spot_img

Evenimente Agenția de cArte

Festivalul ”Buzău / Iubește / Teatru” – Ediția a XX-a

În perioada 24 mai – 1 iunie 2025, municipiul Buzău devine din nou capitala teatrului românesc, marcând o ediție aniversară de referință: 20 de ani de ”Buzău / Iubește / Teatru” – două decenii de artă, emoție și comunitate. Evenimentul este organizat de Teatrul „George Ciprian”, cu sprijinul Consiliului Județean Buzău.

„În fața războiului – Dialoguri europene”

Într-un context global marcat de conflicte, în care Europa este nevoită să-și regândească profund rolul și poziția, Institutul Francez din România aduce în prim-plan o serie de reflecții esențiale, prin organizarea unei noi ediții a cunoscutului eveniment internațional „În fața războiului – Dialoguri europene”, la începutul lunii iunie, în premieră la București.

O nouă ediție a Întâlnirilor JTI. ”Scapino Ballet” din Rotterdam, pentru prima dată în România 

Compania Scapino Ballet din Rotterdam vine în premieră în România, la cea de-a XXVI-a ediție a Întâlnirilor JTI, evenimentul corporatist de marcă al JTI România, cu spectacolul „Anima Obscura”, pe 19 și 20 iunie, ora 19:30, la Teatrul Național București și pe 23 și 24 iunie, cu spectacolul „Origins”, în cadrul Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS).

BMB participă la ASTROFEST 2025 – cea de-a XI-a ediție a celui mai mare festival de știință și astronomie din România

Primăria Municipiului București, prin Biblioteca Metropolitană București (BMB), participă, în calitate de partener, la cea de-a XI-a ediție a festivalului ASTROFEST, cel mai amplu eveniment din România dedicat științei, astronomiei și explorării spațiului. Festivalul va avea loc sâmbătă, 24 mai 2025, între orele 10:00 și 22:00, în Parcul Crângași din Capitală.

Strada Armeneasca Pop-Up: All That Jazz transforma cartierul armenesc intr-o scena culturala in aer liber: jazz, patrimoniu si povesti din diaspora

În weekendul 24–25 mai, Uniunea Armenilor din Romania si Centrul Cultural Armean din Bucuresti dau startul primei editii Strada Armeneasca Pop-Up: All That Jazz — un eveniment dedicat comunitatii armene si patrimoniului sau viu, cu un accent special pe rolul remarcabil al muzicienilor armeni in evolutia jazzului romanesc. Timp de doua zile, Cartierul Armenesc devine un spatiu al reintalnirii cu identitatea, povestea si sunetul, intr-o atmosfera ce imbina intimitatea unei sufragerii orientale cu efervescenta unui festival urban. Strada Armeneasca Pop-Up este o extensie capsula a universului festivalier creat de Uniunea Armenilor — un format mai mic, dar la fel de vibrant, ce propune jazzul ca limbaj al libertatii, al apartenentei si al dialogului intercultural.

LA ȚINTĂ!

17 poete și poeți într-un spectacol vibrant la a XVII-a ediție a Maratonului de Poezie și Jazz

În direct pe frecvențele Radio România Cultural ori prezenți în grădina Muzeului Național al Literaturii Române din București din str. Nicolae Crețulescu nr. 8, iubitorii de poezie și jazz au onorat cea de-a XVII-a ediție a Maratonului de Poezie și Jazz, sâmbătă, 17 mai 2025, între orele 19.00-22.00. O ediție remarcabilă în care 17 poete și poeți din generații și geografii literare diferite au susținut lecturi publice de câte aproximativ 7 minute: Rita Chirian (Sibiu), Ioana Crăciunescu, Cristina Drăghici, Ligia Keșișian, Sorina Rîndașu (Iași), Ioana Iuna Șerban, Florina Zaharia (Galați), Șerban Axinte (Iași), Bogdan Federeac (Sibiu), Florin Dumitrescu, Sorin Gherguț, Ioan Matiuț (Arad), Andrei Novac, Dan Pleșa, Bogdan O. Popescu, Adrian Suciu și Tudor Voicu. De asemenea au susținut recitaluri câteva dintre cele mai importante și mai autentice nume ale blues-ului și jazz-ului contemporan românesc: Nadia Trohin,  Mircea Tiberian și Mike Godoroja & Blue Spirit. Amfitrionii și inițiatorii Maratonului de Poezie și Jazz au fost Dan Mircea Cipariu și Ioan Cristescu. Art director: Mihai Zgondoiu. Producător: Anamaria Spătaru.

Final de ZOOM LITERART: voci consacrate și tinere talente într-o seară memorabilă de literatură și blues

Joi, 15 mai 2025, în Sala „Perpessicius” a Muzeului Național al Literaturii Române din București, a avut loc cea de-a cincea și ultima seară a proiectului ZOOM LITERART, un spectacol realizat de Dan Mircea Cipariu și Mike Godoroja & Blue Spirit și organizat de Asociația Euro Culturart și MNLR, cu sprijinul financiar al Administrației Fondului Cultural Național (AFCN). Parteneri media: AgențiadeCarte.ro și Radio România Cultural. Evenimentul a reunit poezie, proză, muzică live și declarații emoționante.

A patra seară marca ZOOM LITERART: poezie, proză și muzică la MNLR

Miercuri, 14 mai 2025, Sala „Perpessicius” a Muzeului Național al Literaturii Române din București a găzduit cea de-a patra seară a proiectului ZOOM LITERART, un eveniment care a reunit poezie, proză și muzică într-un dialog intergenerațional vibrant. Organizat de Asociația Euro CulturArt și MNLR, cu sprijinul Administrației Fondului Cultural Național (AFCN), evenimentul a fost moderat de Dan Mircea Cipariu și i-a avut ca invitați pe scriitorii Simona Popescu și Florin Iaru, alături de intervenții muzicale susținute de trupa Mike Godoroja & Blue Spirit.

Al treilea spectacol ZOOM LITERART: poezie, proză și muzică într-un dialog intergenerațional

Vineri, 9 mai 2025, a avut loc cea de-a treia seară a proiectului ZOOM LITERART, găzduită de Sala „Perpessicius” a Muzeului Național al Literaturii Române (str. Nicolae Crețulescu nr. 8). Spectacolele ZOOM LITERART sunt realizate de Dan Mircea Cipariu și Mike Godoroja & Blue Spirit și organizate de Asociația Euro Culturart și MNLR, cu sprijinul financiar al Administrației Fondului Cultural Național (AFCN). Parteneri media: AgențiadeCarte.ro și Radio România Cultural.

17 poete și poeți, la ediția a XVII-a a Maratonului de Poezie şi Jazz din 17 mai 2025

Sâmbătă, 17 mai 2025, între orele 19.00-22.00, în grădina Muzeului Național al Literaturii Române din București din str. Nicolae Crețulescu nr. 8, va avea loc Maratonul de Poezie și Jazz, ediția a XVII-a, difuzat în direct de Radio România Cultural. Organizatorii evenimentului sunt Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române din București și asociația Euro Culturart, în parteneriat cu Opera Scrisă.ro – societate de gestiune a drepturilor de autor și APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România). Coproducător: Radio România Cultural. Sponsor unic: BCR. 17 poete și poeți din generații și geografii literare diferite vor susține lecturi publice de câte aproximativ 7 minute: Magda Cârneci, Rita Chirian (Sibiu), Ioana Crăciunescu, Cristina Drăghici, Ligia Keșișian, Sorina Rîndașu (Iași), Ioana Iuna Șerban, Florina Zaharia (Galați), Șerban Axinte (Iași), Bogdan Federeac (Sibiu), Florin Dumitrescu, Sorin Gherguț, Ioan Matiuț (Arad), Andrei Novac, Dan Pleșa, Bogdan O. Popescu și Adrian Suciu. Vor susține recitaluri câteva dintre cele mai importante și mai autentice nume ale blues-ului și jazz-ului contemporan românesc: Nadia Trohin, Mircea Tiberian și Mike Godoroja & Blue Spirit. Amfitrionii și inițiatorii Maratonului sunt Dan Mircea Cipariu și Ioan Cristescu. Art director: Mihai Zgondoiu. Producător: Anamaria Spătaru. “Maratonul de Poezie şi Jazz a devenit de mai bine de 17 ani un eveniment de referinţă pentru cele două genuri de nişă, Poezia şi Jazz-ul. Cu aceeași echipă, Ioan Cristescu, Anamaria Spătaru, Mircea Tiberian, Mihai Zgondoiu și Bogdan O. Popescu, oferim poate cel mai prizat și râvnit show de poezie, blues și jazz din România.”, a declarat Dan Mircea Cipariu. AgențiadeCarte.ro este partenerul media al evenimentului. Intrarea la eveniment este gratuită. Puteți solicita invitații la adresa de email cipariu@yahoo.com, în limita locurilor disponibile, până cel mai târziu vineri, 16 mai 2025, ora 12:00.

Agenda de carte

spot_img

Cronica de cArte

Solo show Cristian Samfira în cadrul RDW, la Galeria CREART

„«Notes on an Abstract Dreamscape» are ca punct de plecare un element semnătură al designerului Cristian Samfira, inițial aprofundat în creațiile sale vestimentare, apoi transpus în pictura sa, în peisajele abstracte lirice, adesea monocrome. Acest motiv deja recognoscibil constă într-o aglutinare de forme geometrice unghiulare 3D, rezultate în selecția de față în urma experimentului cu diferite materiale precum acrilic, ipsos și ciment pe suprafața pânzei. Luând forma reliefului arid sau, dimpotrivă, a solului fertil vulcanic, lucrările lui Cristian Samfira se revendică expresionismului abstract, plasându-se într-un cadru atemporal și aspațial. Atmosfera onirică, în care granițele realității se dizolvă în forme, culori și texturi enigmatice, invită la introspecție, oferind atât o fereastră spre subconștient, cât și o incursiune în imaginarul și practica artistică a lui Cristian Samfira, situată la intersecția dintre artă, design și fashion.” (Ana Daniela Sultana)

„CTRL + S(oul)” – expoziție personală Sabina Legănaru, la Galeria CREART

„Conceptuală încă de la titlu, personala Sabinei Legănaru cu vernisajul în Săptămâna Mare este o expoziție dedicată sărbătorilor pascale, o fuziune între viziunea contemporană și tradiția sacră și, nu în ultimul rând, o incursiune în practica sa artistică desfășurată pe două direcții aparent divergente – pictura abstractă și iconografia ortodoxă. Cea din urmă, iconografia ortodoxă, în ale cărei taine și tehnici Sabina Legănaru a fost inițiată încă din liceu, nu este decât subtil prezentă în selecția de față, respectiv printr-un mic detaliu - faldurile veșmântului cristic. Prin «CTRL+S(oul)» suntem invitați, într-un context tot mai polarizat pe fiecare subiect, mai ales pe cele mai stringente (evoluția AI-ului, încălzirea globală, liderii politici, starea socio-economică), să salvăm, pentru a putea accesa pe viitor din memorie (fie cea internă sau cea colectivă), fragmente de iluminare!” – Ana Daniela Sultana  

„Mitul unor edificii” – solo show Theodor Grigoraș, la Arbor.art.room

„Teorii recente afirmă că timpul nu este liniar și că trecutul, prezentul și viitorul coexistă. Simbolurile arhitecturale și culturale pe care le revendică Theodor Grigoraș în selecția de față ne duc într-o călătorie în timp, în care ipoteze cosmogonice se suprapun peste repere ale actualității, fie că e vorba despre evoluția omenirii (în lucrarea în care metafora Alungării din Paradis fuzionează cu Odiseea spațială a lui Kubrick), despre descoperiri științifice (cum întâlnim în seria de personaje cu mai multe mâini, asemeni unor zeități hinduse - o referință la statuia lui Shiva de la CERN din Elveția) sau despre divertismentul exacerbat (simbolizat prin Cupa Campionilor). Arhetipurile din «Mitul unor edificii» - Arcul de triumf, Turnul din Arcana Majoră a Tarotului, reprezentarea lui Shiva, șarpele - transpuse prin filtrul stilistic al artistului, trimit la ideea de transformare, o temă centrală în pictura lui Theodor Grigoraș. Nimic nu stă pe loc, totul este într-o continuă schimbare, iar noi suntem interconectați și influențați de ceea ce ne înconjoară, de la lumină, culoare, formă, amplasament al obiectelor în spațiu, acustică, până la prezența ori absența plantelor și a materialelor organice din habitatul nostru. Edificii create ori imaginate de om accesează prin joc vizual, (re)configurator, punerea în scena (i)realului a unor mitologii urbane ori subiective, într-o cercetare în care simbolul devine pretext pentru narațiuni plastice și interioare.” – Ana Daniela Sultana

„Timpul celorlalți” – solo show Mihaela Moldovan, la Galeria CREART

„Pornind de la tehnici folosite de elevi la ora de lucru manual în comunism, Mihaela Moldovan ne oferă în acest solo show un concept vizual cu mai multe perechi binare. Țesătura din hârtie în contrast alb-negru devoalează din perspectivă feministă raportul dintre artele aplicate și cele «majore», dintre realitatea trăită și cea imaginată, dintre ritmul cotidian și cel casnic, dintre timpul utilitar și cel al creației ori dintre timpul personal și cel dedicat celorlalți. Totodată, această selecție revizitează perspective identitare din toposul autohton aflate la intersecția dintre introspecția personală și memoria socială, respectiv dintre experiența comună și ieșirea din tipar prin actul creației. Fie că țese narațiuni în fir textil (precum instalațiile asemeni unor milieuri supradimensionate) sau în hârtie (precum lucrările de față), practica artistică actuală a Mihaelei Moldovan se concentrează pe gesturile repetitive ce pot fi revendicate antropologic ori ideologic, în sensul unui feminism subtil-subversiv.” – Ana Daniela Sultana

Solo show Tudor Stancu, la Galeria CREART

„Fascinați de libertatea de expresie a copiilor sau, mai de grabă, mizând pe abordarea degajată și sinceră a acestora, artiști precum Jean Dubuffet sau Jean-Michel Basquiat și-au dezvoltat propriul stil în pictură inspirat de limbajul plastic al copiilor, asigurându-și fiecare locul său în istoria artei. Avioanele și bărcuțele din instalația lui Tudor Stancu trimit tocmai la această estetică și la imaginarul artistului care își găsește inspirația prin reconectarea cu jocul, prin explorarea fără reguli și preconcepții a suprafeței de lucru sau a spațiului expozițional. Solo show-ul împrumută titlul de la lucrarea omonimă a lui Tudor Stancu având ca motto/notă explicativă «Repurposing childhood dreams into art using materials from the toys of adulthood». Remarcăm în selecția de față un dialog necenzurat între forme și texturi, între geometrii subiective și obiecte descărcate din subconștient. Puntea dintre virtual și structurile ce capătă contur și sens eliberator este trecută când cu rezolvări arhitecturale, când cu ingeniozitate ludică.” (Ana Daniela Sultana)
spot_img

Dialogul de carte

”Confuzia e la cote amețitoare. Poate ar trebui să luăm un moment de respiro, să deschidem o carte de poezie la întâmplare și să...

T.V.: În „Totem”, cruzimea și vânătoarea capătă sens ritualic, iar lectura este, trebuie să recunosc, hipnotică și încântător de bine acordată cu ce promite titlul volumului. În ce măsură consideri că poezia poate fi un mod de a exorciza violența lumii în care trăim? O.P.: Poate în aceeași măsură în care un poet își exorcizează propria violență (pe care o dobândise în mod natural) prin transpunerea ritualică în interiorul și intimitatea poeziei concepută în acest scop – de a exorciza, de a îmblânzi spiritele; o poezie orientată ideologic într-o direcție agresivă putând, dimpotrivă, să le agite sau să le tulbure. Contează direcția, ideea și starea pe care ți le imprimă poezia, dar sunt cazuri în care o poezie calmă, zen nu poate să tempereze demonii lăuntrici, la fel ca o melodie care vine parcă din altă dimensiune, pacifistă și eliberatoare, și care totuși nu reușește să te transporte acolo. Și există reversul medaliei, atunci când o poezie crudă, viscerală reușește să domolească cei mai feroce demoni lăuntrici. Poezia, la fel ca orice formă de artă, e capabilă să-ți răpească în anumite clipe spiritul și să-l facă prizonier de bunăvoie într-o lume fascinantă în care parcă renaști. Se spune că atunci când armele vorbesc, muzele tac, însă eu cred că cea mai bună armă de a face armele să tacă sunt chiar muzele – poezia, muzica, teatrul, artele în general; ele pot să transpună omul în starea sa de grație, care îl scoate din zona imundă a violenței și cruzimii. Ca într-un ritual în care poezia îl „vânează” pe om pentru a-l cuceri și a-i anihila violența. Trăim vremuri în care cruzimea și violența sunt aproape de apogeu, în care poate izbucni dintr-un simplu capriciu un război nuclear fatal, iar dictatorii sunt aclamați ca făcători de pace. Confuzia e la cote amețitoare. Poate ar trebui să luăm un moment de respiro, să deschidem o carte de poezie la întâmplare și să citim. Atât.

Studioul de carte

O carte relevantă pentru perioada electorală: „Scurtă istorie a lumii in 50 de minciuni”

„Scurtă istorie a lumii in 50 de minciuni” este o carte care pe de o parte vă va aduce zâmbetul pe buze când veți vedea cum au mințit unii oameni importanți doar pentru a da mai bine în ochii altora, de exemplu, sau cum autori celebri se țineau de șotii prin presa vremii. Dar veți vedea și cum alte minciuni, răspândite la scară largă, au făcut ca unele grupuri etnice sau minorități să fie oropsite secole întregi sau unele personalități istorice să fie reținute nu pentru ceea ce au făcut bun, ci pentru niște incidente ale vieții private, pentru care au fost făcute, pe nedrept, responsabile. Iar alte minciuni au provocat chiar întorsături dramatice ale istoriei. Poate că nu întâmplător Natasha Tidd alege lumea politică pentru a ne introduce în această istorie a minciunii subiectivă și ea, bineînțeles. „Scurtă istorie a lumii in 50 de minciuni”, de Natasha Tidd, a apărut la Editura Niculescu. Anamaria Spătaru a stat de vorbă cu Renata Roșu, redactorul cărții.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508