<strong>Expoziție la Galeria Romană: ”Dragoș Morărescu, Centenar (1923 – 2023)”</strong>

Recomandari

Expoziție la Galeria Romană: ”Dragoș Morărescu, Centenar (1923 – 2023)”

Galeria Romană are plăcerea de a vă invita la un nou eveniment de excepție. Vineri, 6 octombrie 2023, începând cu ora 19:00, are loc vernisajul expoziției omagiale: ”Dragoș Morărescu, Centenar (1923 – 2023)”. Pe simeze vor fi expuse lucrări ce acoperă mare parte din perioada sa de creație (1947 – 1997) și care abordează multiple tematici recurente de-a lungul activității artistului. La deschiderea expoziției vor lua cuvântul curatorii acesteia, Cătălin Davidescu, istoric și critic de artă și Vladimir Bulat, istoric și critic de artă. Expoziția este însoțită de un catalog grafic al lucrărilor expuse, fiind deschisă în perioada 6 – 28 octombrie 2023, Galeria Romană, Bd. Lascăr Catargiu, nr 1, sector 1, București. AgențiadecArte.ro este partener media al evenimentului.

La Țintă!

Soarta de tot schimbătoare a unei reviste de cultură Soarta de tot schimbătoare a unei reviste de cultură

Să-și fi trăit traiul și mîncat mălaiul ziarele și revistele care apar pe hîrtie, de la noi? Judecînd după tiraje, cele mai multe de-abia își mai trag sufletul. Ritualul cumpărării ziarului de dimineață, la prima oră, a dispărut, I-a luat locul lectura presei pe net. Deschizi laptopul și citești, acasă, în tramvai sau la slujbă, dacă nu lucrezi de acasă. Succesul edițiilor electronice ale ziarelor se măsoară în laikuri, iar insuccesele presei tipărite în retururi, încît ca să nu dea faliment chioșcarii s-au apucat să vîndă și jucării plus tot soiul de fleacuri, pe care și le cumpără omul în trecere. Tirajele de sute de mii de exemplare au devenit legende.
Însă chiar și pe vremea cînd ziarele și revistele se vindeau bine, erau destule publicații cărora le mergea prost. Una dintre ele era revista Contemporanul care în anii optzeci ajunsese la un tiraj neglijabil după ce, într-o vreme, se bucurase de un succes fără egal. Directoratul revistei îi fusese încredințat în 1964 istoricului literar, universitarului și jurnalistului George Ivașcu, care fusese numit redactorul-șef al Contemporanului în 1955, după eliberarea sa din închisoare. Ivașcu făcuse gazetărie și în presa interbelică, știa cum se construiește o revistă și avea prestigiu. A scos Contemporanul din șabloanele sufocante ale presei de partid, atît cît se putea pe atunci, și a atras acolo scriitorii cei mai importanți ai vremii. Sub directoratul său tirajul revistei a trecut de 80.000 de exemplare.

PIF la 75 de ani, văzut de unul dintre desenatorii lui, graficianul român Mircea Arapu PIF la 75 de ani, văzut de unul dintre desenatorii lui, graficianul român Mircea Arapu

Îndrăgitul cățeluş PIF, la 75 de ani, este la fel de tânăr ca întotdeauna. În 2020, revista al cărei protagonist este a reapărut la chioșcurile de ziare, la inițiativa unui politician francez, Frédéric Lefebvre , fost purtător de cuvânt al lui Sarkozy.
Lefebvre este un “PIFofil” nostalgic, care mărturisea într-un interviu că, în copilăria sa, tatăl nu-l lăsa să-și cumpere revista pentru că era prea roșie, așa că s-a abonat pe ascuns și o primea la bunica. Indiferent de apartenența politică a publicației, PIF a creat adevărate pasiuni, mai ales în România comunistă, în care era sursă de încântare pentru copiii care trăiau într-o lume restrictivă, în care prea puține produse occidentale pătrundeau, dar și o bună motivație pentru ei de a învăța limba franceză.
Dar la curtea regelui PIF, după cum titrau cu ceva timp în urmă colegii de la România Liberă, există și un român. Este vorba despre graficianul Mircea Arapu. A intrat în redacția PIF prima dată în 1981. A publicat în revista PIF Gadget benzi desenate cu celebrele personaje, Arthur le Fantôme, PIF et Hercule, Placid et Muzo sau Panic Circus.

<strong>Cărți la jumătate de preț</strong> Cărți la jumătate de preț

totdeauna nu contează la ce anume se face reducerea. Cuvîntul în sine are o forță de atracție uriașă. Drept care dacă un magazin anunță o reducere la prețul tigăilor, aproape instantaneu apare o coadă imensă la ușa prăvăliei, coadă alcătuită în mare parte din persoane care n-ar avea nevoie de o tigaie nouă, dar nu rezistă ofertei.
La cărți însă situația se schimbă, uneori radical. Posibilul cumpărător inocent e suspicios în fața anunțului de reducere a prețului. Prima întrebare pe care și-o pune eventualul achizitor în inocența lui e ce se ascunde în spatele ofertei. Am văzut diverse reacții de pe fb după ce editura Polirom a anunțat că într-o anumită zi din septembrie reduce cu 50% prețul cărților din colecția biografii romanțate.
Din cîte știu colecția asta are mare trecere la cititori; vînzări mari, tiraje epuizate la anumite titluri. Deci obiectul ofertei sînt cărți de succes, nu din categoria celor care îmbătrînesc în depozite. Însă amatorul de reduceri care nu e la curent cu trebușoarele astea pune pe tirizia îndoielilor sale vreo experiență nefericită cu tigăile luate la superofertă cu reducerea de o zi a prețului cărților din pomenita colecție.

<strong>Gigi Căciuleanu a fost din nou Nocturn pe scena Teatrului Național din București</strong> Gigi Căciuleanu a fost din nou Nocturn pe scena Teatrului Național din București

La invitația Radio România Cultural, pe 11 septembrie 2023, la Teatrul Național din București, Gigi Căciuleanu a readus atmosfera Nocturnelor. A fost o călătorie emoționantă, de neuitat. În sală au fost artiști, prieteni care au văzut Nocturnele, dar și tineri pe care această evocare nu numai că nu i-a plictisit, ci chiar i-a fermecat.
Căci nu poți rămâne indiferent la talentul de povestitor și la umorul fin al uriașului Gigi Căciuleanu, nici la splendoarea dansurilor lui cu Miriam Răducanu care au fost proiectate pe ecran, unele dintre ele fiind prezentate în premieră. Dansul, “ca un fel de carne sfâșiată din tine”, după cum îl simțea coregraful pe atunci, dansul acela a păstrat toată emoția, puterea, eliberarea și le-a transmis sălii și acum.
La primul Nocturn, la propunerea lui Andrei Șerban, pe scenă a fost și actorul Virgil Ogășanu, care a spus monologul din Revizorul, de Gogol, cu un succes nebun. Monolog pe care nu l-a uitat și l-a reluat și la performance-ul din 2023. Același succes, căci marele actor și-a păstrat farmecul și forța interpretativă, iar textul, actualitatea. Vai, câte personaje din lumea noastră nu am văzut, din nou, în el!

Filme fără niciun buget, la umbra copacilor Filme fără niciun buget, la umbra copacilor

Când bunul Vlad Drăgoi mi-a scris acum vreo două săptămâni să mă întrebe dacă vin la un ceai la Londo mai pe seară, în primă fază am răspuns că nu cred că ajung, aveam în plan să merg la sală după job și cărasem echipamentul după mine; respect sala, a răspuns, plin de înțelegere, Vlad. Până la urmă tot ne-am întâlnit. Am întrebat cu ce ocazie prin București și mi-a arătat pe facebook lansarea antologiei La umbra copacilor de Abbas Kiarostami*, apărută recent la OMG. Și cine a tradus-o? am continuat eu cu întrebările. Eu am tradus-o – a zis Vlad. Nu mă uitasem prea atent la coperta micuță de pe ecranul telefonului, dovadă că abia mai târziu în seara aia, când altcineva a întrebat e despre filmele lui? am făcut legătura cu binecunoscutul regizor.
Așa am descoperit despre Kiarostami, cu siguranță mai cunoscut pentru filmele sale (între cele mai apreciate Unde este casa prietenului meu?, Viața merge înainte, Printre măslini, Vântul ne va purta sau Gustul cireșelor) că a scris și poezie.

Povești de prin auzite ori filmate în direct Povești de prin auzite ori filmate în direct

Vândut de marketingul neuronal ca ”un puternic roman de familie”, noua construcție romanescă a Gabrielei Adameșteanu – ”Voci la distanță”, apărută, în 2022, la Polirom, e o excelentă și seducătoare polifonie stilistică despre singurătate, exilul interior și despre fețele pierzătoare ori câștigătoare ale exilaților din geografia politică a Estului. Eroina naratoare, Anda Dragomir, o doctoriță pensionară care își rememorează viața trăită și viața visată, din comunism până la venirea pandemiei și a războiului din Ucraina, apelează la ingrediente narative clasice ori postmoderne, de la povestirile de prin auzite până la cele filmate în direct de curiozitățile ori indiscrețiile personajelor sale. Nu întâmplător, formarea și deformarea amintirilor se fac prin intermediul unor notații de jurnal ori prin relatările unor povestiri spuse la telefon ori dezvăluite la un restaurant de lux pentru turiștii străini din epoca Nicolae Ceaușescu. Rolul acestor cioburi de povești, sparte, adunate ori recompuse de memoria mereu versatilă a personajelor care intră și ies din pliurile istoriei, este de a (re)stabili distanța dintre confuzia memoriei și a istoriei.

”Adevărul are întotdeauna rost, pentru el nu există prea târziu și nici nu se prescrie” ”Adevărul are întotdeauna rost, pentru el nu există prea târziu și nici nu se prescrie”

Lucian Vasilescu (n. 1958) este poet şi jurnalist. A debutat editorial în anul 1995 şi, până la ”alcoforado. o poveste” (Editura Integral, 2023), a publicat 11 volume de poezie şi unul de dialoguri cu personalităţi ale vieţii culturale şi politice româneşti.
În 2020, pornind de la un scenariu-colaj pe versurile sale, Teatrul Naţional Radiofonic a difuzat piesa ”Viaţa dăunează grav sănătăţii”, un spectacol realizat de regizotul Gavriil Pinte.
Un an mai târziu a scris textele pentru opera rock ”Cazul Tudor Vladimirescu”, pusă în scenă de acelaşi regizor la Teatrul Dramatic Elvira Godeanu din Târgu Jiu.
Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu scriitorul Lucian Vasilescu.

– Despre „alcoforado. o poveste” spui că e ultima ta călătorie editorială. Cititorii lui Lucian Vasilescu speră că declarația asta e o metaforă, că orice carte poate fi ultima. Ori e vorba de un pact nenegociabil cu tine însuți?
– Povestea asta (că nu-mi place să-i spun roman) chiar este ultima carte pe care o public. Nu este nicio metaforă. Este o penitență pe care mi-am impus-o mie însumi. Pe de altă parte, când am început să public a fost decizia mea (și desigur, a editorilor mei). La fel și acum, când mă opresc: este tot decizia mea. Simt că a venit vremea (și, mai ales, vremurile…) să pun punct. A fost o călătorie tare frumoasă și le mulțumesc tuturor celor care m-au însoțit.
Totodată, am crezut (și cred și acum) că literatura este sau, mă rog, ar trebui să fie un fel de a scrie complementar unui fel de a fi. Așadar, voi rămâne același, cu bunele și cu mai puțin bunele mele. Voi continua să scriu, însă doar pe dinăuntru. Adică fix așa cum făceam înainte de a publica prima mea carte.
Mă bucur că mă opresc aici, cu „alcoforado. o poveste”, o carte pe care mi-am dorit-o mult și pe care am purtat-o cu mine, nescrisă, vreme de 40 de ani.

<strong>„Cred că, dincolo de localizarea specifică a unui regim despotic, povestea asta a revoltei și a căutării unui spațiu mai bun de trăit este valabilă și astăzi”</strong> „Cred că, dincolo de localizarea specifică a unui regim despotic, povestea asta a revoltei și a căutării unui spațiu mai bun de trăit este valabilă și astăzi”

Dan Pleșa este editor, scriitor și jurnalist cultural. A absolvit Academia de Teatru și Film –specializarea scenaristică și critică de film. A activat în presă și peste zece ani la o casă de discuri ca producător. Se numără printre fondatorii editurii Vellant și al revistei de proză scurtă „iocan” – singura revistă de proză scurtă din România care apare în format tipărit. A publicat poezie în diverse periodice și în volumele: ”Marfă” – (antologie de grup) 1996 (împreună cu Bogdan O Popescu, Dan Mircea Cipariu, Sorin Gherguț și Florin Dumitrescu), ”Marfă reîncărcată” (antologie de grup) 2011 (împreună cu Bogdan O Popescu, Dan Mircea Cipariu, Sorin Gherguț și Florin Dumitrescu). Proză scurtă publicată în antologiile ”Prima dată” și ”Cum iubim”, și în volumul de autor ”Povești de dragoste și neputință” – Editura Vellant 2019. ”Miere neagră” este debutul lui în roman. Anamaria Spătaru a dialogat, în exclusivitatea pentru AgențiadecArte.ro, cu scriitorul Dan Pleșa despre romanul ”Miere neagră”.

POETIC PODCAST, singurul podcast destinat exclusiv poeziei, revine cu 10 episoade noi  POETIC PODCAST, singurul podcast destinat exclusiv poeziei, revine cu 10 episoade noi 

Primul episod din 2023 al singurului podcast dedicat exclusiv poeziei, Poetic Podcast, a fost lansat de Asociația 7 ARTE, în data de 1 octombrie 2023.
Seria de 10 podcasturi cu poete și poeți contemporani, realizate și moderate în 2023 de Gabriela Feceoru face parte dintr-o campanie complexă de promovare a poeziei contemporane, numită #POEZIE4D, inițiată de către Asociația 7 ARTE, cu sprijinul unei cofinanțări din partea Administrației Fondului Cultural Național, AFCN.
Conceptul Poetic Podcast, dedicat exclusiv poeziei, aparține Asociației 7 ARTE și presupune realizarea unor serii de 10 episoade, după care realizatoarea/realizatorul se schimbă.

„Premoniția unei catastrofe” de Nadia Pronina, la Arbor.art.room „Premoniția unei catastrofe” de Nadia Pronina, la Arbor.art.room

Precum artiștii și scriitorii europeni care acum mai bine de un secol, înainte de izbucnirea Primului Război Mondial, au prevestit în lucrările lor marea conflagrație, tot astfel, Nadia Pronina, în expoziția de față ne oferă „premoniția unei catastrofe”. Un cutremurător solo show al unei artiste cu o biografie fascinantă (născută la Kiev, crescută la Chișinău și stabilită în prezent în Franța, unde s-a refugiat după primele săptămâni de război din Ucraina, pe care le-a petrecut în Kievul asediat), „Premoniția unei catastrofe” prezintă o serie de lucrări de pictură și animație video, pe care Nadia Pronina le-a realizat chiar înainte de invazia rusă fiind, totodată, și singurele pe care le-a luat cu ea când a părăsit meleagurile natale. Un detaliu subtil din pictura artistei care poate susține ipoteza a ceea ce Jung numește în „Cartea roșie” o „precogniție a unui eveniment colectiv” poate fi felul în care sunt dispuse personajele din lucrările sale expuse la București; acestea se regăsesc în mod exclusiv în grupuri, sunt ansambluri umane aflate în diferite ipostaze, în interacțiune, în cădere, culorile predominante fiind roșul și negrul. Mai concludentă, însă, decât această impresionantă serie de pictură în ipoteza precogniției este animația video care, cu ritmurile și versurile sale imprimate de cei de la Radiohead (Ful Stop), ne dau măsura unei imense tragedii colective și personale. – Ana Daniela Sultana, curator

Ionel Cinghiță – încă un nume înscris în galeria ”Amintirilor necesare” Ionel Cinghiță – încă un nume înscris în galeria ”Amintirilor necesare”

Galeria Pygmalion devine casă bună pentru încă un exercițiu esențial de memorie culturală. Proiectul „Amintiri necesare” recuperează de această dată numele unui sculptor timișorean: Ionel Cinghiță. Expoziția care aduce în fața privitorilor sculpturi, dar și schițe semnate de artist, își deschide porțile miercuri, 4 octombrie 2023, la ora 18.00. Despre artist și creația sa va vorbi la vernisaj conf.univ.dr. Gabriel Kelemen. Expoziția stă pe simeze până în 27 octombrie.
Ionel Cinghiță s-a născut la Timișoara în martie 1946 și a absolvit Facultatea de Arte din cadrul Universității Timișoara (promoția 1968). Începuturile sale artistice coincid o scurtă carieră de profesor la școala din Jurilovca, județul Tulcea, perioadă care îi marchează însă profund cariera: „Natura Dobrogei, a oamenilor săi aspri a însemnat pentru sculptor o școală a vieții de o mare complexitate. Paradoxal pentru orizontalitatea acelui peisaj de câmpie, el a imaginat, acolo, primele sale sculpturi ca un fel de înălțare a plenității monotone, a câmpiei și a mării. – scria Ion Arieșanu, în 1977, în revista ”Orizont”.

<strong>În premieră HE FLEW AHEAD – KARL SCHWANZER de </strong> <strong>Max Gruber în România</strong>. <strong>Seară de film documentar CSweek la Goethe Institut</strong> În premieră HE FLEW AHEAD – KARL SCHWANZER de  Max Gruber în România. Seară de film documentar CSweek la Goethe Institut

Miercuri, 4 octombrie 2023, la Goethe Institut, începând cu ora 18.00, publicul este invitat la o seară specială de film documentar, cu focus pe arhitectură, în premieră HE FLEW AHEAD – KARL SCHWANZER de Max Gruber, susținut de BMW România, 2038 HERE IS HOW, susținut de Goethe Institut și UADFASHIONFILM, cu sprijinul Departamentului Modă-design vestimentar UAD Cluj-Napoca, Promoția 2023. AgențiadecArte.ro este partener media al evenimentului.

Ateliere de lectură și scriere creativă la Casa Sf. Iosif din Odorheiu Secuiesc Ateliere de lectură și scriere creativă la Casa Sf. Iosif din Odorheiu Secuiesc

Între 15 septembrie 2023 și 7 octombrie 2023, la Așezământul Casa Sf. Iosif – aşezământ de ocrotire şi îngrijire a copiilor defavorizați, situat în Odorheiu Secuiesc, județul Harghita, se desfășoară prima secvență a proiectului ”Mens Sana in Corpore Sano”, realizat de Fundația Universitară ”Carol I” din București și finanțat de Secretariatul General al Guvernului prin Serviciul Dezvoltare Comunitară din cadrul Direcției Generale Guvernare Deschisă, Relații Publice și Cooperare.
Scriitorul Dan Mircea Cipariu a coordonat atelierele de lectură și scriere creativă, în urma cărora a selectat 19 școlari și liceeni cu poeme pentru antologia atelierelor, poeme publicate de AgentiadeCarte.ro și care vor fi premiate de un juriu format din conf.univ.dr. Mireille Rădoi, președinta Fundației Universitare ”Carol I” din București, prof.univ.dr. Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române din București, și scriitorul Dan Mircea Cipariu.
”Împreună cu Ioan Cristescu am realizat ateliere de lectură și scriere creativă la Casa Sf. Iosif din Odorheiu Secuiesc. Dincolo de tehnici și de construcții literare, rămâne pentru elevii și adolescenții cu care am lucrat o inocență de a privi lumea și geografiile interioare prin lentilele lecturilor și cele ale scrisului ca terapie și ca modalitatea de a ordona gânduri, gândiri și idei.”, a declarat Dan Mircea Cipariu.
Programul ”Mens sana in corpore sano”, ediția a II-a, 2023, este un program umanitar, comunitar, de educație, cultural și artistic, prin care copii și adolescenți defavorizați din trei școli aflate în comune diferite ale județului Giurgiu și din Așezământul Casa Sf. Iosif – aşezământ de ocrotire şi îngrijire a copiilor defavorizaţi, situat în Odorheiul Secuiesc, județul Harghita – urmează cursuri de scriere creativă, artă plastică, actorie, muzică și de educație fizică, prin care dobândesc noi competențe în exprimarea creativității literare, vizuale, actoricești și muzicale și, de asemenea, realizează o proiecție identitară (stima de sine) pozitivă și sănătoasă, achiziții noi cu ajutorul cărora ei vor putea să se confrunte mai ușor cu problemele vieții.
Partenerii media ai proiectului sunt Radio România Cultural, Cațavencii, Observator cultural și AgențiadeCarte.ro.

AVERTISMENT: Textele de pe această pagină web sunt sub protecţia dreptului de autor deţinut de autori şi AgenţiadeCarte.ro. Reproducerea totală sau parţială este permisă doar cu acordul scris al redacţiei!