AcasăCronica de cArte

Cronica de cArte

„Survival Infrastructure” – solo show Zoița Delia Călinescu, la Galeria CREART

„În discursul actual despre Antropocen, spațiile periferice nu sunt simple zone de degradare, ci devin praguri active unde se negociază supraviețuirea. Proiectul Survival Infrastructure – instalație multimedia site-specific caracteristică practicii artistice actuale a Zoiței – recuperează periferia, scoțând în evidență câteva paradoxuri. Pe măsură ce solul câmpiilor românești devine mai puțin „productiv” în sens agrar tradițional, acesta generează o nouă productivitate, de o natură diferită: mobilitatea. Deșertificarea coridorului sudic al Dunării devine astfel catalizatorul unui fenomen social specific (migrația de gen), nu doar un proces geologic. Totodată, mai răstoarnă o logică; dacă în mod tradițional, plantele sunt simbolul stabilității (rădăcina), iar oamenii (în special bărbații) sunt simbolul mobilității, când solul se deșertifică, speciile native dispar sau „migrează” prin semințe purtate de vânt către zone mai fertile, fiind înlocuite de specii „oportuniste” sau rezistente la secetă (invazive), iar acest efect migraționist se reflectă și la oameni. În comunitățile din Oltenia, bărbații erau cei care migrau pentru munci sezoniere, dar migrația feminină actuală este un răspuns structural la colapsul „casei” (ecosistemului). Femeia, istoric legată de gospodărie și pământ, devine acum „sămânța” care pleacă pentru a asigura supraviețuirea celor rămași. Centrată pe fenomenul accelerat de aridizare din sud-vestul Olteniei, expoziția-instalație a Zoiței funcționează simultan ca o arhivă a transformării ecologice și ca o hartă a rezilienței umane. În acest sens, corpul feminin devine ultima resursă pentru familii și pentru comunitate, dar și agentul critic al relației dintre degradarea solului și degradarea țesutului social. Instalația documentară Survival Infrastructure a Zoiței se revendică ecofeminismului teoretizat de autoare precum Donna Haraway, Vandana Shiva ori Maria Mies, dar este, în egală măsură ancorat în realitatea locală și în cercetarea din teren a artistei. ” – Ana Daniela Sultana

„Ark of Dreams” – expoziție personală Valentin Soare, la Galeria CREART

„«Ark of Dreams» pornește de la ideea de port ca spațiu liminal, de tranzit și acumulare, explorând tema navigației sau a circulației în care lucrările – obiecte parietale (din piatră, lemn sau rășină) și schițe – funcționează ca instrumente de orientare ori repere într-un parcurs subiectiv propus de Valentin Soare. Totodată, selecția de față activează, în paralel, un alt tip de itinerar: acela al devenirii formei sculpturale, de la schiță — înțeleasă ca spațiu al intenției, al posibilului și al geometriei proiective — la sculptură, abordată in extenso. Schița funcționează ca matrice a formei, un loc al negocierii dintre idee și materie, unde compoziția rămâne deschisă, reversibilă și supusă transformării. Trecerea către tridimensional implică un proces de sedimentare în care volumul este condensat iar forma capătă contur, amploare și stabilitate, intrând într-un raport direct cu spațiul. ” – Ana Daniela Sultana

„Urma alege” – solo show Ana Gurduza, la Galeria CREART

„Aflată la intersecția dintre memoria culturală și experimentul artistic, dintre artele aplicate și cuvântul scris, personala cu valențe ludice semnată de Ana Gurduza reunește elemente estetice și conceptuale reprezentative din practica artistei și ne oferă o incursiune în fascinanta paremiologie românească. Obiecte imagologice, proverbele din cele mai variate spații lingvistice recurg, în mod expresiv, la același tip de limbaj simplu și concret pentru a transmite experiențe universal valabile ori ghidaj moral. Selecția de față reprezintă doar o parte din ilustrațiile pe care Ana Gurduza le-a realizat pornind de la proverbe românești, o preocupare mai amplă a sa care a dus la lansarea, în 2024, alături de Alexandra Mihailciuc, a proiectului editorial «Cuvinte înaripate. Proverbe românești ilustrate». Alegând ca subiect al lucrărilor sale unele dintre cele mai edificatoare proverbe românești, Ana Gurduza explorează patrimoniul imaterial românesc într-un act simbolic de cercetare deopotrivă a trecutului și a inconștientului colectiv. «Urma alege» nu e numai despre rezultatul final sau sfârșitul unui proces de cercetare vizuală ci, mai ales, despre felul în care decidem adevărata valoare a acestui proces și felul în care înțelegem să ne raportăm la trecut și la identitatea culturală. Procesul difuz și subiectiv al deznodământului artistic «alege» sau configurează, în cele din urmă, o realitatea duală în care memoria se dizolvă în semn și simbol. ” – Ana Daniela Sultana

„Scenarii mitice” – expoziție personală Paul Buța, la Galeria CREART

Imaginea cetelor de colindători cu măști populare care își fac apariția cu ocazia sărbătorilor de iarnă este cu siguranță una dintre cele mai spectaculoase și puternice tradiții păstrate la noi în țară. Aceste măști recompun alfabetul unui limbaj arhaic și duc mai departe datini ce își au originea în unele ritualuri păgâne asimilate ulterior și în creștinism. Paul Buța nu creează doar obiecte de ritual folcloric, ci dezvăluie, prin măștile sale, o lume întreagă. În căutarea autenticității, artistul a studiat tehnici de realizare și modele relatate de bătrâni, fiind îndrumat în demersul său și de academicianul Romulus Vulcănescu. Prin practica sa artistică, în care îmbină armonios cercetarea etnografică, artizanatul și actoria, Paul Buța ne oferă o perspectivă completă și avizată asupra acestor obiceiuri străbune, putând chiar să susțină și funcția lor performativă; pentru el, măștile transcend dimensiunea decorativă, fiind menite a fi purtate în vederea interpretării unor roluri arhetipale sau forțe primordiale în dansuri, ceremonii, obiceiuri agrare şi pastorale sau mici scenete integrate colindului de sărbători. Astfel, tradiția nu rămâne închisă în documente etnografice, ci vibrează, crudă și vie, ca o coardă străveche ce refuză să amuțească. Constantin Prut vedea în alaiurile de colindători cu măști de inspirație zoomorfă cu coarne (taur, cerb, berbec) ce vestesc nașterea Noului An „străvechi scenarii mitice, în care animalul poate mărturisi epifanii divine, sau este angajat în îndeplinirea unor misiuni transportatoare între diferite tărâmuri”. – Ana Daniela Sultana

„10 de cupe” – solo show Răzvan Năstase, la Galeria CREART

„Expoziția personală (nu doar pentru că e vorba despre un solo show, ci și pentru că selecția este profund autobiografică și introspectivă pentru artist) reunește o serie recentă de (auto)portrete realizate într-o manieră nouă pentru practica lui Răzvan Năstase care, de câțiva ani, a adus fotografia în atelier, ca punct de plecare în lucrările sale. În selecția de față, această tendință, prin care realismul foto-portretelor transcende către efigie picturală ori esențializare cu aură de tarot, fotografia e un pretext de a călători în memorie și cotloanele (auto)biografice pentru a aduce un omagiu familiei sale de proveniență. 10 de cupe este o arcană minoră a Tarotului, care ilustrează, mai ales în pachetul  Rider Waite, un cuplu împreună cu doi copii, fiind adesea numită și „cartea familiei”. Seria lui Răzvan Năstase explorează așadar propria memorie afectivă și relațiile sale de familie, într-un dialog complex cu trecutul personal și colectiv, îmbinând observația conștientă cu gesturi picturale expresive care abundă într-o simbolistică ezoterică (lună, soare, arcadă, aură). Alegând ca subiecte ale acestor lucrări membri ai propriei familii, Răzvan Năstase ne dezvăluie apartenența sa genealogică și identitară, pe de o parte și deschide discuția despre distincția dintre viața și opera unui artist (dacă ele sunt sau nu parte ale aceluiași flux existențial), pe de altă parte. ”  – Ana Daniela Sultana

„Extended Time” – expoziție personală Daniela Zbarcea, la Galeria CREART

„Visele notate de artista Daniela Zbarcea într-un jurnal completat pe parcursul ultimilor ani fac obiectul unui eseu psihobiografic în mai multe secvențe, și printre acestea, fixarea lor grafică pe filele unui caiet de lucru fragmentat sau pe „pagina goală” a propriului cearșaf constituie doar un episod. La rândul ei un grad zero al figurației și desenului, scrierea ca act corporal performează în proiectul artistei un limbaj pictografic personal, combinând litere, imagini, semne și forme – adesea ininteligibile în absența unei medieri prin recitirea și traducerea oferite de autoare. Somnul și visul pot fi o critică subversivă și un afront aduse ordinii „diurne” a realității pe care împărtășim conștient cu ceilalți. Istoria artei le-a cultivat mult pentru aceste virtuți, iar Daniela Zbarcea tocmai a încheiat o amplă cercetare academică despre autobiografiile și jurnalele artiștilor de-a lungul timpului, în care relatarea viselor sunt frecvent o formă de autoportretizare. Cuprinzând exemple de vise proprii, adică eșantioane ale unei manifestări psihice libere de constrângerile curente ale lumii conștiente (și deci problematică, chiar posibil scandaloasă și rebelă din perspectiva realității „treze”), arhiva personală de vise a Danielei Zbarcea zugrăvește un dreamscape cu texte și desene, care servesc unor sistematice introspecții și auto-observări voluntare, urmate cu obstinație și perseverență. În procesul constituirii ei, artista joacă succesiv rolurile de autor/producător al viselor, voyeur și observator al propriului somn, și apoi secretar și povestitor ale acestora prin captarea, fixarea și prelucrarea lor în narațiuni vizuale. Recuzita procesului (patul, camera, arealul intim al artistei, spațiul și obiectele ei de lucru, atelierul, casa) dispare cu tact și discreție într-un fundal ambiental care acomodează stranii povești onirice. Și aceeași scenografie a lumii mentale trăite ca un Wunderkammer extinde totodată și cadrul de referință temporal (somnul și visele ca time givers), pentru a cuprinde inclusiv o experiență controversată, liminală, pe care artista o îmbrățișează și pretinde chiar să o practice cu o similară disciplină și dedicare: visele lucide.” – Adriana Oprea

“Răul se întâmplă fără efort, natural”, o expoziție de Mihai Răuță, curatoriată de Mihai Zgondoiu

„Titlul expoziției Răul se întâmplă fără efort, natural... (“Evil is committed without effort, naturally, by fatally; goodness is always the product of some art.”), inspirat din Charles Baudelaire – Pictorul vieții moderne, este cheia de acces pe care artistul Mihai Răuță ne-o oferă încă de la început. Fotografiile expuse sunt parte dintr-un proiect mai amplu realizat în anul 2022 în România. Pe parcursul a șase luni de observații asupra unei locații (Club de Noapte) incendiate, artistul a fotografiat în repetate rânduri, aproape obsesiv, imagini post-catastrofă. Instantanee carbonizate și înghețate în timp unde Răul a rămas nefiltrat, dar profund recognoscibil. Amprenta spațiului nu mai este o arhivă vie, ci o metafizică a ruinei. O formă tăcută de confesiune a umanului în lipsa umanului. Trupuri de plastic contorsionate și dezmembrate, haine arse, pagini de cărți carbonizate sau picioare de manechin rătăcite printre fiare, sunt doar câteva din detaliile pe care creierul uman le mai poate distinge. Privind aceste capturi fotografice descoperim ceea ce Baudelaire a formulat cu o mare profunzime: Răul este spontan, iar firea noastră îi cedează cu ușurință. Ne este mai la îndemână distrugerea decât construcția. Ne rămâne mai vie amintirea traumei decât a armoniei. Trăim într-o lume care a devenit un cult al negativului și a știrilor false. Haos-ul este noul Zen, iar binele apare rar, cu efort și cu trudă. În acest context, fotografiile lui Mihai Răuță nu oferă doar o estetică a ruinelor, ci o formă de memorie reflexivă. O revoltă blândă în fața cinismului lumii. Ele transformă accidentul în alchimie vizuală. Acolo unde a fost doar cădere și decădere, apar compoziții de o frumusețe ciudată, aproape bizare. Nu este frumusețea convențională (a perfecțiunii) cu care am fost obișnuiți, ci aceea frumusețe născută dintr-o observare îndelungă. O frumusețe revelată, nu oferită. A contempla în fața acestor fotografii devine un exercițiu spiritual necesar. O mantră ce nu a documentat mot-a-mot un incendiu, ci l-a descoperit în cel mai realist mod posibil prin Artă.” Mihai Zgondoiu

Sabina Legănaru, Otto Constantin, Georgian Bărbieru, la Galeria CREART @ MoBU

"Selecția spațiului expozițional al Galeriei CREART din cadrul celei de-a treia ediții a târgului internațional de artă MoBU reunește lucrări a trei artiști contemporani români care au expus anul acesta sau anii anteriori la Galeria CREART – Sabina Legănaru (2025), Otto Constantin (2024) și Georgian Bărbieru (2023), artiști cu viziuni artistice diferite, dar complementare: pictură abstractă (Sabina Legănaru), pictură figurativă (Otto Constantin), respectiv pictură  conceptuală / lettering (Georgian Bărbieru). Dialogul vizual astfel creat explorează tensiunea dintre introspecție, simbol și expresie materială, fiecare artist propunând o perspectivă unică asupra picturii. Totodată, selecția reprezintă o incursiune în programul expozițional al Galeriei CREART, a cărei identitate s-a conturat începând cu 2014." (Ana Daniela Sultana)

Solo show Cristian Samfira în cadrul RDW, la Galeria CREART

„«Notes on an Abstract Dreamscape» are ca punct de plecare un element semnătură al designerului Cristian Samfira, inițial aprofundat în creațiile sale vestimentare, apoi transpus în pictura sa, în peisajele abstracte lirice, adesea monocrome. Acest motiv deja recognoscibil constă într-o aglutinare de forme geometrice unghiulare 3D, rezultate în selecția de față în urma experimentului cu diferite materiale precum acrilic, ipsos și ciment pe suprafața pânzei. Luând forma reliefului arid sau, dimpotrivă, a solului fertil vulcanic, lucrările lui Cristian Samfira se revendică expresionismului abstract, plasându-se într-un cadru atemporal și aspațial. Atmosfera onirică, în care granițele realității se dizolvă în forme, culori și texturi enigmatice, invită la introspecție, oferind atât o fereastră spre subconștient, cât și o incursiune în imaginarul și practica artistică a lui Cristian Samfira, situată la intersecția dintre artă, design și fashion.” (Ana Daniela Sultana)

„CTRL + S(oul)” – expoziție personală Sabina Legănaru, la Galeria CREART

„Conceptuală încă de la titlu, personala Sabinei Legănaru cu vernisajul în Săptămâna Mare este o expoziție dedicată sărbătorilor pascale, o fuziune între viziunea contemporană și tradiția sacră și, nu în ultimul rând, o incursiune în practica sa artistică desfășurată pe două direcții aparent divergente – pictura abstractă și iconografia ortodoxă. Cea din urmă, iconografia ortodoxă, în ale cărei taine și tehnici Sabina Legănaru a fost inițiată încă din liceu, nu este decât subtil prezentă în selecția de față, respectiv printr-un mic detaliu - faldurile veșmântului cristic. Prin «CTRL+S(oul)» suntem invitați, într-un context tot mai polarizat pe fiecare subiect, mai ales pe cele mai stringente (evoluția AI-ului, încălzirea globală, liderii politici, starea socio-economică), să salvăm, pentru a putea accesa pe viitor din memorie (fie cea internă sau cea colectivă), fragmente de iluminare!” – Ana Daniela Sultana  

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2024

De 15 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2024, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 80 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2024: 30 de cărți de poezie,  20 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și  20 de cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2025, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508