”Alt continent”, de Ghenadie Postolache, la Librăria din Centru

Recomandari

”Alt continent”, de Ghenadie Postolache, la Librăria din Centru

Joi, 2 februarie 2023, la ora 18.15, la Librăria din Centru (bd. Ștefan cel Mare, nr.126) din Chișinău, va avea loc lansarea romanului ”Alt continent”, de Ghenadie Postolache, apărut la Editura Cartier în colecția ”Rotonda”, coordonată de Emilian Galaicu-Păun. „Ghenadie Postolache este un profesionist al scrisului. O școală făcută la marii maeștri şi o mână care exersează permanent cu materiale dintre cele mai capricioase sunt argumentele necesare. Într-un alt sens, el este un lup singuratic al literaturii, fără a se încadra în vreun grup literar, fără a fi un scriitor-persoană publică. Un fel de sihastru, citindu-şi în chilia sa psalmii (cărţile religioase chiar sunt pe raftul întâi al bibliotecii personale) şi scriindu-și apocrifele, născute postmodernist din cărţi de religie, beletristică, istorie, filozofie…” (Mircea V. Ciobanu)

La Țintă!

Disperări austere Disperări austere

Anunțat de un grupaj consistent apărut în „Vatra” înainte de pandemie, cel mai recent volum al Letiției Ilea, un singur poem (Limes, 2022), a apărut de-abia de câteva luni, confirmând, dacă mai era nevoie, la douăzeci și cinci de ani de la debutul cu eufemisme, prezența statornică a unei autoare mai degrabă neglijate de critică. Și e păcat că-i așa: poetă care nu a scăzut nivelul, ba dimpotrivă – o văd într-o continuă, deși nespectaculoasă, evoluție –, traducătoare experimentată din franceză (limbă în care i-au apărut cinci cărți, cea mai recentă în 2021) și cadru universitar, Letiția Ilea nu ține să-și revendice zgomotos o poziție pe scena literară, deși ar fi mai îndreptățită decât alții să o facă.

Sinceritatea ca răzbunare Sinceritatea ca răzbunare

Mihai Radu e un prozator alert, iute, tăios, cinic și lipsit de speranță, cum e și personajul lui. Într-un fel, educația lui profesională (filosofia, jurnalismul și scenaristica) îl ajută să pună frînă sentimentalismului iscat de scena care deschide romanul. Un azil, anume „Conacul speranței”, își încheie existența comercial-binefăcătoare, iar bătrînii trebuie repartizați de urgență familiilor aparținătoare. Cum spun și în titlul de mai sus, personajul împrumută viziunea deconstructivă despre lume a scriitorului. Fraza lui Mihai Radu e doldora de cuvinte și expresii „frumoase” provenite din zonele suburbane secrete ale fiecăruia dintre noi. Nimic din lumea înconjurătoare, mai ales asta, a noastră, românească, nu scapă vivisecției. Dezvoltarea durabilă, ecologia pe bani grei, grija în stil occidental pentru oameni, comerțul cu amănuntul, sentimentele, relațiile, visele, viața, pînă la urmă și cîte și mai cîte sînt luate la refec, descompuse în părțile componente și, așa cum se întîmplă de fiecare dată cînd desfaci un mecanism, la remontare rămîn piese în plus sau care nu se mai potrivesc niciodată. Gîndurile personajului, replicile lui sînt, toate, expresia unei exasperări ultime, a unui om care nu-și mai găsește sensul existenței, în afara supraviețuirii. Singurul lucru care îi rămîne e sarcasmul.

Câștigătoare a premiului Young European Artist Trieste Contemporanea 2021, Luciana Tămaș prezintă „Ninna Nanna” la Studio Tommaseo din Trieste Câștigătoare a premiului Young European Artist Trieste Contemporanea 2021, Luciana Tămaș prezintă „Ninna Nanna” la Studio Tommaseo din Trieste

Vineri, 9 decembrie 2021, Studio Tommaseo (via del Monte 2/1, 34121) din Trieste (Italia) găzduiește vernisajul „Ninna Nanna”, expoziția personală a Lucianei Tămaș, câștigătoarea premiului Young European Artist Trieste Contemporanea 2021. Expoziția, curatoriată de Daniele Capra, reunește o serie de lucrări recente – în esență de natură sculpturală – ale artistei române. Acestea investighează granița subtilă dintre obiectele domestice cu care interacționăm în mod uzual și dispozitivele de competiție / război făurite pentru a ne confrunta în timpul diferitelor conflicte. Titlul expoziției face aluzie, într-o manieră parodică, la aspectele ce țin de blândețea și confortul domestic și de spațiile intime, doar aparent necontaminate de ostilitate. Expoziția este însoțită de un catalog, care va fi prezentat la o dată ulterioară. Acesta va cuprinde imagini ale lucrărilor expuse, precum și texte semnate de curator. Expoziția este deschisă publicului până vineri, 17 februarie 2023
Lucrările Lucianei Tămaș din cadrul expoziției sunt realizate din materiale reciclate și asamblate în manieră bricoleur; ele scot în evidență, într-un mod ironic, latura ofensivă ce se ascunde în obiectele cu care interacționăm în viața domestică. Tuburi de silicon, cârlige pentru haine, cărucioare de bagaje, resturi din lemn sau undițe de pescuit sunt combinate între ele și, private fiind de funcția lor inițială, devin instrumente de război inoperante (și totodată jucăușe). Rezultă rachete, mitraliere și false drone, realizate din lemn și din resturi de materiale. Acestea sunt metafore ale unui progres surd, pliat pe nevoile războiului și incapabil să realizeze o tehnologie cu adevărat umanistă.

Cele unsprezece lovituri (de șurubelniță) Cele unsprezece lovituri (de șurubelniță)

În urmă cu o lună, Mircea Pricăjan, redactorul șef al revistei Familia, scria cam așa: Primesc telefoane de la autori care vor să ne trimită cărțile lor la redacție. Îi întreb invariabil de ce fac asta, nu se găsește cartea în librărie? Și invariabil răspunsul e „nu”. Întregul tiraj e acasă la el/ea. Și-atunci întreb, pentru că n-am suflet: „Și noi de ce am scrie despre cărți care, de fapt, nu există?” Răspunsul lor subînțeles, prost articulat, v-ați prins care e. Pentru că e o carte genială.
Regimul cărților cu autofinanțare și autopublicare e unul ingrat. A apărut, de-a lungul anilor, o mică industrie editorială profitabilă, bazată pe convingerea victimelor-grafomani că sînt genii neînțelese. Cum spune Pricăjan, după ce autorul a comis un word, contactează o tiparniță, plătește, iar textul intră așa cum e redactat (prost), de regulă, făcută tot în Word, se tipărește și revine, firesc, în brațele nefericitului. De vîndut, nu le vinde, de împărțit, rude și prieteni nu-s destui etc. De aceea, și eu, ca și dl Pricăjan, nu citesc cărți care nu vin de la edituri cît de cît serioase, edituri care au bunul obicei de a citi și corecta manuscrisele, dîndu-le o formă de carte acceptabilă. Și cu asta, basta.

Lunga viață a romanelor populare cu mistere de tot felul Lunga viață a romanelor populare cu mistere de tot felul

Romanele franțuzești de aventuri din secolul 19, „romane populare”, cum li s-a zis mai tîrziu, uneori cu justificate intenții depreciative, s-au bucurat la noi de o consistentă trecere în epocă și mai tîrziu. De fapt, pînă în ziua de azi, cînd în locul edițiilor tipărite pe hîrtie ieftină de ziar, romanul popular se răsfață între coperte cartonate în librării și în chioșcurile de ziare.
În secolul 19, Misterele Parisului și romanele istorice ale lui Dumas-tatăl erau în vogă și printre cititori, dar și printre prozatorii autohtoni, care au localizat rapid aceste formule de succes. Pe urmele lui Eugène Sue, apar la noi în anii 60 și 70 ai secolului 19 Misterele Bucurescilor de George Baronzi, Mistere din Bucureşti de Ioan M. Bujoreanu și demult uitatul op, Misterele Ploescilor, al magistratului Demetru Gr. Georgian, Misterele românilor de Grigore H. Grandea, la care se adaugă Misterele căsătoriei de Constantin D. Aricescu și începutul de roman al lui Mihail Kogălniceanu, Tainele Inimii. În secolul 20, Sadoveanu își încearcă și el norocul cu romanul istoric de aventuri. De fapt, debutează ca romancier cu Șoimii pe care-l va relua la bătrînețe în Nicoară Potcoavă. Vor urma Neamul Șoimăreștilor, Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă și trilogia Frații Jderi, toate după modelul Dumas-tatăl, chiar dacă, și stilistic, și la construcție, formula romanului de aventuri nu i se potrivea lui Sadoveanu.

Blues-uri, nu vorbe! Blues-uri, nu vorbe!

Scriind la începutul lui 2015 despre poeții care debutaseră în volum în anul precedent, făceam observația că, în lipsa unor criterii și indicatori mai concludenți, editura unde îți publici prima carte rămâne – în contextul atomizării extreme a „peisajului” sau scenei poetice contemporane – un reper rezonabil ce te poate ghida în torentul de apariții ale unui an. Lucrurile nu s-au schimbat defel în timpul scurs de atunci și, printr-o curioasă întâmplare, trei dintre poeții care au publicat un prim volum cu receptare favorabilă și cu potențial de evoluție în 2014 au ieșit de abia în 2022 cu o a doua carte, girată de câte una dintre editurile care țineau capul de afiș și în deceniul trecut – Merlich Saia (cutia toracică) la Tracus Arte, Cătălina Matei (Iubirea pentru morți e cea mai mare) la CDPL și Ligia Pârvulescu (Intracranian) la Casa de Editură Max Blecher. În 2021 reveniseră, confirmând nezgomotos câte un prim pas mai puțin hotărât făcut tot acum opt ani, Emanuela Ignățoiu-Sora (Clinamen) la CDPL și Ioana Iuna Șerban (Un viitor care se potrivește trecutului) la Vellant.

”Curiozitatea mea e un balaur cu șapte capete care îmi aduce constant cărți în casă” ”Curiozitatea mea e un balaur cu șapte capete care îmi aduce constant cărți în casă”

Alina Purcaru a primit pe 15 ianuarie 2023 Premiul Cartea de poezie a anului 2022, în cadrul Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, pentru volumul de poezii ”Tot mai multă splendoare”, apărut la editura Cartier. ”La fel ca autoarea premiată în seara asta împărtășesc o inimă necâștigătoare, cum frumos spune ea, Rapid inimă necâștigătoare. Volumul conține și câteva poeme dedicate unui club de fotbal, ceea ce ar putea fi neobișnuit. Dar nu e vorba aici neapărat de un tip de atașament urban pe fiecare dintre noi și-l îngăduie, e vorba de un tip de fragilitate pe care Alina Purcaru nu-l pune pentru prima dată în pagină. Tot mai multă splendoare e cartea care câștigă, iată, anul acesta Premiul Cartea de Poezie a anului 2022, dar vine cărând în spate și restul poeziei Alinei Purcaru, care de câțiva ani buni reușește să-și creeze un drum al ei dintr-o foarte elegantă formă de împachetare a spaimelor, a fragilității, a momentelor de tonus sau retractilitate, pe care de data aceasta a pus-o splendid într-o carte, care pentru inima mea de critic literar înseamnă mult, și pentru inima mea de rapidist înseamnă la fel de mult. Felicitări, Alina Purcaru!” a spus Cosmin Ciotloș în cadrul Galei.
În cadrul campaniei de promovare a laureaților Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, un proiect cultural finanțat de Ministerul Culturii, Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu Alina Purcaru.

”În spatele interesului istoric e o curiozitate personală: vreau să mă hotărăsc ce să cred” ”În spatele interesului istoric e o curiozitate personală: vreau să mă hotărăsc ce să cred”

Ruxandra Câmpeanu a primit pe 15 ianuarie 2023 Premiul Tânărul Critic al anului 2022, în cadrul Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, pentru volumul ”Dincolo de regulile jocului”, apărut la Editura Corint. ”Iată că, după mai mulți ani în care critica literară tânără a părut, în ceea ce privește publicațiile, să intre într-o zonă de umbră, anul acesta am putut semnala contribuțiile semnificative a trei tineri autori. Cercetarea Ruxandrei Câmpeanu, la origine o teză de doctorat susținută sub îndrumarea profesorului Mircea Martin, e un studiu riguros, deopotrivă inovator și foarte bine documentat despre compromisul intelectual în istoria recentă, care adoptă un cadru sociologic, dar propune totodată exerciții de close reading, analize pe text care conduc la concluzii nuanțate, surprinzătoare. Recurgând deopotrivă la o bibliografie amplă, dar și la documente din arhiva CNSAS, autoarea abordează prob și curajos o problemă dificilă a istoriei criticii românești, punând întrebări și deschizând unghiuri importante de analiză, într-o cercetare ambițioasă”, a scris Andreea Răsuceanu despre cartea premiată.
Ruxandra Câmpeanu (n. 1988) lucrează în domeniul editorial, ca traducător și redactor. A absolvit Facultatea de Litere a Universității din București, a urmat un masterat în teoria literaturii și literatură comparată la aceeași facultate și un altul de traducere a textului literar contemporan la Facultatea de Limbi Străine. Din 2020, e doctor în filologie. ”Dincolo de regulile jocului” (Editura Corint, 2022) este volumul său de debut.
În cadrul campaniei de promovare a laureaților Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, un proiect cultural finanțat de Ministerul Culturii, Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu Ruxandra Câmpeanu.

„Doctorul, dascălul și omul de cultură – Eugen Târcoveanu” „Doctorul, dascălul și omul de cultură – Eugen Târcoveanu”

Joi, 2 februarie 2023, ora 15.00, la Muzeul Memorial „Mihail Kogălniceanu” Iași, va avea loc întâlnirea cu prof. univ.dr.EUGEN TÂRCOVEANU. Evenimentul „Doctorul, dascălul și omul de cultură – Eugen Târcoveanu” este parte integrantă a proiectului „Salonul cu amintiri”, inițiat din anul 2022, de Asociația „Universul Prieteniei” Iași, în parteneriat cu Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași, în cadrul căruia au loc, lunar, întâlniri cu personalități culturale ieșene, care împărtășesc publicului, din amintirile și experiențele adunate de-a lungul anilor. În acest context, Tudor-Florin Moraru, de la clasa de pian prof. „Daniela Relea”, va susține un scurt recital. Proiectul „Salonul cu amintiri” este coordonat de Rodica Rodean, preşedintele Asociaţiei „Universul Prieteniei” Iaşi, gazda acestui eveniment fiind drd. muzeograf Mihaela Tudose. Organizatori: Asociaţia „Universul Prieteniei” Iaşi în parteneriat cu Complexul Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi – Muzeul Memorial „Mihail Kogălniceanu”. AgențiadecArte.ro este partener media al evenimentului.

Personală Georgian Bărbieru, la Galeria CREART Personală Georgian Bărbieru, la Galeria CREART

În mod tradițional, numele artistului se regăsește într-un colț al lucrării sale – ca semnătură, apare pe etichete în galerii și muzee ori poate fi insinuat printr-un tag, pe perete, în cazul unui mural. Având ca reper exemple internaționale de artiști vizuali consacrați, cu nume care au devenit deja brand-uri, Georgian Bărbieru face din propriul său nume subiectul expoziției MAKE A NAME. Titlul preia expresia în engleză, al cărei corespondent fidel în română este „a-și face un nume”. În acest fel, numele său apare scris cu litere de culori diferite, pe diverse fonduri, această repetiție inspirată de lettering și pop-art dând o cadență aparte selecției expoziționale, invocând, totodată, și tehnici de (neuro)marketing, mai mult sau mai puțin subliminale, de tipul celor care încurajează dependența de o marcă anume ori consumerismul compulsiv. Astfel, deși seria de lucrări cu litere a lui Georgian Bărbieru se revendică – cromatic și conceptual – unor practici artistice întâlnite la Alighiero Boetti, Damien Hirst sau Gerhard Richter, indirect, aceasta face trimitere și către preocupări ale sale mai vechi, legate de eco art sau de impactul oamenilor asupra mediului înconjurător. (Ana Daniela Sultana)

Idei în Agora: „Nebunie și justiție la români în secolele XVII-XX” Idei în Agora: „Nebunie și justiție la români în secolele XVII-XX”

Muzeul Municipiului București invită publicul la ”Idei în Agora”, marți, 31 ianuarie 2023, ora 18.00. Întâlnirea va avea loc la Casa Filipescu-Cesianu (Calea Victoriei 151). Octavian Buda va fi în dialog cu Sorin Antohi, pe tema: „Nebunie și justiție la români în secolele XVII-XX”. Intrarea este liberă. „«Giudețul nebuniei» este o culegere de studii care conturează un fel de «Medical History of Crime» în societatea românească. O istorie văzută prin prisma psihiatrilor, medicilor legişti şi juriştilor care au încercat în contextul epocii să găsească explicaţiile (adesea inexplicabile!) ale criminalităţii, sub toate formele ei. Pentru că, aşa cum spunea în 1913 medicul legist francez Alexandre Lacassagne, «mediul social este bulionul de cultură al criminalităţii, iar microbul este criminalul, un element ce nu capătă importanţă decât în ziua în care găseşte bulionul pe care îl face să fermenteze»” – Octavian Buda.

Daniel Jinga dirijează „Rigoletto” la Teatrul de Operă și Balet din Baku Daniel Jinga dirijează „Rigoletto” la Teatrul de Operă și Balet din Baku

Sâmbătă, 4 februarie 2023, ora 19:00, Daniel Jinga va dirija un spectacol extraordinar cu „Rigoletto” de Giuseppe Verdi pe scena Azerbaijan State Academic Opera and Ballet Theatre, din Baku. Distribuția reprezentației: Duke of Mantua – Nurlan Bekmukhamedov, Rigoletto – Evez Abdulla (Mannheim Opera Theatre), Gilda – Inara Babayeva, Maddalena – Sabina Vahabzade, Sparafucile – Ali Askerov, Monterone – Akram Poladov, Count Ceprano – Mahir Taghizade, Borsa – Fahmin Ahmedli, Marullo – Tural Agasiyev, Countess Ceprano and Giovanna – Nina Makarova. AgențiadecArte.ro este partener media al evenimentului.

Alina Purcaru, Raluca Boantă, Sașa Zare, Ruxandra Câmpeanu și Mihnea Bâlici, laureații Premiilor Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022 Alina Purcaru, Raluca Boantă, Sașa Zare, Ruxandra Câmpeanu și Mihnea Bâlici, laureații Premiilor Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022

Duminică, 15 ianuarie 2023, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare ”Carol I” din București (Calea Victoriei nr. 88), în cadrul unui eveniment multiart transmis în direct de Radio România Cultural, avându-i ca invitați speciali pe Mike Godoroja&Blue Spirit, au fost decernate Premiile Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2022. Pentru secțiunea Premiul Tânărul poet al anului 2022 au fost nominalizate cărți semnate de Mihnea Bâlici, Raluca Boantă, Gabriel Cărtărescu și Olga Ștefan. Pentru secțiunea Premiul Tânărul prozator al anului 2022 au fost nominalizate cărți semnate de Irina Anghel, Alexandru Bordian și Sașa Zare. Pentru secțiunea Premiul Tânărul critic literar al anului 2022 au fost nominalizate cărți și articole semnate de Ruxandra Câmpeanu, Victor Cobuz și Călina Părău. Premiul Cartea de Poezie a anului 2022 i-a fost acordat volumului ”Tot mai multă splendoare” de Alina Purcaru, apărut la editura Cartier. Ceilalți laureați sunt Raluca Boantă, Sașa Zare, Ruxandra Câmpeanu și Mihnea Bâlici.
Juriul Galei a fost format din trei critici literari: Bianca Burța-Cernat, Andreea Răsuceanu și Cosmin Ciotloș. Artistul vizual Mihai Zgondoiu a realizat afișul și diplomele Galei Tinerilor Scriitori. Producător: Anamaria Spătaru. Amfitrion: Dan Mircea Cipariu. Coproducător: Radio România Cultural.
Laureații de până acum ai Premiului Cartea de poezie a anului sunt Ion Mureșan (2011), Ioan Es Pop (2012), Liviu Ioan Stoiciu (2013), Dan Sociu (2014), Octavian Soviany (2015), Teodor Dună (2016), Nora Iuga (2017), Dan Coman (2018), Romulus Bucur (2019), Angela Marinescu (2020), Ruxandra Novac (2021) și Simona Popescu (2022).
Organizatorii Galei au fost Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române din București (director general: Ioan Cristescu), Biblioteca Centrală Universitară ”Carol I” din București (director general: Mireille Rădoi) și asociația EURO CULTURART (președinte: Dan Mircea Cipariu). Programul cultural Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2022 este finanțat de Ministerul Culturii. Partener: Opera Scrisă.ro-societate de gestiune a drepturilor de autor. Partener media: AgențiadeCarte.ro.

AVERTISMENT: Textele de pe această pagină web sunt sub protecţia dreptului de autor deţinut de autori şi AgenţiadeCarte.ro. Reproducerea totală sau parţială este permisă doar cu acordul scris al redacţiei!