Precum artiștii și scriitorii europeni care acum mai bine de un secol, înainte de izbucnirea Primului Război Mondial, au prevestit în lucrările lor marea conflagrație, tot astfel, Nadia Pronina, în expoziția de față ne oferă „premoniția unei catastrofe”. Un cutremurător solo show al unei artiste cu o biografie fascinantă (născută la Kiev, crescută la Chișinău și stabilită în prezent în Franța, unde s-a refugiat după primele săptămâni de război din Ucraina, pe care le-a petrecut în Kievul asediat), „Premoniția unei catastrofe” prezintă o serie de lucrări de pictură și animație video, pe care Nadia Pronina le-a realizat chiar înainte de invazia rusă fiind, totodată, și singurele pe care le-a luat cu ea când a părăsit meleagurile natale. Un detaliu subtil din pictura artistei care poate susține ipoteza a ceea ce Jung numește în „Cartea roșie” o „precogniție a unui eveniment colectiv” poate fi felul în care sunt dispuse personajele din lucrările sale expuse la București; acestea se regăsesc în mod exclusiv în grupuri, sunt ansambluri umane aflate în diferite ipostaze, în interacțiune, în cădere, culorile predominante fiind roșul și negrul. Mai concludentă, însă, decât această impresionantă serie de pictură în ipoteza precogniției este animația video care, cu ritmurile și versurile sale imprimate de cei de la Radiohead (Ful Stop), ne dau măsura unei imense tragedii colective și personale. – Ana Daniela Sultana, curator

„Mereu atentă la ce se petrece în cotidian, atât pe plan local, cât și internațional, Ana Andronic (BUZU) abordează frecvent subiecte la zi, care invadează mass-media. În această personală cu titlul «Barbillion», BUZU chestionează recentul fenomen omonim generat de încasările record înregistrate de filmul «Barbie» regizat de Greta Gerwig, încasări care au depășit 1 miliard de dolari într-un timp foarte scurt de la lansarea sa, marcând o premieră istorică. Însă, intenția lui BUZU în această expoziție nu este de a alimenta și mai mult hype-ul mediatic ci mai de grabă de a atrage atenția asupra efectelor mai puțin pozitive ale influenței păpușii Barbie în viețile fetelor și în societate în general, cum ar fi amprenta de carbon ridicată a unei astfel de jucării sau standardele de frumusețe exagerate pe care aceasta le insuflă. Din punct de vedere tehnic, instalația «Barbillion» este un nou experiment sculptural al lui BUZU, care ne prezintă, în ceea ce privește modalitatea de expresie, o direcție diferită față de grafica sa vibrantă însoțită deseori de text, cu care ne-a obișnuit în solo show-urile și proiectele sale anterioare.” – Ana Daniela Sultana

În cubul bauhaus al galeriei AKM din Piața Taksim, un francez-libanez din Lyon, însoțit de prietena sa, o italiancă specializată în istoria artei, o întreabă pe
Ana Daniela Sultana, curatorul expoziției „Caravanserai”, despre suprapunerile de tușe din cele patru lucrări ale lui Francisc Chiuariu. Aflu, astfel, că Francisc Chiuariu are în pregătire de câțiva ani un proiect experiment, intitulat ”Vortex”, cu piețele unor mari orașe văzute din satelit. Tot despre un proiect experimental-conceptual este vorba în ”Coloana” lui Mihai Zgondoiu, o recitire a imaginii iconice arhicunoscută a lui Brâncuși, lucrare ce a făcut parte din proiectul ”DaDa. Brâncuși”. Subtilitatea viziunii curatoriale a propus, de altfel, în partea dreaptă a simezei galeriei AKM o altfel de coloană orizontală din lucrările semnate de Mihai Zgondoiu, Francisc Chiuariu și Augustin Răzvan Radu.
În cea mai importantă galerie publică din Turcia, miercuri, 6 septembrie 2023, în cadrul Săptămânii Culturale Românești de la Istanbul, un public numeros a participat la vernisajul expoziției „Caravanserai”, curatoriată de Ana Daniela Sultana, cu lucrări semnate de Ana Ștefania Andronic (Buzu), Arina Bican, Francisc Chiuariu, Otto Constantin, Augustin Răzvan Radu, Ilina Schileru, Maria Pop Timaru și Mihai Zgondoiu. Au vorbit, cu acest prilej, despre operele celor 8 artiști și despre viitoare colaborări între artiștii vizuali din Turcia și România președintele ICR, Liviu Jicman, și managerul Atatürk Kültür Merkezi (AKM), Remzi Buharali.

Miercuri, 6 septembrie 2023, ora 20:00, în cadrul Săptămânii Culturale Românești de la Istanbul, la galeria AKM din Piața Taksim, are loc vernisajul expoziției „Caravanserai”, curatoriată de Ana Daniela Sultana, cu lucrări semnate de Ana Ștefania Andronic (Buzu), Arina Bican, Francisc Chiuariu, Otto Constantin, Augustin Răzvan Radu, Ilina Schileru, Maria Pop Timaru și Mihai Zgondoiu. Organizată de către ICR Istanbul și Ministerul de Externe, expoziția este inclusă în Anul Cultural ”Dimitrie Cantemir”, fiind deschisă publicului până duminică, 10 septembrie 2023. De asemenea, este unul dintre evenimentele care celebrează 145 de ani de relații diplomatice româno-turce.
”De la locuri comune în Balcani, precum milieurile și motivele florale, la fantasme post-moderne despre lumea Levantului, (re)vizităm Porțile Orientului, unde totul se află sub voalul destinului implacabil, sub pecetea tainei ori sub ademenirea întâlnirilor predestinate. Astfel, opt artiști contemporani români, într-o caravană eclectică de tematici la zi și tehnici mixte ori instalaționiste, (re)construiesc un altfel de caravanserai, cel al unor actualizări tehnologice și al unui discurs plastic extrem de rafinat. Supertehnologizarea – caracteristica aglutinantă a vremurilor noastre – o regăsim în ochelarii de VR ai personajelor din lucrările Arinei Bican, dar și în lucrarea lui Otto Constantin cu ChatGPT. Istorii vizuale personale ori imagologice ne oferă Ilina Schileru prin desenul amintind de bunica și copilăria sa, respectiv Mihai Zgondoiu prin print-ul digital inspirat de „Coloana Infinitului” a lui Brâncuși. Alte lumi posibile se deschid prin grafica Anei Andronic (BUZU) ale cărei personaje surprind prin ipostază și înfățișare; de altfel, personajul poate fi chiar vizitatorul care se reflectă în oglindă. Încotro, unde are loc popasul? Indiciile se găsesc în cityscape-urile semnate de Francisc Chiuariu, în cele patru lucrări din cea mai recentă serie de pictură a sa numită „Vortex” care explorează, într-un registru pe diferite niveluri de abstract, familiare geografii urbane. Și, cum un caravanserai este de fapt o construcție unde se poate mânca și înnopta, conceptul expozițional este completat de piesele culinare din ceramică glazurată realizate de Maria Pop Timaru și de detaliile arhitecturale din pictura lui Augustin Răzvan Radu.” – a scris Ana Daniela Sultana.

Instalația scenografică „Două într-una. O poveste…” din spațiul white cube al Galeriei CREART este un experiment plastic inedit pentru autorul său, Octavian Neculai. Lucrarea are ca punct de plecare „Noaptea de Sânziene” a lui Mircea Eliade atât prin motto-ul sub inspirația căruia aceasta a prins contur, anume pasajul în care este evocată puterea regelui Midas de a transforma în aur tot ce atinge, cât și prin ipostaza personajului care se află în fața unei alegeri. Dacă existența multiversurilor paralele – conform fizicii cuantice – se verifică, practic fiecare decizie pe care o luăm generează un nou univers; dar ce se întâmplă oare atunci când din două variante le alegem pe amândouă? „Două într-una” este povestea posibilă nu doar a două mirese, ci, având în vedere biografia lui Octavian Neculai, poate fi și o poveste despre felul în care un creator urmează simultan două direcții artistice diferite: arhitectura și scenografia. Aflată astfel la interferența dintre practici artistice și chei de citire, construcția  vizuală ne oferă prilejul unei incursiuni în imaginarul artistului, dar și un imbold prin intermediul căruia fiecare să își asume drumul alchimic al transformării de sine. (Ana Daniela Sultana)

Expoziția personală RECONCILIERE a Maiei Ștefana Oprea este „o potențială conversație legată de respectul pentru istorie și nevoile ecologice ale lumii noastre prezente și viitoare, în care plasticul se împrietenește cu materia organică și dezvăluie un proces de creație continuu, iar forma pur și simplu se hibridizează, invadează, propagă organic alte materii și spații, ca o pseudo-vegetație.” (Maia Ștefana Oprea)
RECONCILIERE este, în același timp, și despre relația materialelor pe care Maia Ștefana Oprea le utilizează în lucrările sale; pe de o parte avem plastic și diverse materiale sintetice, pe de altă parte avem plante și derivate din acestea, din grădina sa: iederă, salcie, viță de vie, nuci, trandafiri, paie, lemn, rumeguș, cenușă.
MORPHOGENETIC INDUSTRY, eveniment conex denumit după pictura cu același titlu semnată de Maia Ștefana Oprea și expusă la Galeria AnnArt, constă într-un live drawing pornind de la plantele care cresc în grădina artistei. Cu această ocazie, Maia Ștefana Oprea ne prezintă al său life project: Grădina Ideilor și producția rezidențelor artistice Tout- va- bien pe care aceasta le organizează la Nucșoara, în jud. Argeș.” (Ana Daniela Sultana)

Prin această nouă personală, Maia Ștefana Oprea continuă să ne surprindă, abătându-se de la ceea ce ar putea fi un parcurs previzibil (în artă sau în viață). Titlul, spațiul expozițional și lucrările care fac obiectul expunerii sunt elemente spectaculare, inedite în evoluția sa de până acum, care anunță o nouă turnură deopotrivă în activitatea sa plastică și în cea de familie. Oricum, la Maia Ștefana Oprea distincția dintre modul de a crea și modul de a trăi este atât de difuză, încât cele două modalități deseori se întrepătrund sau se asimilează una alteia. Filosofia ecologică după care se ghidează în activitățile domestice (grădinărit, gătit, gospodărit) este în egală măsură și cea care îi guvernează practica artistică dacă ne gândim la predispoziția sa tot mai pronunțată pentru pigmenți naturali în defavoarea celor sintetici sau la utilizarea debrisurilor în instalațiile sau obiectele sculpturale. Miza, în tot ceea ce face, este o amprentă de carbon cât mai redusă. În acest sens, și aceste intervenții pe picturi mai vechi ale sale țin tot de o anume atitudine ecologică, de o simplicitate voluntară, reciclatoare. (Ana Daniela Sultana)

Luni, 27 martie 2023, începând cu ora 16:00, la Galeria CREART din București (Piața Alexandru Lahovari 7) are loc vernisajul expoziției „Ou cu ou și cărămidă cu cărămidă” – un proiect Grivița53. Evenimentul este organizat de Primăria Capitalei, prin CREART, cu ocazia Zilei Mondiale a Teatrului. Expoziția reunește reproduceri ale celor 19 ouă supradimensionate din cadrul Festivalului Ouălor, inițiat de scriitoarea și regizoarea Chris Simion-Mercurian în 2019, când personalități importante ale artei, sportului, muzicii, teatrului și altor industrii creative au acceptat provocarea de a da o identitate vizuală unică fiecărui ou. Având-o curatoare pe Ana Daniela Sultana, expoziția „Ou cu ou și cărămidă cu cărămidă” prezintă, de asemenea, în dimensiune reală, un ou Grivița53 – cel semnat de artista vizuală Dalina Bădescu și de regizorul Cristian Mungiu – scenografia fiind întregită de cărămizi care fac trimitere la edificarea „primului teatru construit împreună”. De altfel, titlul expoziției este extras dintr-o declarație acordată de Cristian Mungiu pentru susținerea proiectului Grivița53. Canotoarea olimpică Valeria Răcilă van Groningen, din a cărei colecție de artă face parte oul expus la Galeria CREART, va ține o alocuţiune în deschiderea evenimentului. Expoziția „Ou cu ou și cărămidă cu cărămidă” poate fi vizitată în perioada 27 martie – 7 mai 2023.

Țesute majoritatea cu fir roz, personajele feminine din această serie, precum și simbolurile de care acestea sunt însoțite, își spun povestea dintr-o perspectivă feministă (herstory). Adam și Eva, Maria Egipteanca, un autoportret al Ralucăi Ilaria Demetrescu la scară naturală care aduce mult cu un lințoliu sau giulgiu, etc. sunt lucrări care chestionează imagologia creștină și statutul femeii. Cel mai adesea, eroinele înglobează simultan mai multe identități, uneori paradoxale (sfântă-prostituată de exemplu, cum e cazul Mariei Egipteanca sau Mariei Magdalena) dând măsura complexității naturii feminine. Desigur, întâlnim în selecția de față și versiuni complet laice ale femeii; oricum, arhetipurile invocate de Raluca Ilaria Demetrescu sunt în general atemporale și capabile a ne oferi o variantă deschisă a narativului pe care privitorul îl poate percepe și interpreta în funcție de propria sa experiență de viață. Firul, deloc întâmplător roz, alegerea suportului textil ca mediu de expresie artistică (a cărui evoluție de la decorativism la înaltele foruri ale artei contemporane este strâns legată de evoluția feminismului), ca de altfel și modul autonom  în care personajele sale transmit structuri epice, o particularizează  pe Raluca Demetrescu în abordarea sa feministă ca artistă. În mod similar, în practica sa curatorială, Raluca Demetrescu generează un spațiu al incluziunii și diversității estetice, orchestrând proiecte expoziționale de mare amploare în care vocile minorităților – sexuale sau etnice – se pot face auzite. (Ana Daniela Sultana)

Sâmbătă, 11 februarie 2023, începând cu ora 17:00, la PleshooContemporary (str. Iulia Hașdeu 2), are loc vernisajul personalei Anielei Ovadiuc cu titlul „Through the light / Prin lumină”. După aprecierea de care s-a bucurat anul trecut, la Galeria CREART (Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București), expoziția „Through the light / Prin lumină” este itinerată la proaspăt (re)deschisa PleshooContemporary, componenta expozițională a unui nou spațiu artistic multifuncțional din București, care înglobează totodată și atelierul de ceramică Telurik și cafeneaua CuckooPlace. Noul spațiu expozițional este un proiect inițiat de Mihai Pleșu și se află în Cartierul Creativ din București, denumire sub care este cunoscută și promovată zona cuprinsă între Cișmigiu, Calea Griviței, Victoriei și Buzești. Având-o curatoare pe Ana Daniela Sultana, expoziția „Through the light / Prin lumină” poate fi vizitată la PleshooContemporary în perioada 6 februarie – 12 martie 2023.