spot_img

Evenimente Agenția de cArte

Festivalul de Muzică Veche București: 20 de ani de armonii și descoperiri  

Duminică, 16 noiembrie, de la ora 19:00, la Sala Auditorium, va avea loc concertul  „Ostinato” (Fonte di Gioia). Acesta este al treilea eveniment musical din cadrul Festivalului de  Muzică Veche București (FMVB).  Ajuns la ediția a 20-a, FMVB s-a deschis pe data de 9 noiembrie, la Sala Radio. O deschidere  polifonică, o veritabilă „Ofrandă muzicală” pe compoziții de Bach, oferită de Il Gardellino, care a fost urmată, pe data de 10 noiembrie, de recitalul „The Sound of Da Vinci”. În acest context Sławomir Zubrzycki  a readus în atenția noastră viola organista, instrument construit chiar de către Zubrzycki, după planurile și  după concepția lui Leonardo da Vinci. AgențiadeCarte.ro este partener media al evenimentului.

Big Band-ul Radio România și muzica formației Earth, Wind & Fire: concert cu dress-code la Sala Radio

Joi, 20 noiembrie 2025 (de la 19:00), fanii muzicii funk, soul și disco sunt invitați la Sala Radio pentru un eveniment muzical de excepție: concertul „Let's Groove”. Protagonistul serii va fi Big Band-ul Radio România, dirijat de Simona Strungaru. Evenimentul promite să aducă pe scena prestigioasei săli din capitală energia și ritmurile inconfundabile ale legendarei formații americane Earth, Wind & Fire, dar într-o formulă instrumentală grandioasă, adaptată specificului de Big Band. AgențiadeCarte.ro este partener media al evenimentului.

Corul Academic Radio aniversează 85 de ani: Concert și sesiune de autografe

Lucrări semnate de mari compozitori ca Anton Bruckner, Gabriel Fauré, Edward Elgar, alături de un medley din opera „Porgy and Bess” semnată de George Gershwin (creatorul celebrei „Rhapsody in Blue”), sunt câteva dintre partiturile pe care le pregătește Corul Academic Radio pentru concertul aniversar pe care îl prezintă la Sala Radio, pentru a marca 85 de ani de existență. Din programul serii nu putea lipsi și o lucrare creată de Maurice Ravel - ciclul Trois chansons - marele compozitor francez de la a cărui naștere aniversăm 150 de ani. Evenimentul programat miercuri, 19 noiembrie 2025 (de la 19.00) este conceput de dirijorul corului, Ciprian Țuțu. 

Orchestra Română de Tineret și Orchestra Națională a Franței, împreună pentru a celebra la Paris 145 de ani de relații diplomatice româno-franceze

Orchestra Română de Tineret va concerta alături de Orchestra Națională a Franței într-un eveniment special care marchează 145 de ani de relații diplomatice între România și Franța. Concertul va avea loc la Auditorium de Radio France, joi, 20 noiembrie 2025, ora 20:30, sub conducerea maestrului Cristian Măcelaru, director muzical al Orchestrei Naționale a Franței și director artistic al Festivalului și Concursului Internațional George Enescu. 

Turneul Național Vioara și Enescu – o nouă provocare

Din 2012 și până astăzi, o vioară celebră, împreună cu violonistul Gabriel Croitoru a purtat prin România și prin lume ecoul lui George Enescu. A străbătut săli fastuoase și coridoare de licee, a făcut să vibreze deopotrivă scene celebre și săli modeste de sport, a atras entuziasmul ascultătorilor de la New York la Bucureşti şi până în satele României, ducând cu ea un sunet plin de istorie.

LA ȚINTĂ!

Gala Campionatului de Creativitate: premii pentru 13 liceeni bucureșteni

Joi, 13 noiembrie 2025, Sala Teatrelli – CREART din București s-a transformat într-o rafinată și experimentală sufragerie de poezie și blues. Juriul Campionatului de Creativitate, format din Ioana Nicolaie, Dan Pleșa și Bogdan O. Popescu, a premiat 6 echipe formate din 13 liceeni bucureșteni. Premiile au fost în valoare de 15.000 lei, însoțite de cărți audio oferite de Editura Casa Radio. Premiul I: Firimituri de Feta (Gloria–Maria Sur, Daria–Cristiana Gheorghe, coordonator Florin Iaru) și Mâini de Plastilină (Alexia Curicheriu, Maria Vîlcu, coordonator Dan Mircea Cipariu). Premiul II: Pagubele Dospite (Ioana Maria Vasilescu, Denisa Pleșca, Rebecca Cîrcea, coordonator Cosmin Perța) și Quokka Plăpânzi, Ronțăind Cuvinte (Ștefan Matei Marinescu, David Spoială, coordonator Gabriela Toma). Premiul III: Căluții Visători (de mare) (Mara Marinescu, Andra Luță, coordonator Ioana Crăciunescu) și Harpe de Lumină în Cuburi de Gheață (Daria Marin, Costi Magher, coordonator Florin Iaru). Prezența inconfundabilă a poetei și actriței Ioana Crăciunescu, invitată de onoare și sărbătorită chiar în ziua în care împlinea 75 de ani, a fost un moment emoționant al Galei Campionatului de Creativitate. Artistul vizual Mihai Zgondoiu a semnat diplomele și vizualul Campionatului de Creativitate. Gala Campionatului de Creativitate a început și si s-a încheiat în ritm de blues cu trupa Mike Godoroja & Blue Spirit. Mike a dezvăluit la microfonul RRC două piese, cu două texte realizate în cadrul unui proiect renshi, „Aer de București”, derulat acum 10 ani, în 2015, în sufrageria Ioanei Crăciunescu, alături de Florin Iaru, Dan Mircea Cipariu și Mike Godoroja, proiect publicat la editura Tracus Arte. Campionatul de Creativitate este un proiect organizat de Asociația Euro CulturArt, CREART, Muzeul Național al Literaturii Române, co-finanțat de AFCN (Administrația Fondului Cultural Național) și co-produs de Radio România Cultural (producător: Anamaria Spătaru).

13 liceeni bucureșteni în Finala CAMPIONATULUI DE CREATIVITATE

Miercuri, 12 noiembrie 2025, ora 18.00, la Sala Teatrelli – CREART din București, Piața Lahovary nr. 7, a avut loc Finala CAMPIONATULUI DE CREATIVITATE. Juriul de preselecție format din scriitorii Gabriela Toma, Florin Iaru și Cosmin Perța a ales 6 echipe finaliste din cele 17 înscrise în competiție. Fiecare echipă finalistă a tras la sorți un coordonator/ căpitan nejucător, dintre cei 5 poeți invitați în proiect: Ioana Crăciunescu, Gabriela Toma, Dan Mircea Cipariu, Florin Iaru, Cosmin Perța. Un colaj din textele scrise de cei 13 liceeni bucureșteni finaliști, “Renshi la marginea pădurii de felinare stricate”, a fost continuat în 6 secvențe poetice, în următoarea ordine trasă la sorți: CĂLUȚII VISĂTORI (DE MARE): Mara Marinescu si Andra Luță (1)/ coordonator: Ioana Crăciunescu; HARPE DE LUMINĂ ÎN CUBURI DE GHEAȚĂ: Daria Marin & Costi Magher (2) / coordonator: Florin Iaru; FIRIMITURI DE FETA: Gloria–Maria Sur și Daria–Cristiana Gheorghe (3) / coordonator: Florin Iaru; PAGUBELE DOSPITE: Ioana Maria Vasilescu, Denisa Pleșca și Rebecca Cîrcea (4) / coordonator: Cosmin Perța; MÂINI DE PLASTILINĂ: Alexia Curicheriu și Maria Vîlcu (5) / coordonator: Dan Mircea Cipariu; QUOKKA PLĂPÂNZI, RONȚĂIND CUVINTE: Ștefan Matei Marinescu & David Spoială (6) / coordonator Gabriela Toma. Juriul Finalei, format din Ioana Nicolaie, Dan Pleșa și Bogdan O. Popescu, va acorda premii în valoare totală de 15000 lei și cărți audio realizate de Editura Casa Radio și le va anunța joi, 13 noiembrie 2025, ora 18.00, la Sala Teatrelli – CREART. Gala Laureaților va fi acompaniată în ritm de blues de trupa Mike Godoroja & Blue Spirit și va fi transmisă de Radio România Cultural duminică, 16 noiembrie 2025, de la ora 16.00 (producător: Anamaria Spătaru). Gala Laureaților va prilejui un scurt recital de poezie a Ioanei Crăciunescu. Carismatica poetă și actriță sărbătorește 75 de ani de la nașterea sa. Amfitrionul evenimentului este Dan Mircea Cipariu. CAMPIONATULUI DE CREATIVITATE este organizat de Asociația Euro CulturArt, în parteneriat cu CREART – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București, Muzeul Național al Literaturii Române din București și este co-finanțat de AFCN –Administrația Fondului Cultural Național. Co-producător: Radio România Cultural.

Finala și Gala Laureaților Campionatului de Creativitate, la CREART

Miercuri, 12 noiembrie 2025, ora 18.00, la Sala Teatrelli – CREART din București, Piața Lahovary nr. 7, are loc Finala CAMPIONATULUI DE CREATIVITATE. Juriul de preselecție format din scriitorii Gabriela Toma, Florin Iaru și Cosmin Perța a ales următoarele 6 echipe finaliste din cele 17 înscrise în competiție: MÂINI DE PLASTILINĂ: Alexia Curicheriu și Maria Vîlcu, QUOKKA PLĂPÂNZI, RONȚĂIND CUVINTE: Ștefan Matei Marinescu & David Spoială, CĂLUȚII VISĂTORI (DE MARE): Mara Marinescu si Andra Luță, FIRIMITURI DE FETA: Gloria–Maria Sur și Daria–Cristiana Gheorghe, HARPE DE LUMINĂ ÎN CUBURI DE GHEAȚĂ: Daria Marin & Costi Magher, PAGUBELE DOSPITE: Ioana Maria Vasilescu, Denisa Pleșca și Rebecca Cîrcea. 17 echipe de liceeni au urmat 10 ateliere de scriere și lectură creativă (online și offline), coordonate de Florin Iaru și Dan Mircea Cipariu, în urma cărora au fost alese pentru finală 6 echipe creative de liceeni. Fiecare echipă are un coordonator/ căpitan nejucător, tras la sorți dintre cei 5 poeți invitați în proiect: Ioana Crăciunescu, Gabriela Toma, Dan Mircea Cipariu, Florin Iaru, Cosmin Perța. Un juriu format din Ioana Nicolaie, Dan Pleșa și Bogdan O. Popescu va acorda premii în valoare totală de 15000 lei și cărți audio realizate de Editura Casa Radio. Finala și Gala Laureaților vor fi acompaniate în ritm de blues de trupa Mike Godoroja & Blue Spirit. Joi, 13 noiembrie 2025, ora 18.00, la Sala Teatrelli – CREART, are loc Gala Laureaților, transmisă de Radio România Cultural duminică, 16 noiembrie 2025, de la ora 16.00 (producător: Anamaria Spătaru). Gala Laureaților va prilejui un scurt recital de poezie a Ioanei Crăciunescu. Carismatica poetă și actriță sărbătorește 75 de ani de la nașterea sa. Amfitrionul evenimentului este Dan Mircea Cipariu. CAMPIONATULUI DE CREATIVITATE este organizat de Asociația Euro CulturArt, în parteneriat cu CREART – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București, Muzeul Național al Literaturii Române din București și este co-finanțat de AFCN – Administrația Fondului Cultural Național. Co-producător: Radio România Cultural.

6 echipe de liceeni bucureșteni în finala Campionatului de Creativitate

Joi, 6 noiembrie 2025, în mansarda MNLR (Muzeul Național al Literaturii Române din București) au fost alese 6 echipe finaliste din cele 17 înscrise în CAMPIONATUL DE CREATIVITATE. Juriul de preselecție a fost format din scriitorii Gabriela Toma, Florin Iaru și Cosmin Perța, iar amfitrionul evenimentului a fost Dan Mircea Cipariu. Cele 6 echipe au realizat un poem renshi în 6 secvențe, fiecare echipă scriind în cele 3 minute regulamentare ale concursului pe fundalul muzical al trupei Mike Godoroja & Blue Spirit. Cosmin Perța a realizat un performance poetic acompaniat de sonurile blues &rock ale melodiei „De vină e toamna” – o piesă compusă de Mike Godoroja, un omagiu adus lui Dan Andrei Aldea. Mike Godoroja a interpretat „Blues bizar de București”, un text scris și compus în cadrul unui alt proiect renshi – „Aer de București”, cu Ioana Crăciunescu, Dan Mircea Cipariu, Mike Godoroja și Mihai Zgondoiu, publicat, în 2015, la editura Tracus Arte. Un moment emoționant al serii a fost evocarea marelui muzician și pianist de jazz Mircea Tiberian căruia Mike Godoroja i-a dedicat piesa „Viață”. Textul de debut al concursului, „Renshi cu tornadă dans și Lucy”, este un colaj din versurile publicate pe www.campionatuldecarte.ro de cele 6 echipe prezente în competiție și calificate în finală: MÂINI DE PLASTILINĂ: Alexia Curicheriu și Maria Vîlcu, QUOKKA PLĂPÂNZI, RONȚĂIND CUVINTE: Ștefan Matei Marinescu & David Spoială, CĂLUȚII VISĂTORI (DE MARE): Mara Marinescu si Andra Luță, FIRIMITURI DE FETA: Gloria–Maria Sur și Daria–Cristiana Gheorghe, HARPE DE LUMINĂ ÎN CUBURI DE GHEAȚĂ: Daria Marin & Costi Magher, PAGUBELE DOSPITE: Ioana Maria Vasilescu, Denisa Pleșca și Rebecca Cîrcea. Finala CAMPIONATULUI DE CREATIVITATE are loc miercuri, 12 noiembrie 2025, ora 18.00, la Sala Teatrelli – CREART, iar Gala Laureaților joi, 13 noiembrie 2025, ora 18.00, la Sala Teatrelli – CREART. Gala Laureaților e transmisă de Radio România Cultural duminică, 16 noiembrie 2025, de la ora 16.00 (producător: Anamaria Spătaru). Liceenii selectați au urmat 10 ateliere de scriere și lectură creativă (online și offline) coordonate de Florin Iaru și Dan Mircea Cipariu, în urma cărora au fost alese 6 echipe creative de liceeni. Fiecare echipă are un coordonator/ căpitan nejucător, tras la sorți dintre cei 5 poeți invitați în proiect: Ioana Crăciunescu, Gabriela Toma, Dan Mircea Cipariu, Florin Iaru, Cosmin Perța. Un juriu format din Ioana Nicolaie, Dan Pleșa și Bogdan O. Popescu va acorda premii în valoare totală de 15000 lei. Finala și Gala Laureaților vor fi acompaniate în ritm de blues de trupa trupei Mike Godoroja & Blue Spirit. CAMPIONATULUI DE CREATIVITATE este organizat de Asociația Euro CulturArt, în parteneriat cu CREART – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București, Muzeul Național al Literaturii Române din București și este co-finanțat de AFCN – Administrația Fondului Cultural Național. Co-producător: Radio România Cultural.

Când istoria are chipul bunicului

Există cărți care nu se citesc, ci se trăiesc. Așa este „Ținându-se de câte-o creangă”* de Sántha Attila – o carte care se așază în suflet precum un cufăr plin cu fotografii vechi, în care chipurile, deși șterse, privesc încă drept în ochii noștri. Tradusă cu finețe de George Volceanov, această cronică de familie secuiască e mai mult decât un volum de proză scurtă: este un arbore genealogic transformat în poezie, o elegie a memoriei, un cântec despre supraviețuire. Sántha Attila scrie cu o simplitate care frânge. El adună, bucată cu bucată, viața celor dinaintea lui – tați, unchi, bunici, femei de munte, soldați pierduți, meșteri, străbune și descântătoare – și le redă vocea pierdută. În acest mozaic de portrete, fiecare fragment are greutatea unei rugăciuni. Istoria nu mai e o succesiune de date și războaie, ci o „pătimire”, cum spune Mircea Eliade în epigraful cărții.

Agenda de carte

spot_img

Cronica de cArte

„10 de cupe” – solo show Răzvan Năstase, la Galeria CREART

„Expoziția personală (nu doar pentru că e vorba despre un solo show, ci și pentru că selecția este profund autobiografică și introspectivă pentru artist) reunește o serie recentă de (auto)portrete realizate într-o manieră nouă pentru practica lui Răzvan Năstase care, de câțiva ani, a adus fotografia în atelier, ca punct de plecare în lucrările sale. În selecția de față, această tendință, prin care realismul foto-portretelor transcende către efigie picturală ori esențializare cu aură de tarot, fotografia e un pretext de a călători în memorie și cotloanele (auto)biografice pentru a aduce un omagiu familiei sale de proveniență. 10 de cupe este o arcană minoră a Tarotului, care ilustrează, mai ales în pachetul  Rider Waite, un cuplu împreună cu doi copii, fiind adesea numită și „cartea familiei”. Seria lui Răzvan Năstase explorează așadar propria memorie afectivă și relațiile sale de familie, într-un dialog complex cu trecutul personal și colectiv, îmbinând observația conștientă cu gesturi picturale expresive care abundă într-o simbolistică ezoterică (lună, soare, arcadă, aură). Alegând ca subiecte ale acestor lucrări membri ai propriei familii, Răzvan Năstase ne dezvăluie apartenența sa genealogică și identitară, pe de o parte și deschide discuția despre distincția dintre viața și opera unui artist (dacă ele sunt sau nu parte ale aceluiași flux existențial), pe de altă parte. ”  – Ana Daniela Sultana

„Extended Time” – expoziție personală Daniela Zbarcea, la Galeria CREART

„Visele notate de artista Daniela Zbarcea într-un jurnal completat pe parcursul ultimilor ani fac obiectul unui eseu psihobiografic în mai multe secvențe, și printre acestea, fixarea lor grafică pe filele unui caiet de lucru fragmentat sau pe „pagina goală” a propriului cearșaf constituie doar un episod. La rândul ei un grad zero al figurației și desenului, scrierea ca act corporal performează în proiectul artistei un limbaj pictografic personal, combinând litere, imagini, semne și forme – adesea ininteligibile în absența unei medieri prin recitirea și traducerea oferite de autoare. Somnul și visul pot fi o critică subversivă și un afront aduse ordinii „diurne” a realității pe care împărtășim conștient cu ceilalți. Istoria artei le-a cultivat mult pentru aceste virtuți, iar Daniela Zbarcea tocmai a încheiat o amplă cercetare academică despre autobiografiile și jurnalele artiștilor de-a lungul timpului, în care relatarea viselor sunt frecvent o formă de autoportretizare. Cuprinzând exemple de vise proprii, adică eșantioane ale unei manifestări psihice libere de constrângerile curente ale lumii conștiente (și deci problematică, chiar posibil scandaloasă și rebelă din perspectiva realității „treze”), arhiva personală de vise a Danielei Zbarcea zugrăvește un dreamscape cu texte și desene, care servesc unor sistematice introspecții și auto-observări voluntare, urmate cu obstinație și perseverență. În procesul constituirii ei, artista joacă succesiv rolurile de autor/producător al viselor, voyeur și observator al propriului somn, și apoi secretar și povestitor ale acestora prin captarea, fixarea și prelucrarea lor în narațiuni vizuale. Recuzita procesului (patul, camera, arealul intim al artistei, spațiul și obiectele ei de lucru, atelierul, casa) dispare cu tact și discreție într-un fundal ambiental care acomodează stranii povești onirice. Și aceeași scenografie a lumii mentale trăite ca un Wunderkammer extinde totodată și cadrul de referință temporal (somnul și visele ca time givers), pentru a cuprinde inclusiv o experiență controversată, liminală, pe care artista o îmbrățișează și pretinde chiar să o practice cu o similară disciplină și dedicare: visele lucide.” – Adriana Oprea

“Răul se întâmplă fără efort, natural”, o expoziție de Mihai Răuță, curatoriată de Mihai Zgondoiu

„Titlul expoziției Răul se întâmplă fără efort, natural... (“Evil is committed without effort, naturally, by fatally; goodness is always the product of some art.”), inspirat din Charles Baudelaire – Pictorul vieții moderne, este cheia de acces pe care artistul Mihai Răuță ne-o oferă încă de la început. Fotografiile expuse sunt parte dintr-un proiect mai amplu realizat în anul 2022 în România. Pe parcursul a șase luni de observații asupra unei locații (Club de Noapte) incendiate, artistul a fotografiat în repetate rânduri, aproape obsesiv, imagini post-catastrofă. Instantanee carbonizate și înghețate în timp unde Răul a rămas nefiltrat, dar profund recognoscibil. Amprenta spațiului nu mai este o arhivă vie, ci o metafizică a ruinei. O formă tăcută de confesiune a umanului în lipsa umanului. Trupuri de plastic contorsionate și dezmembrate, haine arse, pagini de cărți carbonizate sau picioare de manechin rătăcite printre fiare, sunt doar câteva din detaliile pe care creierul uman le mai poate distinge. Privind aceste capturi fotografice descoperim ceea ce Baudelaire a formulat cu o mare profunzime: Răul este spontan, iar firea noastră îi cedează cu ușurință. Ne este mai la îndemână distrugerea decât construcția. Ne rămâne mai vie amintirea traumei decât a armoniei. Trăim într-o lume care a devenit un cult al negativului și a știrilor false. Haos-ul este noul Zen, iar binele apare rar, cu efort și cu trudă. În acest context, fotografiile lui Mihai Răuță nu oferă doar o estetică a ruinelor, ci o formă de memorie reflexivă. O revoltă blândă în fața cinismului lumii. Ele transformă accidentul în alchimie vizuală. Acolo unde a fost doar cădere și decădere, apar compoziții de o frumusețe ciudată, aproape bizare. Nu este frumusețea convențională (a perfecțiunii) cu care am fost obișnuiți, ci aceea frumusețe născută dintr-o observare îndelungă. O frumusețe revelată, nu oferită. A contempla în fața acestor fotografii devine un exercițiu spiritual necesar. O mantră ce nu a documentat mot-a-mot un incendiu, ci l-a descoperit în cel mai realist mod posibil prin Artă.” Mihai Zgondoiu

Sabina Legănaru, Otto Constantin, Georgian Bărbieru, la Galeria CREART @ MoBU

"Selecția spațiului expozițional al Galeriei CREART din cadrul celei de-a treia ediții a târgului internațional de artă MoBU reunește lucrări a trei artiști contemporani români care au expus anul acesta sau anii anteriori la Galeria CREART – Sabina Legănaru (2025), Otto Constantin (2024) și Georgian Bărbieru (2023), artiști cu viziuni artistice diferite, dar complementare: pictură abstractă (Sabina Legănaru), pictură figurativă (Otto Constantin), respectiv pictură  conceptuală / lettering (Georgian Bărbieru). Dialogul vizual astfel creat explorează tensiunea dintre introspecție, simbol și expresie materială, fiecare artist propunând o perspectivă unică asupra picturii. Totodată, selecția reprezintă o incursiune în programul expozițional al Galeriei CREART, a cărei identitate s-a conturat începând cu 2014." (Ana Daniela Sultana)

Solo show Cristian Samfira în cadrul RDW, la Galeria CREART

„«Notes on an Abstract Dreamscape» are ca punct de plecare un element semnătură al designerului Cristian Samfira, inițial aprofundat în creațiile sale vestimentare, apoi transpus în pictura sa, în peisajele abstracte lirice, adesea monocrome. Acest motiv deja recognoscibil constă într-o aglutinare de forme geometrice unghiulare 3D, rezultate în selecția de față în urma experimentului cu diferite materiale precum acrilic, ipsos și ciment pe suprafața pânzei. Luând forma reliefului arid sau, dimpotrivă, a solului fertil vulcanic, lucrările lui Cristian Samfira se revendică expresionismului abstract, plasându-se într-un cadru atemporal și aspațial. Atmosfera onirică, în care granițele realității se dizolvă în forme, culori și texturi enigmatice, invită la introspecție, oferind atât o fereastră spre subconștient, cât și o incursiune în imaginarul și practica artistică a lui Cristian Samfira, situată la intersecția dintre artă, design și fashion.” (Ana Daniela Sultana)
spot_img

Dialogul de carte

„Segmentul meu de literatură preferat este teatrul Renașterii engleze”

Puțini traducători români pot fi asociați cu un proiect cultural de anvergura celui coordonat de George Volceanov: a treia ediție completă a operelor lui William Shakespeare în limba română, publicată de Editura Tracus Arte. O ediție care nu doar reîmprospătează limbajul scenic al Bardului de pe Avon, ci reconfigurează felul în care îl citim și îl înțelegem astăzi pe Shakespeare. Mai mult decât atât, George Volceanov este un constructor de punți între lumi literare. Traducerile sale din engleză și maghiară, activitatea didactică și de cercetare conturează imaginea unui intelectual cu viziune. Din portofoliul său de traduceri fac parte autori precum David Lodge, Philip Roth, F. Scott Fitzgerald, John Updike, Anthony Burgess, Margaret Atwood, Truman Capote și Colson Whitehead, dar și Győrffi Kálmán, Rejtő Jenő, Zalán Tibor, Eszterházy Péter, Kovács István, Karácsonyi Zsolt, Sántha Attila, Szöllősi Mátyás. Cristina Poterășoiu a discutat, în exclusivitate pentru AgentiadeCarte.ro, cu George Volceanov despre această dublă vocație a traducătorului – de mediator cultural și formator –, despre actualitatea operei shakespeariene, contribuția literaturii maghiare la dialogul intercultural și dimensiunea profund creativă a actului de traducere.

Studioul de carte

„Cea mai mare parte a vieții noastre se derulează prin intermediere vizuală digitală”

AgentiadeCarte.ro a purtat un dialog cu Raluca Bibiri, lector al atelierului „Semiotica și fluxul semnificațiilor în filmul documentar” în cadrul proiectului „5.0 Portal vizual. Informare și dezinformare prin nonficțiune – Filmul documentar”, proiect co-finanțat de AFCN (Administrația Fondului Cultural Național). „Cu toții suntem vulnerabili în fața dezinformării, indiferent de nivelul de educație. În prezent, sunt multiple adevăruri care pot fi instrumentate în serviciul unui anumit interes, care nu coincide cu al nostru. Inclusiv încurajarea educației poate lua o turnură contrară principiilor educației, în funcție de conținutul programei școlare” spune Raluca Bibiri.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2024

De 15 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2024, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 80 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2024: 30 de cărți de poezie,  20 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și  20 de cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2025, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508

Evenimente Agenția de cArte

Festivalul de Muzică Veche București: 20 de ani de armonii și descoperiri  

Duminică, 16 noiembrie, de la ora 19:00, la Sala Auditorium, va avea loc concertul  „Ostinato” (Fonte di Gioia). Acesta este al treilea eveniment musical din cadrul Festivalului de  Muzică Veche București (FMVB).  Ajuns la ediția a 20-a, FMVB s-a deschis pe data de 9 noiembrie, la Sala Radio. O deschidere  polifonică, o veritabilă „Ofrandă muzicală” pe compoziții de Bach, oferită de Il Gardellino, care a fost urmată, pe data de 10 noiembrie, de recitalul „The Sound of Da Vinci”. În acest context Sławomir Zubrzycki  a readus în atenția noastră viola organista, instrument construit chiar de către Zubrzycki, după planurile și  după concepția lui Leonardo da Vinci. AgențiadeCarte.ro este partener media al evenimentului.

Big Band-ul Radio România și muzica formației Earth, Wind & Fire: concert cu dress-code la Sala Radio

Joi, 20 noiembrie 2025 (de la 19:00), fanii muzicii funk, soul și disco sunt invitați la Sala Radio pentru un eveniment muzical de excepție: concertul „Let's Groove”. Protagonistul serii va fi Big Band-ul Radio România, dirijat de Simona Strungaru. Evenimentul promite să aducă pe scena prestigioasei săli din capitală energia și ritmurile inconfundabile ale legendarei formații americane Earth, Wind & Fire, dar într-o formulă instrumentală grandioasă, adaptată specificului de Big Band. AgențiadeCarte.ro este partener media al evenimentului.

Corul Academic Radio aniversează 85 de ani: Concert și sesiune de autografe

Lucrări semnate de mari compozitori ca Anton Bruckner, Gabriel Fauré, Edward Elgar, alături de un medley din opera „Porgy and Bess” semnată de George Gershwin (creatorul celebrei „Rhapsody in Blue”), sunt câteva dintre partiturile pe care le pregătește Corul Academic Radio pentru concertul aniversar pe care îl prezintă la Sala Radio, pentru a marca 85 de ani de existență. Din programul serii nu putea lipsi și o lucrare creată de Maurice Ravel - ciclul Trois chansons - marele compozitor francez de la a cărui naștere aniversăm 150 de ani. Evenimentul programat miercuri, 19 noiembrie 2025 (de la 19.00) este conceput de dirijorul corului, Ciprian Țuțu. 

Orchestra Română de Tineret și Orchestra Națională a Franței, împreună pentru a celebra la Paris 145 de ani de relații diplomatice româno-franceze

Orchestra Română de Tineret va concerta alături de Orchestra Națională a Franței într-un eveniment special care marchează 145 de ani de relații diplomatice între România și Franța. Concertul va avea loc la Auditorium de Radio France, joi, 20 noiembrie 2025, ora 20:30, sub conducerea maestrului Cristian Măcelaru, director muzical al Orchestrei Naționale a Franței și director artistic al Festivalului și Concursului Internațional George Enescu. 

Turneul Național Vioara și Enescu – o nouă provocare

Din 2012 și până astăzi, o vioară celebră, împreună cu violonistul Gabriel Croitoru a purtat prin România și prin lume ecoul lui George Enescu. A străbătut săli fastuoase și coridoare de licee, a făcut să vibreze deopotrivă scene celebre și săli modeste de sport, a atras entuziasmul ascultătorilor de la New York la Bucureşti şi până în satele României, ducând cu ea un sunet plin de istorie.

LA ȚINTĂ!

Gala Campionatului de Creativitate: premii pentru 13 liceeni bucureșteni

Joi, 13 noiembrie 2025, Sala Teatrelli – CREART din București s-a transformat într-o rafinată și experimentală sufragerie de poezie și blues. Juriul Campionatului de Creativitate, format din Ioana Nicolaie, Dan Pleșa și Bogdan O. Popescu, a premiat 6 echipe formate din 13 liceeni bucureșteni. Premiile au fost în valoare de 15.000 lei, însoțite de cărți audio oferite de Editura Casa Radio. Premiul I: Firimituri de Feta (Gloria–Maria Sur, Daria–Cristiana Gheorghe, coordonator Florin Iaru) și Mâini de Plastilină (Alexia Curicheriu, Maria Vîlcu, coordonator Dan Mircea Cipariu). Premiul II: Pagubele Dospite (Ioana Maria Vasilescu, Denisa Pleșca, Rebecca Cîrcea, coordonator Cosmin Perța) și Quokka Plăpânzi, Ronțăind Cuvinte (Ștefan Matei Marinescu, David Spoială, coordonator Gabriela Toma). Premiul III: Căluții Visători (de mare) (Mara Marinescu, Andra Luță, coordonator Ioana Crăciunescu) și Harpe de Lumină în Cuburi de Gheață (Daria Marin, Costi Magher, coordonator Florin Iaru). Prezența inconfundabilă a poetei și actriței Ioana Crăciunescu, invitată de onoare și sărbătorită chiar în ziua în care împlinea 75 de ani, a fost un moment emoționant al Galei Campionatului de Creativitate. Artistul vizual Mihai Zgondoiu a semnat diplomele și vizualul Campionatului de Creativitate. Gala Campionatului de Creativitate a început și si s-a încheiat în ritm de blues cu trupa Mike Godoroja & Blue Spirit. Mike a dezvăluit la microfonul RRC două piese, cu două texte realizate în cadrul unui proiect renshi, „Aer de București”, derulat acum 10 ani, în 2015, în sufrageria Ioanei Crăciunescu, alături de Florin Iaru, Dan Mircea Cipariu și Mike Godoroja, proiect publicat la editura Tracus Arte. Campionatul de Creativitate este un proiect organizat de Asociația Euro CulturArt, CREART, Muzeul Național al Literaturii Române, co-finanțat de AFCN (Administrația Fondului Cultural Național) și co-produs de Radio România Cultural (producător: Anamaria Spătaru).

13 liceeni bucureșteni în Finala CAMPIONATULUI DE CREATIVITATE

Miercuri, 12 noiembrie 2025, ora 18.00, la Sala Teatrelli – CREART din București, Piața Lahovary nr. 7, a avut loc Finala CAMPIONATULUI DE CREATIVITATE. Juriul de preselecție format din scriitorii Gabriela Toma, Florin Iaru și Cosmin Perța a ales 6 echipe finaliste din cele 17 înscrise în competiție. Fiecare echipă finalistă a tras la sorți un coordonator/ căpitan nejucător, dintre cei 5 poeți invitați în proiect: Ioana Crăciunescu, Gabriela Toma, Dan Mircea Cipariu, Florin Iaru, Cosmin Perța. Un colaj din textele scrise de cei 13 liceeni bucureșteni finaliști, “Renshi la marginea pădurii de felinare stricate”, a fost continuat în 6 secvențe poetice, în următoarea ordine trasă la sorți: CĂLUȚII VISĂTORI (DE MARE): Mara Marinescu si Andra Luță (1)/ coordonator: Ioana Crăciunescu; HARPE DE LUMINĂ ÎN CUBURI DE GHEAȚĂ: Daria Marin & Costi Magher (2) / coordonator: Florin Iaru; FIRIMITURI DE FETA: Gloria–Maria Sur și Daria–Cristiana Gheorghe (3) / coordonator: Florin Iaru; PAGUBELE DOSPITE: Ioana Maria Vasilescu, Denisa Pleșca și Rebecca Cîrcea (4) / coordonator: Cosmin Perța; MÂINI DE PLASTILINĂ: Alexia Curicheriu și Maria Vîlcu (5) / coordonator: Dan Mircea Cipariu; QUOKKA PLĂPÂNZI, RONȚĂIND CUVINTE: Ștefan Matei Marinescu & David Spoială (6) / coordonator Gabriela Toma. Juriul Finalei, format din Ioana Nicolaie, Dan Pleșa și Bogdan O. Popescu, va acorda premii în valoare totală de 15000 lei și cărți audio realizate de Editura Casa Radio și le va anunța joi, 13 noiembrie 2025, ora 18.00, la Sala Teatrelli – CREART. Gala Laureaților va fi acompaniată în ritm de blues de trupa Mike Godoroja & Blue Spirit și va fi transmisă de Radio România Cultural duminică, 16 noiembrie 2025, de la ora 16.00 (producător: Anamaria Spătaru). Gala Laureaților va prilejui un scurt recital de poezie a Ioanei Crăciunescu. Carismatica poetă și actriță sărbătorește 75 de ani de la nașterea sa. Amfitrionul evenimentului este Dan Mircea Cipariu. CAMPIONATULUI DE CREATIVITATE este organizat de Asociația Euro CulturArt, în parteneriat cu CREART – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București, Muzeul Național al Literaturii Române din București și este co-finanțat de AFCN –Administrația Fondului Cultural Național. Co-producător: Radio România Cultural.

Finala și Gala Laureaților Campionatului de Creativitate, la CREART

Miercuri, 12 noiembrie 2025, ora 18.00, la Sala Teatrelli – CREART din București, Piața Lahovary nr. 7, are loc Finala CAMPIONATULUI DE CREATIVITATE. Juriul de preselecție format din scriitorii Gabriela Toma, Florin Iaru și Cosmin Perța a ales următoarele 6 echipe finaliste din cele 17 înscrise în competiție: MÂINI DE PLASTILINĂ: Alexia Curicheriu și Maria Vîlcu, QUOKKA PLĂPÂNZI, RONȚĂIND CUVINTE: Ștefan Matei Marinescu & David Spoială, CĂLUȚII VISĂTORI (DE MARE): Mara Marinescu si Andra Luță, FIRIMITURI DE FETA: Gloria–Maria Sur și Daria–Cristiana Gheorghe, HARPE DE LUMINĂ ÎN CUBURI DE GHEAȚĂ: Daria Marin & Costi Magher, PAGUBELE DOSPITE: Ioana Maria Vasilescu, Denisa Pleșca și Rebecca Cîrcea. 17 echipe de liceeni au urmat 10 ateliere de scriere și lectură creativă (online și offline), coordonate de Florin Iaru și Dan Mircea Cipariu, în urma cărora au fost alese pentru finală 6 echipe creative de liceeni. Fiecare echipă are un coordonator/ căpitan nejucător, tras la sorți dintre cei 5 poeți invitați în proiect: Ioana Crăciunescu, Gabriela Toma, Dan Mircea Cipariu, Florin Iaru, Cosmin Perța. Un juriu format din Ioana Nicolaie, Dan Pleșa și Bogdan O. Popescu va acorda premii în valoare totală de 15000 lei și cărți audio realizate de Editura Casa Radio. Finala și Gala Laureaților vor fi acompaniate în ritm de blues de trupa Mike Godoroja & Blue Spirit. Joi, 13 noiembrie 2025, ora 18.00, la Sala Teatrelli – CREART, are loc Gala Laureaților, transmisă de Radio România Cultural duminică, 16 noiembrie 2025, de la ora 16.00 (producător: Anamaria Spătaru). Gala Laureaților va prilejui un scurt recital de poezie a Ioanei Crăciunescu. Carismatica poetă și actriță sărbătorește 75 de ani de la nașterea sa. Amfitrionul evenimentului este Dan Mircea Cipariu. CAMPIONATULUI DE CREATIVITATE este organizat de Asociația Euro CulturArt, în parteneriat cu CREART – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București, Muzeul Național al Literaturii Române din București și este co-finanțat de AFCN – Administrația Fondului Cultural Național. Co-producător: Radio România Cultural.

6 echipe de liceeni bucureșteni în finala Campionatului de Creativitate

Joi, 6 noiembrie 2025, în mansarda MNLR (Muzeul Național al Literaturii Române din București) au fost alese 6 echipe finaliste din cele 17 înscrise în CAMPIONATUL DE CREATIVITATE. Juriul de preselecție a fost format din scriitorii Gabriela Toma, Florin Iaru și Cosmin Perța, iar amfitrionul evenimentului a fost Dan Mircea Cipariu. Cele 6 echipe au realizat un poem renshi în 6 secvențe, fiecare echipă scriind în cele 3 minute regulamentare ale concursului pe fundalul muzical al trupei Mike Godoroja & Blue Spirit. Cosmin Perța a realizat un performance poetic acompaniat de sonurile blues &rock ale melodiei „De vină e toamna” – o piesă compusă de Mike Godoroja, un omagiu adus lui Dan Andrei Aldea. Mike Godoroja a interpretat „Blues bizar de București”, un text scris și compus în cadrul unui alt proiect renshi – „Aer de București”, cu Ioana Crăciunescu, Dan Mircea Cipariu, Mike Godoroja și Mihai Zgondoiu, publicat, în 2015, la editura Tracus Arte. Un moment emoționant al serii a fost evocarea marelui muzician și pianist de jazz Mircea Tiberian căruia Mike Godoroja i-a dedicat piesa „Viață”. Textul de debut al concursului, „Renshi cu tornadă dans și Lucy”, este un colaj din versurile publicate pe www.campionatuldecarte.ro de cele 6 echipe prezente în competiție și calificate în finală: MÂINI DE PLASTILINĂ: Alexia Curicheriu și Maria Vîlcu, QUOKKA PLĂPÂNZI, RONȚĂIND CUVINTE: Ștefan Matei Marinescu & David Spoială, CĂLUȚII VISĂTORI (DE MARE): Mara Marinescu si Andra Luță, FIRIMITURI DE FETA: Gloria–Maria Sur și Daria–Cristiana Gheorghe, HARPE DE LUMINĂ ÎN CUBURI DE GHEAȚĂ: Daria Marin & Costi Magher, PAGUBELE DOSPITE: Ioana Maria Vasilescu, Denisa Pleșca și Rebecca Cîrcea. Finala CAMPIONATULUI DE CREATIVITATE are loc miercuri, 12 noiembrie 2025, ora 18.00, la Sala Teatrelli – CREART, iar Gala Laureaților joi, 13 noiembrie 2025, ora 18.00, la Sala Teatrelli – CREART. Gala Laureaților e transmisă de Radio România Cultural duminică, 16 noiembrie 2025, de la ora 16.00 (producător: Anamaria Spătaru). Liceenii selectați au urmat 10 ateliere de scriere și lectură creativă (online și offline) coordonate de Florin Iaru și Dan Mircea Cipariu, în urma cărora au fost alese 6 echipe creative de liceeni. Fiecare echipă are un coordonator/ căpitan nejucător, tras la sorți dintre cei 5 poeți invitați în proiect: Ioana Crăciunescu, Gabriela Toma, Dan Mircea Cipariu, Florin Iaru, Cosmin Perța. Un juriu format din Ioana Nicolaie, Dan Pleșa și Bogdan O. Popescu va acorda premii în valoare totală de 15000 lei. Finala și Gala Laureaților vor fi acompaniate în ritm de blues de trupa trupei Mike Godoroja & Blue Spirit. CAMPIONATULUI DE CREATIVITATE este organizat de Asociația Euro CulturArt, în parteneriat cu CREART – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București, Muzeul Național al Literaturii Române din București și este co-finanțat de AFCN – Administrația Fondului Cultural Național. Co-producător: Radio România Cultural.

Când istoria are chipul bunicului

Există cărți care nu se citesc, ci se trăiesc. Așa este „Ținându-se de câte-o creangă”* de Sántha Attila – o carte care se așază în suflet precum un cufăr plin cu fotografii vechi, în care chipurile, deși șterse, privesc încă drept în ochii noștri. Tradusă cu finețe de George Volceanov, această cronică de familie secuiască e mai mult decât un volum de proză scurtă: este un arbore genealogic transformat în poezie, o elegie a memoriei, un cântec despre supraviețuire. Sántha Attila scrie cu o simplitate care frânge. El adună, bucată cu bucată, viața celor dinaintea lui – tați, unchi, bunici, femei de munte, soldați pierduți, meșteri, străbune și descântătoare – și le redă vocea pierdută. În acest mozaic de portrete, fiecare fragment are greutatea unei rugăciuni. Istoria nu mai e o succesiune de date și războaie, ci o „pătimire”, cum spune Mircea Eliade în epigraful cărții.

Agenda de carte

spot_img

Cronica de cArte

„10 de cupe” – solo show Răzvan Năstase, la Galeria CREART

„Expoziția personală (nu doar pentru că e vorba despre un solo show, ci și pentru că selecția este profund autobiografică și introspectivă pentru artist) reunește o serie recentă de (auto)portrete realizate într-o manieră nouă pentru practica lui Răzvan Năstase care, de câțiva ani, a adus fotografia în atelier, ca punct de plecare în lucrările sale. În selecția de față, această tendință, prin care realismul foto-portretelor transcende către efigie picturală ori esențializare cu aură de tarot, fotografia e un pretext de a călători în memorie și cotloanele (auto)biografice pentru a aduce un omagiu familiei sale de proveniență. 10 de cupe este o arcană minoră a Tarotului, care ilustrează, mai ales în pachetul  Rider Waite, un cuplu împreună cu doi copii, fiind adesea numită și „cartea familiei”. Seria lui Răzvan Năstase explorează așadar propria memorie afectivă și relațiile sale de familie, într-un dialog complex cu trecutul personal și colectiv, îmbinând observația conștientă cu gesturi picturale expresive care abundă într-o simbolistică ezoterică (lună, soare, arcadă, aură). Alegând ca subiecte ale acestor lucrări membri ai propriei familii, Răzvan Năstase ne dezvăluie apartenența sa genealogică și identitară, pe de o parte și deschide discuția despre distincția dintre viața și opera unui artist (dacă ele sunt sau nu parte ale aceluiași flux existențial), pe de altă parte. ”  – Ana Daniela Sultana

„Extended Time” – expoziție personală Daniela Zbarcea, la Galeria CREART

„Visele notate de artista Daniela Zbarcea într-un jurnal completat pe parcursul ultimilor ani fac obiectul unui eseu psihobiografic în mai multe secvențe, și printre acestea, fixarea lor grafică pe filele unui caiet de lucru fragmentat sau pe „pagina goală” a propriului cearșaf constituie doar un episod. La rândul ei un grad zero al figurației și desenului, scrierea ca act corporal performează în proiectul artistei un limbaj pictografic personal, combinând litere, imagini, semne și forme – adesea ininteligibile în absența unei medieri prin recitirea și traducerea oferite de autoare. Somnul și visul pot fi o critică subversivă și un afront aduse ordinii „diurne” a realității pe care împărtășim conștient cu ceilalți. Istoria artei le-a cultivat mult pentru aceste virtuți, iar Daniela Zbarcea tocmai a încheiat o amplă cercetare academică despre autobiografiile și jurnalele artiștilor de-a lungul timpului, în care relatarea viselor sunt frecvent o formă de autoportretizare. Cuprinzând exemple de vise proprii, adică eșantioane ale unei manifestări psihice libere de constrângerile curente ale lumii conștiente (și deci problematică, chiar posibil scandaloasă și rebelă din perspectiva realității „treze”), arhiva personală de vise a Danielei Zbarcea zugrăvește un dreamscape cu texte și desene, care servesc unor sistematice introspecții și auto-observări voluntare, urmate cu obstinație și perseverență. În procesul constituirii ei, artista joacă succesiv rolurile de autor/producător al viselor, voyeur și observator al propriului somn, și apoi secretar și povestitor ale acestora prin captarea, fixarea și prelucrarea lor în narațiuni vizuale. Recuzita procesului (patul, camera, arealul intim al artistei, spațiul și obiectele ei de lucru, atelierul, casa) dispare cu tact și discreție într-un fundal ambiental care acomodează stranii povești onirice. Și aceeași scenografie a lumii mentale trăite ca un Wunderkammer extinde totodată și cadrul de referință temporal (somnul și visele ca time givers), pentru a cuprinde inclusiv o experiență controversată, liminală, pe care artista o îmbrățișează și pretinde chiar să o practice cu o similară disciplină și dedicare: visele lucide.” – Adriana Oprea

“Răul se întâmplă fără efort, natural”, o expoziție de Mihai Răuță, curatoriată de Mihai Zgondoiu

„Titlul expoziției Răul se întâmplă fără efort, natural... (“Evil is committed without effort, naturally, by fatally; goodness is always the product of some art.”), inspirat din Charles Baudelaire – Pictorul vieții moderne, este cheia de acces pe care artistul Mihai Răuță ne-o oferă încă de la început. Fotografiile expuse sunt parte dintr-un proiect mai amplu realizat în anul 2022 în România. Pe parcursul a șase luni de observații asupra unei locații (Club de Noapte) incendiate, artistul a fotografiat în repetate rânduri, aproape obsesiv, imagini post-catastrofă. Instantanee carbonizate și înghețate în timp unde Răul a rămas nefiltrat, dar profund recognoscibil. Amprenta spațiului nu mai este o arhivă vie, ci o metafizică a ruinei. O formă tăcută de confesiune a umanului în lipsa umanului. Trupuri de plastic contorsionate și dezmembrate, haine arse, pagini de cărți carbonizate sau picioare de manechin rătăcite printre fiare, sunt doar câteva din detaliile pe care creierul uman le mai poate distinge. Privind aceste capturi fotografice descoperim ceea ce Baudelaire a formulat cu o mare profunzime: Răul este spontan, iar firea noastră îi cedează cu ușurință. Ne este mai la îndemână distrugerea decât construcția. Ne rămâne mai vie amintirea traumei decât a armoniei. Trăim într-o lume care a devenit un cult al negativului și a știrilor false. Haos-ul este noul Zen, iar binele apare rar, cu efort și cu trudă. În acest context, fotografiile lui Mihai Răuță nu oferă doar o estetică a ruinelor, ci o formă de memorie reflexivă. O revoltă blândă în fața cinismului lumii. Ele transformă accidentul în alchimie vizuală. Acolo unde a fost doar cădere și decădere, apar compoziții de o frumusețe ciudată, aproape bizare. Nu este frumusețea convențională (a perfecțiunii) cu care am fost obișnuiți, ci aceea frumusețe născută dintr-o observare îndelungă. O frumusețe revelată, nu oferită. A contempla în fața acestor fotografii devine un exercițiu spiritual necesar. O mantră ce nu a documentat mot-a-mot un incendiu, ci l-a descoperit în cel mai realist mod posibil prin Artă.” Mihai Zgondoiu

Sabina Legănaru, Otto Constantin, Georgian Bărbieru, la Galeria CREART @ MoBU

"Selecția spațiului expozițional al Galeriei CREART din cadrul celei de-a treia ediții a târgului internațional de artă MoBU reunește lucrări a trei artiști contemporani români care au expus anul acesta sau anii anteriori la Galeria CREART – Sabina Legănaru (2025), Otto Constantin (2024) și Georgian Bărbieru (2023), artiști cu viziuni artistice diferite, dar complementare: pictură abstractă (Sabina Legănaru), pictură figurativă (Otto Constantin), respectiv pictură  conceptuală / lettering (Georgian Bărbieru). Dialogul vizual astfel creat explorează tensiunea dintre introspecție, simbol și expresie materială, fiecare artist propunând o perspectivă unică asupra picturii. Totodată, selecția reprezintă o incursiune în programul expozițional al Galeriei CREART, a cărei identitate s-a conturat începând cu 2014." (Ana Daniela Sultana)

Solo show Cristian Samfira în cadrul RDW, la Galeria CREART

„«Notes on an Abstract Dreamscape» are ca punct de plecare un element semnătură al designerului Cristian Samfira, inițial aprofundat în creațiile sale vestimentare, apoi transpus în pictura sa, în peisajele abstracte lirice, adesea monocrome. Acest motiv deja recognoscibil constă într-o aglutinare de forme geometrice unghiulare 3D, rezultate în selecția de față în urma experimentului cu diferite materiale precum acrilic, ipsos și ciment pe suprafața pânzei. Luând forma reliefului arid sau, dimpotrivă, a solului fertil vulcanic, lucrările lui Cristian Samfira se revendică expresionismului abstract, plasându-se într-un cadru atemporal și aspațial. Atmosfera onirică, în care granițele realității se dizolvă în forme, culori și texturi enigmatice, invită la introspecție, oferind atât o fereastră spre subconștient, cât și o incursiune în imaginarul și practica artistică a lui Cristian Samfira, situată la intersecția dintre artă, design și fashion.” (Ana Daniela Sultana)
spot_img

Dialogul de carte

„Segmentul meu de literatură preferat este teatrul Renașterii engleze”

Puțini traducători români pot fi asociați cu un proiect cultural de anvergura celui coordonat de George Volceanov: a treia ediție completă a operelor lui William Shakespeare în limba română, publicată de Editura Tracus Arte. O ediție care nu doar reîmprospătează limbajul scenic al Bardului de pe Avon, ci reconfigurează felul în care îl citim și îl înțelegem astăzi pe Shakespeare. Mai mult decât atât, George Volceanov este un constructor de punți între lumi literare. Traducerile sale din engleză și maghiară, activitatea didactică și de cercetare conturează imaginea unui intelectual cu viziune. Din portofoliul său de traduceri fac parte autori precum David Lodge, Philip Roth, F. Scott Fitzgerald, John Updike, Anthony Burgess, Margaret Atwood, Truman Capote și Colson Whitehead, dar și Győrffi Kálmán, Rejtő Jenő, Zalán Tibor, Eszterházy Péter, Kovács István, Karácsonyi Zsolt, Sántha Attila, Szöllősi Mátyás. Cristina Poterășoiu a discutat, în exclusivitate pentru AgentiadeCarte.ro, cu George Volceanov despre această dublă vocație a traducătorului – de mediator cultural și formator –, despre actualitatea operei shakespeariene, contribuția literaturii maghiare la dialogul intercultural și dimensiunea profund creativă a actului de traducere.

Studioul de carte

„Cea mai mare parte a vieții noastre se derulează prin intermediere vizuală digitală”

AgentiadeCarte.ro a purtat un dialog cu Raluca Bibiri, lector al atelierului „Semiotica și fluxul semnificațiilor în filmul documentar” în cadrul proiectului „5.0 Portal vizual. Informare și dezinformare prin nonficțiune – Filmul documentar”, proiect co-finanțat de AFCN (Administrația Fondului Cultural Național). „Cu toții suntem vulnerabili în fața dezinformării, indiferent de nivelul de educație. În prezent, sunt multiple adevăruri care pot fi instrumentate în serviciul unui anumit interes, care nu coincide cu al nostru. Inclusiv încurajarea educației poate lua o turnură contrară principiilor educației, în funcție de conținutul programei școlare” spune Raluca Bibiri.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508