spot_img

Evenimente Agenția de cArte

„România, mai aproape de tine” – campania prin care DRP aduce informațiile oficiale mai aproape de românii din diaspora

Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP) a lansat, pe 22 septembrie 2026, campania de informare publică „România, mai aproape de tine”, un proiect dedicat cetățenilor români cu domiciliul sau reședința în străinătate. Campania se desfășoară până în decembrie 2026, online și prin materiale tipărite, cu două postări pe săptămână pe site-ul DRP, pe Platforma Românilor de Pretutindeni (diaspora.gov.ro) și pe paginile de YouTube, Facebook, Instagram și TikTok ale Departamentului, de unde materialele pot fi distribuite direct. Scopul declarat este ca românii din afara granițelor să ajungă mai ușor la informații corecte, clare și actualizate, să recunoască sursele oficiale și să identifice rapid serviciile și instituțiile de care au nevoie, într-un demers care urmărește totodată consolidarea încrederii în instituțiile statului român și combaterea dezinformării.

Cărțile ne deschid mintea: două întâlniri despre lectură, copii și curiozitate, în acest weekend, la București

Ce se întâmplă în mintea unui copil atunci când deschide o carte? De ce unele povești ne prind din primele pagini, iar altele ajung abandonate pe noptieră? Și cum poate lectura să rămână o formă de curiozitate și de plăcere într-o lume în care TikTok-ul, YouTube-ul și jocurile video concurează pentru fiecare minut de atenție? Despre toate acestea vor vorbi, în acest weekend, scriitoarele Adina Rosetti și Ana Maria Sandu, alături de psihologul și psihoterapeutul Andrei Cris Mogoș, în cadrul a două întâlniri dedicate copiilor și adolescenților. Evenimentele „Cărțile ne deschid mintea” au loc sâmbătă, 10 octombrie, de la ora 11:00, la Avenor College, și duminică, 11 octombrie, de la ora 11:00, la Liceul Teoretic Național. Participarea publicului este gratuită dar locurile sunt limitate iar rezervările se fac pe site: https://www.hartaliterara.ro/sector-1.

Celebrul harpist francez Xavier de Maistre deschide noua stagiune a Orchestrei de Cameră Radio

Toamna readuce muzica la Sala Radio, odată cu inaugurarea stagiunii cu numărul 98 prezentată de Orchestrele și Corurile Radio România. Miercuri, 14 octombrie 2026 (de la 19.00), Orchestra de Cameră Radio își deschide noua stagiune  cu o seară dedicată rafinamentului muzicii franceze de la cumpăna sec. XIX – XX, de la Dans sacru nr. 2 pentru orchestră de Mel Bonis și celebrele Dansuri sacre și profane pentru harpă și orchestră de coarde de Debussy la Introducere și Allegro pentru harpă şi orchestră și fermecătoarea muzică de balet Mama mea, gâsca de Ravel.

Două apariții editoriale despre transmiterea cunoașterii, memoria profesională și dialogul dintre generații

Miercuri, 7 octombrie 2026, de la orele 19.30, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București găzduiește lansarea a două volume recent apărute despre transmiterea cunoașterii, memoria profesională și dialogul dintre generații, în cadrul Zilelor Universității (sub tematica generoasă „Inițiere. Evoluție. Excelență”). Astfel, vor fi prezentate:  „Vechi și nou în semiologia psihiatrică”, publicat la Editura Universitară și coordonat de Simona Trifu și Beatrice Popescu, și „Mentorat și filiație”, publicat de Editura Anconeum & Analepsie și coordonat de Simona Trifu.

Zâmbetul muzicii –  Soprana Teodora Gheorghiu și pianista Diana Ionescu deschid, la Mozarthaus Vienna, seria de recitaluri dedicate comunităților românești din Europa

Pe 6 octombrie 2026, de la ora 19:00, Mozarthaus Vienna (Domgasse 5) găzduiește recitalul Zâmbetul muzicii, susținut de soprana Teodora Gheorghiu și pianista Diana Ionescu. Evenimentul deschide seria de patru recitaluri organizate în octombrie 2026 la Viena, Berlin, Londra și Roma, în cadrul celei de-a treia ediții a proiectului Turnee de poveste... pretutindeni, finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. AgențiadecArte.ro este partener media al evenimentului.

LA ȚINTĂ!

PAJURA. Povești & Muzici

Miercuri, 7 octombrie 2026, la ora 11.00, la Colegiul Național „Constantin Brâncoveanu” din București, asociația Euro CulturArt lansează proiectul „PAJURA. Povești & Muzici”, cofinanțat de Primăria Sectorului 1. Timp de două luni, liceenii din Pajura vor participa la următoarele cinci ateliere creative: „Povești de cartier” (scriere creativă) – coordonatori: Florin Iaru și Dan Mircea Cipariu; „Foto-story” (fotografie urbană) – coordonatori: Horia Poterășoiu și Andrei Nedelea; „Ilustrație urbană” – coordonatori: Mihai Zgondoiu și Ana Daniela Sultana; Atelierul muzical – coordonator: Mike Godoroja; Atelierul practic de gravură – coordonatori: acad. Mircia Dumitrescu și Mihai Zgondoiu. "PAJURA. Povești & Muzici" este un program de intervenție culturală care activează potențialul creativ al cartierului Pajura prin implicarea participativă a 60 de liceeni de la Colegiul Național "Constantin Brâncoveanu". Proiectul răspunde deficitului de infrastructură culturală din zonă prin transformarea spațiului urban într-o scenă alternativă. Proiectul valorifică memoria și creativitatea locală. Rezultatele includ un traseu expozițional outdoor permanent (18 panouri PVC pe gardul liceului), o revistă digitală distribuită online, un documentar video și un concert stradal în care Mike Godoroja & Blue Spirit performează alături de liceenii mentorați. „Pajura are și biografie, și imagini cu personalități publice. Ea poate fi văzută ori auzită în povești de cartier și în cântecele vechi și noi ale unor familii de muzicanți. Oferim, astfel, liceenilor din Pajura unelte inspirate prin care orice margine să devină un centru de cunoaștere și de creativitate. La final, comunitatea va putea să-și aplaude la scenă deschisă premianții!”, a declarat scriitorul Dan Mircea Cipariu, președintele Asociației Euro CulturArt. AgențiadeCarte.ro, Propagarta.ro și Radio România Cultural sunt partenerii media ai proiectului. Proiect cultural realizat cu sprijinul financiar al Sectorului 1 al Municipiului București.

Povestea trebuie lăsată să vorbească singură

Cea de-a șaptea întâlnire online din cadrul proiectului „Mentorat pentru lectură – Rețeaua profesorilor și liceenilor creativi” a fost un (alt) bun prilej de a fi discutate și analizate au discutat textele scrise de profesoarele invitate în proiect. Observația care a revenit, sub forme diferite, de-a lungul atelierului de scriere creativă a privit felul în care autorul construiește din cuvinte și poveste personaje care anticipează sau nu un final epic. „Înainte de a vorbi despre cele șase texte care mi-au plăcut, aș vrea să spun o problemă comună. Aproape toate textele explică la final ceea ce cititorul a înțeles deja”, a spus Dan Mircea Cipariu la începutul întâlnirii. Prima povestire discutată a fost „Nunta”, de Anca Boldea-Pînzariu, scrisă la aproape 2.000 de metri altitudine, pe Vârful Ciucaș. O mireasă știe că bărbatul cu care urmează să se căsătorească este interesat de averea tatălui ei și că plănuiește să fugă în Japonia împreună cu iubita din facultate. Numai că lucrurile nu se petrec deloc după planul mirelui: după toast, acesta se prăbușește, otrăvit cu șampanie.

Conferințele RERC despre Brâncuși și 6 dosare jurnalistice de actualitate

Vineri, 2 octombrie 2026, în a doua zi a ediției a IV-a a Festivalului „CultuRo – Festival de Carte și Arte al Românilor de Pretutindeni”, de la Bimenes (Asturias, Spania), echipa proiectului „Rețeaua Europeană România Culturală” (RERC) a susținut cele două conferințe din program: lansarea volumului „10X15=150. Cine este Constantin Brâncuși?”, coordonat de scriitorul Andrei Novac, președinte al comitetului de organizare UNESCO pentru Ansamblul Monumental „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, și lansarea oficială a RERC. Moderator: Dan Mircea Cipariu, președintele Asociației Opera Scrisă.RO. Au luat cuvântul Andrei Novac, Cristina Poterășoiu, Flavia Lupu și Adrian Suciu.

„Descoperirea în interiorul textului este mai bună decât descoperirea din titlu”

Obiectele au memorie. O candelă, un nuc, o ceașcă de ceai, o floare presată între paginile unei cărți, o jucărie din copilărie, lada unui pat sau cerceii mamei pot deveni, dacă sunt privite îndeajuns de atent, începuturile unor povești sau imagini poetice. Despre felul în care obiectul trece din realitate în literatură și despre ceea ce trebuie să se întâmple cu el odată intrat într-un text s-a discutat la întâlnirea din 1 octombrie a atelierelor de formare din cadrul proiectului „Mentorat pentru lectură – Rețeaua profesorilor și liceenilor creativi / reteauacreativa.ro”. Proiectul, organizat de Asociația OPERA SCRISĂ.RO, se desfășoară între 1 septembrie și 30 noiembrie 2026 și formează zece profesoare de limba română din București și județul Constanța, care vor lucra, la rândul lor, cu 200 de adolescenți în cadrul atelierelor de scriere creativă. Mentorii programului de formare sunt Dan Mircea Cipariu și Florin Iaru.

„Scrisul și cititul se antrenează”

Marți, 29 septembrie 2026, de la ora 13.30, proiectul „MENTORAT PENTRU LECTURĂ – Rețeaua profesorilor și liceenilor creativi / reteauacreativa.ro” a ajuns la Liceul Teoretic Bilingv „Miguel de Cervantes” din București, unde scriitorii Dan Mircea Cipariu și Florin Iaru s-au întâlnit cu elevii și cu scriitoarea Ana Maria Sandu. Gazda întâlnirii a fost profesoara Diana Alina Ene, una dintre cele zece profesoare de limba și literatura română implicate în proiect. În fața liceenilor, discuția a plecat de la una dintre mizele centrale ale programului – apropierea de literatură prin lectură și scriere creativă – și a ajuns la plăcerea cititului, la antrenamentul necesar scrisului și la felul în care poveștile pot da un sens suplimentar experiențelor pe care le trăim. „Mentorat pentru lectură”, organizat de Asociația OPERA SCRISĂ.RO și cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național, se desfășoară între 1 septembrie și 30 noiembrie 2026, în București și județul Constanța. Proiectul reunește zece profesoare de limba și literatura română și aproximativ 200 de adolescenți, iar mentorii programului de formare sunt Dan Mircea Cipariu și Florin Iaru.

Agenda de carte

spot_img

Cronica de cArte

„Empty Space” – solo show Bogdan Pelmuș, la Galeria CREART

„Solo show-ul «Empty Space» sintetizează un deceniu de cercetare vizuală și reflecție conceptuală în practica artistului vizual Bogdan Pelmuș, configurând un demers artistic orientat către o cartografiere afectivă și profund subiectivă a spațiului. În universul său plastic, «LOC»-ul (termen folosit și în denumirea lucrărilor din seria realizată pe tablă recuperată) își suspendă funcția de reper geografic sau coordonată topografică și devine o structură mnemonică, un teritoriu interior în care memoria, absența și experiența perceptivă se sedimentează stratificat. Astfel, spațiul nu mai este înțeles ca extensie fizică măsurabilă, ci ca arhivă sensibilă a urmelor umane, ca suprafață latentă a unei prezențe care persistă dincolo de materialitatea imediată. În contextul actual dominat de proliferarea mediilor virtuale și de substituirea progresivă a experienței directe prin simulacre digitale, virtuale, artificiale, instalațiile-casetă concepute de Bogdan Pelmuș funcționează asemenea unor ancore vizuale care reintroduc corporalitatea și memoria în ordinea fragilă a realului. Totodată, acestea ne amintesc într-o mare măsură de «Cutiile lui Neagu», atât în ceea ce privește modalitatea de expresie, dar mai ales cu privire la principiul compoziţie-decompoziţie. Minimalismul formal al acestor structuri ascunde, însă, o densitate afectivă subtilă: suprafețele aparent austere devin receptacule ale unei tensiuni între vizibil și invizibil, între prezență și dispariție. Selecția expozițională este completată de o intervenție sonoră concepută special pentru acest proiect, un strat auditiv care extinde experiența senzorială a spațiului și amplifică dimensiunea imersivă a demersului lui Pelmuș.” – Ana Daniela Sultana

„OVOGRAFIE” – solo show Mariana Andone Rotaru, la Galeria CREART

"Ca formă originară și simbol cosmogonic, oul traversează culturile lumii cu o constanță remarcabilă. De la mitologiile egiptene, grecești sau hinduse, până la tradițiile din Asia și Europa de Est, oul apare ca matrice a lumii, ca spațiu închis din care se naște totul. Artur Gorovei menționa că „Egiptenii îl adorau pe zeul Knef, a cărui statuie purta un ou în gură. Perșii credeau că, în vâltoarea haosului, apărau un ou, pe care Noaptea îl acoperi cu aripile ei, îl cloci, și din ou ieși lumea: Soarele și Luna se ridicară în sus, Pământul se lăsă în jos. Indienii, fenicienii, ca și israeliții, considerau oul ca principiu al Creațiunii. [...] Grecii, romanii aveau aceeași credință; filosofii lor vorbesc despre crearea lumii ab ovo.”  În tradiția creștină, această simbolistică se reconfigurează în jurul misterului pascal. Oul devine imaginea mormântului care conține viața, iar spargerea lui semnifică învingerea morții prin înviere. Ritualul ciocnirii ouălor, păstrat în cultura populară, nu este doar un gest festiv, ci o dramaturgie simbolică a regenerării, o reafirmare a vieții, a Adevărului și a Binelui. Practica încondeierii ouălor, răspândită în spațiul românesc, funcționează ca o formă de scriere ritualică. În acest context simbolic și tehnic se situează expoziția artistei Mariana Andone Rotaru, care reinterpretează tradiția încondeierii printr-o practică contemporană centrată pe oul de struț.  Conceptul expoziției „OVOGRAFIE” explorează oul ca unitate de măsură a genezei și ca obiect care conține în sine întregul univers, protejat de o coajă pe care artista așază, cu ceară și rigoare, hărți ale memoriei noastre colective. Vernisajul, plasat strategic în temporalitatea ritualică a Joii Mari, suprapune actul artistic peste tradiția vopsirii ouălor, transformând spațiul expozițional într-un nexus al memoriei colective și al expresiei contemporane. Selecția de lucrări propune astfel o dublă (re)citire: pe de o parte, ele conservă memoria unor tehnici și simboluri arhaice; pe de altă parte, ele deschid calea către o explorare contemporană a formei, a fragilității și a transparenței. Prin acest procedeu, coaja (inițial protectoare) este perforată, vulnerabilizată,  dar și transformată într-un filtru al luminii." - Ana Daniela Sultana

„Survival Infrastructure” – solo show Zoița Delia Călinescu, la Galeria CREART

„În discursul actual despre Antropocen, spațiile periferice nu sunt simple zone de degradare, ci devin praguri active unde se negociază supraviețuirea. Proiectul Survival Infrastructure – instalație multimedia site-specific caracteristică practicii artistice actuale a Zoiței – recuperează periferia, scoțând în evidență câteva paradoxuri. Pe măsură ce solul câmpiilor românești devine mai puțin „productiv” în sens agrar tradițional, acesta generează o nouă productivitate, de o natură diferită: mobilitatea. Deșertificarea coridorului sudic al Dunării devine astfel catalizatorul unui fenomen social specific (migrația de gen), nu doar un proces geologic. Totodată, mai răstoarnă o logică; dacă în mod tradițional, plantele sunt simbolul stabilității (rădăcina), iar oamenii (în special bărbații) sunt simbolul mobilității, când solul se deșertifică, speciile native dispar sau „migrează” prin semințe purtate de vânt către zone mai fertile, fiind înlocuite de specii „oportuniste” sau rezistente la secetă (invazive), iar acest efect migraționist se reflectă și la oameni. În comunitățile din Oltenia, bărbații erau cei care migrau pentru munci sezoniere, dar migrația feminină actuală este un răspuns structural la colapsul „casei” (ecosistemului). Femeia, istoric legată de gospodărie și pământ, devine acum „sămânța” care pleacă pentru a asigura supraviețuirea celor rămași. Centrată pe fenomenul accelerat de aridizare din sud-vestul Olteniei, expoziția-instalație a Zoiței funcționează simultan ca o arhivă a transformării ecologice și ca o hartă a rezilienței umane. În acest sens, corpul feminin devine ultima resursă pentru familii și pentru comunitate, dar și agentul critic al relației dintre degradarea solului și degradarea țesutului social. Instalația documentară Survival Infrastructure a Zoiței se revendică ecofeminismului teoretizat de autoare precum Donna Haraway, Vandana Shiva ori Maria Mies, dar este, în egală măsură ancorat în realitatea locală și în cercetarea din teren a artistei. ” – Ana Daniela Sultana

„Ark of Dreams” – expoziție personală Valentin Soare, la Galeria CREART

„«Ark of Dreams» pornește de la ideea de port ca spațiu liminal, de tranzit și acumulare, explorând tema navigației sau a circulației în care lucrările – obiecte parietale (din piatră, lemn sau rășină) și schițe – funcționează ca instrumente de orientare ori repere într-un parcurs subiectiv propus de Valentin Soare. Totodată, selecția de față activează, în paralel, un alt tip de itinerar: acela al devenirii formei sculpturale, de la schiță — înțeleasă ca spațiu al intenției, al posibilului și al geometriei proiective — la sculptură, abordată in extenso. Schița funcționează ca matrice a formei, un loc al negocierii dintre idee și materie, unde compoziția rămâne deschisă, reversibilă și supusă transformării. Trecerea către tridimensional implică un proces de sedimentare în care volumul este condensat iar forma capătă contur, amploare și stabilitate, intrând într-un raport direct cu spațiul. ” – Ana Daniela Sultana

„Urma alege” – solo show Ana Gurduza, la Galeria CREART

„Aflată la intersecția dintre memoria culturală și experimentul artistic, dintre artele aplicate și cuvântul scris, personala cu valențe ludice semnată de Ana Gurduza reunește elemente estetice și conceptuale reprezentative din practica artistei și ne oferă o incursiune în fascinanta paremiologie românească. Obiecte imagologice, proverbele din cele mai variate spații lingvistice recurg, în mod expresiv, la același tip de limbaj simplu și concret pentru a transmite experiențe universal valabile ori ghidaj moral. Selecția de față reprezintă doar o parte din ilustrațiile pe care Ana Gurduza le-a realizat pornind de la proverbe românești, o preocupare mai amplă a sa care a dus la lansarea, în 2024, alături de Alexandra Mihailciuc, a proiectului editorial «Cuvinte înaripate. Proverbe românești ilustrate». Alegând ca subiect al lucrărilor sale unele dintre cele mai edificatoare proverbe românești, Ana Gurduza explorează patrimoniul imaterial românesc într-un act simbolic de cercetare deopotrivă a trecutului și a inconștientului colectiv. «Urma alege» nu e numai despre rezultatul final sau sfârșitul unui proces de cercetare vizuală ci, mai ales, despre felul în care decidem adevărata valoare a acestui proces și felul în care înțelegem să ne raportăm la trecut și la identitatea culturală. Procesul difuz și subiectiv al deznodământului artistic «alege» sau configurează, în cele din urmă, o realitatea duală în care memoria se dizolvă în semn și simbol. ” – Ana Daniela Sultana
spot_img

Dialogul de carte

Studioul de carte

„Cum îl ating, covorul spune o poveste”

Într-o lume grăbită, în care visul pare adesea un lux, un grup de tineri din Centrul de Plasament Mia’s Children reușește să transforme scena într-un loc al speranței. Spectacolul „Spune-mi că nu visez!”, regizat de Camelia Popa, nu este doar o piesă de teatru, ci o poveste despre curaj, prietenie și descoperirea sinelui. Evenimentul are un scop nobil – toate fondurile obținute vor fi direcționate către centrul care le oferă acestor copii o șansă la o viață mai bună. Camelia Popa, regizoare cu experiență în film și teatru, lucrează benevol cu tinerii de la Mia’s Children, oferindu-le nu doar un rol pe scenă, ci și încrederea că pot străluci în propria lor poveste. Cristina Poterășoiu a stat de vorbă, în exclusivitate pentru Agenția de Carte, cu regizoarea Camelia Popa.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2025

De 16 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2025, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Premiile Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2025, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 70 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2025: 30 de cărți de poezie, 25 de cărți de proză, 5 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 10 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2026, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2024

De 15 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2024, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 80 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2024: 30 de cărți de poezie,  20 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și  20 de cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2025, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508

Evenimente Agenția de cArte

„România, mai aproape de tine” – campania prin care DRP aduce informațiile oficiale mai aproape de românii din diaspora

Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP) a lansat, pe 22 septembrie 2026, campania de informare publică „România, mai aproape de tine”, un proiect dedicat cetățenilor români cu domiciliul sau reședința în străinătate. Campania se desfășoară până în decembrie 2026, online și prin materiale tipărite, cu două postări pe săptămână pe site-ul DRP, pe Platforma Românilor de Pretutindeni (diaspora.gov.ro) și pe paginile de YouTube, Facebook, Instagram și TikTok ale Departamentului, de unde materialele pot fi distribuite direct. Scopul declarat este ca românii din afara granițelor să ajungă mai ușor la informații corecte, clare și actualizate, să recunoască sursele oficiale și să identifice rapid serviciile și instituțiile de care au nevoie, într-un demers care urmărește totodată consolidarea încrederii în instituțiile statului român și combaterea dezinformării.

Cărțile ne deschid mintea: două întâlniri despre lectură, copii și curiozitate, în acest weekend, la București

Ce se întâmplă în mintea unui copil atunci când deschide o carte? De ce unele povești ne prind din primele pagini, iar altele ajung abandonate pe noptieră? Și cum poate lectura să rămână o formă de curiozitate și de plăcere într-o lume în care TikTok-ul, YouTube-ul și jocurile video concurează pentru fiecare minut de atenție? Despre toate acestea vor vorbi, în acest weekend, scriitoarele Adina Rosetti și Ana Maria Sandu, alături de psihologul și psihoterapeutul Andrei Cris Mogoș, în cadrul a două întâlniri dedicate copiilor și adolescenților. Evenimentele „Cărțile ne deschid mintea” au loc sâmbătă, 10 octombrie, de la ora 11:00, la Avenor College, și duminică, 11 octombrie, de la ora 11:00, la Liceul Teoretic Național. Participarea publicului este gratuită dar locurile sunt limitate iar rezervările se fac pe site: https://www.hartaliterara.ro/sector-1.

Celebrul harpist francez Xavier de Maistre deschide noua stagiune a Orchestrei de Cameră Radio

Toamna readuce muzica la Sala Radio, odată cu inaugurarea stagiunii cu numărul 98 prezentată de Orchestrele și Corurile Radio România. Miercuri, 14 octombrie 2026 (de la 19.00), Orchestra de Cameră Radio își deschide noua stagiune  cu o seară dedicată rafinamentului muzicii franceze de la cumpăna sec. XIX – XX, de la Dans sacru nr. 2 pentru orchestră de Mel Bonis și celebrele Dansuri sacre și profane pentru harpă și orchestră de coarde de Debussy la Introducere și Allegro pentru harpă şi orchestră și fermecătoarea muzică de balet Mama mea, gâsca de Ravel.

Două apariții editoriale despre transmiterea cunoașterii, memoria profesională și dialogul dintre generații

Miercuri, 7 octombrie 2026, de la orele 19.30, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București găzduiește lansarea a două volume recent apărute despre transmiterea cunoașterii, memoria profesională și dialogul dintre generații, în cadrul Zilelor Universității (sub tematica generoasă „Inițiere. Evoluție. Excelență”). Astfel, vor fi prezentate:  „Vechi și nou în semiologia psihiatrică”, publicat la Editura Universitară și coordonat de Simona Trifu și Beatrice Popescu, și „Mentorat și filiație”, publicat de Editura Anconeum & Analepsie și coordonat de Simona Trifu.

Zâmbetul muzicii –  Soprana Teodora Gheorghiu și pianista Diana Ionescu deschid, la Mozarthaus Vienna, seria de recitaluri dedicate comunităților românești din Europa

Pe 6 octombrie 2026, de la ora 19:00, Mozarthaus Vienna (Domgasse 5) găzduiește recitalul Zâmbetul muzicii, susținut de soprana Teodora Gheorghiu și pianista Diana Ionescu. Evenimentul deschide seria de patru recitaluri organizate în octombrie 2026 la Viena, Berlin, Londra și Roma, în cadrul celei de-a treia ediții a proiectului Turnee de poveste... pretutindeni, finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. AgențiadecArte.ro este partener media al evenimentului.

LA ȚINTĂ!

PAJURA. Povești & Muzici

Miercuri, 7 octombrie 2026, la ora 11.00, la Colegiul Național „Constantin Brâncoveanu” din București, asociația Euro CulturArt lansează proiectul „PAJURA. Povești & Muzici”, cofinanțat de Primăria Sectorului 1. Timp de două luni, liceenii din Pajura vor participa la următoarele cinci ateliere creative: „Povești de cartier” (scriere creativă) – coordonatori: Florin Iaru și Dan Mircea Cipariu; „Foto-story” (fotografie urbană) – coordonatori: Horia Poterășoiu și Andrei Nedelea; „Ilustrație urbană” – coordonatori: Mihai Zgondoiu și Ana Daniela Sultana; Atelierul muzical – coordonator: Mike Godoroja; Atelierul practic de gravură – coordonatori: acad. Mircia Dumitrescu și Mihai Zgondoiu. "PAJURA. Povești & Muzici" este un program de intervenție culturală care activează potențialul creativ al cartierului Pajura prin implicarea participativă a 60 de liceeni de la Colegiul Național "Constantin Brâncoveanu". Proiectul răspunde deficitului de infrastructură culturală din zonă prin transformarea spațiului urban într-o scenă alternativă. Proiectul valorifică memoria și creativitatea locală. Rezultatele includ un traseu expozițional outdoor permanent (18 panouri PVC pe gardul liceului), o revistă digitală distribuită online, un documentar video și un concert stradal în care Mike Godoroja & Blue Spirit performează alături de liceenii mentorați. „Pajura are și biografie, și imagini cu personalități publice. Ea poate fi văzută ori auzită în povești de cartier și în cântecele vechi și noi ale unor familii de muzicanți. Oferim, astfel, liceenilor din Pajura unelte inspirate prin care orice margine să devină un centru de cunoaștere și de creativitate. La final, comunitatea va putea să-și aplaude la scenă deschisă premianții!”, a declarat scriitorul Dan Mircea Cipariu, președintele Asociației Euro CulturArt. AgențiadeCarte.ro, Propagarta.ro și Radio România Cultural sunt partenerii media ai proiectului. Proiect cultural realizat cu sprijinul financiar al Sectorului 1 al Municipiului București.

Povestea trebuie lăsată să vorbească singură

Cea de-a șaptea întâlnire online din cadrul proiectului „Mentorat pentru lectură – Rețeaua profesorilor și liceenilor creativi” a fost un (alt) bun prilej de a fi discutate și analizate au discutat textele scrise de profesoarele invitate în proiect. Observația care a revenit, sub forme diferite, de-a lungul atelierului de scriere creativă a privit felul în care autorul construiește din cuvinte și poveste personaje care anticipează sau nu un final epic. „Înainte de a vorbi despre cele șase texte care mi-au plăcut, aș vrea să spun o problemă comună. Aproape toate textele explică la final ceea ce cititorul a înțeles deja”, a spus Dan Mircea Cipariu la începutul întâlnirii. Prima povestire discutată a fost „Nunta”, de Anca Boldea-Pînzariu, scrisă la aproape 2.000 de metri altitudine, pe Vârful Ciucaș. O mireasă știe că bărbatul cu care urmează să se căsătorească este interesat de averea tatălui ei și că plănuiește să fugă în Japonia împreună cu iubita din facultate. Numai că lucrurile nu se petrec deloc după planul mirelui: după toast, acesta se prăbușește, otrăvit cu șampanie.

Conferințele RERC despre Brâncuși și 6 dosare jurnalistice de actualitate

Vineri, 2 octombrie 2026, în a doua zi a ediției a IV-a a Festivalului „CultuRo – Festival de Carte și Arte al Românilor de Pretutindeni”, de la Bimenes (Asturias, Spania), echipa proiectului „Rețeaua Europeană România Culturală” (RERC) a susținut cele două conferințe din program: lansarea volumului „10X15=150. Cine este Constantin Brâncuși?”, coordonat de scriitorul Andrei Novac, președinte al comitetului de organizare UNESCO pentru Ansamblul Monumental „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, și lansarea oficială a RERC. Moderator: Dan Mircea Cipariu, președintele Asociației Opera Scrisă.RO. Au luat cuvântul Andrei Novac, Cristina Poterășoiu, Flavia Lupu și Adrian Suciu.

„Descoperirea în interiorul textului este mai bună decât descoperirea din titlu”

Obiectele au memorie. O candelă, un nuc, o ceașcă de ceai, o floare presată între paginile unei cărți, o jucărie din copilărie, lada unui pat sau cerceii mamei pot deveni, dacă sunt privite îndeajuns de atent, începuturile unor povești sau imagini poetice. Despre felul în care obiectul trece din realitate în literatură și despre ceea ce trebuie să se întâmple cu el odată intrat într-un text s-a discutat la întâlnirea din 1 octombrie a atelierelor de formare din cadrul proiectului „Mentorat pentru lectură – Rețeaua profesorilor și liceenilor creativi / reteauacreativa.ro”. Proiectul, organizat de Asociația OPERA SCRISĂ.RO, se desfășoară între 1 septembrie și 30 noiembrie 2026 și formează zece profesoare de limba română din București și județul Constanța, care vor lucra, la rândul lor, cu 200 de adolescenți în cadrul atelierelor de scriere creativă. Mentorii programului de formare sunt Dan Mircea Cipariu și Florin Iaru.

„Scrisul și cititul se antrenează”

Marți, 29 septembrie 2026, de la ora 13.30, proiectul „MENTORAT PENTRU LECTURĂ – Rețeaua profesorilor și liceenilor creativi / reteauacreativa.ro” a ajuns la Liceul Teoretic Bilingv „Miguel de Cervantes” din București, unde scriitorii Dan Mircea Cipariu și Florin Iaru s-au întâlnit cu elevii și cu scriitoarea Ana Maria Sandu. Gazda întâlnirii a fost profesoara Diana Alina Ene, una dintre cele zece profesoare de limba și literatura română implicate în proiect. În fața liceenilor, discuția a plecat de la una dintre mizele centrale ale programului – apropierea de literatură prin lectură și scriere creativă – și a ajuns la plăcerea cititului, la antrenamentul necesar scrisului și la felul în care poveștile pot da un sens suplimentar experiențelor pe care le trăim. „Mentorat pentru lectură”, organizat de Asociația OPERA SCRISĂ.RO și cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național, se desfășoară între 1 septembrie și 30 noiembrie 2026, în București și județul Constanța. Proiectul reunește zece profesoare de limba și literatura română și aproximativ 200 de adolescenți, iar mentorii programului de formare sunt Dan Mircea Cipariu și Florin Iaru.

Agenda de carte

spot_img

Cronica de cArte

„Empty Space” – solo show Bogdan Pelmuș, la Galeria CREART

„Solo show-ul «Empty Space» sintetizează un deceniu de cercetare vizuală și reflecție conceptuală în practica artistului vizual Bogdan Pelmuș, configurând un demers artistic orientat către o cartografiere afectivă și profund subiectivă a spațiului. În universul său plastic, «LOC»-ul (termen folosit și în denumirea lucrărilor din seria realizată pe tablă recuperată) își suspendă funcția de reper geografic sau coordonată topografică și devine o structură mnemonică, un teritoriu interior în care memoria, absența și experiența perceptivă se sedimentează stratificat. Astfel, spațiul nu mai este înțeles ca extensie fizică măsurabilă, ci ca arhivă sensibilă a urmelor umane, ca suprafață latentă a unei prezențe care persistă dincolo de materialitatea imediată. În contextul actual dominat de proliferarea mediilor virtuale și de substituirea progresivă a experienței directe prin simulacre digitale, virtuale, artificiale, instalațiile-casetă concepute de Bogdan Pelmuș funcționează asemenea unor ancore vizuale care reintroduc corporalitatea și memoria în ordinea fragilă a realului. Totodată, acestea ne amintesc într-o mare măsură de «Cutiile lui Neagu», atât în ceea ce privește modalitatea de expresie, dar mai ales cu privire la principiul compoziţie-decompoziţie. Minimalismul formal al acestor structuri ascunde, însă, o densitate afectivă subtilă: suprafețele aparent austere devin receptacule ale unei tensiuni între vizibil și invizibil, între prezență și dispariție. Selecția expozițională este completată de o intervenție sonoră concepută special pentru acest proiect, un strat auditiv care extinde experiența senzorială a spațiului și amplifică dimensiunea imersivă a demersului lui Pelmuș.” – Ana Daniela Sultana

„OVOGRAFIE” – solo show Mariana Andone Rotaru, la Galeria CREART

"Ca formă originară și simbol cosmogonic, oul traversează culturile lumii cu o constanță remarcabilă. De la mitologiile egiptene, grecești sau hinduse, până la tradițiile din Asia și Europa de Est, oul apare ca matrice a lumii, ca spațiu închis din care se naște totul. Artur Gorovei menționa că „Egiptenii îl adorau pe zeul Knef, a cărui statuie purta un ou în gură. Perșii credeau că, în vâltoarea haosului, apărau un ou, pe care Noaptea îl acoperi cu aripile ei, îl cloci, și din ou ieși lumea: Soarele și Luna se ridicară în sus, Pământul se lăsă în jos. Indienii, fenicienii, ca și israeliții, considerau oul ca principiu al Creațiunii. [...] Grecii, romanii aveau aceeași credință; filosofii lor vorbesc despre crearea lumii ab ovo.”  În tradiția creștină, această simbolistică se reconfigurează în jurul misterului pascal. Oul devine imaginea mormântului care conține viața, iar spargerea lui semnifică învingerea morții prin înviere. Ritualul ciocnirii ouălor, păstrat în cultura populară, nu este doar un gest festiv, ci o dramaturgie simbolică a regenerării, o reafirmare a vieții, a Adevărului și a Binelui. Practica încondeierii ouălor, răspândită în spațiul românesc, funcționează ca o formă de scriere ritualică. În acest context simbolic și tehnic se situează expoziția artistei Mariana Andone Rotaru, care reinterpretează tradiția încondeierii printr-o practică contemporană centrată pe oul de struț.  Conceptul expoziției „OVOGRAFIE” explorează oul ca unitate de măsură a genezei și ca obiect care conține în sine întregul univers, protejat de o coajă pe care artista așază, cu ceară și rigoare, hărți ale memoriei noastre colective. Vernisajul, plasat strategic în temporalitatea ritualică a Joii Mari, suprapune actul artistic peste tradiția vopsirii ouălor, transformând spațiul expozițional într-un nexus al memoriei colective și al expresiei contemporane. Selecția de lucrări propune astfel o dublă (re)citire: pe de o parte, ele conservă memoria unor tehnici și simboluri arhaice; pe de altă parte, ele deschid calea către o explorare contemporană a formei, a fragilității și a transparenței. Prin acest procedeu, coaja (inițial protectoare) este perforată, vulnerabilizată,  dar și transformată într-un filtru al luminii." - Ana Daniela Sultana

„Survival Infrastructure” – solo show Zoița Delia Călinescu, la Galeria CREART

„În discursul actual despre Antropocen, spațiile periferice nu sunt simple zone de degradare, ci devin praguri active unde se negociază supraviețuirea. Proiectul Survival Infrastructure – instalație multimedia site-specific caracteristică practicii artistice actuale a Zoiței – recuperează periferia, scoțând în evidență câteva paradoxuri. Pe măsură ce solul câmpiilor românești devine mai puțin „productiv” în sens agrar tradițional, acesta generează o nouă productivitate, de o natură diferită: mobilitatea. Deșertificarea coridorului sudic al Dunării devine astfel catalizatorul unui fenomen social specific (migrația de gen), nu doar un proces geologic. Totodată, mai răstoarnă o logică; dacă în mod tradițional, plantele sunt simbolul stabilității (rădăcina), iar oamenii (în special bărbații) sunt simbolul mobilității, când solul se deșertifică, speciile native dispar sau „migrează” prin semințe purtate de vânt către zone mai fertile, fiind înlocuite de specii „oportuniste” sau rezistente la secetă (invazive), iar acest efect migraționist se reflectă și la oameni. În comunitățile din Oltenia, bărbații erau cei care migrau pentru munci sezoniere, dar migrația feminină actuală este un răspuns structural la colapsul „casei” (ecosistemului). Femeia, istoric legată de gospodărie și pământ, devine acum „sămânța” care pleacă pentru a asigura supraviețuirea celor rămași. Centrată pe fenomenul accelerat de aridizare din sud-vestul Olteniei, expoziția-instalație a Zoiței funcționează simultan ca o arhivă a transformării ecologice și ca o hartă a rezilienței umane. În acest sens, corpul feminin devine ultima resursă pentru familii și pentru comunitate, dar și agentul critic al relației dintre degradarea solului și degradarea țesutului social. Instalația documentară Survival Infrastructure a Zoiței se revendică ecofeminismului teoretizat de autoare precum Donna Haraway, Vandana Shiva ori Maria Mies, dar este, în egală măsură ancorat în realitatea locală și în cercetarea din teren a artistei. ” – Ana Daniela Sultana

„Ark of Dreams” – expoziție personală Valentin Soare, la Galeria CREART

„«Ark of Dreams» pornește de la ideea de port ca spațiu liminal, de tranzit și acumulare, explorând tema navigației sau a circulației în care lucrările – obiecte parietale (din piatră, lemn sau rășină) și schițe – funcționează ca instrumente de orientare ori repere într-un parcurs subiectiv propus de Valentin Soare. Totodată, selecția de față activează, în paralel, un alt tip de itinerar: acela al devenirii formei sculpturale, de la schiță — înțeleasă ca spațiu al intenției, al posibilului și al geometriei proiective — la sculptură, abordată in extenso. Schița funcționează ca matrice a formei, un loc al negocierii dintre idee și materie, unde compoziția rămâne deschisă, reversibilă și supusă transformării. Trecerea către tridimensional implică un proces de sedimentare în care volumul este condensat iar forma capătă contur, amploare și stabilitate, intrând într-un raport direct cu spațiul. ” – Ana Daniela Sultana

„Urma alege” – solo show Ana Gurduza, la Galeria CREART

„Aflată la intersecția dintre memoria culturală și experimentul artistic, dintre artele aplicate și cuvântul scris, personala cu valențe ludice semnată de Ana Gurduza reunește elemente estetice și conceptuale reprezentative din practica artistei și ne oferă o incursiune în fascinanta paremiologie românească. Obiecte imagologice, proverbele din cele mai variate spații lingvistice recurg, în mod expresiv, la același tip de limbaj simplu și concret pentru a transmite experiențe universal valabile ori ghidaj moral. Selecția de față reprezintă doar o parte din ilustrațiile pe care Ana Gurduza le-a realizat pornind de la proverbe românești, o preocupare mai amplă a sa care a dus la lansarea, în 2024, alături de Alexandra Mihailciuc, a proiectului editorial «Cuvinte înaripate. Proverbe românești ilustrate». Alegând ca subiect al lucrărilor sale unele dintre cele mai edificatoare proverbe românești, Ana Gurduza explorează patrimoniul imaterial românesc într-un act simbolic de cercetare deopotrivă a trecutului și a inconștientului colectiv. «Urma alege» nu e numai despre rezultatul final sau sfârșitul unui proces de cercetare vizuală ci, mai ales, despre felul în care decidem adevărata valoare a acestui proces și felul în care înțelegem să ne raportăm la trecut și la identitatea culturală. Procesul difuz și subiectiv al deznodământului artistic «alege» sau configurează, în cele din urmă, o realitatea duală în care memoria se dizolvă în semn și simbol. ” – Ana Daniela Sultana
spot_img

Dialogul de carte

Studioul de carte

„Cum îl ating, covorul spune o poveste”

Într-o lume grăbită, în care visul pare adesea un lux, un grup de tineri din Centrul de Plasament Mia’s Children reușește să transforme scena într-un loc al speranței. Spectacolul „Spune-mi că nu visez!”, regizat de Camelia Popa, nu este doar o piesă de teatru, ci o poveste despre curaj, prietenie și descoperirea sinelui. Evenimentul are un scop nobil – toate fondurile obținute vor fi direcționate către centrul care le oferă acestor copii o șansă la o viață mai bună. Camelia Popa, regizoare cu experiență în film și teatru, lucrează benevol cu tinerii de la Mia’s Children, oferindu-le nu doar un rol pe scenă, ci și încrederea că pot străluci în propria lor poveste. Cristina Poterășoiu a stat de vorbă, în exclusivitate pentru Agenția de Carte, cu regizoarea Camelia Popa.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508