”Ziua Autorilor Europeni”, ediția I

Recomandari

”Ziua Autorilor Europeni”, ediția I

Muzeul Național al Literaturii Române în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe și Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” organizează luni, 27 martie 2023, ora 11.00, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare (Calea Victoriei 88), prima ediție a ”Zilei Autorilor Europeni”, o inițiativă a Comisiei Europene, ce are ca scop consolidarea relației dintre sectorul cărții și cel al educației, aspirând să (re)conecteze cetățenii europeni, în special tânăra generație, la lectură și să îi ajute să descopere literatura europeană, diversitatea sa lingvistică și culturală. În data de 27 martie 2023, Mariya Gabriel, Comisarul European pentru Inovație, Cercetare, Cultură, Educație și Tineret, va lansa oficial această inițiativă, la Sofia, alături de Georgi Bardarov, renumitul scriitor bulgar, câștigătorul Premiului Uniunii Europene pentru Literatură 2021. AgențiadecArte.ro este partener media al evenimentului.

La Țintă!

Povești de prin auzite ori filmate în direct Povești de prin auzite ori filmate în direct

Vândut de marketingul neuronal ca ”un puternic roman de familie”, noua construcție romanescă a Gabrielei Adameșteanu – ”Voci la distanță”, apărută, în 2022, la Polirom, e o excelentă și seducătoare polifonie stilistică despre singurătate, exilul interior și despre fețele pierzătoare ori câștigătoare ale exilaților din geografia politică a Estului. Eroina naratoare, Anda Dragomir, o doctoriță pensionară care își rememorează viața trăită și viața visată, din comunism până la venirea pandemiei și a războiului din Ucraina, apelează la ingrediente narative clasice ori postmoderne, de la povestirile de prin auzite până la cele filmate în direct de curiozitățile ori indiscrețiile personajelor sale. Nu întâmplător, formarea și deformarea amintirilor se fac prin intermediul unor notații de jurnal ori prin relatările unor povestiri spuse la telefon ori dezvăluite la un restaurant de lux pentru turiștii străini din epoca Nicolae Ceaușescu. Rolul acestor cioburi de povești, sparte, adunate ori recompuse de memoria mereu versatilă a personajelor care intră și ies din pliurile istoriei, este de a (re)stabili distanța dintre confuzia memoriei și a istoriei.

Orice, dar cu puțin AI! Orice, dar cu puțin AI!

Mulți dintre scriitori și artiști au mușcat momeala întinsă de firul nevăzut al piariștilor și al dezvoltatorilor de mașinării de inteligență artificială, luând (pe bună dreptate) în derâdere robotul ori chiar mai mult adăugând informații gratuit, atât de mult dorite de chatbot-uri. Așa cum au dezvăluit simpli utilizatori de rețele sociale și jurnaliști de investigație de la importante ziare internaționale, există o strategie conform căreia cei care administrează astfel de mașinării ”inteligente” angajează răspândaci din Kenia ori din țările lumii a treia, plătiți, cei mai mulți dintre ei, cu 2 dolari americani pe oră, ca să asocieze și să eticheteze pe web și pe rețelele sociale exact fragmentele care iau în derâdere ”inteligența” chatbot-urilor.
Momeala făcută să răzgâie orgoliul multor autori a fost prinsă și multiplicată pe gratis. Informații de primă mână, oferite la liber cât ai spune AI, au ajuns exact la cei care doresc să le aibă. Mașinăriile dezvoltă, din bube, mucigaiuri și noroi virtual, un soft care să le facă mai ”inteligente”, adăugând în memoria lor miliarde de fețe (ne)scrise ale cunoașterii umane. Totul fără bani și, mai ales, cu materialul clientului! Orice, dar cu puțin AI, devine nu doar o chestiune de a hrăni roboți, ci, în primul rând, o mare problemă de etică!
Îi provoc pe doi buni cunoscători ai domeniului, politicieni în același timp, e vorba de Sebastian Burduja (PNL) și Alexandru Petrescu (PSD), să ne spună dacă au vreo idee despre felul în care statul român poate reglementa problemele juridice și etice pe care le provoacă dezvoltările din domeniul inteligenței artificiale.

Disperări austere Disperări austere

Anunțat de un grupaj consistent apărut în „Vatra” înainte de pandemie, cel mai recent volum al Letiției Ilea, un singur poem (Limes, 2022), a apărut de-abia de câteva luni, confirmând, dacă mai era nevoie, la douăzeci și cinci de ani de la debutul cu eufemisme, prezența statornică a unei autoare mai degrabă neglijate de critică. Și e păcat că-i așa: poetă care nu a scăzut nivelul, ba dimpotrivă – o văd într-o continuă, deși nespectaculoasă, evoluție –, traducătoare experimentată din franceză (limbă în care i-au apărut cinci cărți, cea mai recentă în 2021) și cadru universitar, Letiția Ilea nu ține să-și revendice zgomotos o poziție pe scena literară, deși ar fi mai îndreptățită decât alții să o facă.

Sinceritatea ca răzbunare Sinceritatea ca răzbunare

Mihai Radu e un prozator alert, iute, tăios, cinic și lipsit de speranță, cum e și personajul lui. Într-un fel, educația lui profesională (filosofia, jurnalismul și scenaristica) îl ajută să pună frînă sentimentalismului iscat de scena care deschide romanul. Un azil, anume „Conacul speranței”, își încheie existența comercial-binefăcătoare, iar bătrînii trebuie repartizați de urgență familiilor aparținătoare. Cum spun și în titlul de mai sus, personajul împrumută viziunea deconstructivă despre lume a scriitorului. Fraza lui Mihai Radu e doldora de cuvinte și expresii „frumoase” provenite din zonele suburbane secrete ale fiecăruia dintre noi. Nimic din lumea înconjurătoare, mai ales asta, a noastră, românească, nu scapă vivisecției. Dezvoltarea durabilă, ecologia pe bani grei, grija în stil occidental pentru oameni, comerțul cu amănuntul, sentimentele, relațiile, visele, viața, pînă la urmă și cîte și mai cîte sînt luate la refec, descompuse în părțile componente și, așa cum se întîmplă de fiecare dată cînd desfaci un mecanism, la remontare rămîn piese în plus sau care nu se mai potrivesc niciodată. Gîndurile personajului, replicile lui sînt, toate, expresia unei exasperări ultime, a unui om care nu-și mai găsește sensul existenței, în afara supraviețuirii. Singurul lucru care îi rămîne e sarcasmul.

Câștigătoare a premiului Young European Artist Trieste Contemporanea 2021, Luciana Tămaș prezintă „Ninna Nanna” la Studio Tommaseo din Trieste Câștigătoare a premiului Young European Artist Trieste Contemporanea 2021, Luciana Tămaș prezintă „Ninna Nanna” la Studio Tommaseo din Trieste

Vineri, 9 decembrie 2021, Studio Tommaseo (via del Monte 2/1, 34121) din Trieste (Italia) găzduiește vernisajul „Ninna Nanna”, expoziția personală a Lucianei Tămaș, câștigătoarea premiului Young European Artist Trieste Contemporanea 2021. Expoziția, curatoriată de Daniele Capra, reunește o serie de lucrări recente – în esență de natură sculpturală – ale artistei române. Acestea investighează granița subtilă dintre obiectele domestice cu care interacționăm în mod uzual și dispozitivele de competiție / război făurite pentru a ne confrunta în timpul diferitelor conflicte. Titlul expoziției face aluzie, într-o manieră parodică, la aspectele ce țin de blândețea și confortul domestic și de spațiile intime, doar aparent necontaminate de ostilitate. Expoziția este însoțită de un catalog, care va fi prezentat la o dată ulterioară. Acesta va cuprinde imagini ale lucrărilor expuse, precum și texte semnate de curator. Expoziția este deschisă publicului până vineri, 17 februarie 2023
Lucrările Lucianei Tămaș din cadrul expoziției sunt realizate din materiale reciclate și asamblate în manieră bricoleur; ele scot în evidență, într-un mod ironic, latura ofensivă ce se ascunde în obiectele cu care interacționăm în viața domestică. Tuburi de silicon, cârlige pentru haine, cărucioare de bagaje, resturi din lemn sau undițe de pescuit sunt combinate între ele și, private fiind de funcția lor inițială, devin instrumente de război inoperante (și totodată jucăușe). Rezultă rachete, mitraliere și false drone, realizate din lemn și din resturi de materiale. Acestea sunt metafore ale unui progres surd, pliat pe nevoile războiului și incapabil să realizeze o tehnologie cu adevărat umanistă.

Cele unsprezece lovituri (de șurubelniță) Cele unsprezece lovituri (de șurubelniță)

În urmă cu o lună, Mircea Pricăjan, redactorul șef al revistei Familia, scria cam așa: Primesc telefoane de la autori care vor să ne trimită cărțile lor la redacție. Îi întreb invariabil de ce fac asta, nu se găsește cartea în librărie? Și invariabil răspunsul e „nu”. Întregul tiraj e acasă la el/ea. Și-atunci întreb, pentru că n-am suflet: „Și noi de ce am scrie despre cărți care, de fapt, nu există?” Răspunsul lor subînțeles, prost articulat, v-ați prins care e. Pentru că e o carte genială.
Regimul cărților cu autofinanțare și autopublicare e unul ingrat. A apărut, de-a lungul anilor, o mică industrie editorială profitabilă, bazată pe convingerea victimelor-grafomani că sînt genii neînțelese. Cum spune Pricăjan, după ce autorul a comis un word, contactează o tiparniță, plătește, iar textul intră așa cum e redactat (prost), de regulă, făcută tot în Word, se tipărește și revine, firesc, în brațele nefericitului. De vîndut, nu le vinde, de împărțit, rude și prieteni nu-s destui etc. De aceea, și eu, ca și dl Pricăjan, nu citesc cărți care nu vin de la edituri cît de cît serioase, edituri care au bunul obicei de a citi și corecta manuscrisele, dîndu-le o formă de carte acceptabilă. Și cu asta, basta.

”Curiozitatea mea e un balaur cu șapte capete care îmi aduce constant cărți în casă” ”Curiozitatea mea e un balaur cu șapte capete care îmi aduce constant cărți în casă”

Alina Purcaru a primit pe 15 ianuarie 2023 Premiul Cartea de poezie a anului 2022, în cadrul Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, pentru volumul de poezii ”Tot mai multă splendoare”, apărut la editura Cartier. ”La fel ca autoarea premiată în seara asta împărtășesc o inimă necâștigătoare, cum frumos spune ea, Rapid inimă necâștigătoare. Volumul conține și câteva poeme dedicate unui club de fotbal, ceea ce ar putea fi neobișnuit. Dar nu e vorba aici neapărat de un tip de atașament urban pe fiecare dintre noi și-l îngăduie, e vorba de un tip de fragilitate pe care Alina Purcaru nu-l pune pentru prima dată în pagină. Tot mai multă splendoare e cartea care câștigă, iată, anul acesta Premiul Cartea de Poezie a anului 2022, dar vine cărând în spate și restul poeziei Alinei Purcaru, care de câțiva ani buni reușește să-și creeze un drum al ei dintr-o foarte elegantă formă de împachetare a spaimelor, a fragilității, a momentelor de tonus sau retractilitate, pe care de data aceasta a pus-o splendid într-o carte, care pentru inima mea de critic literar înseamnă mult, și pentru inima mea de rapidist înseamnă la fel de mult. Felicitări, Alina Purcaru!” a spus Cosmin Ciotloș în cadrul Galei.
În cadrul campaniei de promovare a laureaților Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, un proiect cultural finanțat de Ministerul Culturii, Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu Alina Purcaru.

”Laboratorul meu e strada (terasele cafenelelor din jurul Ateneului), biroul magic- masa din bucătărie” ”Laboratorul meu e strada (terasele cafenelelor din jurul Ateneului), biroul magic- masa din bucătărie”

Paul Țanicui a fost, într-o ordine aleatorie, vânzător de cărți, marochiner, săpător de fântâni în fosta Iugoslavie, vânzător ambulant de cârnați italienești, topitor de plumb într-un atelier de vitralii, copywriter în diverse agenții de publicitate (BBDO, Publicis), inițiator, dezvoltator și producător al proiectelor muzicale Shukar și Shukar Collective. A contribuit ca producător delegat la realizarea unui album world music susținut de Peter Gabriel. A absolvit Facultatea de Film din cadrul UNATC București și activează ca scenarist și regizor de film (”Iagalo”,” Mousse au Chocolat”, ”Two Lives”). Este autorul așa numitei „reality-book” ”Trăind pe credit” (Brumar, 2012), al romanului ”Quimera” (Humanitas, 2015) (despre care Andrei Codrescu a scris că „face parte din familia lui Márquez și a lui Mark Twain”), al volumului de poezie ”Cealaltă inimă” (2016, apărut în ediție de lux cu cinci gravuri originale semnate Ciprian Mureșan; reeditat la Paralela 45, 2019), al romanului ”Contre-jour” (Curtea Veche Publishing, 2018) și al albumului biografic ”Comédia țiganilor” (Curtea Veche Publishing, 2019), dedicat faimosului Taraf de Haidouks. În 2022, la Editura Polirom, i-a apărut volumul de proză ”Căderea”. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu regizorul și scriitorul Paul Țanicui.

”Mareșala”, regia Alina Nelega, spectacol lectură după romanul ”Marioara Voiculescu. Mareșala teatrului românesc”, de Ziua Mondială a Teatrului @ODEON ”Mareșala”, regia Alina Nelega, spectacol lectură după romanul ”Marioara Voiculescu. Mareșala teatrului românesc”, de Ziua Mondială a Teatrului @ODEON

Luni, 27 martie 2023, ora 19.00, în Sala Studio, sărbătorim pentru al V-lea an la rând Ziua Mondială a Teatrului @ODEON și vă așteptăm să cunoașteți o divă a teatrului românesc interbelic puțin cunoscută peste timp, Marioara Voiculescu, căreia îi dedicăm spectacolul lectură Mareșala, în regia Alinei Nelega.
Bazat pe romanul ”Marioara Voiculescu. Mareșala teatrului românesc” de Alina Nelega, publicat în colecția Biografii romanțate a editurii Polirom, spectacolul îi are în distribuție pe: Dorina Lazăr, în rolul titular, Alina Berzunțeanu, Sabrina Iașchevici, Cătălina Mustață, Cezar Antal, Ionuț Kivu, Eduard Trifa.
Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile. Marioara Voiculescu (n. 9 iulie 1885, București) a fost acceptată cu dispensă la Conservatorul de Artă Dramatică, pe când avea doar 14 ani. A studiat cu Aristizza Romanescu și Constantin Nottara, iar după absolvire a fost angajată la Teatrul Național și i-a avut ca mentori pe Paul Gusty și Alexandru Davila. În 1912 preia trupa celui din urmă, fiind prima femeie din România care a condus o companie de teatru. A avut un singur copil, la nici 18 ani, pe Paul, care i-a rămas alături toată viața. S-a căsătorit de gura lumii cu un membru al familiei Quintus, divorțând la scurtă vreme. Al doilea soț, dragostea vieții sale, a murit într-un accident de automobil.
„Recunosc că-mi plăcea să fiu curtată, să mă simt iubită, dorită. Şi mulţi dintre admiratorii mei erau delicaţi, distinşi, culţi, eleganţi. Toată lumea îmi spunea că am un «vino-încoace», căruia greu i se poate rezista.” (Fragment din Jurnal. Memorii, Marioara Voiculescu, Ed. Fundația Camil Petrescu)

Expoziția „Ou cu ou și cărămidă cu cărămidă” – un proiect Grivița53, la Galeria CREART Expoziția „Ou cu ou și cărămidă cu cărămidă” – un proiect Grivița53, la Galeria CREART

Luni, 27 martie 2023, începând cu ora 16:00, la Galeria CREART din București (Piața Alexandru Lahovari 7) are loc vernisajul expoziției „Ou cu ou și cărămidă cu cărămidă” – un proiect Grivița53. Evenimentul este organizat de Primăria Capitalei, prin CREART, cu ocazia Zilei Mondiale a Teatrului. Expoziția reunește reproduceri ale celor 19 ouă supradimensionate din cadrul Festivalului Ouălor, inițiat de scriitoarea și regizoarea Chris Simion-Mercurian în 2019, când personalități importante ale artei, sportului, muzicii, teatrului și altor industrii creative au acceptat provocarea de a da o identitate vizuală unică fiecărui ou. Având-o curatoare pe Ana Daniela Sultana, expoziția „Ou cu ou și cărămidă cu cărămidă” prezintă, de asemenea, în dimensiune reală, un ou Grivița53 – cel semnat de artista vizuală Dalina Bădescu și de regizorul Cristian Mungiu – scenografia fiind întregită de cărămizi care fac trimitere la edificarea „primului teatru construit împreună”. De altfel, titlul expoziției este extras dintr-o declarație acordată de Cristian Mungiu pentru susținerea proiectului Grivița53. Canotoarea olimpică Valeria Răcilă van Groningen, din a cărei colecție de artă face parte oul expus la Galeria CREART, va ține o alocuţiune în deschiderea evenimentului. Expoziția „Ou cu ou și cărămidă cu cărămidă” poate fi vizitată în perioada 27 martie – 7 mai 2023.

Lansare de carte și ședință de autografe: Cosmin Perța, ”Ca să nu se aleagă praful de toate” Lansare de carte și ședință de autografe: Cosmin Perța, ”Ca să nu se aleagă praful de toate”

Luni, 27 martie 2023, ora 19.00, Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Regina Elisabeta 38) va avea loc evenimentul lansarea volumului și o ședință de autografe: Cosmin Perța, ”Ca să nu se aleagă praful de toate”, colecția „Ego.Proză”, Polirom, 2023. Participă, alături de autor: Florina Pîrjol, Andrei Gogu, Victor Cobuz. Cosmin Perța (n. 1982, Vișeu de Sus, jud. Maramureș) este poet, prozator și eseist. A absolvit Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Și-a continuat studiile în literatură la Universitatea din București, cu un master în literatura contemporană, obținând ulterior titlul de doctor cu o lucrare despre literatura fantastică est-europeană. A publicat mai multe romane și volume de eseuri, povestiri și poeme. În 2012 a obținut premiul Tânărul prozator al anului. Fragmente din opera sa poetică au fost traduse în 16 limbi. În prezent este lector la Universitatea Hyperion din București.

Violoncellissimo şi Marin Cazacu, concert de închidere la Festivalul “March Music Days” de la Ruse Violoncellissimo şi Marin Cazacu, concert de închidere la Festivalul “March Music Days” de la Ruse

Violoncellissimo condus de Marin Cazacu va concerta pentru prima oară pe 30 martie 2023, de la ora 19 la Sala Teatrului din Ruse, semnând concertul de închidere al Festivalului Internaţional ”March Music Days”, unul dintre cele mai vechi şi mai reputate din Bulgaria, festival cu o strategie de program modernă care se bucură de o numeroasă participare a publicului. Fondat în 1961 şi organizat de Municipalitatea din Ruse, în fiecare an festivalul transformă oraşul de pe malul Dunării într-o capitală autentică a muzicii. Violoncellissimo este unul dintre cele mai cunoscute ansambluri camerale românești, format la inițiativa violoncelistului Marin Cazacu. AgențiadecArte.ro este partener media al evenimentului. Violoncelistul Marin Cazacu, liderul ansamblului, declara în pregătirea primei apariţii la Ruse cu Violoncellissimo, la March Music Days: “Am venit de numeroase ori pe această scenă cu Orchestra Română de Tineret, cu Orchestra Naţională Simfonică a României şi nu numai. Acum, alături de actuali și foști studenți, minunații mei colegi mai tineri, suntem nerăbdători să împărtășim prietenilor noștri din Bulgaria un repertoriu surprinzător, plin de energie, umor și muzică bună.”.

Dan Mircea Cipariu citește în premieră din ”Gloria Veselia și Ursulețul Cipi” Dan Mircea Cipariu citește în premieră din ”Gloria Veselia și Ursulețul Cipi”

Miercuri, 29 martie 2023, la Școala Gimnazială ”Sfântul Andrei” din București (Aleea Parva nr. 3-5), între orele 09.00 și 11.00, în cadrul Săptămânii Altfel, scriitorul Dan Mircea Cipariu va citi elevilor din ciclul primar, cât și celor din grupa pregătitoare, câteva povestiri, în premieră, din cartea ”Gloria Veselia și Ursulețul Cipi”, apărută de curând la editura Ars Libri, o carte cu ilustrații de Raluca Neferu. ”Va fi o lectură urmată de întrebări puse de elevi, un dialog viu și creativ cu aceștia, și chiar un scurt exercițiu de lectură și scriere creativă. E important ca elevii să aibă o relație directă cu autori români contemporani, astfel încât să înțeleagă faptul că scriitorii români sunt vii și pot rezona creativ cu aceștia. Și prin aceste ateliere ad-hoc de scriere creativă, încurajăm lectura în rândul școlarilor și preșcolarilor. Desigur, elevii de la Sfântul Andrei vor primi un autograf din partea mea și un desen din partea Ralucăi Neferu”, a declarat Dan Mircea Cipariu.
Comitetul de organizare al evenimentului de lectură și scriere creativă în Școala Gimnazială Sf. Andrei din București este format din prof. înv. primar Nicuț Alinița Georgeta, clasa ID, prof. înv. primar Petrescu Enache Mirela Diana, clasa a IV-a F; prof. înv. primar Șerban Oana Eleonora, pregătitoare D; prof. înv. primar Popescu Anca-Georgiana, pregătitoare B, și profesor Partenie Smaranda Mirela, directoarea Școlii Gimnaziale ”Sf. Andrei” din București.
Parteneri media: Radio România Cultural și AgențideCarte.ro.

AVERTISMENT: Textele de pe această pagină web sunt sub protecţia dreptului de autor deţinut de autori şi AgenţiadeCarte.ro. Reproducerea totală sau parţială este permisă doar cu acordul scris al redacţiei!