AcasăDialogul de carte

Dialogul de carte

”Vă rog să aveți o viață frumoasă”, un boutique de blues și poetry performance

Duminică, 18 decembrie 2022, de la ora 19.30, în Sala Nouă a Teatrului de Comedie din București (str. Sf. Vineri nr.11), muzicianul de jazz & blues Mike Godoroja și trupa sa Blue Spirit împreună cu poetul Dan Mircea Cipariu, actorii Cristina Deleanu și Eugen Cristea și artistul vizual Codrin Cârdu prezintă o ediție specială de Sărbători a spectacolului ”Vă rog să aveți o viață frumoasă”. Un spectacol unicat în care se regăsesc, recitite ori revizitate, teme și simboluri ale Crăciunului. “Nu cred că este perioada mai prolifică în materie de speranțe și mai aproape de visele noastre din copilărie precum este cea a Crăciunului !”, spune Mike Godoroja. ”Voi citi câteva poeme din noua mea carte – Meta Vers – apărută la editura Vellant, cu 7 desene de Mihai Zgondoiu. Și voi citi poeme despre imagini molipsitoare și nepieritoare ale unui Crăciun din copilăria mea petrecută cu straița la gât, cutreierând pe ulițele satului Pănade cu colinde, mere și covrigi și, mai ales, visând cu ochii deschiși la cum Moșu´ Ion a lu´Codruțu, bunicul meu, îmi va aduce îngeri vorbitori din vată de zahăr. Alături de Mike Godoroja voi improviza și voi rezona, cu poezia și cu blues-ul, cu îngerii de zăpadă care vorbesc o limbă de zăpadă”, mărturisește Dan Mircea Cipariu. Sunt 30 de ani de când Mike Godoroja face muzică, ajută pe alții sa facă muzică, sprijină muzica de calitate din Romania. A înregistrat cu Blue Spirit 7 albume, a compus pentru Iris, Felicia Filip și Blue Spirit, a fost producătorul muzical al întâmplărilor care i-au adus în România pe Ray Charles, James Brown, Chick Corea, Zucherro, Big Mountain, Jimmy Smith, Steve Howe, Steve Hackett, David Palmer. A realizat timp de peste 25 de ani emisiuni de rock și jazz la radio si televiziune despre artiștii României și marile legende ale lumii. Mike a lucrat cu Florian Pittiș, Florian Lungu și Johnny Răducanu. A fost primul realizator care a difuzat la TV în România pe canalul Național întreg festivalul Woodstock. Muzica sa de acum, rock-blues cu elemente de folk și psihedelic, note progresive și electro-synth, relevă noua direcție a spectacolelor lui, mereu căutând ceva care să surprindă publicul. Mike este un spirit plurivalent, căutând permanent, fără odihnă, să dăruiască publicului propriile sale descoperiri și experiențe, dedicându-și întreaga viață pentru muzica rock-blues-jazz din țara noastră. Tudor Voicu a dialogat cu Mike Godoroja despre spectacolul ”Vă rog să aveți o viață frumoasă”. Radio România Cultural și AgențiadeCarte.ro sunt partenerii evenimentului.

„În ultima vreme am scris poezie, proză scurtă, povești, dar cel mai mult m-am concentrat pe primul meu roman, care cred că e gata”

Ovidiu Baron a debutat editorial cu volumul de proză scurtă "Nedumeriri" (Infoart Media 2009). În 2020 i-a apărut un prim volum de poeme, “Liniștea de suprafață" (Tracus Arte). Cel de-al doilea volum de poezie, "Pâinea uriașilor " (Casa de pariuri literare), a fost publicat anul acesta. Recenzii, studii și articole pe teme literare sau etnografice, precum și proze sau grupaje de poezie i-au apărut, de-a lungul timpului, în "Transilvania", "Euphorion", "Pro Saeculum", "Viața Românească", "Ficțiunea/ Opt motive" ș.a. A publicat studii pe teme etnologice sau muzeale în periodice de specialitate precum “Cibinium", "Revista Muzeelor", "Marketingul și educația în muzee", "Țara Bârsei" sau "Drobeta", precum și în volume colective editate de Editura ASTRA Museum –“Istroromânii – repere cultural-istorice" (2008), "Crucea, punte a Învierii" (2011) etc. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu scriitorul Ovidiu Baron.

„În scris am cu adevărat libertate, poate singura libertate totală și această conștientizare mi-a adus bucurie.”

Livia Roșca (Lucan-Arjoca) este scriitoare, jurnalistă și inițiatoare de programe de educație prin cultură. Manuscrisul volumului ei de debut, „Ruj pe icoane”, a câștigat primul premiu pentru debut organizat de Editura Cartea Românească în anul 2005, iar anul următor autoarea a devenit laureată Premiului Național pentru Debut în Poezie „Mihai Eminescu”, 2006, cu volumul „Ruj pe icoane” și a altor premii naționale și locale precum: Premiul Uniunii Scriitorilor pentru Debut în poezie. În 2016 a publicat volumul de poezie „1+1>2”, sub numele Livia Lucan-Arjoca, la Editura Charmides. Volumele ei de poezie, „Ruj pe icoane” și „1+1>2” au fost reeditate la Editura Casa de pariuri literare în 2022. În 2015 a înființat Asociația 7 ARTE și a inițiat programul smARTkid, care înseamnă ateliere educative, creative şi recreative pentru copii şi tineri. Este antrenor de creativitate pentru atelierele smARTkid de scriere creativă, storytelling, lectură, jurnalism şi blogging, organizate de Asociația 7 ARTE. Până acum a coordonat an de an caravane cu scriitori pentru copii în zone rurale și pentru categorii defavorizate, precum și evenimente care promoveaza educația prin cultură. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu scriitoarea Livia Roșca.

”Am pășit pe vârfuri pentru a reda cititorilor un scriitor pe nedrept picat în uitare”

Mina Decu (n. 15 aprilie 1983) este masterandă în Filosofie și în Studii Europene, fost profesor de Studii socio-umane, fost librar, actual redactor, traducător și poet remarcat prin debutul cu ”Desprindere” (2018), volum de poeme multipremiat. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu Mina Decu despre seria de autor Leonida Neamțu, pe care a îngrijit-o la Editura Publisol, evenimente culturale și planuri editoriale. ”Pe Leonida l-am întâlnit în toamna anului trecut, când, în urma unei ședințe de redacție s-a hotărât să aducem în seriile noastre de reeditări un scriitor cu care era cel mai posibil (doar) să riscăm. Îi auzeam pentru prima oară numele și eram convinsă că scrie romane polițiste, deși din puținele date care existau despre el pe internet transpărea mai degrabă altceva, un altceva cu care aveam să dau piept în momentul în care am luat prima lui carte la redactat: Leonida Neamțu era un scriitor inclasabil. Iar redactat nu e tocmai cuvântul potrivit, mai cu seamă că nu mă simt în măsură să umblu eu pe un text pe care cineva când aleargă, când iese din peisaj, pentru a se insinua apoi ca o pată Rorschach, când dă cu tine de pământ, doar pentru a-ți întinde mâna râzând și a te invita să pornești cu el într-o călătorie peste mări și țări. Așadar, aș putea spune că am pășit pe vârfuri, cât mai nonintruziv posibil, pentru a reda cititorilor un scriitor pe nedrept picat în uitare.” Mina Decu

”Schimbul de energie cu nou-născutul, pe de-o parte, și încrederea părinților, pe de altă parte, mă încarcă și mă obligă să dăruiesc în egală...

În anul 2007, expertul neonatolog și psihologul Georgeta Sultana, președinta asociației Clubul Micii Campioni din București, publica ”Metoda Sultana – Ghid practic pentru părinți și cadre medicale”, Editura Olimp. O ediție adăugită și revizuită a acestei cărți va fi publicată, în curând, marcând, astfel, 20 de ani de activitate a Clubului Micii Campioni din București (str. Străbună, nr.26), cu programe de educație acvatică și Metoda Sultana. Cunoscută de o țară întreagă ca fiind ”Mami Geti”,  Georgeta Sultana a introdus în România programe de educație acvatică și a brevetat, la OSIM, ”Metoda Sultana”, o metodă de stimulare psihomotorie a nou-născutului și copilului mic. Cu o experiență de peste 40 de ani în domeniul neonatologiei, Mami Geti a absolvit, în 2001, în Franța, mai multe stagii de formare în domeniul activităților acvatice, programe organizate de Federația Franceză de Activități Acvatice (FAAEL). Astfel că, în urma unui acord între Micii Campioni și FAAEL, Mami Geti a adus și organizat în România conceptul de educație acvatică. Clubul Micii Campioni este primul din România care a introdus educația acvatică și standardele acestui program dedicat în mod special copiilor mici. Educația acvatică în colectivitate începe după vârsta de 4 luni și jumătate/6 luni, după încheierea calendarului de vaccinări, care îi conferă copilului imunitate și reprezintă o continuare a programului desfășurat la domiciliu prin Metoda Sultana. În prezent, Clubul Micii Campioni este coordonat de Cristian Sultana, cel cu care, de altfel, Georgeta Sultana a înregistrat, la OSIM, în 2012, Brevetul de invenție nr. 126701 acordat  aparatului și metodei ”pentru dobândirea deprinderilor folosite în activitatea de stimulare a creșterii unui nou-născut sau a unui copil mic”. Dan Mircea Cipariu a dialogat, în exclusivitate pentru AgentiadeCarte.ro, cu Georgeta Sultana și Cristian Sultana.

”Cele mai adevărate, dar și cele mai împlinite estetic, cărți sau filme despre comunismul românesc au fost scrise/realizate înainte de 1989”

Ioan-Pavel Azap s-a născut în 15 mai 1967 în satul Ticvaniul-Mic, jud. Caraș-Severin. A urmat clasele primare și liceul în satul natal și Oravița (1973-1985). Absolvent al Facultății de Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (1995). Din 2003 este redactor la revista "Tribuna" (Cluj-Napoca). A publicat mai multe volume de poezie, proză, critică de film. Membru al Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Cluj și al Asociației Criticilor de Film a Uniunii Cineaștilor din România. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro cu scriitorul Ioan-Pavel Azap.

”Îmi trebuie un spațiu în care nimeni să nu atingă aerul poeziei mele în scriere”

Născută la Petroșani, în 1993, Gabriela Feceoru este o poetă româncă feministă. A publicat două volume de poeme: ”blister”, Cartea Românească, 2017 și ”vorbesc din nou pozitiv și din nou pozitiv”, Charmides, 2019. A colaborat cu diverse reviste literare și platforme: ”Prăvălia culturală”; ”DLITE”; ”Zona nouă”; ”Bucovina Literară”; ”Apostrof”; ”Familia” și altele. A lucrat la revista ”Vatra”, (Târgu Mureș) și la site-ul ”monden.ro”. Antologii colective: ”#Rezist! Poezia”, coord. Cosmin Perța, Paralela45, 2017; ”Poezie călătoare”, Ediția a II-a, coord. Anca Zaharia, Cartea de după, 2019. În prezent locuiește pe blogul gabrielascrie.ro și pe buymeacoffee.com/gabrielascrie. Nominalizări: Premiul Național pentru debut în poezie ”Iustin Panța”, 2017; Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” – OPUS PRIMUM, 2018; Bac-Fest. Festival Național ”George Bacovia”, secțiunea debut, 2018; Premiile „Sofia Nădejde” pentru literatura scrisă de femei, secțiunea debut, 2018; Premiile „Sofia Nădejde” pentru literatura scrisă de femei, secțiunea poezie, 2020. Festivaluri internaționale de poezie: ”Z9; Poezia e la Bistrița”; ”Authors‘ Reading Month” etc. Receptare critică: Al Cistelecan, ”Nonșalanța terapeutică”, Astra, 2018; Cristina Timar, ”Manifest feminist codificat”, Vatra, 2020; Teona Farmatu, ”Impulsivități cerebrale”, poeticstand.com, 2020; Raisa Manolescu, ”Vorbesc din nou pozitiv și din nou pozitiv sau despre urletele din noi care ricoșează (în noi)”, alecart.ro, 2020; Ramona Boldizsar, ”vorbesc din nou pozitiv și din nou pozitiv”, Gabriela Feceoru, ramona.boldizsar.ro, 2021; Andrada Yunusoglu, ”Un manifest al vindecării”, citestema.ro, 2021; Gabriel Enache, ”Plasa cu ochiuri dese (…)”, semndincarte.ro, 2021; etc. Citări, cronici în lucrări de specialitate: Mihai Iovănel, ”Istoria literaturii române contemporane” (1990-2020), Polirom, 2021; Angela Nache Mamier, ”Matrițe stilistice din lirica de azi”, Minela, 2021; Grupaje de poeme traduse din limba engleză: ”Raed Wahesh – poeme”, Vatra, 2020; ”Yury R. Zavadsky – Omul liber nu s-a născut”, Bucovina Literară, 2020; ”Yury R. Zavadsky – poeme”, Astra, 2021. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu poeta Gabriela Feceoru.

”Copilul nu ne va reproșa niciodată ceea ce credem că greșim, ci doar ceea ce credem că facem bine”

Speranța Farca este psihanalist și conferențiar universitar doctor la Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic din cadrul Universității Naționale de Arte, București. Site: speranta.farca.ro. Cărți publicate: ”Despre frica de necunoscut”, Editura Universitară, București, 2020; ”Leacuri pentru frica de necunoscut”, Editura Universitară, București, 2020; ”Independența copilului”, Editura Humanitas, București, 2018, ediție reeditată, adăugită și revizuită (carte publicată ca e-book pe iTunes în 2014); ”Venirea pe lume a copilului”, e-book, iTunes, 2014; ”The Newborn and his Mother”, e-book, iTunes, 2012; ”Grădinița mea favorită! Ghid pentru părinți și educatoare” e-book, iTunes, 2012; ”Copilul meu merge la Școală! Ghidul părinților” - pdf, Institutul de Științe ale Educației, 2013; ”Cum întâmpinăm copilul ca părinţi, bunici, medici şi educatori”, Editura Trei, București, 2010; ”Ce trăieşte copilul şi ce simte mama lui”, Editura Trei, București, 2009; ”Psihanaliza şi cele patru vârste ale eului. Cum devenim părinţi”, Editura Trei, București, 2003. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu Speranța Farca.

”E nevoie de poveste, neapărat, de umor, de ironie, dar și de autoironie”

Radu Țuculescu (01.01.1949, Tg.Mureș, crescut la Reghin) - prozator, dramaturg, jurnalist, regizor, traducător din limba germană. Absolvent al Acadmiei de muzică ”Gh. Dima” - secția vioară. Realizator Radio și TVR, violonist al Filarmonicii clujene. Dintre romanele publicate: ”Ora păianjenlului” ( 1984), ”Degetele lui Marsias” ( 1986), ”Umbra penei de gîscă” (1991), ”Povestirile mamei bătrîne” ( 2006), ”Stalin cu sapa-nainte!” (2009), ”Mierla neagră” ( 2015), ”Măcelăria Kennedy” (2017). Volume de teatru: ”Ce dracu se-ntîmplă cu trenul ăsta?” (2004), ”Bravul nostru Micșa” ( 2010). Proză scurtă:” Cuptorul cu microunde” ( 1995), ”Scorpionul galben” (2011), ”Uscătoria de partid”(2019). Literatură pentru copii: ”Ina și ariciul Pit” (2 volume, 2017). A primit premii pentru proză, teatru și film de televiziune. Romanele sale au fost traduse în Germania, Franța, Austria, Italia, Ungaria, Serbia, Israel, Cehia. Teatrul său tradus în cehă, maghiară, franceză, engleză, italiană, ebraică. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu scriitorul Radu Țuculescu.

”Calvarul pe care l-a îndurat Lucian Blaga, vreme de trei ani, timp în care a lucrat din greu la traducerea lui Faust”

Editura eLiteratura a publicat, la sfârșitul anului 2020, cercetarea ”Lucian Blaga – traducător, traductolog”, semnată de Nicolae Mareș, scriitor, rafinat traducător al poeziei române în polonă, diplomat și scriitor. Volumul este însoțit de o prefață semnată de criticul și istoricul literar Zenovie Cârlugea. Astfel, cititorul poate urmări dosarul traducerii capodoperei lui Goethe – ”Faust”, din scrisorile și dactilogramele adunate în ”Dosarul Blaga” de către redactorii ESPLA (Editura de stat pentru literatură și artă din București). Un volum inedit prin intermediul căruia vom descoperi treizeci de documente din domeniul istoric-literar sau de estetică a traducerilor, documente care văd pentru prima oară lumina tiparului. Astfel, intrăm în laboratorul de creație și de traducere a lui Faust prin referatele ori recenziile întocmite de specialiști de seamă ai culturii românești și germane cu privire la traducerea din limba lui Kant, Hegel, Haine și mai ales Goethe în română. ”Este efortul unor investigații de peste opt ani, începute în vara anului 2012, la secția de manuscrise a Academiei Române. E vorba de 30 de scrisori și dactilograme inedite, adunate în ”Dosarul Blaga” de  redactorii cunoscutei Edituri de stat pentru literatură și artă /ESPLA/. Dosarul respectiv /A-3780/ cuprinde scrisorile schimbate de editură cu traducătorul Lucian Blaga, cât și referatele/recenziile întocmite de specialiști de seamă ai culturii românești și germane cu privire la traducerea din limba germană în română a capodoperei literaturii universale – Faust de Goethe, de către poetul, filosoful, traducătorul, Lucian Blaga. Acestea văd pentru prima dată lumina zilei în acest volum.”, a mărturisit Nicolae Mareș. În exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, Dan Mircea Cipariu a purtat o convorbire cu Nicolae Mareș despre odiseea traducerii lui Faust în varianta propusă de Lucian Blaga.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508