv, ci o dramaturgie simbolică a regenerării, o reafirmare a vieții, a Adevărului și a Binelui. Practica încondeierii ouălor, răspândită în spațiul românesc, funcționează ca o formă de scriere ritualică. În acest context simbolic și tehnic se situează expoziția artistei Mariana Andone Rotaru, care reinterpretează tradiția încondeierii printr-o practică contemporană centrată pe oul de struț.  Conceptul expoziției „OVOGRAFIE” explorează oul ca unitate de măsură a genezei și ca obiect care conține în sine întregul univers, protejat de o coajă pe care artista așază, cu ceară și rigoare, hărți ale memoriei noastre colective. Vernisajul, plasat strategic în temporalitatea ritualică a Joii Mari, suprapune actul artistic peste tradiția vopsirii ouălor, transformând spațiul expozițional într-un nexus al memoriei colective și al expresiei contemporane. Selecția de lucrări propune astfel o dublă (re)citire: pe de o parte, ele conservă memoria unor tehnici și simboluri arhaice; pe de altă parte, ele deschid calea către o explorare contemporană a formei, a fragilității și a transparenței. Prin acest procedeu, coaja (inițial protectoare) este perforată, vulnerabilizată,  dar și transformată într-un filtru al luminii." - Ana Daniela Sultana

„Survival Infrastructure” – solo show Zoița Delia Călinescu, la Galeria CREART

„În discursul actual despre Antropocen, spațiile periferice nu sunt simple zone de degradare, ci devin praguri active unde se negociază supraviețuirea. Proiectul Survival Infrastructure – instalație multimedia site-specific caracteristică practicii artistice actuale a Zoiței – recuperează periferia, scoțând în evidență câteva paradoxuri. Pe măsură ce solul câmpiilor românești devine mai puțin „productiv” în sens agrar tradițional, acesta generează o nouă productivitate, de o natură diferită: mobilitatea. Deșertificarea coridorului sudic al Dunării devine astfel catalizatorul unui fenomen social specific (migrația de gen), nu doar un proces geologic. Totodată, mai răstoarnă o logică; dacă în mod tradițional, plantele sunt simbolul stabilității (rădăcina), iar oamenii (în special bărbații) sunt simbolul mobilității, când solul se deșertifică, speciile native dispar sau „migrează” prin semințe purtate de vânt către zone mai fertile, fiind înlocuite de specii „oportuniste” sau rezistente la secetă (invazive), iar acest efect migraționist se reflectă și la oameni. În comunitățile din Oltenia, bărbații erau cei care migrau pentru munci sezoniere, dar migrația feminină actuală este un răspuns structural la colapsul „casei” (ecosistemului). Femeia, istoric legată de gospodărie și pământ, devine acum „sămânța” care pleacă pentru a asigura supraviețuirea celor rămași. Centrată pe fenomenul accelerat de aridizare din sud-vestul Olteniei, expoziția-instalație a Zoiței funcționează simultan ca o arhivă a transformării ecologice și ca o hartă a rezilienței umane. În acest sens, corpul feminin devine ultima resursă pentru familii și pentru comunitate, dar și agentul critic al relației dintre degradarea solului și degradarea țesutului social. Instalația documentară Survival Infrastructure a Zoiței se revendică ecofeminismului teoretizat de autoare precum Donna Haraway, Vandana Shiva ori Maria Mies, dar este, în egală măsură ancorat în realitatea locală și în cercetarea din teren a artistei. ” – Ana Daniela Sultana

„Ark of Dreams” – expoziție personală Valentin Soare, la Galeria CREART

„«Ark of Dreams» pornește de la ideea de port ca spațiu liminal, de tranzit și acumulare, explorând tema navigației sau a circulației în care lucrările – obiecte parietale (din piatră, lemn sau rășină) și schițe – funcționează ca instrumente de orientare ori repere într-un parcurs subiectiv propus de Valentin Soare. Totodată, selecția de față activează, în paralel, un alt tip de itinerar: acela al devenirii formei sculpturale, de la schiță — înțeleasă ca spațiu al intenției, al posibilului și al geometriei proiective — la sculptură, abordată in extenso. Schița funcționează ca matrice a formei, un loc al negocierii dintre idee și materie, unde compoziția rămâne deschisă, reversibilă și supusă transformării. Trecerea către tridimensional implică un proces de sedimentare în care volumul este condensat iar forma capătă contur, amploare și stabilitate, intrând într-un raport direct cu spațiul. ” – Ana Daniela Sultana

„Urma alege” – solo show Ana Gurduza, la Galeria CREART

„Aflată la intersecția dintre memoria culturală și experimentul artistic, dintre artele aplicate și cuvântul scris, personala cu valențe ludice semnată de Ana Gurduza reunește elemente estetice și conceptuale reprezentative din practica artistei și ne oferă o incursiune în fascinanta paremiologie românească. Obiecte imagologice, proverbele din cele mai variate spații lingvistice recurg, în mod expresiv, la același tip de limbaj simplu și concret pentru a transmite experiențe universal valabile ori ghidaj moral. Selecția de față reprezintă doar o parte din ilustrațiile pe care Ana Gurduza le-a realizat pornind de la proverbe românești, o preocupare mai amplă a sa care a dus la lansarea, în 2024, alături de Alexandra Mihailciuc, a proiectului editorial «Cuvinte înaripate. Proverbe românești ilustrate». Alegând ca subiect al lucrărilor sale unele dintre cele mai edificatoare proverbe românești, Ana Gurduza explorează patrimoniul imaterial românesc într-un act simbolic de cercetare deopotrivă a trecutului și a inconștientului colectiv. «Urma alege» nu e numai despre rezultatul final sau sfârșitul unui proces de cercetare vizuală ci, mai ales, despre felul în care decidem adevărata valoare a acestui proces și felul în care înțelegem să ne raportăm la trecut și la identitatea culturală. Procesul difuz și subiectiv al deznodământului artistic «alege» sau configurează, în cele din urmă, o realitatea duală în care memoria se dizolvă în semn și simbol. ” – Ana Daniela Sultana
spot_img

Dialogul de carte

Studioul de carte

„Cum îl ating, covorul spune o poveste”

Într-o lume grăbită, în care visul pare adesea un lux, un grup de tineri din Centrul de Plasament Mia’s Children reușește să transforme scena într-un loc al speranței. Spectacolul „Spune-mi că nu visez!”, regizat de Camelia Popa, nu este doar o piesă de teatru, ci o poveste despre curaj, prietenie și descoperirea sinelui. Evenimentul are un scop nobil – toate fondurile obținute vor fi direcționate către centrul care le oferă acestor copii o șansă la o viață mai bună. Camelia Popa, regizoare cu experiență în film și teatru, lucrează benevol cu tinerii de la Mia’s Children, oferindu-le nu doar un rol pe scenă, ci și încrederea că pot străluci în propria lor poveste. Cristina Poterășoiu a stat de vorbă, în exclusivitate pentru Agenția de Carte, cu regizoarea Camelia Popa.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508