spot_img

Evenimente Agenția de cArte

Deschiderea expoziției de grup – MARATON RAKU / LA ACELAȘI FOC

Galeria Galateea Contemporary Art are plăcerea de a vă anunța următoarea expoziție, „Maraton Raku / La același foc”, care se va desfășura în perioada 16 noiembrie - 11 decembrie, cu vernisajul în data de 20 noiembrie, ora 18:00. AgențiadeCarte.ro este partener media al evenimentului.

Wagner și Enescu, sub bagheta lui Gabriel Bebeșelea

Povești de iubire, muzică inspirată de renașterea naturii și un final în care vocile se împletesc cu orchestra: vineri, 13 noiembrie 2026 (de la 19.00), Orchestra Națională Radio vă invită la Sala Radio la un concert dedicat lui Richard Wagner și George Enescu, sub bagheta dirijorului Gabriel Bebeșelea. Seara se deschide cu două pagini celebre din creația lui Wagner. Preludiu și moartea Isoldei, din opera Tristan și Isolda, evocă emoția unei iubiri imposibile, și Farmecul Vinerii Mari, din opera Parsifal, aduce o atmosferă de pace și înnoire, evocând natura ce revine la viață și speranța regăsită. AgențiadeCarte.ro este partener media al evenimentului.

Beethoven, Strauss și Haydn la Filarmonica Brașov: Dirijorul Daniel Manasi și cornistul Ioan Gabriel Luca, invitații concertului simfonic din 12 noiembrie

Filarmonica Brașov continuă programul Stagiunii 149 cu o serie de concerte simfonice, recitaluri camerale și evenimente educaționale. Joi, 12 noiembrie, de la ora 19:00, Orchestra Filarmonicii Brașov va susține un concert simfonic sub bagheta dirijorului Daniel Manasi, avându-l ca solist pe cornistul Ioan Gabriel Luca. Programul reunește lucrări de Ludwig van Beethoven, Richard Strauss și Joseph Haydn. Seara va începe cu Uvertura „Coriolan”, op. 62 de Ludwig van Beethoven, compusă în 1807 pentru tragedia cu același nume a dramaturgului Heinrich Joseph von Collin. Prin tensiunea dramatică și modul în care urmărește conflictul interior al personajului principal, lucrarea anticipează unele dintre caracteristicile poemului simfonic romantic, gen care avea să se dezvolte în deceniile următoare.

„Reconstituirea unei vieți” de George Mihăiță, la Conferințele FNSA

Miercuri, 11 noiembrie 2026, de la ora 15.00, la sediul Fundației Naționale pentru Știință și Artă din București (str. Dem I. Dobrescu nr. 11), maestrul George Mihăiță, actor de teatru și film, este invitatul ciclului „O după-amiază la Fundație. Conferințele Fundației Naționale pentru Știință și Artă”, cu conferința „Reconstituirea unei vieți”. Titlul trimite la rolul care l-a consacrat – Vuică din „Reconstituirea” lui Lucian Pintilie, peliculă aleasă drept cel mai bun film românesc din toate timpurile –, dar și la volumul aniversar „Mihăiță. Reconstituirea unei vieți”, alcătuit de Doina Papp (Editura Tracus Arte, 2018), devenit ulterior one-man show pe scena Teatrului de Comedie.

”Dincolo de măști”. Bogdan Țigan și universul interior al ființei

Galeria Brăteanu din Timișoara invită publicul marți, 17 noiembrie 2026, de la ora 18:00, la vernisajul expoziției personale „Culisele eului”, semnată de artistul vizual arădean Bogdan Țigan. Cuvântul de întâmpinare va fi rostit de reputatul conf. univ. dr. Gabriel Kelemen. Expoziția reunește o serie de lucrări construite în jurul unei teme de profunzime: identitatea individuală și confruntarea omului cu propriul eu, dincolo de măștile și rolurile pe care societatea i le atribuie sau pe care acesta și le asumă de-a lungul vieții.

LA ȚINTĂ!

31 de elevi din județul Constanța premiați la Muzeul de Artă, în Gala Mentorat pentru Lectură

Joi, 12 noiembrie 2026, ora 15.00, Sala Mare a Muzeului de Artă Constanța găzduiește prima Gală a proiectului MENTORAT PENTRU LECTURĂ – Rețeaua profesorilor și liceenilor creativi (www.reteauacreativa.ro), organizat de Asociația OPERA SCRISĂ.RO, în parteneriat cu Muzeul de Artă Constanța, cu sprijinul financiar al AFCN (Administrația Fondului Cultural Național). 31 de elevi din Constanța, Corbu, Năvodari, Mihail Kogălniceanu și Râmnicu de Jos (comuna Cogealac), de la clasa a V-a până la clasa a XII-a, sunt premiați în cadrul unui show de poezie și blues ce îi are ca invitați pe poetul, eseistul și traducătorul constănțean Bogdan Ghiu, pe poetul și managerul cultural Andrei Novac și trupa Mike Godoroja & Blue Spirit. Amfitrion este scriitorul Dan Mircea Cipariu. Cei 31 de elevi constănțeni au scris poezie și proză pornind de la lucrări din colecția Muzeului de Artă, descoperite în sesiunea „Ekphrasis dobrogean”. La Gala de la Constanța vor citi 5 eleve: Antonia-Gabriela Ciovînă, clasa a VI-a B, Școala Gimnazială „Gheorghe Lazăr”, Corbu (prof. coord. dr. Daniela-Maria Varvara) – poemul „Martora grădinii”, inspirat de „Tăurașul” lui Ion Țuculescu; Alexandra Cristea, clasa a X-a, Liceul Tehnologic „Lazăr Edeleanu”, Năvodari (prof. coord. Cristina Vasile) – textul „Fetițisme”; Maria-Cătălina Grupa, clasa a XII-a, Liceul Teoretic „Mihail Kogălniceanu”, Mihail Kogălniceanu (prof. coord. Anca Alexandru) – poemul „Portret”; Daria Elena Achiței, clasa a VII-a, Liceul Tehnologic Cogealac – structura Școala Gimnazială Râmnicu de Jos (prof. coord. Ecaterina Donea) – poemul „Ramă”; Sabina Mocanu, clasa a XI-a, Liceul Teoretic „George Călinescu”, Constanța (prof. coord. Marinela Oprea) – poemele „Visul naufragiatului” și „Rana mută”. „Acest proiect împlinește un vis al lui Florin Iaru și anume de a crea o rețea de profesori și liceeni creativi în România. Timp de trei luni am avut norocul să antrenăm 10 profesoare din București și județul Constanța care iubesc și imaginația și imaginarul elevilor lor, dar și literatura română contemporană. În prima Gală a proiectului, premiem 31 de elevi din județul Constanța, mulți dintre ei inspirați de operele vizuale canonice de la Muzeul de Artă din Constanța. Mă bucur să fie prezent la această Gală poate cel mai important scriitor și traducător constănțean, Bogdan Ghiu, alături de poetul și managerul cultural Andrei Novac, legat și el prin proiecte și biografie de Constanța”, a spus Dan Mircea Cipariu, președintele Asociației OPERA SCRISĂ.RO.

„Eu sunt labirint”, romanul semnat de Alea ZAR, se lansează la Librăria Humanitas Lipscani

Miercuri, 11 noiembrie 2026, de la ora 18:00, Librăria Humanitas Lipscani (str. Lipscani nr. 42, București) găzduiește lansarea romanului „Eu sunt labirint” de Alea ZAR, apărut la Editura Creator. Cartea va apărea în curând și în Franța, la Editura 5 Sens. Alături de autoare vor vorbi despre carte Dan Mircea Cipariu, Ioana Crăciunescu și Nora Neghină. Întâlnirea propune un dialog despre povești, amintiri, iubire și firele nevăzute care ne leagă de trecut. Lansarea se va încheia cu un moment muzical oferit de Lucian Moraru (violă) și Viniciu Moroianu (pian). „Eu sunt labirint” începe pe 3 ianuarie 1989, la poalele unui munte din Carpați, când o fetiță de doisprezece ani, comandantă de pionieri într-o tabără, îl întreabă pe un cântăreț de rock dacă el este „regele rockului”. Râsul lui îi oprește copilăria „ca un ceas căruia cineva îi sfărâmă acele”. De aici, viața Aleei se desfășoară între București, Paris și Veneția, între două iubiri imposibile: Valentin Stepa, cântărețul care a fascinat-o din copilărie, și Mircea Teodor, intelectualul matur pe care îl cunoaște la douăzeci de ani.

„Gândiți cititul și scrisul ca pe un sport al minții”

Joi, 5 noiembrie 2026, la ora 11.40, elevii profesoarei dr. Lavinia Dumitrescu de la Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu" din București i-au avut ca invitați pe scriitorii Vasile Ernu, Florin Iaru și Dan Mircea Cipariu. Întâlnirea a avut loc în cadrul proiectului „Mentorat pentru lectură" (www.reteauacreativa.ro). Invitații au vorbit despre literatură, adolescență și despre scris ca exercițiu zilnic, apoi au răspuns întrebărilor liceenilor. Proiectul „MENTORAT PENTRU LECTURĂ – Rețeaua profesorilor și liceenilor creativi" se derulează între 1 septembrie și 30 noiembrie 2026, în București și în județul Constanța. În cadrul lui, zece profesoare de limba și literatura română lucrează cu aproximativ 200 de adolescenți. Organizatorul este Asociația OPERA SCRISĂ.RO, iar proiectul este cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Mentorii programului de formare sunt scriitorii Dan Mircea Cipariu și Florin Iaru. Profesoarele din rețea sunt, la București, dr. Ileana-Dorica Boltașu (Colegiul Național „Iulia Hasdeu"), dr. Cristina Issa (Colegiul Național „Constantin Brâncoveanu"), dr. Lavinia Dumitrescu (Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu"), dr. Anca Boldea-Pînzariu (Colegiul Economic „Costin C. Kirițescu") și dr. Diana Alina Ene (Liceul Teoretic Bilingv „Miguel de Cervantes"). În județul Constanța, rețeaua le cuprinde pe dr. Daniela-Maria Varvara (Corbu), Marinela Oprea (Liceul Teoretic „George Călinescu", Constanța), Cristina Vasile (Liceul Tehnologic „Lazăr Edeleanu", Năvodari), Ecaterina Donea (Liceul Tehnologic Cogealac) și Anca Alexandru (Liceul Teoretic „Mihail Kogălniceanu"). Proiectul se derulează în parteneriat cu Biblioteca Centrală Universitară „Carol I" din București și cu Muzeul de Artă Constanța. Ediția I cuprinde 8 ateliere de formare a profesoarelor (80 de ore), 30 de ateliere de scriere creativă în licee, întâlniri cu scriitori invitați și un concurs de creație. Premiile vor fi decernate la două Gale, ambele cu concert Mike Godoroja & Blue Spirit: pe 12 noiembrie 2026, la ora 15.00, în Sala Mare a Muzeului de Artă Constanța, și pe 19 noiembrie 2026, la ora 17.00, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I" din București.

„Every Day I Have the Blues”: la „Brâncoveanu” s-a născut o formație

Marți, 3 noiembrie 2026, de la ora 12.00, în sala 30, cabinetul de muzică al Colegiului Național „Constantin Brâncoveanu”, Mike Godoroja a încheiat atelierul de muzică și mentorat din cadrul proiectului „PAJURA. Povești & Muzici”. Faza a doua, cu atelierele 5–8, a fost ultimul eveniment al proiectului, a doua zi după vernisajul, premiile și concertul din 2 noiembrie, și a adunat numeroși liceeni încât cabinetul de muzică a devenit neîncăpător. La finalul atelierului s-a născut o formație a colegiului, cu Albert Popescu la tobe, Cristina Duță la chitară bas, Rareș Vîrvescu la chitară, Ilinca Ardelean la pian, Ștefan Cososchi și Sara Cațichi la voce. Piesa aleasă e un imn al bluesului de pretutindeni, „Every Day I Have the Blues”.

„Sângele unui scriitor este textul”

Marți, 3 noiembrie 2026, la ora 12.00, elevii profesoarei dr. Anca Boldea-Pînzariu de la Colegiul Economic „Costin C. Kirițescu" din București i-au avut ca invitați pe scriitorii Florin Iaru, Cosmin Perța și Dan Mircea Cipariu, în cadrul proiectului „Mentorat pentru lectură". Timp de o oră de curs, cei trei scriitori au vorbit despre lectură ca experiență de viață și despre meseria scrisului, apoi au răspuns întrebărilor liceenilor. Proiectul „MENTORAT PENTRU LECTURĂ – Rețeaua profesorilor și liceenilor creativi / reteauacreativa.ro”, organizat de Asociația OPERA SCRISĂ.RO și cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național, se desfășoară în perioada 1 septembrie – 30 noiembrie 2026, în București și în județul Constanța, și reunește 10 profesoare de limba și literatura română, care lucrează cu aproximativ 200 de adolescenți. Mentorii programului de formare sunt scriitorii Dan Mircea Cipariu și Florin Iaru. Cele zece profesoare din rețeaua creativă sunt, din București, dr. Ileana-Dorica Boltașu (Colegiul Național „Iulia Hasdeu”), dr. Cristina Issa (Colegiul Național „Constantin Brâncoveanu”), dr. Lavinia Dumitrescu (Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu”), dr. Anca Boldea-Pînzariu (Colegiul Economic „Costin C. Kirițescu”) și dr. Diana Alina Ene (Liceul Teoretic Bilingv „Miguel de Cervantes”), iar din județul Constanța, dr. Daniela-Maria Varvara (Școala Generală „Gheorghe Lazăr”, Corbu), Marinela Oprea (Liceul Teoretic „George Călinescu”, Constanța), Cristina Vasile (Liceul Tehnologic „Lazăr Edeleanu”, Năvodari), Ecaterina Donea (Liceul Tehnologic Cogealac) și Anca Alexandru (Liceul Teoretic „Mihail Kogălniceanu”). Proiectul se derulează în parteneriat cu Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București și cu Muzeul de Artă Constanța. Parteneri media: Radio România Cultural și AgențiadeCarte.ro. Programul complet, textele profesoarelor și, din 9 noiembrie 2026, textele premiate la concursul național pot fi urmărite pe reteauacreativa.ro. Ediția I cuprinde 8 ateliere de formare a profesoarelor (80 de ore), 30 de ateliere de scriere creativă în licee, 4 lecturi publice – cu Daniela Varvara, Ana Maria Sandu, Vasile Ernu și Cosmin Perța –, un concurs național de creație literară cu premii în valoare totală de 10.000 de lei, jurizat de Cătălina Bălan, Bogdan Ghiu și Andrei Novac, și două Gale: pe 12 noiembrie 2026, ora 15.00, în Sala Mare a Muzeului de Artă Constanța, și pe 19 noiembrie 2026, ora 17.00, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” din București, ambele cu un concert Mike Godoroja & Blue Spirit.

Agenda de carte

spot_img

Cronica de cArte

„Empty Space” – solo show Bogdan Pelmuș, la Galeria CREART

„Solo show-ul «Empty Space» sintetizează un deceniu de cercetare vizuală și reflecție conceptuală în practica artistului vizual Bogdan Pelmuș, configurând un demers artistic orientat către o cartografiere afectivă și profund subiectivă a spațiului. În universul său plastic, «LOC»-ul (termen folosit și în denumirea lucrărilor din seria realizată pe tablă recuperată) își suspendă funcția de reper geografic sau coordonată topografică și devine o structură mnemonică, un teritoriu interior în care memoria, absența și experiența perceptivă se sedimentează stratificat. Astfel, spațiul nu mai este înțeles ca extensie fizică măsurabilă, ci ca arhivă sensibilă a urmelor umane, ca suprafață latentă a unei prezențe care persistă dincolo de materialitatea imediată. În contextul actual dominat de proliferarea mediilor virtuale și de substituirea progresivă a experienței directe prin simulacre digitale, virtuale, artificiale, instalațiile-casetă concepute de Bogdan Pelmuș funcționează asemenea unor ancore vizuale care reintroduc corporalitatea și memoria în ordinea fragilă a realului. Totodată, acestea ne amintesc într-o mare măsură de «Cutiile lui Neagu», atât în ceea ce privește modalitatea de expresie, dar mai ales cu privire la principiul compoziţie-decompoziţie. Minimalismul formal al acestor structuri ascunde, însă, o densitate afectivă subtilă: suprafețele aparent austere devin receptacule ale unei tensiuni între vizibil și invizibil, între prezență și dispariție. Selecția expozițională este completată de o intervenție sonoră concepută special pentru acest proiect, un strat auditiv care extinde experiența senzorială a spațiului și amplifică dimensiunea imersivă a demersului lui Pelmuș.” – Ana Daniela Sultana

„OVOGRAFIE” – solo show Mariana Andone Rotaru, la Galeria CREART

"Ca formă originară și simbol cosmogonic, oul traversează culturile lumii cu o constanță remarcabilă. De la mitologiile egiptene, grecești sau hinduse, până la tradițiile din Asia și Europa de Est, oul apare ca matrice a lumii, ca spațiu închis din care se naște totul. Artur Gorovei menționa că „Egiptenii îl adorau pe zeul Knef, a cărui statuie purta un ou în gură. Perșii credeau că, în vâltoarea haosului, apărau un ou, pe care Noaptea îl acoperi cu aripile ei, îl cloci, și din ou ieși lumea: Soarele și Luna se ridicară în sus, Pământul se lăsă în jos. Indienii, fenicienii, ca și israeliții, considerau oul ca principiu al Creațiunii. [...] Grecii, romanii aveau aceeași credință; filosofii lor vorbesc despre crearea lumii ab ovo.”  În tradiția creștină, această simbolistică se reconfigurează în jurul misterului pascal. Oul devine imaginea mormântului care conține viața, iar spargerea lui semnifică învingerea morții prin înviere. Ritualul ciocnirii ouălor, păstrat în cultura populară, nu este doar un gest festiv, ci o dramaturgie simbolică a regenerării, o reafirmare a vieții, a Adevărului și a Binelui. Practica încondeierii ouălor, răspândită în spațiul românesc, funcționează ca o formă de scriere ritualică. În acest context simbolic și tehnic se situează expoziția artistei Mariana Andone Rotaru, care reinterpretează tradiția încondeierii printr-o practică contemporană centrată pe oul de struț.  Conceptul expoziției „OVOGRAFIE” explorează oul ca unitate de măsură a genezei și ca obiect care conține în sine întregul univers, protejat de o coajă pe care artista așază, cu ceară și rigoare, hărți ale memoriei noastre colective. Vernisajul, plasat strategic în temporalitatea ritualică a Joii Mari, suprapune actul artistic peste tradiția vopsirii ouălor, transformând spațiul expozițional într-un nexus al memoriei colective și al expresiei contemporane. Selecția de lucrări propune astfel o dublă (re)citire: pe de o parte, ele conservă memoria unor tehnici și simboluri arhaice; pe de altă parte, ele deschid calea către o explorare contemporană a formei, a fragilității și a transparenței. Prin acest procedeu, coaja (inițial protectoare) este perforată, vulnerabilizată,  dar și transformată într-un filtru al luminii." - Ana Daniela Sultana

„Survival Infrastructure” – solo show Zoița Delia Călinescu, la Galeria CREART

„În discursul actual despre Antropocen, spațiile periferice nu sunt simple zone de degradare, ci devin praguri active unde se negociază supraviețuirea. Proiectul Survival Infrastructure – instalație multimedia site-specific caracteristică practicii artistice actuale a Zoiței – recuperează periferia, scoțând în evidență câteva paradoxuri. Pe măsură ce solul câmpiilor românești devine mai puțin „productiv” în sens agrar tradițional, acesta generează o nouă productivitate, de o natură diferită: mobilitatea. Deșertificarea coridorului sudic al Dunării devine astfel catalizatorul unui fenomen social specific (migrația de gen), nu doar un proces geologic. Totodată, mai răstoarnă o logică; dacă în mod tradițional, plantele sunt simbolul stabilității (rădăcina), iar oamenii (în special bărbații) sunt simbolul mobilității, când solul se deșertifică, speciile native dispar sau „migrează” prin semințe purtate de vânt către zone mai fertile, fiind înlocuite de specii „oportuniste” sau rezistente la secetă (invazive), iar acest efect migraționist se reflectă și la oameni. În comunitățile din Oltenia, bărbații erau cei care migrau pentru munci sezoniere, dar migrația feminină actuală este un răspuns structural la colapsul „casei” (ecosistemului). Femeia, istoric legată de gospodărie și pământ, devine acum „sămânța” care pleacă pentru a asigura supraviețuirea celor rămași. Centrată pe fenomenul accelerat de aridizare din sud-vestul Olteniei, expoziția-instalație a Zoiței funcționează simultan ca o arhivă a transformării ecologice și ca o hartă a rezilienței umane. În acest sens, corpul feminin devine ultima resursă pentru familii și pentru comunitate, dar și agentul critic al relației dintre degradarea solului și degradarea țesutului social. Instalația documentară Survival Infrastructure a Zoiței se revendică ecofeminismului teoretizat de autoare precum Donna Haraway, Vandana Shiva ori Maria Mies, dar este, în egală măsură ancorat în realitatea locală și în cercetarea din teren a artistei. ” – Ana Daniela Sultana

„Ark of Dreams” – expoziție personală Valentin Soare, la Galeria CREART

„«Ark of Dreams» pornește de la ideea de port ca spațiu liminal, de tranzit și acumulare, explorând tema navigației sau a circulației în care lucrările – obiecte parietale (din piatră, lemn sau rășină) și schițe – funcționează ca instrumente de orientare ori repere într-un parcurs subiectiv propus de Valentin Soare. Totodată, selecția de față activează, în paralel, un alt tip de itinerar: acela al devenirii formei sculpturale, de la schiță — înțeleasă ca spațiu al intenției, al posibilului și al geometriei proiective — la sculptură, abordată in extenso. Schița funcționează ca matrice a formei, un loc al negocierii dintre idee și materie, unde compoziția rămâne deschisă, reversibilă și supusă transformării. Trecerea către tridimensional implică un proces de sedimentare în care volumul este condensat iar forma capătă contur, amploare și stabilitate, intrând într-un raport direct cu spațiul. ” – Ana Daniela Sultana

„Urma alege” – solo show Ana Gurduza, la Galeria CREART

„Aflată la intersecția dintre memoria culturală și experimentul artistic, dintre artele aplicate și cuvântul scris, personala cu valențe ludice semnată de Ana Gurduza reunește elemente estetice și conceptuale reprezentative din practica artistei și ne oferă o incursiune în fascinanta paremiologie românească. Obiecte imagologice, proverbele din cele mai variate spații lingvistice recurg, în mod expresiv, la același tip de limbaj simplu și concret pentru a transmite experiențe universal valabile ori ghidaj moral. Selecția de față reprezintă doar o parte din ilustrațiile pe care Ana Gurduza le-a realizat pornind de la proverbe românești, o preocupare mai amplă a sa care a dus la lansarea, în 2024, alături de Alexandra Mihailciuc, a proiectului editorial «Cuvinte înaripate. Proverbe românești ilustrate». Alegând ca subiect al lucrărilor sale unele dintre cele mai edificatoare proverbe românești, Ana Gurduza explorează patrimoniul imaterial românesc într-un act simbolic de cercetare deopotrivă a trecutului și a inconștientului colectiv. «Urma alege» nu e numai despre rezultatul final sau sfârșitul unui proces de cercetare vizuală ci, mai ales, despre felul în care decidem adevărata valoare a acestui proces și felul în care înțelegem să ne raportăm la trecut și la identitatea culturală. Procesul difuz și subiectiv al deznodământului artistic «alege» sau configurează, în cele din urmă, o realitatea duală în care memoria se dizolvă în semn și simbol. ” – Ana Daniela Sultana
spot_img

Dialogul de carte

Studioul de carte

„Cum îl ating, covorul spune o poveste”

Într-o lume grăbită, în care visul pare adesea un lux, un grup de tineri din Centrul de Plasament Mia’s Children reușește să transforme scena într-un loc al speranței. Spectacolul „Spune-mi că nu visez!”, regizat de Camelia Popa, nu este doar o piesă de teatru, ci o poveste despre curaj, prietenie și descoperirea sinelui. Evenimentul are un scop nobil – toate fondurile obținute vor fi direcționate către centrul care le oferă acestor copii o șansă la o viață mai bună. Camelia Popa, regizoare cu experiență în film și teatru, lucrează benevol cu tinerii de la Mia’s Children, oferindu-le nu doar un rol pe scenă, ci și încrederea că pot străluci în propria lor poveste. Cristina Poterășoiu a stat de vorbă, în exclusivitate pentru Agenția de Carte, cu regizoarea Camelia Popa.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2025

De 16 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2025, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Premiile Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2025, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 70 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2025: 30 de cărți de poezie, 25 de cărți de proză, 5 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 10 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2026, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2024

De 15 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2024, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 80 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2024: 30 de cărți de poezie,  20 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și  20 de cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2025, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508

Evenimente Agenția de cArte

Deschiderea expoziției de grup – MARATON RAKU / LA ACELAȘI FOC

Galeria Galateea Contemporary Art are plăcerea de a vă anunța următoarea expoziție, „Maraton Raku / La același foc”, care se va desfășura în perioada 16 noiembrie - 11 decembrie, cu vernisajul în data de 20 noiembrie, ora 18:00. AgențiadeCarte.ro este partener media al evenimentului.

Wagner și Enescu, sub bagheta lui Gabriel Bebeșelea

Povești de iubire, muzică inspirată de renașterea naturii și un final în care vocile se împletesc cu orchestra: vineri, 13 noiembrie 2026 (de la 19.00), Orchestra Națională Radio vă invită la Sala Radio la un concert dedicat lui Richard Wagner și George Enescu, sub bagheta dirijorului Gabriel Bebeșelea. Seara se deschide cu două pagini celebre din creația lui Wagner. Preludiu și moartea Isoldei, din opera Tristan și Isolda, evocă emoția unei iubiri imposibile, și Farmecul Vinerii Mari, din opera Parsifal, aduce o atmosferă de pace și înnoire, evocând natura ce revine la viață și speranța regăsită. AgențiadeCarte.ro este partener media al evenimentului.

Beethoven, Strauss și Haydn la Filarmonica Brașov: Dirijorul Daniel Manasi și cornistul Ioan Gabriel Luca, invitații concertului simfonic din 12 noiembrie

Filarmonica Brașov continuă programul Stagiunii 149 cu o serie de concerte simfonice, recitaluri camerale și evenimente educaționale. Joi, 12 noiembrie, de la ora 19:00, Orchestra Filarmonicii Brașov va susține un concert simfonic sub bagheta dirijorului Daniel Manasi, avându-l ca solist pe cornistul Ioan Gabriel Luca. Programul reunește lucrări de Ludwig van Beethoven, Richard Strauss și Joseph Haydn. Seara va începe cu Uvertura „Coriolan”, op. 62 de Ludwig van Beethoven, compusă în 1807 pentru tragedia cu același nume a dramaturgului Heinrich Joseph von Collin. Prin tensiunea dramatică și modul în care urmărește conflictul interior al personajului principal, lucrarea anticipează unele dintre caracteristicile poemului simfonic romantic, gen care avea să se dezvolte în deceniile următoare.

„Reconstituirea unei vieți” de George Mihăiță, la Conferințele FNSA

Miercuri, 11 noiembrie 2026, de la ora 15.00, la sediul Fundației Naționale pentru Știință și Artă din București (str. Dem I. Dobrescu nr. 11), maestrul George Mihăiță, actor de teatru și film, este invitatul ciclului „O după-amiază la Fundație. Conferințele Fundației Naționale pentru Știință și Artă”, cu conferința „Reconstituirea unei vieți”. Titlul trimite la rolul care l-a consacrat – Vuică din „Reconstituirea” lui Lucian Pintilie, peliculă aleasă drept cel mai bun film românesc din toate timpurile –, dar și la volumul aniversar „Mihăiță. Reconstituirea unei vieți”, alcătuit de Doina Papp (Editura Tracus Arte, 2018), devenit ulterior one-man show pe scena Teatrului de Comedie.

”Dincolo de măști”. Bogdan Țigan și universul interior al ființei

Galeria Brăteanu din Timișoara invită publicul marți, 17 noiembrie 2026, de la ora 18:00, la vernisajul expoziției personale „Culisele eului”, semnată de artistul vizual arădean Bogdan Țigan. Cuvântul de întâmpinare va fi rostit de reputatul conf. univ. dr. Gabriel Kelemen. Expoziția reunește o serie de lucrări construite în jurul unei teme de profunzime: identitatea individuală și confruntarea omului cu propriul eu, dincolo de măștile și rolurile pe care societatea i le atribuie sau pe care acesta și le asumă de-a lungul vieții.

LA ȚINTĂ!

31 de elevi din județul Constanța premiați la Muzeul de Artă, în Gala Mentorat pentru Lectură

Joi, 12 noiembrie 2026, ora 15.00, Sala Mare a Muzeului de Artă Constanța găzduiește prima Gală a proiectului MENTORAT PENTRU LECTURĂ – Rețeaua profesorilor și liceenilor creativi (www.reteauacreativa.ro), organizat de Asociația OPERA SCRISĂ.RO, în parteneriat cu Muzeul de Artă Constanța, cu sprijinul financiar al AFCN (Administrația Fondului Cultural Național). 31 de elevi din Constanța, Corbu, Năvodari, Mihail Kogălniceanu și Râmnicu de Jos (comuna Cogealac), de la clasa a V-a până la clasa a XII-a, sunt premiați în cadrul unui show de poezie și blues ce îi are ca invitați pe poetul, eseistul și traducătorul constănțean Bogdan Ghiu, pe poetul și managerul cultural Andrei Novac și trupa Mike Godoroja & Blue Spirit. Amfitrion este scriitorul Dan Mircea Cipariu. Cei 31 de elevi constănțeni au scris poezie și proză pornind de la lucrări din colecția Muzeului de Artă, descoperite în sesiunea „Ekphrasis dobrogean”. La Gala de la Constanța vor citi 5 eleve: Antonia-Gabriela Ciovînă, clasa a VI-a B, Școala Gimnazială „Gheorghe Lazăr”, Corbu (prof. coord. dr. Daniela-Maria Varvara) – poemul „Martora grădinii”, inspirat de „Tăurașul” lui Ion Țuculescu; Alexandra Cristea, clasa a X-a, Liceul Tehnologic „Lazăr Edeleanu”, Năvodari (prof. coord. Cristina Vasile) – textul „Fetițisme”; Maria-Cătălina Grupa, clasa a XII-a, Liceul Teoretic „Mihail Kogălniceanu”, Mihail Kogălniceanu (prof. coord. Anca Alexandru) – poemul „Portret”; Daria Elena Achiței, clasa a VII-a, Liceul Tehnologic Cogealac – structura Școala Gimnazială Râmnicu de Jos (prof. coord. Ecaterina Donea) – poemul „Ramă”; Sabina Mocanu, clasa a XI-a, Liceul Teoretic „George Călinescu”, Constanța (prof. coord. Marinela Oprea) – poemele „Visul naufragiatului” și „Rana mută”. „Acest proiect împlinește un vis al lui Florin Iaru și anume de a crea o rețea de profesori și liceeni creativi în România. Timp de trei luni am avut norocul să antrenăm 10 profesoare din București și județul Constanța care iubesc și imaginația și imaginarul elevilor lor, dar și literatura română contemporană. În prima Gală a proiectului, premiem 31 de elevi din județul Constanța, mulți dintre ei inspirați de operele vizuale canonice de la Muzeul de Artă din Constanța. Mă bucur să fie prezent la această Gală poate cel mai important scriitor și traducător constănțean, Bogdan Ghiu, alături de poetul și managerul cultural Andrei Novac, legat și el prin proiecte și biografie de Constanța”, a spus Dan Mircea Cipariu, președintele Asociației OPERA SCRISĂ.RO.

„Eu sunt labirint”, romanul semnat de Alea ZAR, se lansează la Librăria Humanitas Lipscani

Miercuri, 11 noiembrie 2026, de la ora 18:00, Librăria Humanitas Lipscani (str. Lipscani nr. 42, București) găzduiește lansarea romanului „Eu sunt labirint” de Alea ZAR, apărut la Editura Creator. Cartea va apărea în curând și în Franța, la Editura 5 Sens. Alături de autoare vor vorbi despre carte Dan Mircea Cipariu, Ioana Crăciunescu și Nora Neghină. Întâlnirea propune un dialog despre povești, amintiri, iubire și firele nevăzute care ne leagă de trecut. Lansarea se va încheia cu un moment muzical oferit de Lucian Moraru (violă) și Viniciu Moroianu (pian). „Eu sunt labirint” începe pe 3 ianuarie 1989, la poalele unui munte din Carpați, când o fetiță de doisprezece ani, comandantă de pionieri într-o tabără, îl întreabă pe un cântăreț de rock dacă el este „regele rockului”. Râsul lui îi oprește copilăria „ca un ceas căruia cineva îi sfărâmă acele”. De aici, viața Aleei se desfășoară între București, Paris și Veneția, între două iubiri imposibile: Valentin Stepa, cântărețul care a fascinat-o din copilărie, și Mircea Teodor, intelectualul matur pe care îl cunoaște la douăzeci de ani.

„Gândiți cititul și scrisul ca pe un sport al minții”

Joi, 5 noiembrie 2026, la ora 11.40, elevii profesoarei dr. Lavinia Dumitrescu de la Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu" din București i-au avut ca invitați pe scriitorii Vasile Ernu, Florin Iaru și Dan Mircea Cipariu. Întâlnirea a avut loc în cadrul proiectului „Mentorat pentru lectură" (www.reteauacreativa.ro). Invitații au vorbit despre literatură, adolescență și despre scris ca exercițiu zilnic, apoi au răspuns întrebărilor liceenilor. Proiectul „MENTORAT PENTRU LECTURĂ – Rețeaua profesorilor și liceenilor creativi" se derulează între 1 septembrie și 30 noiembrie 2026, în București și în județul Constanța. În cadrul lui, zece profesoare de limba și literatura română lucrează cu aproximativ 200 de adolescenți. Organizatorul este Asociația OPERA SCRISĂ.RO, iar proiectul este cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Mentorii programului de formare sunt scriitorii Dan Mircea Cipariu și Florin Iaru. Profesoarele din rețea sunt, la București, dr. Ileana-Dorica Boltașu (Colegiul Național „Iulia Hasdeu"), dr. Cristina Issa (Colegiul Național „Constantin Brâncoveanu"), dr. Lavinia Dumitrescu (Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu"), dr. Anca Boldea-Pînzariu (Colegiul Economic „Costin C. Kirițescu") și dr. Diana Alina Ene (Liceul Teoretic Bilingv „Miguel de Cervantes"). În județul Constanța, rețeaua le cuprinde pe dr. Daniela-Maria Varvara (Corbu), Marinela Oprea (Liceul Teoretic „George Călinescu", Constanța), Cristina Vasile (Liceul Tehnologic „Lazăr Edeleanu", Năvodari), Ecaterina Donea (Liceul Tehnologic Cogealac) și Anca Alexandru (Liceul Teoretic „Mihail Kogălniceanu"). Proiectul se derulează în parteneriat cu Biblioteca Centrală Universitară „Carol I" din București și cu Muzeul de Artă Constanța. Ediția I cuprinde 8 ateliere de formare a profesoarelor (80 de ore), 30 de ateliere de scriere creativă în licee, întâlniri cu scriitori invitați și un concurs de creație. Premiile vor fi decernate la două Gale, ambele cu concert Mike Godoroja & Blue Spirit: pe 12 noiembrie 2026, la ora 15.00, în Sala Mare a Muzeului de Artă Constanța, și pe 19 noiembrie 2026, la ora 17.00, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I" din București.

„Every Day I Have the Blues”: la „Brâncoveanu” s-a născut o formație

Marți, 3 noiembrie 2026, de la ora 12.00, în sala 30, cabinetul de muzică al Colegiului Național „Constantin Brâncoveanu”, Mike Godoroja a încheiat atelierul de muzică și mentorat din cadrul proiectului „PAJURA. Povești & Muzici”. Faza a doua, cu atelierele 5–8, a fost ultimul eveniment al proiectului, a doua zi după vernisajul, premiile și concertul din 2 noiembrie, și a adunat numeroși liceeni încât cabinetul de muzică a devenit neîncăpător. La finalul atelierului s-a născut o formație a colegiului, cu Albert Popescu la tobe, Cristina Duță la chitară bas, Rareș Vîrvescu la chitară, Ilinca Ardelean la pian, Ștefan Cososchi și Sara Cațichi la voce. Piesa aleasă e un imn al bluesului de pretutindeni, „Every Day I Have the Blues”.

„Sângele unui scriitor este textul”

Marți, 3 noiembrie 2026, la ora 12.00, elevii profesoarei dr. Anca Boldea-Pînzariu de la Colegiul Economic „Costin C. Kirițescu" din București i-au avut ca invitați pe scriitorii Florin Iaru, Cosmin Perța și Dan Mircea Cipariu, în cadrul proiectului „Mentorat pentru lectură". Timp de o oră de curs, cei trei scriitori au vorbit despre lectură ca experiență de viață și despre meseria scrisului, apoi au răspuns întrebărilor liceenilor. Proiectul „MENTORAT PENTRU LECTURĂ – Rețeaua profesorilor și liceenilor creativi / reteauacreativa.ro”, organizat de Asociația OPERA SCRISĂ.RO și cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național, se desfășoară în perioada 1 septembrie – 30 noiembrie 2026, în București și în județul Constanța, și reunește 10 profesoare de limba și literatura română, care lucrează cu aproximativ 200 de adolescenți. Mentorii programului de formare sunt scriitorii Dan Mircea Cipariu și Florin Iaru. Cele zece profesoare din rețeaua creativă sunt, din București, dr. Ileana-Dorica Boltașu (Colegiul Național „Iulia Hasdeu”), dr. Cristina Issa (Colegiul Național „Constantin Brâncoveanu”), dr. Lavinia Dumitrescu (Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu”), dr. Anca Boldea-Pînzariu (Colegiul Economic „Costin C. Kirițescu”) și dr. Diana Alina Ene (Liceul Teoretic Bilingv „Miguel de Cervantes”), iar din județul Constanța, dr. Daniela-Maria Varvara (Școala Generală „Gheorghe Lazăr”, Corbu), Marinela Oprea (Liceul Teoretic „George Călinescu”, Constanța), Cristina Vasile (Liceul Tehnologic „Lazăr Edeleanu”, Năvodari), Ecaterina Donea (Liceul Tehnologic Cogealac) și Anca Alexandru (Liceul Teoretic „Mihail Kogălniceanu”). Proiectul se derulează în parteneriat cu Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București și cu Muzeul de Artă Constanța. Parteneri media: Radio România Cultural și AgențiadeCarte.ro. Programul complet, textele profesoarelor și, din 9 noiembrie 2026, textele premiate la concursul național pot fi urmărite pe reteauacreativa.ro. Ediția I cuprinde 8 ateliere de formare a profesoarelor (80 de ore), 30 de ateliere de scriere creativă în licee, 4 lecturi publice – cu Daniela Varvara, Ana Maria Sandu, Vasile Ernu și Cosmin Perța –, un concurs național de creație literară cu premii în valoare totală de 10.000 de lei, jurizat de Cătălina Bălan, Bogdan Ghiu și Andrei Novac, și două Gale: pe 12 noiembrie 2026, ora 15.00, în Sala Mare a Muzeului de Artă Constanța, și pe 19 noiembrie 2026, ora 17.00, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” din București, ambele cu un concert Mike Godoroja & Blue Spirit.

Agenda de carte

spot_img

Cronica de cArte

„Empty Space” – solo show Bogdan Pelmuș, la Galeria CREART

„Solo show-ul «Empty Space» sintetizează un deceniu de cercetare vizuală și reflecție conceptuală în practica artistului vizual Bogdan Pelmuș, configurând un demers artistic orientat către o cartografiere afectivă și profund subiectivă a spațiului. În universul său plastic, «LOC»-ul (termen folosit și în denumirea lucrărilor din seria realizată pe tablă recuperată) își suspendă funcția de reper geografic sau coordonată topografică și devine o structură mnemonică, un teritoriu interior în care memoria, absența și experiența perceptivă se sedimentează stratificat. Astfel, spațiul nu mai este înțeles ca extensie fizică măsurabilă, ci ca arhivă sensibilă a urmelor umane, ca suprafață latentă a unei prezențe care persistă dincolo de materialitatea imediată. În contextul actual dominat de proliferarea mediilor virtuale și de substituirea progresivă a experienței directe prin simulacre digitale, virtuale, artificiale, instalațiile-casetă concepute de Bogdan Pelmuș funcționează asemenea unor ancore vizuale care reintroduc corporalitatea și memoria în ordinea fragilă a realului. Totodată, acestea ne amintesc într-o mare măsură de «Cutiile lui Neagu», atât în ceea ce privește modalitatea de expresie, dar mai ales cu privire la principiul compoziţie-decompoziţie. Minimalismul formal al acestor structuri ascunde, însă, o densitate afectivă subtilă: suprafețele aparent austere devin receptacule ale unei tensiuni între vizibil și invizibil, între prezență și dispariție. Selecția expozițională este completată de o intervenție sonoră concepută special pentru acest proiect, un strat auditiv care extinde experiența senzorială a spațiului și amplifică dimensiunea imersivă a demersului lui Pelmuș.” – Ana Daniela Sultana

„OVOGRAFIE” – solo show Mariana Andone Rotaru, la Galeria CREART

"Ca formă originară și simbol cosmogonic, oul traversează culturile lumii cu o constanță remarcabilă. De la mitologiile egiptene, grecești sau hinduse, până la tradițiile din Asia și Europa de Est, oul apare ca matrice a lumii, ca spațiu închis din care se naște totul. Artur Gorovei menționa că „Egiptenii îl adorau pe zeul Knef, a cărui statuie purta un ou în gură. Perșii credeau că, în vâltoarea haosului, apărau un ou, pe care Noaptea îl acoperi cu aripile ei, îl cloci, și din ou ieși lumea: Soarele și Luna se ridicară în sus, Pământul se lăsă în jos. Indienii, fenicienii, ca și israeliții, considerau oul ca principiu al Creațiunii. [...] Grecii, romanii aveau aceeași credință; filosofii lor vorbesc despre crearea lumii ab ovo.”  În tradiția creștină, această simbolistică se reconfigurează în jurul misterului pascal. Oul devine imaginea mormântului care conține viața, iar spargerea lui semnifică învingerea morții prin înviere. Ritualul ciocnirii ouălor, păstrat în cultura populară, nu este doar un gest festiv, ci o dramaturgie simbolică a regenerării, o reafirmare a vieții, a Adevărului și a Binelui. Practica încondeierii ouălor, răspândită în spațiul românesc, funcționează ca o formă de scriere ritualică. În acest context simbolic și tehnic se situează expoziția artistei Mariana Andone Rotaru, care reinterpretează tradiția încondeierii printr-o practică contemporană centrată pe oul de struț.  Conceptul expoziției „OVOGRAFIE” explorează oul ca unitate de măsură a genezei și ca obiect care conține în sine întregul univers, protejat de o coajă pe care artista așază, cu ceară și rigoare, hărți ale memoriei noastre colective. Vernisajul, plasat strategic în temporalitatea ritualică a Joii Mari, suprapune actul artistic peste tradiția vopsirii ouălor, transformând spațiul expozițional într-un nexus al memoriei colective și al expresiei contemporane. Selecția de lucrări propune astfel o dublă (re)citire: pe de o parte, ele conservă memoria unor tehnici și simboluri arhaice; pe de altă parte, ele deschid calea către o explorare contemporană a formei, a fragilității și a transparenței. Prin acest procedeu, coaja (inițial protectoare) este perforată, vulnerabilizată,  dar și transformată într-un filtru al luminii." - Ana Daniela Sultana

„Survival Infrastructure” – solo show Zoița Delia Călinescu, la Galeria CREART

„În discursul actual despre Antropocen, spațiile periferice nu sunt simple zone de degradare, ci devin praguri active unde se negociază supraviețuirea. Proiectul Survival Infrastructure – instalație multimedia site-specific caracteristică practicii artistice actuale a Zoiței – recuperează periferia, scoțând în evidență câteva paradoxuri. Pe măsură ce solul câmpiilor românești devine mai puțin „productiv” în sens agrar tradițional, acesta generează o nouă productivitate, de o natură diferită: mobilitatea. Deșertificarea coridorului sudic al Dunării devine astfel catalizatorul unui fenomen social specific (migrația de gen), nu doar un proces geologic. Totodată, mai răstoarnă o logică; dacă în mod tradițional, plantele sunt simbolul stabilității (rădăcina), iar oamenii (în special bărbații) sunt simbolul mobilității, când solul se deșertifică, speciile native dispar sau „migrează” prin semințe purtate de vânt către zone mai fertile, fiind înlocuite de specii „oportuniste” sau rezistente la secetă (invazive), iar acest efect migraționist se reflectă și la oameni. În comunitățile din Oltenia, bărbații erau cei care migrau pentru munci sezoniere, dar migrația feminină actuală este un răspuns structural la colapsul „casei” (ecosistemului). Femeia, istoric legată de gospodărie și pământ, devine acum „sămânța” care pleacă pentru a asigura supraviețuirea celor rămași. Centrată pe fenomenul accelerat de aridizare din sud-vestul Olteniei, expoziția-instalație a Zoiței funcționează simultan ca o arhivă a transformării ecologice și ca o hartă a rezilienței umane. În acest sens, corpul feminin devine ultima resursă pentru familii și pentru comunitate, dar și agentul critic al relației dintre degradarea solului și degradarea țesutului social. Instalația documentară Survival Infrastructure a Zoiței se revendică ecofeminismului teoretizat de autoare precum Donna Haraway, Vandana Shiva ori Maria Mies, dar este, în egală măsură ancorat în realitatea locală și în cercetarea din teren a artistei. ” – Ana Daniela Sultana

„Ark of Dreams” – expoziție personală Valentin Soare, la Galeria CREART

„«Ark of Dreams» pornește de la ideea de port ca spațiu liminal, de tranzit și acumulare, explorând tema navigației sau a circulației în care lucrările – obiecte parietale (din piatră, lemn sau rășină) și schițe – funcționează ca instrumente de orientare ori repere într-un parcurs subiectiv propus de Valentin Soare. Totodată, selecția de față activează, în paralel, un alt tip de itinerar: acela al devenirii formei sculpturale, de la schiță — înțeleasă ca spațiu al intenției, al posibilului și al geometriei proiective — la sculptură, abordată in extenso. Schița funcționează ca matrice a formei, un loc al negocierii dintre idee și materie, unde compoziția rămâne deschisă, reversibilă și supusă transformării. Trecerea către tridimensional implică un proces de sedimentare în care volumul este condensat iar forma capătă contur, amploare și stabilitate, intrând într-un raport direct cu spațiul. ” – Ana Daniela Sultana

„Urma alege” – solo show Ana Gurduza, la Galeria CREART

„Aflată la intersecția dintre memoria culturală și experimentul artistic, dintre artele aplicate și cuvântul scris, personala cu valențe ludice semnată de Ana Gurduza reunește elemente estetice și conceptuale reprezentative din practica artistei și ne oferă o incursiune în fascinanta paremiologie românească. Obiecte imagologice, proverbele din cele mai variate spații lingvistice recurg, în mod expresiv, la același tip de limbaj simplu și concret pentru a transmite experiențe universal valabile ori ghidaj moral. Selecția de față reprezintă doar o parte din ilustrațiile pe care Ana Gurduza le-a realizat pornind de la proverbe românești, o preocupare mai amplă a sa care a dus la lansarea, în 2024, alături de Alexandra Mihailciuc, a proiectului editorial «Cuvinte înaripate. Proverbe românești ilustrate». Alegând ca subiect al lucrărilor sale unele dintre cele mai edificatoare proverbe românești, Ana Gurduza explorează patrimoniul imaterial românesc într-un act simbolic de cercetare deopotrivă a trecutului și a inconștientului colectiv. «Urma alege» nu e numai despre rezultatul final sau sfârșitul unui proces de cercetare vizuală ci, mai ales, despre felul în care decidem adevărata valoare a acestui proces și felul în care înțelegem să ne raportăm la trecut și la identitatea culturală. Procesul difuz și subiectiv al deznodământului artistic «alege» sau configurează, în cele din urmă, o realitatea duală în care memoria se dizolvă în semn și simbol. ” – Ana Daniela Sultana
spot_img

Dialogul de carte

Studioul de carte

„Cum îl ating, covorul spune o poveste”

Într-o lume grăbită, în care visul pare adesea un lux, un grup de tineri din Centrul de Plasament Mia’s Children reușește să transforme scena într-un loc al speranței. Spectacolul „Spune-mi că nu visez!”, regizat de Camelia Popa, nu este doar o piesă de teatru, ci o poveste despre curaj, prietenie și descoperirea sinelui. Evenimentul are un scop nobil – toate fondurile obținute vor fi direcționate către centrul care le oferă acestor copii o șansă la o viață mai bună. Camelia Popa, regizoare cu experiență în film și teatru, lucrează benevol cu tinerii de la Mia’s Children, oferindu-le nu doar un rol pe scenă, ci și încrederea că pot străluci în propria lor poveste. Cristina Poterășoiu a stat de vorbă, în exclusivitate pentru Agenția de Carte, cu regizoarea Camelia Popa.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508