Recomandari
Dirijorul și clarinetistul vienez ANDREAS OTTENSAMER închide stagiunea ORCHESTREI DE CAMERĂ RADIO
Stagiunea ORCHESTREI DE CAMERĂ RADIO se încheie miercuri, 14 iunie 2023 (19.00), cu un invitat de marcă: dirijorul și clarinetistul vienez ANDREAS OTTENSAMER, în dublă ipostază, de solist și dirijor. Clarinetist principal al uneia dintre cele mai importante orchestre ale lumii – Filarmonica din Berlin – Andreas Ottensamer va dirija în stagiunea următoare ansambluri ca Tokyo Symphony Orchestra, Seoul Philharmonic, Orchestre Metropolitain Montréal ș.a. Programul serii de la Sala Radio cuprinde și lucrarea lui FELIX MENDELSSOHN ”Cântece fără cuvinte” – în aranjamentul pentru clarinet şi orchestră de coarde semnat chiar de Andreas Ottensamer. AgențiadecArte.r este partener media al evenimentului.
Recent Posts
...
- Dirijorul și clarinetistul vienez ANDREAS OTTENSAMER închide stagiunea ORCHESTREI DE CAMERĂ RADIO
- Turneul Național „Vibrations” încheie călătoria muzicală în capitala României
- Arheologia otomană în România dezbătută de specialiștii din regiune la Universitatea de Vest din Timișoara
- ,,Mythos – artă și mitologie”: lucrări semnate de elevii de la arte din Chișinău, inspirate din mitologia greacă, într-o nouă expoziție la Arbor.art.room
- Invitație la vernisajul unei expoziții inedite – „Aman în vizită la Aman”
- ”Prietenii din Ograda Încrederii”, de Simona Ioniță
- Întâlnire cu Ioan T. Morar la Cărtureşti Verona: ”Provence, ţinutul secret”
La Țintă!
Povești de prin auzite ori filmate în direct
Vândut de marketingul neuronal ca ”un puternic roman de familie”, noua construcție romanescă a Gabrielei Adameșteanu – ”Voci la distanță”, apărută, în 2022, la Polirom, e o excelentă și seducătoare polifonie stilistică despre singurătate, exilul interior și despre fețele pierzătoare ori câștigătoare ale exilaților din geografia politică a Estului. Eroina naratoare, Anda Dragomir, o doctoriță pensionară care își rememorează viața trăită și viața visată, din comunism până la venirea pandemiei și a războiului din Ucraina, apelează la ingrediente narative clasice ori postmoderne, de la povestirile de prin auzite până la cele filmate în direct de curiozitățile ori indiscrețiile personajelor sale. Nu întâmplător, formarea și deformarea amintirilor se fac prin intermediul unor notații de jurnal ori prin relatările unor povestiri spuse la telefon ori dezvăluite la un restaurant de lux pentru turiștii străini din epoca Nicolae Ceaușescu. Rolul acestor cioburi de povești, sparte, adunate ori recompuse de memoria mereu versatilă a personajelor care intră și ies din pliurile istoriei, este de a (re)stabili distanța dintre confuzia memoriei și a istoriei.
Socoteala de acasă nu se culcă cu cea din tîrg
Cristina Chira (unul dintre pariurile mele pentru viitorul literaturii române) a debutat de cîteva zile, la Polirom. „Raluca nu s-a culcat niciodată cu Tudor”* e un titlu care nu te lasă indiferent, deși nu e chiar cel care la care te-ai fi așteptat după ce deschizi cartea. În același timp, e foarte exact, ca o definiție de tipul mise-en-abîme a întregii cărți. Cîți dintre noi nu încercăm să reparăm trecutul neconvenabil? Cîți nu ne petrecem zile și ani să reparăm greșelile trecutului, punînd creierul la muncă?
La o primă vedere, cartea de povestiri a Cristinei e despre fete și femei înconjurate de singurătate și nesiguranță. Un volum feminist, ar spune un prost cititor. Un ideolog, mai ales, s-ar revolta: femeile volumului nu sînt puternice, învingătoare, pe soartă stăpîne, dar nici victime sigure, strivite de o societate sexistă și opresivă. O să rîdeți: au dreptate. Și cititorul simplist, și ideologul. Autoarea izbutește să-și ascundă admirabil personalitatea și punctele de vedere, lăsînd la suprafață doar ceea ce poate fi văzut și descris. Chiar cînd scrie la persoana I, are inteligența, subtilitatea de a lăsa cititorului orice concluzie. Bună sau rea. Dar niciodată una inadecvată. Pentru că, încet, încet, poveștile sînt ale tuturor, ele sînt micile sau marile noastre eșecuri, niciodată mărturisite în public. Întîmplările neîntîmplate, gesturile și cuvintele care nu vin niciodată la timp, paradisul pierdut al împlinirii personale. Și, desigur, superbia învinsului.
Magul de la Kremlin și iraționalitatea puterii
Fascinant și frisonant totodată este romanul “Magul De la Kremlin”*, apărut în luna martie 2023 în limba română la Humanitas Fiction. Aproape imposibil de lăsat din mână, romanul demontează mecanismele puterii din Rusia din ultimii 30 de ani, și o face cu acuratețe istorică, deși autorul a ales modul ficțional, și cu îndrăzneală, căci, după cum spune personajul central al romanului: „Puterea este ca soarele și ca moartea, nu poate fi privită în față. Mai cu seamă în Rusia”.
„Magul de la Kremlin este un roman în același timp rece și fierbinte, ca un pahar plin ochi cu vodcă”, scrie France Inter. Autorul său pare să fi fost un vizionar, scriindu-l în pandemie. Această poveste rusească a stârnit un asemenea interes, un asemenea val de apreciere și totodată atâtea controverse încât a urcat imediat în topul vânzărilor din Franța, unde a apărut la Gallimard în 2022, fiind predată editurii în 2021. Dar extraordinar este că acest debut în ficțiune a lui Giuliano da Empoli, autor cu origini italo-elvețiene, născut în 1973 la Neuilly- sur-Seine, a obținut Marele Premiu pentru Roman al Academiei Franceze și Premiul Honoré de Balzac și a ajuns până în selecția finală a prestigiosului premiu Goncourt.
Sindromul Monte Cristo
Cînd contele de Monte Cristo se hotărăște să se răzbune pe cei din cauza cărora a stat 20 de ani în temniță, el pleacă de la premisa că era nevinovat. Or, nu-i tocmai așa. Chiar dacă foarte tînărul căpitan de corabie, Edmond Dantès, e trimis la pușcărie de procurorul Villefort, fără judecată, după ce-l și asigură că nu comisese nici un delict. Amicul său din temniță, abatele Faria, deținut politic, e cel care îl luminează, reconstituind faptele. Doi dintre marinarii de pe corabie, Danglars și Fernand Mondego, l-au turnat la procuratură. Cei doi știau de scrisoarea prin care Napoleon, exilat pe insula Elba, punea la cale un complot, pentru a se întoarce pe tron. Mesagerul scrisorii ar fi trebuit să fie căpitanul corăbiei Leclère. Dar cum căpitanul cade la pat, îi încredințează comanda corăbiei și scrisoarea inocentului Edmond, apoi, firește, moare. Dantès, de cuvînt, livrează scrisoarea destinatarului, care e tatăl procurorului Villefort.
Orice, dar cu puțin AI!
Mulți dintre scriitori și artiști au mușcat momeala întinsă de firul nevăzut al piariștilor și al dezvoltatorilor de mașinării de inteligență artificială, luând (pe bună dreptate) în derâdere robotul ori chiar mai mult adăugând informații gratuit, atât de mult dorite de chatbot-uri. Așa cum au dezvăluit simpli utilizatori de rețele sociale și jurnaliști de investigație de la importante ziare internaționale, există o strategie conform căreia cei care administrează astfel de mașinării ”inteligente” angajează răspândaci din Kenia ori din țările lumii a treia, plătiți, cei mai mulți dintre ei, cu 2 dolari americani pe oră, ca să asocieze și să eticheteze pe web și pe rețelele sociale exact fragmentele care iau în derâdere ”inteligența” chatbot-urilor.
Momeala făcută să răzgâie orgoliul multor autori a fost prinsă și multiplicată pe gratis. Informații de primă mână, oferite la liber cât ai spune AI, au ajuns exact la cei care doresc să le aibă. Mașinăriile dezvoltă, din bube, mucigaiuri și noroi virtual, un soft care să le facă mai ”inteligente”, adăugând în memoria lor miliarde de fețe (ne)scrise ale cunoașterii umane. Totul fără bani și, mai ales, cu materialul clientului! Orice, dar cu puțin AI, devine nu doar o chestiune de a hrăni roboți, ci, în primul rând, o mare problemă de etică!
Îi provoc pe doi buni cunoscători ai domeniului, politicieni în același timp, e vorba de Sebastian Burduja (PNL) și Alexandru Petrescu (PSD), să ne spună dacă au vreo idee despre felul în care statul român poate reglementa problemele juridice și etice pe care le provoacă dezvoltările din domeniul inteligenței artificiale.
Disperări austere
Anunțat de un grupaj consistent apărut în „Vatra” înainte de pandemie, cel mai recent volum al Letiției Ilea, un singur poem (Limes, 2022), a apărut de-abia de câteva luni, confirmând, dacă mai era nevoie, la douăzeci și cinci de ani de la debutul cu eufemisme, prezența statornică a unei autoare mai degrabă neglijate de critică. Și e păcat că-i așa: poetă care nu a scăzut nivelul, ba dimpotrivă – o văd într-o continuă, deși nespectaculoasă, evoluție –, traducătoare experimentată din franceză (limbă în care i-au apărut cinci cărți, cea mai recentă în 2021) și cadru universitar, Letiția Ilea nu ține să-și revendice zgomotos o poziție pe scena literară, deși ar fi mai îndreptățită decât alții să o facă.
”Curiozitatea mea e un balaur cu șapte capete care îmi aduce constant cărți în casă” Alina Purcaru a primit pe 15 ianuarie 2023 Premiul Cartea de poezie a anului 2022, în cadrul Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, pentru volumul de poezii ”Tot mai multă splendoare”, apărut la editura Cartier. ”La fel ca autoarea premiată în seara asta împărtășesc o inimă necâștigătoare, cum frumos spune ea, Rapid inimă necâștigătoare. Volumul conține și câteva poeme dedicate unui club de fotbal, ceea ce ar putea fi neobișnuit. Dar nu e vorba aici neapărat de un tip de atașament urban pe fiecare dintre noi și-l îngăduie, e vorba de un tip de fragilitate pe care Alina Purcaru nu-l pune pentru prima dată în pagină. Tot mai multă splendoare e cartea care câștigă, iată, anul acesta Premiul Cartea de Poezie a anului 2022, dar vine cărând în spate și restul poeziei Alinei Purcaru, care de câțiva ani buni reușește să-și creeze un drum al ei dintr-o foarte elegantă formă de împachetare a spaimelor, a fragilității, a momentelor de tonus sau retractilitate, pe care de data aceasta a pus-o splendid într-o carte, care pentru inima mea de critic literar înseamnă mult, și pentru inima mea de rapidist înseamnă la fel de mult. Felicitări, Alina Purcaru!” a spus Cosmin Ciotloș în cadrul Galei.
În cadrul campaniei de promovare a laureaților Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, un proiect cultural finanțat de Ministerul Culturii, Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu Alina Purcaru.
”Sunt leneșă, ca și lumea fanariotă, scriu pe divan și uneori port cercei lungi” Doina Ruști a scris romane cu miză socială puternică, între care ”Fantoma din moară” (2008), ”Lizoanca” (2009), dar și trilogia ”fanariotă”, compusă din ”Homeric” (2019), ”Mâța Vinerii” (2017) și ”Manuscrisul fanariot” (2015). Cel mai recent roman al său este ”Paturi oculte” (2020), urmat de două volume de povestiri: ”Ciudățenii amoroase din Bucureștiul fanariot” (2022) și ”Depravatul din Gorgani” (2023). Cu 40 de titluri traduse în peste 15 limbi, inclusiv în chineză, Doina Ruști s-a bucurat de exegeze și de recenzii laudative în numeroase publicații internaționale. Printre cele mai recente traduceri se numără ediția a doua a romanului ”L’omino rosso” (2021, Roma), ”The Book of Perilous Dishes” (2022, Londra), ”Zogru” (2022, Marsilia). Printre altele, a primit Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor din România/2008 și Premiul ”Ion Creangă”, al Academiei Române/2009. Doina Ruști coordonează colecția Biblioteca de Proză Contemporană, la Editura Litera, este scenaristă și ține cursuri de scriere creativă la Universitatea din București. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu scriitoare Doina Ruști.
Cum și unde scrie Doina Ruști? Ce are în comun laboratorul său literar cu poveștile împărtășite?
Sunt leneșă, ca și lumea fanariotă, scriu pe divan și uneori port cercei lungi. Dar mai există și florinzii. Îi pomenesc aici, pentru că s-a vorbit puțin despre ei, deși erau atât de căutați în lumea fanariotă, fiind apreciați pentru culori, pentru muzică, pentru că se credea că aduc noroc și chiar că ghicesc viitorul. Se vindeau pe bani mulți și făceau parte dintre cadourile selecte. Florinzii ăștia erau niște păsări cântătoare, un fel de sticleți, semănând foarte bine cu sticleții mei, știi, ăia despre care se spune că fiecare și-i are pe-ai lui. Ai mei fac previziuni și sunt înnebuniți după papucei de mătase.
Turneul Național „Vibrations” încheie călătoria muzicală în capitala României Turneul Național „Vibrations”, eveniment muzical ce promovează muzica camerală și aduce în prim-plan talentele de excepție ale tinerilor muzicieni români, se apropie de momentul final. După o serie de concerte de succes desfășurate în mai multe orașe din țară, Turneul se pregătește să își încheie călătoria într-un mod spectaculos și emoționant. Primul concert al Turneului Național „Vibrations” a avut loc la Timișoara, oraș desemnat Capitală Culturală Europeană, oferind publicului o experiență muzicală de neuitat. Acum, se conturează momentul culminant al acestui eveniment, în care vibrația muzicii va ajunge în inima Capitalei României.
Ultimul concert al Turneului Național „Vibrations”, al VII-lea, va avea loc marți, 13 iunie 2023, de la ora 19.00, în prestigioasa sală de concerte a Ateneului Român. Acest moment marchează un arc impresionant peste timp și spațiu, reunind sub același acoperiș pasiunea și virtuozitatea muzicienilor participanți, precum și bucuria publicului prezent.
RECONCILIERE – expoziție personală Maia Ștefana Oprea, la Galeria CREART Expoziția personală RECONCILIERE a Maiei Ștefana Oprea este „o potențială conversație legată de respectul pentru istorie și nevoile ecologice ale lumii noastre prezente și viitoare, în care plasticul se împrietenește cu materia organică și dezvăluie un proces de creație continuu, iar forma pur și simplu se hibridizează, invadează, propagă organic alte materii și spații, ca o pseudo-vegetație.” (Maia Ștefana Oprea)
RECONCILIERE este, în același timp, și despre relația materialelor pe care Maia Ștefana Oprea le utilizează în lucrările sale; pe de o parte avem plastic și diverse materiale sintetice, pe de altă parte avem plante și derivate din acestea, din grădina sa: iederă, salcie, viță de vie, nuci, trandafiri, paie, lemn, rumeguș, cenușă.
MORPHOGENETIC INDUSTRY, eveniment conex denumit după pictura cu același titlu semnată de Maia Ștefana Oprea și expusă la Galeria AnnArt, constă într-un live drawing pornind de la plantele care cresc în grădina artistei. Cu această ocazie, Maia Ștefana Oprea ne prezintă al său life project: Grădina Ideilor și producția rezidențelor artistice Tout- va- bien pe care aceasta le organizează la Nucșoara, în jud. Argeș.” (Ana Daniela Sultana)
”Prietenii din Ograda Încrederii”, de Simona Ioniță La editura Cartea Ta (Oradea, 2023) a apărut cartea ”Prietenii din Ograda Încrederii”, de Simona Ioniță. Ilustrații și copertă: Lucian Grădinariu. Cartea conține formule magice pentru controlarea fricii.
Curioasă și isteață, Ema descoperă în Ograda Încrederii o lume fascinantă. Ea leagă prietenii și găsește soluții pentru încercările prin care trece la vârsta ei. În Ograda Încrederii trei dintre animalele domestice au darul vorbirii și transformă întâlnirea cu Ema într-o aventură a cunoașterii. Nanu Curcanu’, Luța Pisicuța și Pușa Purcelușa dezvăluie formulele magice care i-au ajutat să-și controleze fricile și anxietățile. Numele personajelor formează acronimul NLP, o abordare psihologică ce poate susține copiii să interpreteze pozitiv situațiile externe. Cei mici întâlnesc în această poveste prieteni care îi sprijină să-și dezvolte încrederea în sine, empatia, dar și să își gestioneze emoțiile și să ia decizii, iar părinții au un instrument eficient în transmiterea unor modele de comportament sănătoase.
Invitație la vernisajul unei expoziții inedite – „Aman în vizită la Aman” Muzeului Municipiului București invită publicul la vernisajul expoziţiei tematice „Aman în vizită la Aman”, eveniment care va avea loc joi, 8 iunie 2023, ora 17.00, la casa-atelier de artist din Strada C.A. Rosetti nr. 8.
Ineditul acestei expoziţii este dat de faptul că nu vor fi expuse lucrări din patrimoniul Muzeului Theodor Aman, ci picturi ale lui Theodor Aman care aparţin colecției Pinacotecii Muzeului Municipiului București. Unele dintre tablouri nu au fost niciodată prezente într-o expoziţie, cel puţin în ultimele decenii, astfel încât nu sunt cunoscute de publicul contemporan. În urma unui lung şi dificil proces de restaurare, lucrări revenite la viaţă vor putea fi admirate în locul creaţiei lor: atelierul lui Theodor Aman. AgențiadecArte.ro este partener media al evenimentului.
”Aluniș Eco LiterArt”, un proiect de rezidență de creație inițiat de Dan Mircea Cipariu și Mihai Zgondoiu Duminică, 11 iunie 2023, debutează prima ediție ”Aluniș Eco LiterArt”, un proiect de rezidență de creație și curatorial dedicat unor practici și viziuni artistice ecoart, experimente, intervenții și documentări artistice în spațiile din Aluniș Retreat și Aluniș Art Center, comuna Colți, județul Buzău, și în cele din Ținutul Buzăului, devenit oficial, din aprilie 2022, Geoparc internațional UNESCO. 3 artiști vizuali -Mălina Ionescu, Andreea Medar și Maia Ștefana Oprea -recunoscuți pentru practicile lor artistice de tip eco, și 3 poeți – Ioana Iuna Șerban, Florina Zaharia și Dan Pleșa – realizează în ateliere individuale și/sau comune, timp de 10 zile, opere vizuale și literare, pornind de la concepte eco, folosind materiale eco, urmând un mod de viaţă eco pe parcursul proiectului. În urma rezidenței vor fi prezentate două expoziții, în Centrul de Artă Aluniș și la Atelier 030202 din București, două sesiuni de lecturi publice, un fanzin și un video-art. Inițiatori și coordonatori: Dan Mircea Cipariu și Mihai Zgondoiu. Curator: Ana Daniela Sultana. ”Aluniș Eco LiterArt” este un proiect al asociației Euro CulturArt, cu sprijinul financiar al AFCN (Administrația Fondului Cultural Național), și cu susținerea Centrului de Artă Aluniș.
”Aluniș Eco LiterArt doreşte să configureze un public consumator de experimente vizuale și poetice şi să familiarizeze publicul țintă cu formule creatoare inovative şi experimentale. Dincolo de tehnici și materiale eco, ne dorim să exersăm un mod de a trăi eco, cu resurse naturale locale, cu energiile subtile pe care le emană sihăstriile de la Aluniș, cu celebrele așezăminte rupestre, numite Athos-ul românesc. Pentru că a fi artist ori poet e o artă (post)modernă de a fi sihastru în babilonia virtuală și consumeristă de azi pe mâine.”, a declarat scriitorul Dan Mircea Cipariu.
„Într-o lume super-tehnologizată, nevoia unor proiecte așezate ce au la bază o gândire și o practică ecologică este mai mult decât necesară. Aluniș Eco LiterArt aduce față în față poeți și artiști vizuali din generații diferite pentru a experimenta împreună în rezidența Aluniș Art Center din comuna Colți, județul Buzău.”, a declarat artistul vizual Mihai Zgondoiu.
AgențiadeCarte și Radio România Cultural sunt partenerii media ai proiectului.
