Dialogul de carte

„În scris am cu adevărat libertate, poate singura libertate totală și această conștientizare mi-a adus bucurie.”

iul. 27th, 2022 | By
„În scris am cu adevărat libertate, poate singura libertate totală și această conștientizare mi-a adus bucurie.”

Livia Roșca (Lucan-Arjoca) este scriitoare, jurnalistă și inițiatoare de programe de educație prin cultură. Manuscrisul volumului ei de debut, „Ruj pe icoane”, a câștigat primul premiu pentru debut organizat de Editura Cartea Românească în anul 2005, iar anul următor autoarea a devenit laureată Premiului Național pentru Debut în Poezie „Mihai Eminescu”, 2006, cu volumul „Ruj pe icoane” și a altor premii naționale și locale precum: Premiul Uniunii Scriitorilor pentru Debut în poezie. În 2016 a publicat volumul de poezie „1+1>2”, sub numele Livia Lucan-Arjoca, la Editura Charmides. Volumele ei de poezie, „Ruj pe icoane” și „1+1>2” au fost reeditate la Editura Casa de pariuri literare în 2022. În 2015 a înființat Asociația 7 ARTE și a inițiat programul smARTkid, care înseamnă ateliere educative, creative şi recreative pentru copii şi tineri. Este antrenor de creativitate pentru atelierele smARTkid de scriere creativă, storytelling, lectură, jurnalism şi blogging, organizate de Asociația 7 ARTE. Până acum a coordonat an de an caravane cu scriitori pentru copii în zone rurale și pentru categorii defavorizate, precum și evenimente care promoveaza educația prin cultură. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu scriitoarea Livia Roșca.



”Am pășit pe vârfuri pentru a reda cititorilor un scriitor pe nedrept picat în uitare”

mai 3rd, 2022 | By
”Am pășit pe vârfuri pentru a reda cititorilor un scriitor pe nedrept picat în uitare”

Mina Decu (n. 15 aprilie 1983) este masterandă în Filosofie și în Studii Europene, fost profesor de Studii socio-umane, fost librar, actual redactor, traducător și poet remarcat prin debutul cu ”Desprindere” (2018), volum de poeme multipremiat. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu Mina Decu despre seria de autor Leonida Neamțu, pe care a îngrijit-o la Editura Publisol, evenimente culturale și planuri editoriale. ”Pe Leonida l-am întâlnit în toamna anului trecut, când, în urma unei ședințe de redacție s-a hotărât să aducem în seriile noastre de reeditări un scriitor cu care era cel mai posibil (doar) să riscăm. Îi auzeam pentru prima oară numele și eram convinsă că scrie romane polițiste, deși din puținele date care existau despre el pe internet transpărea mai degrabă altceva, un altceva cu care aveam să dau piept în momentul în care am luat prima lui carte la redactat: Leonida Neamțu era un scriitor inclasabil. Iar redactat nu e tocmai cuvântul potrivit, mai cu seamă că nu mă simt în măsură să umblu eu pe un text pe care cineva când aleargă, când iese din peisaj, pentru a se insinua apoi ca o pată Rorschach, când dă cu tine de pământ, doar pentru a-ți întinde mâna râzând și a te invita să pornești cu el într-o călătorie peste mări și țări. Așadar, aș putea spune că am pășit pe vârfuri, cât mai nonintruziv posibil, pentru a reda cititorilor un scriitor pe nedrept picat în uitare.” Mina Decu



”Schimbul de energie cu nou-născutul, pe de-o parte, și încrederea părinților, pe de altă parte, mă încarcă și mă obligă să dăruiesc în egală măsură”

dec. 12th, 2021 | By
”Schimbul de energie cu nou-născutul, pe de-o parte, și încrederea părinților, pe de altă parte, mă încarcă și mă obligă să dăruiesc în egală măsură”

În anul 2007, expertul neonatolog și psihologul Georgeta Sultana, președinta asociației Clubul Micii Campioni din București, publica ”Metoda Sultana – Ghid practic pentru părinți și cadre medicale”, Editura Olimp. O ediție adăugită și revizuită a acestei cărți va fi publicată, în curând, marcând, astfel, 20 de ani de activitate a Clubului Micii Campioni din București (str. Străbună, nr.26), cu programe de educație acvatică și Metoda Sultana.
Cunoscută de o țară întreagă ca fiind ”Mami Geti”,  Georgeta Sultana a introdus în România programe de educație acvatică și a brevetat, la OSIM, ”Metoda Sultana”, o metodă de stimulare psihomotorie a nou-născutului și copilului mic. Cu o experiență de peste 40 de ani în domeniul neonatologiei, Mami Geti a absolvit, în 2001, în Franța, mai multe stagii de formare în domeniul activităților acvatice, programe organizate de Federația Franceză de Activități Acvatice (FAAEL). Astfel că, în urma unui acord între Micii Campioni și FAAEL, Mami Geti a adus și organizat în România conceptul de educație acvatică.
Clubul Micii Campioni este primul din România care a introdus educația acvatică și standardele acestui program dedicat în mod special copiilor mici. Educația acvatică în colectivitate începe după vârsta de 4 luni și jumătate/6 luni, după încheierea calendarului de vaccinări, care îi conferă copilului imunitate și reprezintă o continuare a programului desfășurat la domiciliu prin Metoda Sultana.
În prezent, Clubul Micii Campioni este coordonat de Cristian Sultana, cel cu care, de altfel, Georgeta Sultana a înregistrat, la OSIM, în 2012, Brevetul de invenție nr. 126701 acordat  aparatului și metodei ”pentru dobândirea deprinderilor folosite în activitatea de stimulare a creșterii unui nou-născut sau a unui copil mic”.
Dan Mircea Cipariu a dialogat, în exclusivitate pentru AgentiadeCarte.ro, cu Georgeta Sultana și Cristian Sultana.



”Cele mai adevărate, dar și cele mai împlinite estetic, cărți sau filme despre comunismul românesc au fost scrise/realizate înainte de 1989”

sept. 24th, 2021 | By
”Cele mai adevărate, dar și cele mai împlinite estetic, cărți sau filme despre comunismul românesc au fost scrise/realizate înainte de 1989”

Ioan-Pavel Azap s-a născut în 15 mai 1967 în satul Ticvaniul-Mic, jud. Caraș-Severin. A urmat clasele primare și liceul în satul natal și Oravița (1973-1985). Absolvent al Facultății de Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (1995). Din 2003 este redactor la revista „Tribuna” (Cluj-Napoca). A publicat mai multe volume de poezie, proză, critică de film. Membru al Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Cluj și al Asociației Criticilor de Film a Uniunii Cineaștilor din România. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro cu scriitorul Ioan-Pavel Azap.



”Îmi trebuie un spațiu în care nimeni să nu atingă aerul poeziei mele în scriere”

aug. 24th, 2021 | By
”Îmi trebuie un spațiu în care nimeni să nu atingă aerul poeziei mele în scriere”

Născută la Petroșani, în 1993, Gabriela Feceoru este o poetă româncă feministă. A publicat două volume de poeme: ”blister”, Cartea Românească, 2017 și ”vorbesc din nou pozitiv și din nou pozitiv”, Charmides, 2019. A colaborat cu diverse reviste literare și platforme: ”Prăvălia culturală”; ”DLITE”; ”Zona nouă”; ”Bucovina Literară”; ”Apostrof”; ”Familia” și altele. A lucrat la revista ”Vatra”, (Târgu Mureș) și la site-ul ”monden.ro”. Antologii colective: ”#Rezist! Poezia”, coord. Cosmin Perța, Paralela45, 2017; ”Poezie călătoare”, Ediția a II-a, coord. Anca Zaharia, Cartea de după, 2019. În prezent locuiește pe blogul gabrielascrie.ro și pe buymeacoffee.com/gabrielascrie. Nominalizări: Premiul Național pentru debut în poezie ”Iustin Panța”, 2017; Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” – OPUS PRIMUM, 2018; Bac-Fest. Festival Național ”George Bacovia”, secțiunea debut, 2018; Premiile „Sofia Nădejde” pentru literatura scrisă de femei, secțiunea debut, 2018; Premiile „Sofia Nădejde” pentru literatura scrisă de femei, secțiunea poezie, 2020. Festivaluri internaționale de poezie: ”Z9; Poezia e la Bistrița”; ”Authors‘ Reading Month” etc. Receptare critică: Al Cistelecan, ”Nonșalanța terapeutică”, Astra, 2018; Cristina Timar, ”Manifest feminist codificat”, Vatra, 2020; Teona Farmatu, ”Impulsivități cerebrale”, poeticstand.com, 2020; Raisa Manolescu, ”Vorbesc din nou pozitiv și din nou pozitiv sau despre urletele din noi care ricoșează (în noi)”, alecart.ro, 2020; Ramona Boldizsar, ”vorbesc din nou pozitiv și din nou pozitiv”, Gabriela Feceoru, ramona.boldizsar.ro, 2021; Andrada Yunusoglu, ”Un manifest al vindecării”, citestema.ro, 2021; Gabriel Enache, ”Plasa cu ochiuri dese (…)”, semndincarte.ro, 2021; etc. Citări, cronici în lucrări de specialitate: Mihai Iovănel, ”Istoria literaturii române contemporane” (1990-2020), Polirom, 2021; Angela Nache Mamier, ”Matrițe stilistice din lirica de azi”, Minela, 2021; Grupaje de poeme traduse din limba engleză: ”Raed Wahesh – poeme”, Vatra, 2020; ”Yury R. Zavadsky – Omul liber nu s-a născut”, Bucovina Literară, 2020; ”Yury R. Zavadsky – poeme”, Astra, 2021. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu poeta Gabriela Feceoru.



”Copilul nu ne va reproșa niciodată ceea ce credem că greșim, ci doar ceea ce credem că facem bine”

mai 26th, 2021 | By
”Copilul nu ne va reproșa niciodată ceea ce credem că greșim, ci doar ceea ce credem că facem bine”

Speranța Farca este psihanalist și conferențiar universitar doctor la Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic din cadrul Universității Naționale de Arte, București. Site: speranta.farca.ro. Cărți publicate: ”Despre frica de necunoscut”, Editura Universitară, București, 2020; ”Leacuri pentru frica de necunoscut”, Editura Universitară, București, 2020; ”Independența copilului”, Editura Humanitas, București, 2018, ediție reeditată, adăugită și revizuită (carte publicată ca e-book pe iTunes în 2014); ”Venirea pe lume a copilului”, e-book, iTunes, 2014; ”The Newborn and his Mother”, e-book, iTunes, 2012; ”Grădinița mea favorită! Ghid pentru părinți și educatoare” e-book, iTunes, 2012; ”Copilul meu merge la Școală! Ghidul părinților” – pdf, Institutul de Științe ale Educației, 2013; ”Cum întâmpinăm copilul ca părinţi, bunici, medici şi educatori”, Editura Trei, București, 2010; ”Ce trăieşte copilul şi ce simte mama lui”, Editura Trei, București, 2009; ”Psihanaliza şi cele patru vârste ale eului. Cum devenim părinţi”, Editura Trei, București, 2003. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu Speranța Farca.



”E nevoie de poveste, neapărat, de umor, de ironie, dar și de autoironie”

ian. 19th, 2021 | By
”E nevoie de poveste, neapărat, de umor, de ironie, dar și de autoironie”

Radu Țuculescu (01.01.1949, Tg.Mureș, crescut la Reghin) – prozator, dramaturg, jurnalist, regizor, traducător din limba germană. Absolvent al Acadmiei de muzică ”Gh. Dima” – secția vioară. Realizator Radio și TVR, violonist al Filarmonicii clujene. Dintre romanele publicate: ”Ora păianjenlului” ( 1984), ”Degetele lui Marsias” ( 1986), ”Umbra penei de gîscă” (1991), ”Povestirile mamei bătrîne” ( 2006), ”Stalin cu sapa-nainte!” (2009), ”Mierla neagră” ( 2015), ”Măcelăria Kennedy” (2017). Volume de teatru: ”Ce dracu se-ntîmplă cu trenul ăsta?” (2004), ”Bravul nostru Micșa” ( 2010). Proză scurtă:” Cuptorul cu microunde” ( 1995), ”Scorpionul galben” (2011), ”Uscătoria de partid”(2019). Literatură pentru copii: ”Ina și ariciul Pit” (2 volume, 2017). A primit premii pentru proză, teatru și film de televiziune. Romanele sale au fost traduse în Germania, Franța, Austria, Italia, Ungaria, Serbia, Israel, Cehia. Teatrul său tradus în cehă, maghiară, franceză, engleză, italiană, ebraică. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu scriitorul Radu Țuculescu.



”Calvarul pe care l-a îndurat Lucian Blaga, vreme de trei ani, timp în care a lucrat din greu la traducerea lui Faust”

ian. 5th, 2021 | By
”Calvarul pe care l-a îndurat Lucian Blaga, vreme de trei ani, timp în care a lucrat din greu la traducerea lui Faust”

Editura eLiteratura a publicat, la sfârșitul anului 2020, cercetarea ”Lucian Blaga – traducător, traductolog”, semnată de Nicolae Mareș, scriitor, rafinat traducător al poeziei române în polonă, diplomat și scriitor. Volumul este însoțit de o prefață semnată de criticul și istoricul literar Zenovie Cârlugea. Astfel, cititorul poate urmări dosarul traducerii capodoperei lui Goethe – ”Faust”, din scrisorile și dactilogramele adunate în ”Dosarul Blaga” de către redactorii ESPLA (Editura de stat pentru literatură și artă din București). Un volum inedit prin intermediul căruia vom descoperi treizeci de documente din domeniul istoric-literar sau de estetică a traducerilor, documente care văd pentru prima oară lumina tiparului. Astfel, intrăm în laboratorul de creație și de traducere a lui Faust prin referatele ori recenziile întocmite de specialiști de seamă ai culturii românești și germane cu privire la traducerea din limba lui Kant, Hegel, Haine și mai ales Goethe în română. ”Este efortul unor investigații de peste opt ani, începute în vara anului 2012, la secția de manuscrise a Academiei Române. E vorba de 30 de scrisori și dactilograme inedite, adunate în ”Dosarul Blaga” de  redactorii cunoscutei Edituri de stat pentru literatură și artă /ESPLA/. Dosarul respectiv /A-3780/ cuprinde scrisorile schimbate de editură cu traducătorul Lucian Blaga, cât și referatele/recenziile întocmite de specialiști de seamă ai culturii românești și germane cu privire la traducerea din limba germană în română a capodoperei literaturii universale – Faust de Goethe, de către poetul, filosoful, traducătorul, Lucian Blaga. Acestea văd pentru prima dată lumina zilei în acest volum.”, a mărturisit Nicolae Mareș.
În exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, Dan Mircea Cipariu a purtat o convorbire cu Nicolae Mareș despre odiseea traducerii lui Faust în varianta propusă de Lucian Blaga.



„Ceea ce nu realizăm este că niciodată in istorie nu am fost atât de puternic echipați să facem față unei epidemii de o astfel de amploare”

dec. 27th, 2020 | By
„Ceea ce nu realizăm este că niciodată in istorie nu am fost atât de puternic echipați să facem față unei epidemii de o astfel de amploare”

Alexandru Toma Pătrașcu este fondatorul și directorul Bucharest Science Festival, cel mai important eveniment de promovare a științei din România. După absolvirea Facultății de Electronică a Universității Politehnica din București a urmat programul de masterat în afaceri al The Open University, Marea Britanie, specializându-se ulterior în comunicare. De peste un deceniu dezvoltă programe educaționale non-formale, de popularizare a științei, atât pentru copii, cât și pentru adulți. Este membru fondator al Asociației Secular-Umaniste din România (ASUR) și se implică în acțiuni de public advocacy în favoarea respectării caracterului laic al statului. Din 2011 publică cu regularitate pe platforma Contributors.ro, abordând subiecte legate de educație, politică și știință.
Cartea sa, ”Povestiri despre epidemii și vaccinuri”, Editura Humanitas, este un ghid de imunizare împotriva dezinformării. Ca să înțelegem cum funcționează, cum sunt produse și cum sunt testate vaccinurile, Alexandru Toma Pătrașcu ne însoțește într-o călătorie de-a lungul secolelor, de la descoperirea microbilor la îmblânzirea lor, și ne povestește despre primele microscoape, despre teoria germenilor și despre descifrarea misterelor sistemului imunitar. O călătorie la finalul căreia înțelegem cum funcționează știința și de ce trebuie să avem încredere în ea.
Mai multe despre ”Povestiri despre epidemii și vaccinuri”, în interviul cu Alexandru Toma Pătrașcu realizat de Anamaria Spătaru.



”Instinctul mi-a sugerat să folosesc tehnica melodiei continue a lui Wagner”

dec. 14th, 2020 | By
”Instinctul mi-a sugerat să folosesc tehnica melodiei continue a lui Wagner”

Flautistul Ion Bogdan Ştefănescu este solist al Filarmonicii ”George Enescu”, profesor la catedra de flaut din cadrul Universității Naționale de Muzică București și solist al Filarmonicii ”Banatul” din Timișoara. Este doctor în muzică din anul 2002, când a obţinut înalta calificare profesională, la Universitatea de Muzică din Bucureşti, cu lucrarea intitulată ”Tehnici şi timbralităţi arhaice în creaţia contemporană pentru flaut”, avându-l ca profesor îndrumător pe compozitorul Octavian Nemescu. În anul 1995, a obţinut diploma de Master of Music la Universitatea Illinois din Urbana-Champaign, SUA, unde l-a avut ca profesor pe renumitul flautist englez Alexander Murray. În paralel cu studiile de masterat, a activat, în cadrul Universităţii Illinois, în calitate de asistent al prof. Alexander Murray (1994 – 1995). Ion Bogdan Ştefănescu este absolvent, în 1993, al Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti, Facultatea de Interpretare Muzicală – secţia Flaut –, la clasa prof. Virgil Frâncu. În afara studiilor amintite, Ion Bogdan Ştefănescu şi-a desăvârşit pregătirea profesională sub îndrumarea celor mai de seamă flautişti ai lumii, la ale căror cursuri speciale a participat de-a lungul anilor, printre care James Galway (Reggio Emilia – Italia, 2003 şi Weggis – Elveţia, în 1995), Wolfgang Schultz (München, Germania, în 1992), Alain Marion (Nissa, Franţa, în 1990), Pierre Yves Artaud (Darmstadt, Germania, în 1990). Activitatea artistică şi-a început-o de la vârsta de 14 ani, în 1983, când a debutat ca solist, pe scena Ateneului Român, într-un concert de Vivaldi, acompaniat de Orchestra Tineretului Bucureştean. Din anul 1983 şi până în prezent, Ion Bogdan Ştefănescu a desfăşurat o intensă activitate artistică, cu numeroase recitaluri şi concerte susținute în România şi în străinătate: Anglia, Franţa, Spania, Cehia, Coreea de Nord, Japonia, SUA, Ungaria, Italia, Germania, Olanda, Elveţia, Suedia, Norvegia, China etc. Împătimit, de asemenea, al poeziei, este, din 2012, membru al Uniunii Scriitorilor din România. A publicat mai mult de 10 volume de versuri, cel mai recent fiind „Zâmbet cusut”, apărut atât în ediție bibliofilă, în doar 30 de exemplare, însoțite spectaculos de piese textile minibojagi create cu tehnici de cusături tipic coreene, realizate de artista Anna M. Orbán,  cât și în ediție tipărită sub sigla prestigioasei Fundații Naționale pentru Știință și Artă, aflată sub egida Academiei Române. Despre acest din urmă volum, Anamaria Spătaru a stat de vorbă cu Ion Bogdan Ștefănescu, în exclusivitate pentru agentiadecarte.ro.