AcasăCronica de cArte

Cronica de cArte

„CTRL + S(oul)” – expoziție personală Sabina Legănaru, la Galeria CREART

„Conceptuală încă de la titlu, personala Sabinei Legănaru cu vernisajul în Săptămâna Mare este o expoziție dedicată sărbătorilor pascale, o fuziune între viziunea contemporană și tradiția sacră și, nu în ultimul rând, o incursiune în practica sa artistică desfășurată pe două direcții aparent divergente – pictura abstractă și iconografia ortodoxă. Cea din urmă, iconografia ortodoxă, în ale cărei taine și tehnici Sabina Legănaru a fost inițiată încă din liceu, nu este decât subtil prezentă în selecția de față, respectiv printr-un mic detaliu - faldurile veșmântului cristic. Prin «CTRL+S(oul)» suntem invitați, într-un context tot mai polarizat pe fiecare subiect, mai ales pe cele mai stringente (evoluția AI-ului, încălzirea globală, liderii politici, starea socio-economică), să salvăm, pentru a putea accesa pe viitor din memorie (fie cea internă sau cea colectivă), fragmente de iluminare!” – Ana Daniela Sultana  

„Mitul unor edificii” – solo show Theodor Grigoraș, la Arbor.art.room

„Teorii recente afirmă că timpul nu este liniar și că trecutul, prezentul și viitorul coexistă. Simbolurile arhitecturale și culturale pe care le revendică Theodor Grigoraș în selecția de față ne duc într-o călătorie în timp, în care ipoteze cosmogonice se suprapun peste repere ale actualității, fie că e vorba despre evoluția omenirii (în lucrarea în care metafora Alungării din Paradis fuzionează cu Odiseea spațială a lui Kubrick), despre descoperiri științifice (cum întâlnim în seria de personaje cu mai multe mâini, asemeni unor zeități hinduse - o referință la statuia lui Shiva de la CERN din Elveția) sau despre divertismentul exacerbat (simbolizat prin Cupa Campionilor). Arhetipurile din «Mitul unor edificii» - Arcul de triumf, Turnul din Arcana Majoră a Tarotului, reprezentarea lui Shiva, șarpele - transpuse prin filtrul stilistic al artistului, trimit la ideea de transformare, o temă centrală în pictura lui Theodor Grigoraș. Nimic nu stă pe loc, totul este într-o continuă schimbare, iar noi suntem interconectați și influențați de ceea ce ne înconjoară, de la lumină, culoare, formă, amplasament al obiectelor în spațiu, acustică, până la prezența ori absența plantelor și a materialelor organice din habitatul nostru. Edificii create ori imaginate de om accesează prin joc vizual, (re)configurator, punerea în scena (i)realului a unor mitologii urbane ori subiective, într-o cercetare în care simbolul devine pretext pentru narațiuni plastice și interioare.” – Ana Daniela Sultana

„Timpul celorlalți” – solo show Mihaela Moldovan, la Galeria CREART

„Pornind de la tehnici folosite de elevi la ora de lucru manual în comunism, Mihaela Moldovan ne oferă în acest solo show un concept vizual cu mai multe perechi binare. Țesătura din hârtie în contrast alb-negru devoalează din perspectivă feministă raportul dintre artele aplicate și cele «majore», dintre realitatea trăită și cea imaginată, dintre ritmul cotidian și cel casnic, dintre timpul utilitar și cel al creației ori dintre timpul personal și cel dedicat celorlalți. Totodată, această selecție revizitează perspective identitare din toposul autohton aflate la intersecția dintre introspecția personală și memoria socială, respectiv dintre experiența comună și ieșirea din tipar prin actul creației. Fie că țese narațiuni în fir textil (precum instalațiile asemeni unor milieuri supradimensionate) sau în hârtie (precum lucrările de față), practica artistică actuală a Mihaelei Moldovan se concentrează pe gesturile repetitive ce pot fi revendicate antropologic ori ideologic, în sensul unui feminism subtil-subversiv.” – Ana Daniela Sultana

Solo show Tudor Stancu, la Galeria CREART

„Fascinați de libertatea de expresie a copiilor sau, mai de grabă, mizând pe abordarea degajată și sinceră a acestora, artiști precum Jean Dubuffet sau Jean-Michel Basquiat și-au dezvoltat propriul stil în pictură inspirat de limbajul plastic al copiilor, asigurându-și fiecare locul său în istoria artei. Avioanele și bărcuțele din instalația lui Tudor Stancu trimit tocmai la această estetică și la imaginarul artistului care își găsește inspirația prin reconectarea cu jocul, prin explorarea fără reguli și preconcepții a suprafeței de lucru sau a spațiului expozițional. Solo show-ul împrumută titlul de la lucrarea omonimă a lui Tudor Stancu având ca motto/notă explicativă «Repurposing childhood dreams into art using materials from the toys of adulthood». Remarcăm în selecția de față un dialog necenzurat între forme și texturi, între geometrii subiective și obiecte descărcate din subconștient. Puntea dintre virtual și structurile ce capătă contur și sens eliberator este trecută când cu rezolvări arhitecturale, când cu ingeniozitate ludică.” (Ana Daniela Sultana)

„Măști de pițărăi” – solo show Mircea Modreanu, la Galeria CREART

„Pământul ca teritoriu își poate schimba identitatea cu fiecare secol (chiar și mai frecvent), își poate schimba granițele, denumirea, forma de organizare societală, etc. Foucault aprecia că «este foarte probabil că fiecare grup uman, oricare ar fi el, decupează, din spațiul pe care îl ocupă, în care trăiește în mod real, în care muncește, niște locuri utopice [...]» La noi în țară, se păstrează în unele zone un obicei străvechi (din vremea dacilor, după cum consideră chiar localnicii) - pițăritul din Ajunul Crăciunului. Mircea Modreanu tematizează în solo show-ul de față această tradiție autohtonă, prin prisma apropierii și apartenenței sale la comunitatea momârlanilor din Petroșani, oraș în care artistul a crescut și în care a mers cu pițăratul pe când era copil. Expoziția «Măști de pițărăi» vine după un al proiect al său autoreferențial, personala de la MNTRplusC «Despre sine, cruci și altele», o expoziție-instalație cu obiecte sculpturale inspirate de crucile momârlănești din Valea Jiului. Capete de floare și alte motive tradiționale românești care se regăsesc pe ie sau pe ceramica artizanală sunt aduse în contemporan de Mircea Modreanu pe măștile de pițărăi alb-negru realizate după fizionomiile apropiaților săi. Cercetarea vizuală și antropologică pe care ne-o oferă artistul pune astfel în discuție acele locuri utopice amintite de Foucault, scoțând în evidență identități individuale sau colective care se activează în preajma sărbătorilor de iarnă.” - Ana Daniela Sultana

Solo show Francisc Chiuariu, la Galeria CREART 

„Evoluția tehnologică recentă și în special AI-ul își găsesc aplicabilitatea inclusiv printre pictori, existând, la momentul de față, diferite aplicații care plasează lucrările lor într-un cadru domestic minimalist sau exotic, după preferințe, prin așa-numitele «room mockups». Tendința de a oferi un spațiu expozițional virtual nu e chiar nouă dacă ne gândim la târgurile de artă online din pandemie cu acele «online (private) viewing rooms», la expozițiile în realitate virtuală sau la alte platforme imersive de prezentare a operelor de artă în mediul online. Dacă mai luăm în calcul și mania declanșată de către NFT-uri la începuturile lor, putem vedea parcursul unei lucrări de la atelierul artistului la colecționar (fie el public sau privat), via, eventual, expoziții, bienale sau târguri internaționale de profil, cel puțin la fel de fascinant precum tema lucrării în sine. Contextul în care apare o pictură din momentul în care părăsește atelierul artistului este, astfel, subiectul pe care expoziția de față își propune să-l exploreze prin selecția de lucrări semnate de Francisc Chiuariu, o prezență constantă în expoziții, bienale și târguri internaționale de artă și, totodată, martor al acestei recente schimbări de paradigmă din arta contemporană. Lucrările sale, expuse anterior în evenimente de referință, sunt prezentate acum într-o galerie instituțională care funcționează de obicei ca un clasic white cube, dar care, de această dată, folosește o modalitate de expunere împrumutată din estetica spațiilor virtuale de tip room mockup sau viewing room.” Ana Daniela Sultana

Solo show Sergiu Chihaia, la Galeria CREART

”Domenii aparent antagonice, ecologia și moda (nu doar cu înțelesul strict de fashion, ci în sensul său extins, care duce la obsolescența programată) sunt două repere care se potențează propice în practica artistică a artistului Sergiu Chihaia, indiferent de etapele de creație pe care el le parcurge, etape care se întind pe perioade de aproximativ cinci ani. Dacă acum un deceniu Sergiu Chihaia se remarca prin acele apariții arctice (pinguinii din hârtie), iar de 5 ani a început să folosească preponderent plastic în instalații conceptuale cu efecte remarcabile (proiecte comisionate inclusiv de branduri mari autohtone), expoziția de față face parte din demersurile sale care marchează trecerea într-o nouă etapă, dedicată, de această dată, lemnului. Colecționar asiduu de crengi a căror ramificație trimite către o estetică ecologică, Sergiu Chihaia este interesat în special de forma pe care lemnul o are și de felul în care o poate folosi în lucrările sale. De la nucul din curtea UNArte București, pe care l-a expus la Mogoșoaia în pandemie, la lemnul adus din Mexic când a fost cu un proiect artistic de grup sau lemnul găsit și șlefuit în vacanță la mare, Sergiu Chihaia are o relație foarte apropiată cu acest material. Aflată la intersecția dintre Eco Art și Arte Povera, având, de fapt, numeroase alte referințe și influențe, instalația „ECESIS” face apel la același tip de mesaj pe care personalități precum David Attenborough sau Sebastião Salgado îl transmit lumii, acela de conștientizare a impasului ecologic în care ne aflăm. Termenul „ecesis” (eng.) vine din greaca veche și se referă la capacitatea unei plante de a se adapta unui nou mediu. ” (Ana Daniela Sultana)

”METEORIC” de Gabriel Caloian, la ATELIER 030202

Vineri, 4 octombrie 2024, între orele 19.00 - 23.00, la ATELIER 030202 - Spațiu de Artă Contemporană / Sala Nouă-Teatrul de Comedie (str. Sf. Vineri, nr.11), are loc vernisajul ”METEORIC” de Gabriel Caloian, un eveniment selectat în NAG 2024 (Noaptea Albă a Galeriilor). „Meteoric”, noul proiect al artistului vizual Gabriel Caloian, explorează zone şi instrumente de reprezentare specifice imaginarului său artistic: inconștientul, haosul, paradoxalul, bizarul, ludicul, oniricul, satiricul etc. Reprezentări fluide ale unei post-lumi, forme hibridizate ale materiei în recompunere, morfologii ale hazardului, migrații reversibile dinspre figurativ către nonfigurativ, toate acestea sunt exhibate fragmentar, într-o nouă ordine, în realitatea imediată. AgențiadeCarte.ro este partenerul media al evenimentului.

„Folding Mirrors #2“,  solo show Georgian Bărbieru, la G15D

„Personala «Folding Mirrors #2» a lui Georgian Bărbieru este a doua expoziție din trilogia omonimă care a fost inaugurată în 2020 la ATELIER 030202. Dacă în prima parte a proiectului artistul se concentra pe procedeul de prelucrare a imaginii provenite din fashion advertising, respectiv pe modalitatea de împăturire a unor afișe de modă alb-negru, distorsionând materialul vizual asemeni unei oglinzi sparte (de unde și titlul), în selecția de față, expusă la G15D, el păstrează cromatica, dar mută focusul pe contur, abstractizând și mai mult forma de la care a pornit. A rezultat astfel o serie de desene după bannerele împăturite inițial, prin care Georgian Bărbieru își impune propriile reguli de process art: colectează și sortează ready-made-uri, le împăturește, desenează forma rezultată și, după această formă, creează obiecte din metal, după cum se va vedea într-o expoziție viitoare. Deocamdată, suntem invitați să explorăm aceste forme geometrizate desenate și să ne imaginăm parcursul lor de la hârtia pliată.“ - Ana Daniela Sultana

„Emotional Pollution” – solo show Otto Constantin, la Galeria CREART

„În mod recurent apare în practica artistică a lui Otto Constantin, în ambele modalități predilecte ale sale de expresie artistică – pictura și colajul textil – simbolul inimii. Aceasta este redată atât în mod direct, ca inimă a orașului sau ca pictogramă a jocurilor de noroc, cât și indirect, de exemplu prin alegerea cuplului ca temă a lucrărilor sale. În orice caz, fie că întâlnim cupluri, inimi sau orașe, aproape mereu se simte un aer balcanic în creația sa. În esență, selecția de față este alcătuită din lucrări ale proiectului său de anvergură Liberté, égalité, anxiété, expus anul trecut la Cluj, și lucrări din cea mai nouă serie a sa, Emotional Pollution, serie care, de altfel, se subscrie proiectului de sonoritate franceză mai sus menționat, dar poate funcționa și individual. Otto Constantin lucrează într-o mare măsură conceptual, astfel că titlurile au pentru el o importanță fundamentală, constituind deseori punctul de plecare al unei compoziții. Acesta este cazul și în Emotional Pollution – seria și expoziția. Prin acest solo show ni se relevă ocazia unui prim contact cu stilul deja recognoscibil al lui Otto Constantin (pentru cei nefamiliarizați cu artistul), respectiv prilejul de a vedea cele mai recente lucrări ale sale, în cazul celor care îi cunosc deja parcursul artistic.” – Ana Daniela Sultana

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2024

De 15 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2024, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 80 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2024: 30 de cărți de poezie,  20 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și  20 de cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2025, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508