spot_img
spot_img

LA ȚINTĂ!

Feminități explorate și exorcizate

La Țintă! Agenția de cArte - 0
Singurătatea în cuplu e oare direct proporțională cu creșterea anomiei și a sinuciderilor în societățile postcomuniste și postindustriale? Cât din ce aducem negativ din raporturile noastre sociale este descărcat și tensionat într-o relație de cuplu, în toate formele pe care le putem imagina? Aceste întrebări s-au încărcat de posibile și nuanțate răspunsuri sugerate de cele două spectacole recente montate de Chris Simion-Mercurian din doi dramaturgi norvegieni, Henrik Ibsen și Jon Fosse, premiantul Nobel pentru literatură din acest an. În ”Nora. O casă de păpuși” și în ”Cineva are să vină”,  feminitatea față cu autoritatea patriarhală și fețele singurătății dintr-o căsnicie sunt multiplicate în secvențe repetitive și obsedante prin care sunt subliniate discursuri și argumente despre ”adevărata” viață de familie, ”adevărata” morală socială, ”adevărata” fericire. Cu două actrițe care sunt capabile de eliberatoare și rafinate expresivități spectaculare, Ofelia Popi (Ea) și Irina Movilă (Nora), tot ce e mai ascuns și mai plin de spaime și întuneric între soți electrizează vieți și destine pentru a trece de proba probelor: cum să fim mai oameni și cum să ne descoperim sinele! Nu întâmplător, aceste spectacole sunt sold out la TNB și ArCub și susțin demersul Grivița 53 realizat cu sprijinul granturilor SEE prin Programul RO-Cultura!
Citiți mai mult

România memoriei

La Țintă! Agenția de cArte - 0
În bătăliille personale, de grup, etnice, religioase sau după felul şi chipul unor taxonomii sociale şi etice, memoria joacă un rol identitar. A avea memorie fără mecanisme prin care să o putem accesa devine o problemă şi de suport tehnic, şi de infrastructură a circuitului valorilor sociale şi spirituale. Realitatea lipsei de memorie mi-a fost declanşată după ce am citit, în ultima vreme, ştiri şi pagini web despre România unui viitor mai recent sau mai îndepărtat. Fie că e vorba despre o comisie prezidenţială, fie că este vorba despre o platformă lansată de un prim-ministru, România pare a fi proiectată doar într-o manieră de mecanică a Viitorului, într-o ipoteză în care constructul futurologic e apanajul bancherilor, tehnocraţilor şi al hipsterilor. Cu toate că stindardul Marii Uniri de la 1918 este fluturat ca punct de plecare într-o (re)configurare a priorităţilor naţionale, propunerile care privesc rolul identitar al culturii române vii şi al patrimoniului oferit de creatorii români contemporani sunt sublime, dar lipsesc cu desăvârşire! Ce fel de Românie proiectăm fără să avem în vedere modul în care îi accesăm memoria? Fără a rezolva marile probleme tehnice de stocare a informaţiei, fără a gândi, la priorităţi, ca ţara noastră să devină un furnizor cu rază regională şi europeană de stocare şi prelucrare a informaţiei, vom putea imagina un viitor care nu va rezista mai mult de câţiva ani pe un suport electronic. Iată de ce propunerea mea se numeşte – România Memoriei!
Citiți mai mult

Poezia geometriei și geometria poeziei lui Ion Barbu*

La Țintă! Agenția de cArte - 0
O fericită conjuncție astrală face ca matematicianul de mare clasă care e Bogdan Suceavă să fie și un excelent practicant al umanioarelor, în format epic, dar și parte din clubul restrîns al prețuitorilor matematicianului-poet Dan Barbilian/Ion Barbu. Din această mult prielnică asemănare cu Ianus Bifrons, Bogdan Suceavă a scris eseul Adîncul acestei calme creste** care merită o întîmpinare cu plecăciuni. Ori, cum a primit cu avîntat entuziasm Ion Barbu răsăritul Crailor de Curtea-Veche: „Necuvenită cinste! Astăzi prostescul nostru scris se căftănește!“. Autorul acestui prinos, fiind el însuși printre iubitorii Jocului secund, a primit ca pe un ales răsfăț inspirata decriptare a poeticii lui Ion Barbu din unghiul larg cuprinzător al filosofiei matematicii care l-a inspirat pe Dan Barbilian. Încercările filologilor de a descifra enigmele din versurile ermetice ale lui Ion Barbu s-au soldat cel mai adesea cu simple „traduceri“ în limbaj profan ale încifratelor poeme ale matematicianului. Astfel că. în afară de Tudor Vianu, prieten apropiat și confident al lui Barbu, de fizicianul filosof Basarab Nicolescu, de Matei Călinescu, de Solomon Marcus care s-au apropiat din perspectiva potrivită de versurile sale, mai toți ceilalți comentatori ai lui Ion Barbu fac cărare pe urmele interpretării ironic-simplificatoare pe care o dă G. Călinescu Jocului secund în Istoria literaturii române…
Citiți mai mult

Contra-argumentul Argumentului

La Țintă! Agenția de cArte - 0
Mai totdeauna juriile literare simt nevoia să dea explicații pentru alegerile lor, pornind de la presupunerea că cititorii le-ar pune întrebarea: „De ce a fost premiat cutare autor?” Din cauză că așa și așa, emite cît poate mai convingător juriul. La juriile competițiilor internaționale nevoia unui argument se justifică prin temerea că poate cititorii din cutare țară n-or fi știind cine e autorul. E nevoie de un argument și pentru premierea debutanților în concursurile literare naționale. Dar pentru autorii notorii, de valoare recunoscută și în lumea largă, Argumentele juriilor par menite ceremoniilor de premiere – un mijloc prin care juriul își dă singur importanță în raport cu autorul premiat. Sau, din nenorocire, e nevoie de un Argument atunci cînd un autor e premiat din motive care n-au legătură cu valoarea sa artistică, ci doar cu politica extraliterară a juriului. Atunci motivația juriului are aceeași funcție ca îndepărtarea muștelor de pe căciulă.
Citiți mai mult

“Dacă înțelegi ceva din situația Ierusalimului de azi, înseamnă că ți s-a explicat prost.”

La Țintă! Agenția de cArte - 0
“Aici la Vatican, vă apreciem credința și libertatea”, i-a spus cardinalul Lorenzo Fazzini lui Éric-Emmanuel Schmitt, într-o convorbire telefonică total neașteptată pentru acesta din urmă. Cardinalul venea cu o propunere. Și anume îi oferea scriitorului prilejul de a vizita Țara Sfântă, cu speranța că după ce va vedea niște locuri și va avea niște întâlniri se va întoarce cu un caiet de călătorie, un jurnal. La început Schmitt este străbătut de îndoieli, îi este greu să scape de tirania romanelor sale care se cer scrise și care îi răpesc tot timpul, se întreabă la ce bun și de ce credința sa ar avea nevoie de corporalitate. O întrebare totuși nu îi dă pace: “Nu cumva, mai presus de mine, o instanță anume îmi pregătește o surpriză?” Așa că până la urmă va accepta. Și deși recunoaște că, de obicei, chiar și pentru o călătorie scurtă înghesuie în bagaj câteva cărți, de data aceasta va lua cu el doar Biblia.
Citiți mai mult
spot_img

Agenda de carte

spot_img

Cronica de cArte

Cronica de cArte

„Glasurile Vântului”, o expoziție-instalație de Crenguța Mitrofan, la Galeria CREART

Agenția de cArte -
„Pendulând de trei decenii între România și Austria, Crenguța Mitrofan a reușit să integreze armonios personalității sale cele două spații ale geografiei sale interioare, fiecare cu specificul său. Totuși, de curând, a avut revelația faptului că doar acasă asculți cu adevărat «glasurile vântului». Ulterior, a auzit această idee dezbătută într-o emisiune radiofonică despre Novalis, unul dintre cei mai reprezentativi gânditori ai romantismului german, și a realizat cât de universală este această imagine poetică subtilă și complexă care, deși implică o anume dinamică și mecanică a mișcării, este, de fapt, o expresie a timpului oprit în loc, un imbold de a trăi momentul prezent. Expoziția de față face trimitere, prin modalitatea de expunere a lucrărilor realizate de Crenguța Mitrofan, la felul în care poate fi perceput sunetul vântului, care - la fel ca alte sunete aparent banale precum croncănitul pescărușilor sau al ciorilor, plesnetul valurilor sau foșnetul frunzelor - aduce deseori un sentiment melancolic, nostalgic, trist-frumos, prolific exprimat în poezie, în filosofie și nu numai.” (Ana Daniela Sultana)

„Premoniția unei catastrofe” de Nadia Pronina, la Arbor.art.room

„Barbillion” – expoziție personală BUZU, la Galeria CREART

Călătorii vizuale și subiective în ”Caravanserai”

8 artiști vizuali contemporani la Istanbul, în ”Caravanserai”

spot_img

Dialogul de carte

Dialogul de carte

„Am început să-mi dezvolt un stil propriu de a lucra muzical cu copiii, mizând chiar pe creativitatea și instinctul lor muzical”

Agenția de cArte -
Maria Balabas, realizatoarea emisiunii Dimineața Crossover de la Radio România Cultural, participă la atelierele creative dedicate elevilor din cadrul proiectului inovator ”Sunete în mișcare”, din cinci sate din județul Vâlcea. Între 23 și 27 octombrie 2023, Oana Ivașcu (muziciană și inițiatoarea proiectului ”Sunete în Mișcare”), Maria Balabaș (jurnalistă radio și muziciană) și Daniel Ivașcu (muzician și artist vizual) vor susține copiii să își descopere propria sensibilitate, folosind înregistrarea și ascultarea mediului înconjurător, compoziția spontană și compoziția cu elemente înregistrate, muzica fiind înțeleasă ca practică și ca formă universală de expresie umană. Maria Balabaș este om de radio și muziciană. Moderează “Dimineața crossover” la Radio România Cultural, unde s-a implicat și în dezvoltarea a numeroase proiecte dedicate inovației sonore. A primit nominalizări la Prix Europa, Prix Italia, Grand Prix Nova și a primit premiul Semi Silent. A inițiat grupuri muzicale inspirate de tehnici de improvizație. Studiază și practică forme exploratorii de plimbări sonore. Anamaria Spătaru a purtat un dialog cu Maria Balabaș despre proiectului inovator ”Sunete în mișcare”. ”Fiecare dintre noi a căutat un mod personal de a relaționa creativ cu spațiul în care trăiește sau cu diferite atmosfere sau narațiuni sonore care i-au captat atenția. Eu, de exemplu, am ales pentru cele două compoziții ale mele să las copiii să vorbească în locul meu, prin două înregistrări care mă uimesc necontenit prin poezia lor naturală. Una dintre ele este făcută în satul în care locuim, iar cealaltă la Timișoara într-un atelier ad hoc de radio. Pornind de la vocile copiilor am construit un mic univers sonor propriu, într-una dintre piese adăugând o temă cântată la pian care urmărește vocea fetei în timp ce silabisește, iar în cealaltă adăugând mai mult din atmosfera orașului, compunând cu sunete înregistrate în timpul plimbărilor sonore pe care le-am făcut acolo.” (Maria Balabaș)

”Adevărul are întotdeauna rost, pentru el nu există prea târziu și nici nu se prescrie”

”Curiozitatea mea e un balaur cu șapte capete care îmi aduce constant cărți în casă”

”Pandemia a fost mai ușor de trecut și datorită scrisului, care e invocație și exorcizare, expunere, dar și camuflare, metaforă și directețe”

”Vă rog să aveți o viață frumoasă”, un boutique de blues și poetry performance

Studioul de carte

Studioul de carte

„Întâlnirea cu personalitatea culturală și umană a Monicăi Lovinescu cred că ar trebui să aibă loc la un moment dat în viața fiecărui roman”

Agenția de cArte -
Premiera absolută de teatru radiofonic „Între câine și lup” va fi difuzată, la Radio România Cultural, sâmbătă, 18 noiembrie 2023, de la ora 17.00. Scenariul original, de Ilinca Stihi, este inspirat de viața și opera Monicăi Lovinescu, cu inserții din materiale documentare aparținând Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității. Regia este semnată, de asemenea, de Ilinca Stihi, care i-a distribuit în rolurile principale pe Maia Morgenstern și Zoltan Octavian Butuc. Scenariul dezvoltă momentul atentatului asupra vieții Monicăi Lovinescu, din 18 noiembrie 1977, și are aspectul unui thriller în care vom descoperi personajul Monica Lovinescu într-o dimensiune profund umană, aflat într-o stare precară, de teamă. Profund rănită, ea se va confrunta cu proprii demoni și cu propria misiune, aflată permanent sub lupa malefică a Securității. „Între câine și lup” nu este un scenariu biografic al unui personaj transformat în erou, ci mai degrabă interoghează motivele rolului asumat de Monica Lovinescu și ale prețului plătit pentru o libertate continuu supravegheată. Ilinca Stihi a purtat un dialog cu Anamaria Spătaru despre proiectul radiofonic dedicat Monicăi Lovinescu.

”Poezia m-a însoţit mereu, m-a îmbrăţişat când mi-a fost greu şi m-a sărutat de noapte bună”

„Cred că, dincolo de localizarea specifică a unui regim despotic, povestea asta a revoltei și a căutării unui spațiu mai bun de trăit este...

”Munca s-a transformat în joc și jocul în muncă”

”Sunt leneșă, ca și lumea fanariotă, scriu pe divan și uneori port cercei lungi”

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508

Număr de vizualizări :18397

Prima agenție de știri și comentarii on-line dedicată industiei editoriale din România, evenimentelor de carte și scriitorilor români. Agenţia de Carte îşi doreşte să creeze o puternică şi activă comunitate de autori de cărţi care să îşi promoveze evenimentele lor editoriale.

© 2023 Agentia de cArte - All Rights Reserved / made with by Web Design Agency & MWP