Secolul al XVII-lea în documente și imagini din patrimoniul MMB

Recomandari

Secolul al XVII-lea în documente și imagini din patrimoniul MMB

Muzeul Municipiului București etalează periodic părți din bunurile sale culturale deținute în bogatul patrimoniu arhivistic din Colecția de Documente. Este un demers util publicului, care are ocazia de a afla noi informații despre istoria Țării Românești, despre faptele unor voievozi și motivele pentru care erau emise diverse hrisoave, dar și despre cum erau realizate aceste înscrisuri deosebite, care s-au păstrat până în zilele noastre. Vernisajul expoziției tematice „Secolul al XVII-lea în documente și imagini din patrimoniul MMB”, la care sunt invitați să participe toți cei interesați, intrarea fiind liberă, va avea loc pe data de 17 februarie 2023, la ora 18.00, la Palatul Suțu (Bd. Ion C. Brătianu, nr 2). AgențiadecArte.ro este partener media al evenimentului.

La Țintă!

Orice, dar cu puțin AI! Orice, dar cu puțin AI!

Mulți dintre scriitori și artiști au mușcat momeala întinsă de firul nevăzut al piariștilor și al dezvoltatorilor de mașinării de inteligență artificială, luând (pe bună dreptate) în derâdere robotul ori chiar mai mult adăugând informații gratuit, atât de mult dorite de chatbot-uri. Așa cum au dezvăluit simpli utilizatori de rețele sociale și jurnaliști de investigație de la importante ziare internaționale, există o strategie conform căreia cei care administrează astfel de mașinării ”inteligente” angajează răspândaci din Kenia ori din țările lumii a treia, plătiți, cei mai mulți dintre ei, cu 2 dolari americani pe oră, ca să asocieze și să eticheteze pe web și pe rețelele sociale exact fragmentele care iau în derâdere ”inteligența” chatbot-urilor.
Momeala făcută să răzgâie orgoliul multor autori a fost prinsă și multiplicată pe gratis. Informații de primă mână, oferite la liber cât ai spune AI, au ajuns exact la cei care doresc să le aibă. Mașinăriile dezvoltă, din bube, mucigaiuri și noroi virtual, un soft care să le facă mai ”inteligente”, adăugând în memoria lor miliarde de fețe (ne)scrise ale cunoașterii umane. Totul fără bani și, mai ales, cu materialul clientului! Orice, dar cu puțin AI, devine nu doar o chestiune de a hrăni roboți, ci, în primul rând, o mare problemă de etică!
Îi provoc pe doi buni cunoscători ai domeniului, politicieni în același timp, e vorba de Sebastian Burduja (PNL) și Alexandru Petrescu (PSD), să ne spună dacă au vreo idee despre felul în care statul român poate reglementa problemele juridice și etice pe care le provoacă dezvoltările din domeniul inteligenței artificiale.

Disperări austere Disperări austere

Anunțat de un grupaj consistent apărut în „Vatra” înainte de pandemie, cel mai recent volum al Letiției Ilea, un singur poem (Limes, 2022), a apărut de-abia de câteva luni, confirmând, dacă mai era nevoie, la douăzeci și cinci de ani de la debutul cu eufemisme, prezența statornică a unei autoare mai degrabă neglijate de critică. Și e păcat că-i așa: poetă care nu a scăzut nivelul, ba dimpotrivă – o văd într-o continuă, deși nespectaculoasă, evoluție –, traducătoare experimentată din franceză (limbă în care i-au apărut cinci cărți, cea mai recentă în 2021) și cadru universitar, Letiția Ilea nu ține să-și revendice zgomotos o poziție pe scena literară, deși ar fi mai îndreptățită decât alții să o facă.

Sinceritatea ca răzbunare Sinceritatea ca răzbunare

Mihai Radu e un prozator alert, iute, tăios, cinic și lipsit de speranță, cum e și personajul lui. Într-un fel, educația lui profesională (filosofia, jurnalismul și scenaristica) îl ajută să pună frînă sentimentalismului iscat de scena care deschide romanul. Un azil, anume „Conacul speranței”, își încheie existența comercial-binefăcătoare, iar bătrînii trebuie repartizați de urgență familiilor aparținătoare. Cum spun și în titlul de mai sus, personajul împrumută viziunea deconstructivă despre lume a scriitorului. Fraza lui Mihai Radu e doldora de cuvinte și expresii „frumoase” provenite din zonele suburbane secrete ale fiecăruia dintre noi. Nimic din lumea înconjurătoare, mai ales asta, a noastră, românească, nu scapă vivisecției. Dezvoltarea durabilă, ecologia pe bani grei, grija în stil occidental pentru oameni, comerțul cu amănuntul, sentimentele, relațiile, visele, viața, pînă la urmă și cîte și mai cîte sînt luate la refec, descompuse în părțile componente și, așa cum se întîmplă de fiecare dată cînd desfaci un mecanism, la remontare rămîn piese în plus sau care nu se mai potrivesc niciodată. Gîndurile personajului, replicile lui sînt, toate, expresia unei exasperări ultime, a unui om care nu-și mai găsește sensul existenței, în afara supraviețuirii. Singurul lucru care îi rămîne e sarcasmul.

Câștigătoare a premiului Young European Artist Trieste Contemporanea 2021, Luciana Tămaș prezintă „Ninna Nanna” la Studio Tommaseo din Trieste Câștigătoare a premiului Young European Artist Trieste Contemporanea 2021, Luciana Tămaș prezintă „Ninna Nanna” la Studio Tommaseo din Trieste

Vineri, 9 decembrie 2021, Studio Tommaseo (via del Monte 2/1, 34121) din Trieste (Italia) găzduiește vernisajul „Ninna Nanna”, expoziția personală a Lucianei Tămaș, câștigătoarea premiului Young European Artist Trieste Contemporanea 2021. Expoziția, curatoriată de Daniele Capra, reunește o serie de lucrări recente – în esență de natură sculpturală – ale artistei române. Acestea investighează granița subtilă dintre obiectele domestice cu care interacționăm în mod uzual și dispozitivele de competiție / război făurite pentru a ne confrunta în timpul diferitelor conflicte. Titlul expoziției face aluzie, într-o manieră parodică, la aspectele ce țin de blândețea și confortul domestic și de spațiile intime, doar aparent necontaminate de ostilitate. Expoziția este însoțită de un catalog, care va fi prezentat la o dată ulterioară. Acesta va cuprinde imagini ale lucrărilor expuse, precum și texte semnate de curator. Expoziția este deschisă publicului până vineri, 17 februarie 2023
Lucrările Lucianei Tămaș din cadrul expoziției sunt realizate din materiale reciclate și asamblate în manieră bricoleur; ele scot în evidență, într-un mod ironic, latura ofensivă ce se ascunde în obiectele cu care interacționăm în viața domestică. Tuburi de silicon, cârlige pentru haine, cărucioare de bagaje, resturi din lemn sau undițe de pescuit sunt combinate între ele și, private fiind de funcția lor inițială, devin instrumente de război inoperante (și totodată jucăușe). Rezultă rachete, mitraliere și false drone, realizate din lemn și din resturi de materiale. Acestea sunt metafore ale unui progres surd, pliat pe nevoile războiului și incapabil să realizeze o tehnologie cu adevărat umanistă.

Cele unsprezece lovituri (de șurubelniță) Cele unsprezece lovituri (de șurubelniță)

În urmă cu o lună, Mircea Pricăjan, redactorul șef al revistei Familia, scria cam așa: Primesc telefoane de la autori care vor să ne trimită cărțile lor la redacție. Îi întreb invariabil de ce fac asta, nu se găsește cartea în librărie? Și invariabil răspunsul e „nu”. Întregul tiraj e acasă la el/ea. Și-atunci întreb, pentru că n-am suflet: „Și noi de ce am scrie despre cărți care, de fapt, nu există?” Răspunsul lor subînțeles, prost articulat, v-ați prins care e. Pentru că e o carte genială.
Regimul cărților cu autofinanțare și autopublicare e unul ingrat. A apărut, de-a lungul anilor, o mică industrie editorială profitabilă, bazată pe convingerea victimelor-grafomani că sînt genii neînțelese. Cum spune Pricăjan, după ce autorul a comis un word, contactează o tiparniță, plătește, iar textul intră așa cum e redactat (prost), de regulă, făcută tot în Word, se tipărește și revine, firesc, în brațele nefericitului. De vîndut, nu le vinde, de împărțit, rude și prieteni nu-s destui etc. De aceea, și eu, ca și dl Pricăjan, nu citesc cărți care nu vin de la edituri cît de cît serioase, edituri care au bunul obicei de a citi și corecta manuscrisele, dîndu-le o formă de carte acceptabilă. Și cu asta, basta.

Lunga viață a romanelor populare cu mistere de tot felul Lunga viață a romanelor populare cu mistere de tot felul

Romanele franțuzești de aventuri din secolul 19, „romane populare”, cum li s-a zis mai tîrziu, uneori cu justificate intenții depreciative, s-au bucurat la noi de o consistentă trecere în epocă și mai tîrziu. De fapt, pînă în ziua de azi, cînd în locul edițiilor tipărite pe hîrtie ieftină de ziar, romanul popular se răsfață între coperte cartonate în librării și în chioșcurile de ziare.
În secolul 19, Misterele Parisului și romanele istorice ale lui Dumas-tatăl erau în vogă și printre cititori, dar și printre prozatorii autohtoni, care au localizat rapid aceste formule de succes. Pe urmele lui Eugène Sue, apar la noi în anii 60 și 70 ai secolului 19 Misterele Bucurescilor de George Baronzi, Mistere din Bucureşti de Ioan M. Bujoreanu și demult uitatul op, Misterele Ploescilor, al magistratului Demetru Gr. Georgian, Misterele românilor de Grigore H. Grandea, la care se adaugă Misterele căsătoriei de Constantin D. Aricescu și începutul de roman al lui Mihail Kogălniceanu, Tainele Inimii. În secolul 20, Sadoveanu își încearcă și el norocul cu romanul istoric de aventuri. De fapt, debutează ca romancier cu Șoimii pe care-l va relua la bătrînețe în Nicoară Potcoavă. Vor urma Neamul Șoimăreștilor, Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă și trilogia Frații Jderi, toate după modelul Dumas-tatăl, chiar dacă, și stilistic, și la construcție, formula romanului de aventuri nu i se potrivea lui Sadoveanu.

”Curiozitatea mea e un balaur cu șapte capete care îmi aduce constant cărți în casă” ”Curiozitatea mea e un balaur cu șapte capete care îmi aduce constant cărți în casă”

Alina Purcaru a primit pe 15 ianuarie 2023 Premiul Cartea de poezie a anului 2022, în cadrul Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, pentru volumul de poezii ”Tot mai multă splendoare”, apărut la editura Cartier. ”La fel ca autoarea premiată în seara asta împărtășesc o inimă necâștigătoare, cum frumos spune ea, Rapid inimă necâștigătoare. Volumul conține și câteva poeme dedicate unui club de fotbal, ceea ce ar putea fi neobișnuit. Dar nu e vorba aici neapărat de un tip de atașament urban pe fiecare dintre noi și-l îngăduie, e vorba de un tip de fragilitate pe care Alina Purcaru nu-l pune pentru prima dată în pagină. Tot mai multă splendoare e cartea care câștigă, iată, anul acesta Premiul Cartea de Poezie a anului 2022, dar vine cărând în spate și restul poeziei Alinei Purcaru, care de câțiva ani buni reușește să-și creeze un drum al ei dintr-o foarte elegantă formă de împachetare a spaimelor, a fragilității, a momentelor de tonus sau retractilitate, pe care de data aceasta a pus-o splendid într-o carte, care pentru inima mea de critic literar înseamnă mult, și pentru inima mea de rapidist înseamnă la fel de mult. Felicitări, Alina Purcaru!” a spus Cosmin Ciotloș în cadrul Galei.
În cadrul campaniei de promovare a laureaților Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, un proiect cultural finanțat de Ministerul Culturii, Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu Alina Purcaru.

”În spatele interesului istoric e o curiozitate personală: vreau să mă hotărăsc ce să cred” ”În spatele interesului istoric e o curiozitate personală: vreau să mă hotărăsc ce să cred”

Ruxandra Câmpeanu a primit pe 15 ianuarie 2023 Premiul Tânărul Critic al anului 2022, în cadrul Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, pentru volumul ”Dincolo de regulile jocului”, apărut la Editura Corint. ”Iată că, după mai mulți ani în care critica literară tânără a părut, în ceea ce privește publicațiile, să intre într-o zonă de umbră, anul acesta am putut semnala contribuțiile semnificative a trei tineri autori. Cercetarea Ruxandrei Câmpeanu, la origine o teză de doctorat susținută sub îndrumarea profesorului Mircea Martin, e un studiu riguros, deopotrivă inovator și foarte bine documentat despre compromisul intelectual în istoria recentă, care adoptă un cadru sociologic, dar propune totodată exerciții de close reading, analize pe text care conduc la concluzii nuanțate, surprinzătoare. Recurgând deopotrivă la o bibliografie amplă, dar și la documente din arhiva CNSAS, autoarea abordează prob și curajos o problemă dificilă a istoriei criticii românești, punând întrebări și deschizând unghiuri importante de analiză, într-o cercetare ambițioasă”, a scris Andreea Răsuceanu despre cartea premiată.
Ruxandra Câmpeanu (n. 1988) lucrează în domeniul editorial, ca traducător și redactor. A absolvit Facultatea de Litere a Universității din București, a urmat un masterat în teoria literaturii și literatură comparată la aceeași facultate și un altul de traducere a textului literar contemporan la Facultatea de Limbi Străine. Din 2020, e doctor în filologie. ”Dincolo de regulile jocului” (Editura Corint, 2022) este volumul său de debut.
În cadrul campaniei de promovare a laureaților Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, un proiect cultural finanțat de Ministerul Culturii, Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu Ruxandra Câmpeanu.

STICH / Octavian George Gugu / GALATECA / CAMERA NEAGRĂ STICH / Octavian George Gugu / GALATECA / CAMERA NEAGRĂ

Miercuri, 8 februarie 2023, ora 18:00 Galateca vernisează STICH, primul proiect NEO ART CONNECT din 2023, în Camera Neagră. Creat de arhitectul Octavian George Gugu și realizat de RAMATIS, scaunul STICH a primit Premiul secțiunii Arhitectura amenajărilor interioare / design de obiect la Anuala de Arhitectură București, ediția 2022, al cărei partener este și Galateca. În cadru parteneriatului cu OAR București și Anuala de arhitectură, galeria a premiat câștigătorul secțiunii „Arhitectura amenajărilor interioare / design de obiect” cu găzduirea unei expoziții în perioada 8 februarie – 6 martie 2023. Astfel publicul larg va avea șansa să afle povestea acestui obiect de design, la intersecția dintre artă și știință într-un nou proiect NEO ART CONNECT. AgențiadecArte.ro este partener media al evenimentului.

Personală Georgian Bărbieru, la Galeria CREART Personală Georgian Bărbieru, la Galeria CREART

În mod tradițional, numele artistului se regăsește într-un colț al lucrării sale – ca semnătură, apare pe etichete în galerii și muzee ori poate fi insinuat printr-un tag, pe perete, în cazul unui mural. Având ca reper exemple internaționale de artiști vizuali consacrați, cu nume care au devenit deja brand-uri, Georgian Bărbieru face din propriul său nume subiectul expoziției MAKE A NAME. Titlul preia expresia în engleză, al cărei corespondent fidel în română este „a-și face un nume”. În acest fel, numele său apare scris cu litere de culori diferite, pe diverse fonduri, această repetiție inspirată de lettering și pop-art dând o cadență aparte selecției expoziționale, invocând, totodată, și tehnici de (neuro)marketing, mai mult sau mai puțin subliminale, de tipul celor care încurajează dependența de o marcă anume ori consumerismul compulsiv. Astfel, deși seria de lucrări cu litere a lui Georgian Bărbieru se revendică – cromatic și conceptual – unor practici artistice întâlnite la Alighiero Boetti, Damien Hirst sau Gerhard Richter, indirect, aceasta face trimitere și către preocupări ale sale mai vechi, legate de eco art sau de impactul oamenilor asupra mediului înconjurător. (Ana Daniela Sultana)

„Exil” de Alexandra Badea – o nouă apariție editorială Tracus Arte „Exil” de Alexandra Badea – o nouă apariție editorială Tracus Arte

Joi, 9 februarie 2023, la Muzeul Național al Literaturii Române (Str. Nicolae Crețulescu, nr 8), începând cu ora 14.00, Editura Tracus Arte lansează volumulu „Exil” de Alexandra Badea. Alături de autoare, se vor afla invitații: Cristina Modreanu, Ramona Mezei, Ioan Cristescu și Liviu Lucaci. Regizoare de teatru și film, dramaturgă, romancieră, Alexandra Badea s-a născut în București, dar locuiește în Franța din 2003. A publicat douăsprezece piese și două romane, Zone d’amour prioritaire și Tu marches au bord du monde. Textele ei scrise în franceză sunt traduse în mai multe limbi și jucate pe scene importante ale lumii.
Pentru piesa Pulvérisés i s-a acordat Marele Premiu de literatură dramatică pentru anul 2013, de către Centrul Național al Teatrului din Franța. Trei ani mai târziu, îi este acordat titlul de Chevalier des Arts et des Lettres. În 2019 este invitată de Festivalul de la Avignon pentru a crea a doua parte a trilogiei Points de non-retour (Quais de Seine), prezentată în forma sa integrală de șapte ore la Teatrul Național de la Colline din Paris, în 2022.
Exil a avut premiera la Teatrul Național din București, în septembrie 2022, fiind a treia piesă pe care a scris-o în limba română după Perfect compus și De cealaltă parte a lumii (montate la Teatrul Național de la Sibiu).

Alexandru Tomescu, Răzvan Suma și Sînziana Mircea urcă pe scena Sălii Radio, în cadrul concertului “Viața într-o valiză” Alexandru Tomescu, Răzvan Suma și Sînziana Mircea urcă pe scena Sălii Radio, în cadrul concertului “Viața într-o valiză”

Violonistul Alexandru Tomescu, violoncelistul Răzvan Suma și pianista Sînziana Mircea sunt capetele de afiș ale concertului „Viața într-o valiză”, organizat pe 25 februarie de Radio România Cultural și Orchestrele și Corurile Radio, pentru a marca un an de la invazia Rusiei în Ucraina. Alături de cei trei muzicieni, pe scena Sălii Radio va mai urca flautista Maria Velia din Ucraina, studentă în anul al doilea la Universitatea Națională de Muzică din București. “Războiul din Ucraina m-a făcut să conștientizez, o dată în plus, fragilitatea existenței noastre. Pacea, libertatea și siguranța fiecăruia dintre noi pot fi puse în pericol înainte să ne dăm seama. Muzica este cea care ne poate reda speranța și încrederea!” , a declarat Alexandru Tomescu. AgențiadecArte.ro este partener media al evenimentului.

Lecturi Șoptite, un performance cu autori de Ziua Națională a Lecturii @ CREART Lecturi Șoptite, un performance cu autori de Ziua Națională a Lecturii @ CREART

Miercuri, 15 februarie 2023, de la ora 19.00, Primăria Capitalei, prin CREART – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București, și asociația Euro CulturArt vă invită la performance-ul pro-lectură intitulat „Lecturi Șoptite”. Dedicat Zilei Naţionale a Lecturii, evenimentul va avea loc în sala Teatrelli de la sediul CREART (Piaţa Alexandru Lahovari, nr. 7) și îi are protagoniști pe muzicianul și scriitorul Nicu Alifantis, scriitoarea și regizoarea Chris Simion-Mercurian, scriitoarea și curatoarea Ioana Iuna Șerban, scriitorul și profesorul de neurologie Bogdan O. Popescu și artistul vizual și scriitorul Mihai Zgondoiu.
Invitaţii vor citi din cărțile lor și din cărți care le-au schimbat viața. Lectura protagoniștilor cu publicul va urmări relația intimă a comunicării textelor, față în față, chip către chip, într-un spațiu fără amplificare, luminat de lampadare, rezonat de sonurile memorabile ale Maestrului Nicu Alifantis. Fiecare spectator va primi la final o carte cu autograf oferită de autorii invitați.
Scriitorul și curatorul proiectului, Dan Mircea Cipariu, privește „Lecturi Șoptite” ca pe un mod de a revendica spațiul intim al lecturii. „Matei Călinescu, în jurnalul său, amintea de vorbirea în șoaptă și de o șoaptă a sensului. Oferim un dar-lectură în lumina intimă a lampadarului, ca niște șoapte ale sensului care să ne (re)interpreteze și să ne elibereze”, a mărturisit Dan Mircea Cipariu.
Co-producător: Radio România Cultural (realizator: Anamaria Spătaru)
Parteneri: AgentiadeCarte.ro, Propagarta.ro, Observator cultural, Amos News
Durata spectacolului: 90 de minute.
Biletele pot fi achiziționate prin reţeaua Eventbook.ro sau de la agenţia de bilete CREART din Piaţa Alexandru Lahovari, nr. 7.

AVERTISMENT: Textele de pe această pagină web sunt sub protecţia dreptului de autor deţinut de autori şi AgenţiadeCarte.ro. Reproducerea totală sau parţială este permisă doar cu acordul scris al redacţiei!