Lucian Vasilescu (n. 1958) este poet şi jurnalist. A debutat editorial în anul 1995 şi, până la ”alcoforado. o poveste” (Editura Integral, 2023), a publicat 11 volume de poezie şi unul de dialoguri cu personalităţi ale vieţii culturale şi politice româneşti.
În 2020, pornind de la un scenariu-colaj pe versurile sale, Teatrul Naţional Radiofonic a difuzat piesa ”Viaţa dăunează grav sănătăţii”, un spectacol realizat de regizotul Gavriil Pinte.
Un an mai târziu a scris textele pentru opera rock ”Cazul Tudor Vladimirescu”, pusă în scenă de acelaşi regizor la Teatrul Dramatic Elvira Godeanu din Târgu Jiu.
Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu scriitorul Lucian Vasilescu.

– Despre „alcoforado. o poveste” spui că e ultima ta călătorie editorială. Cititorii lui Lucian Vasilescu speră că declarația asta e o metaforă, că orice carte poate fi ultima. Ori e vorba de un pact nenegociabil cu tine însuți?
– Povestea asta (că nu-mi place să-i spun roman) chiar este ultima carte pe care o public. Nu este nicio metaforă. Este o penitență pe care mi-am impus-o mie însumi. Pe de altă parte, când am început să public a fost decizia mea (și desigur, a editorilor mei). La fel și acum, când mă opresc: este tot decizia mea. Simt că a venit vremea (și, mai ales, vremurile…) să pun punct. A fost o călătorie tare frumoasă și le mulțumesc tuturor celor care m-au însoțit.
Totodată, am crezut (și cred și acum) că literatura este sau, mă rog, ar trebui să fie un fel de a scrie complementar unui fel de a fi. Așadar, voi rămâne același, cu bunele și cu mai puțin bunele mele. Voi continua să scriu, însă doar pe dinăuntru. Adică fix așa cum făceam înainte de a publica prima mea carte.
Mă bucur că mă opresc aici, cu „alcoforado. o poveste”, o carte pe care mi-am dorit-o mult și pe care am purtat-o cu mine, nescrisă, vreme de 40 de ani.

Alina Purcaru a primit pe 15 ianuarie 2023 Premiul Cartea de poezie a anului 2022, în cadrul Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, pentru volumul de poezii ”Tot mai multă splendoare”, apărut la editura Cartier. ”La fel ca autoarea premiată în seara asta împărtășesc o inimă necâștigătoare, cum frumos spune ea, Rapid inimă necâștigătoare. Volumul conține și câteva poeme dedicate unui club de fotbal, ceea ce ar putea fi neobișnuit. Dar nu e vorba aici neapărat de un tip de atașament urban pe fiecare dintre noi și-l îngăduie, e vorba de un tip de fragilitate pe care Alina Purcaru nu-l pune pentru prima dată în pagină. Tot mai multă splendoare e cartea care câștigă, iată, anul acesta Premiul Cartea de Poezie a anului 2022, dar vine cărând în spate și restul poeziei Alinei Purcaru, care de câțiva ani buni reușește să-și creeze un drum al ei dintr-o foarte elegantă formă de împachetare a spaimelor, a fragilității, a momentelor de tonus sau retractilitate, pe care de data aceasta a pus-o splendid într-o carte, care pentru inima mea de critic literar înseamnă mult, și pentru inima mea de rapidist înseamnă la fel de mult. Felicitări, Alina Purcaru!” a spus Cosmin Ciotloș în cadrul Galei.
În cadrul campaniei de promovare a laureaților Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, un proiect cultural finanțat de Ministerul Culturii, Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu Alina Purcaru.

Robert Şerban (n. 4 octombrie 1970) este scriitor și jurnalist cultural. Președintele Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara, redactor al revistei ”Orizont”, realizatorul emisiunii culturale de televiziune „Piper pe limbă” (TVR Timișoara și TVR 3). A publicat aproape 30 de cărți, majoritatea de versuri, pentru care a primit mai multe premii literare în România. Cea mai recentă carte este antologia ”Învederatul” (Cartier, 2022). Poeziile i-au apărut în volume proprii în Germania, Serbia, Ungaria și în antologii și reviste în limbile engleză, spaniolă, poloneză, cehă, franceză, italiană, olandeză, macedoneană, daneză, norvegiană, ebraică, suedeză, arabă, ucrainiană, idiș, bulgară, ucraineană, portugheză etc. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu scriitorul Robert Șerban.
– Cu toate că ești (și) prozator, editor, jurnalist, organizator de evenimente culturale, intuiesc că poezia este cea care te definește, că în oricare din ipostaze se află poetul Robert Șerban. Care e povestea poeziei tale și ce greutate are ea în toate aceste roluri pe care le onorezi?
– Poezia e surâsul vieții. Deseori nu-l vedem fiindcă suntem prinși cu altele, acțiuni, “proiecte”, evenimente, griji, suntem atenți la telefon, mesaje, rețele sociale, știri, la alții. Grăbiți, pe fugă, nu mai avem timp să observăm poezia, nu mai avem chef de meditat. Asta mi se întâmplă și mie, fiind angrenat în tot felul de treburi și obligații.
Scriu noaptea, dar nu noapte de noapte: nu sunt vampirul literar care trebuie să-și ia porția de lirism. Însă noapte de noapte citesc, poezie în primul rând. Scriind, ies din viteza cu care trece timpul și pot să mă uit câș, uimit, emoționat, enervat, curios, la viața mea, la detaliile ei, la lucrurile care mi se întâmplă, la oamenii pe care îi iubesc, cu care mă intersectez sau cu care-mi imaginez că o fac, și ale căror gesturi, vorbe, fapte mă afectează direct ori indirect. Poezia e și un fel de jurnal, dar unul “de imaginație”, care are puțin de a face cu ceea ce s-ar chema realitatea. Realitatea declanșează conexiunile pe care inima și creierul le fac. Zic jurnal fiindcă scriu cu o anumită cadență și cu o sinceritate de care nu aș fi în stare dacă aș ține un jurnal pe bune. Greutatea de care mă întrebi, a poeziei, cred că e precum a spumei: se vede și rămâne un timp la suprafață, acoperind tot ce e dedesubt și ceea ce, în fond, a generat-o.

Duminică, 18 decembrie 2022, de la ora 19.30, în Sala Nouă a Teatrului de Comedie din București (str. Sf. Vineri nr.11), muzicianul de jazz & blues Mike Godoroja și trupa sa Blue Spirit împreună cu poetul Dan Mircea Cipariu, actorii Cristina Deleanu și Eugen Cristea și artistul vizual Codrin Cârdu prezintă o ediție specială de Sărbători a spectacolului ”Vă rog să aveți o viață frumoasă”. Un spectacol unicat în care se regăsesc, recitite ori revizitate, teme și simboluri ale Crăciunului. “Nu cred că este perioada mai prolifică în materie de speranțe și mai aproape de visele noastre din copilărie precum este cea a Crăciunului !”, spune Mike Godoroja.
”Voi citi câteva poeme din noua mea carte – Meta Vers – apărută la editura Vellant, cu 7 desene de Mihai Zgondoiu. Și voi citi poeme despre imagini molipsitoare și nepieritoare ale unui Crăciun din copilăria mea petrecută cu straița la gât, cutreierând pe ulițele satului Pănade cu colinde, mere și covrigi și, mai ales, visând cu ochii deschiși la cum Moșu´ Ion a lu´Codruțu, bunicul meu, îmi va aduce îngeri vorbitori din vată de zahăr. Alături de Mike Godoroja voi improviza și voi rezona, cu poezia și cu blues-ul, cu îngerii de zăpadă care vorbesc o limbă de zăpadă”, mărturisește Dan Mircea Cipariu.
Sunt 30 de ani de când Mike Godoroja face muzică, ajută pe alții sa facă muzică, sprijină muzica de calitate din Romania. A înregistrat cu Blue Spirit 7 albume, a compus pentru Iris, Felicia Filip și Blue Spirit, a fost producătorul muzical al întâmplărilor care i-au adus în România pe Ray Charles, James Brown, Chick Corea, Zucherro, Big Mountain, Jimmy Smith, Steve Howe, Steve Hackett, David Palmer. A realizat timp de peste 25 de ani emisiuni de rock și jazz la radio si televiziune despre artiștii României și marile legende ale lumii. Mike a lucrat cu Florian Pittiș, Florian Lungu și Johnny Răducanu. A fost primul realizator care a difuzat la TV în România pe canalul Național întreg festivalul Woodstock. Muzica sa de acum, rock-blues cu elemente de folk și psihedelic, note progresive și electro-synth, relevă noua direcție a spectacolelor lui, mereu căutând ceva care să surprindă publicul. Mike este un spirit plurivalent, căutând permanent, fără odihnă, să dăruiască publicului propriile sale descoperiri și experiențe, dedicându-și întreaga viață pentru muzica rock-blues-jazz din țara noastră.
Tudor Voicu a dialogat cu Mike Godoroja despre spectacolul ”Vă rog să aveți o viață frumoasă”.
Radio România Cultural și AgențiadeCarte.ro sunt partenerii evenimentului.

Ovidiu Baron a debutat editorial cu volumul de proză scurtă „Nedumeriri” (Infoart Media 2009). În 2020 i-a apărut un prim volum de poeme, “Liniștea de suprafață” (Tracus Arte). Cel de-al doilea volum de poezie, „Pâinea uriașilor ” (Casa de pariuri literare), a fost publicat anul acesta. Recenzii, studii și articole pe teme literare sau etnografice, precum și proze sau grupaje de poezie i-au apărut, de-a lungul timpului, în „Transilvania”, „Euphorion”, „Pro Saeculum”, „Viața Românească”, „Ficțiunea/ Opt motive” ș.a. A publicat studii pe teme etnologice sau muzeale în periodice de specialitate precum “Cibinium”, „Revista Muzeelor”, „Marketingul și educația în muzee”, „Țara Bârsei” sau „Drobeta”, precum și în volume colective editate de Editura ASTRA Museum –“Istroromânii – repere cultural-istorice” (2008), „Crucea, punte a Învierii” (2011) etc. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu scriitorul Ovidiu Baron.

Livia Roșca (Lucan-Arjoca) este scriitoare, jurnalistă și inițiatoare de programe de educație prin cultură. Manuscrisul volumului ei de debut, „Ruj pe icoane”, a câștigat primul premiu pentru debut organizat de Editura Cartea Românească în anul 2005, iar anul următor autoarea a devenit laureată Premiului Național pentru Debut în Poezie „Mihai Eminescu”, 2006, cu volumul „Ruj pe icoane” și a altor premii naționale și locale precum: Premiul Uniunii Scriitorilor pentru Debut în poezie. În 2016 a publicat volumul de poezie „1+1>2”, sub numele Livia Lucan-Arjoca, la Editura Charmides. Volumele ei de poezie, „Ruj pe icoane” și „1+1>2” au fost reeditate la Editura Casa de pariuri literare în 2022. În 2015 a înființat Asociația 7 ARTE și a inițiat programul smARTkid, care înseamnă ateliere educative, creative şi recreative pentru copii şi tineri. Este antrenor de creativitate pentru atelierele smARTkid de scriere creativă, storytelling, lectură, jurnalism şi blogging, organizate de Asociația 7 ARTE. Până acum a coordonat an de an caravane cu scriitori pentru copii în zone rurale și pentru categorii defavorizate, precum și evenimente care promoveaza educația prin cultură. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu scriitoarea Livia Roșca.

Mina Decu (n. 15 aprilie 1983) este masterandă în Filosofie și în Studii Europene, fost profesor de Studii socio-umane, fost librar, actual redactor, traducător și poet remarcat prin debutul cu ”Desprindere” (2018), volum de poeme multipremiat. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu Mina Decu despre seria de autor Leonida Neamțu, pe care a îngrijit-o la Editura Publisol, evenimente culturale și planuri editoriale. ”Pe Leonida l-am întâlnit în toamna anului trecut, când, în urma unei ședințe de redacție s-a hotărât să aducem în seriile noastre de reeditări un scriitor cu care era cel mai posibil (doar) să riscăm. Îi auzeam pentru prima oară numele și eram convinsă că scrie romane polițiste, deși din puținele date care existau despre el pe internet transpărea mai degrabă altceva, un altceva cu care aveam să dau piept în momentul în care am luat prima lui carte la redactat: Leonida Neamțu era un scriitor inclasabil. Iar redactat nu e tocmai cuvântul potrivit, mai cu seamă că nu mă simt în măsură să umblu eu pe un text pe care cineva când aleargă, când iese din peisaj, pentru a se insinua apoi ca o pată Rorschach, când dă cu tine de pământ, doar pentru a-ți întinde mâna râzând și a te invita să pornești cu el într-o călătorie peste mări și țări. Așadar, aș putea spune că am pășit pe vârfuri, cât mai nonintruziv posibil, pentru a reda cititorilor un scriitor pe nedrept picat în uitare.” Mina Decu

În anul 2007, expertul neonatolog și psihologul Georgeta Sultana, președinta asociației Clubul Micii Campioni din București, publica ”Metoda Sultana – Ghid practic pentru părinți și cadre medicale”, Editura Olimp. O ediție adăugită și revizuită a acestei cărți va fi publicată, în curând, marcând, astfel, 20 de ani de activitate a Clubului Micii Campioni din București (str. Străbună, nr.26), cu programe de educație acvatică și Metoda Sultana.
Cunoscută de o țară întreagă ca fiind ”Mami Geti”,  Georgeta Sultana a introdus în România programe de educație acvatică și a brevetat, la OSIM, ”Metoda Sultana”, o metodă de stimulare psihomotorie a nou-născutului și copilului mic. Cu o experiență de peste 40 de ani în domeniul neonatologiei, Mami Geti a absolvit, în 2001, în Franța, mai multe stagii de formare în domeniul activităților acvatice, programe organizate de Federația Franceză de Activități Acvatice (FAAEL). Astfel că, în urma unui acord între Micii Campioni și FAAEL, Mami Geti a adus și organizat în România conceptul de educație acvatică.
Clubul Micii Campioni este primul din România care a introdus educația acvatică și standardele acestui program dedicat în mod special copiilor mici. Educația acvatică în colectivitate începe după vârsta de 4 luni și jumătate/6 luni, după încheierea calendarului de vaccinări, care îi conferă copilului imunitate și reprezintă o continuare a programului desfășurat la domiciliu prin Metoda Sultana.
În prezent, Clubul Micii Campioni este coordonat de Cristian Sultana, cel cu care, de altfel, Georgeta Sultana a înregistrat, la OSIM, în 2012, Brevetul de invenție nr. 126701 acordat  aparatului și metodei ”pentru dobândirea deprinderilor folosite în activitatea de stimulare a creșterii unui nou-născut sau a unui copil mic”.
Dan Mircea Cipariu a dialogat, în exclusivitate pentru AgentiadeCarte.ro, cu Georgeta Sultana și Cristian Sultana.

Ioan-Pavel Azap s-a născut în 15 mai 1967 în satul Ticvaniul-Mic, jud. Caraș-Severin. A urmat clasele primare și liceul în satul natal și Oravița (1973-1985). Absolvent al Facultății de Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (1995). Din 2003 este redactor la revista „Tribuna” (Cluj-Napoca). A publicat mai multe volume de poezie, proză, critică de film. Membru al Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Cluj și al Asociației Criticilor de Film a Uniunii Cineaștilor din România. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro cu scriitorul Ioan-Pavel Azap.

Născută la Petroșani, în 1993, Gabriela Feceoru este o poetă româncă feministă. A publicat două volume de poeme: ”blister”, Cartea Românească, 2017 și ”vorbesc din nou pozitiv și din nou pozitiv”, Charmides, 2019. A colaborat cu diverse reviste literare și platforme: ”Prăvălia culturală”; ”DLITE”; ”Zona nouă”; ”Bucovina Literară”; ”Apostrof”; ”Familia” și altele. A lucrat la revista ”Vatra”, (Târgu Mureș) și la site-ul ”monden.ro”. Antologii colective: ”#Rezist! Poezia”, coord. Cosmin Perța, Paralela45, 2017; ”Poezie călătoare”, Ediția a II-a, coord. Anca Zaharia, Cartea de după, 2019. În prezent locuiește pe blogul gabrielascrie.ro și pe buymeacoffee.com/gabrielascrie. Nominalizări: Premiul Național pentru debut în poezie ”Iustin Panța”, 2017; Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” – OPUS PRIMUM, 2018; Bac-Fest. Festival Național ”George Bacovia”, secțiunea debut, 2018; Premiile „Sofia Nădejde” pentru literatura scrisă de femei, secțiunea debut, 2018; Premiile „Sofia Nădejde” pentru literatura scrisă de femei, secțiunea poezie, 2020. Festivaluri internaționale de poezie: ”Z9; Poezia e la Bistrița”; ”Authors‘ Reading Month” etc. Receptare critică: Al Cistelecan, ”Nonșalanța terapeutică”, Astra, 2018; Cristina Timar, ”Manifest feminist codificat”, Vatra, 2020; Teona Farmatu, ”Impulsivități cerebrale”, poeticstand.com, 2020; Raisa Manolescu, ”Vorbesc din nou pozitiv și din nou pozitiv sau despre urletele din noi care ricoșează (în noi)”, alecart.ro, 2020; Ramona Boldizsar, ”vorbesc din nou pozitiv și din nou pozitiv”, Gabriela Feceoru, ramona.boldizsar.ro, 2021; Andrada Yunusoglu, ”Un manifest al vindecării”, citestema.ro, 2021; Gabriel Enache, ”Plasa cu ochiuri dese (…)”, semndincarte.ro, 2021; etc. Citări, cronici în lucrări de specialitate: Mihai Iovănel, ”Istoria literaturii române contemporane” (1990-2020), Polirom, 2021; Angela Nache Mamier, ”Matrițe stilistice din lirica de azi”, Minela, 2021; Grupaje de poeme traduse din limba engleză: ”Raed Wahesh – poeme”, Vatra, 2020; ”Yury R. Zavadsky – Omul liber nu s-a născut”, Bucovina Literară, 2020; ”Yury R. Zavadsky – poeme”, Astra, 2021. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu poeta Gabriela Feceoru.