spot_img

”Cartierul LiterArt”, la TEATRELLI/CREART, cu Ligia Keșișian, Gabriela Toma, Bogdan Ghiu, Teodor Dună, Dorin Negrău și Mike Godoroja & Blue Spirit

Joi, 6 iunie 2024, de la ora 19.00, la CREART – SALA TEATRELLI din Bucureşti (Piaţa Alexandru Lahovari nr. 7), asociația Euro CulturArt prezintă show-ul de poezie și blues ”Cartierul LiterArt”, în cadrul proiectului omonim. Evenimentul este găzduit și susținut de Primăria Municipiului Bucureşti, prin CREART – Centrul de Creaţie, Artă şi Tradiţie al Municipiului Bucureşti. Protagoniști sunt poeții Ligia Keșișian, Gabriela Toma, Bogdan Ghiu și Teodor Dună, alături de șase adolescente de la Liceul Teoretic Național (Alexandra Maria Irimia, Letiția Radu) și Liceul Greco-Catolic “Timotei Cipariu” (Denisa Pleșca, Andreea Ilinca Stancu, Ioana Maria Vasilescu, Ștefania Vâscu). Invitat special: artistul și designerul Dorin Negrău care prezintă la Galeria Creart proiectul ”Chimeșa. The Old Blouse”, expoziția curatoriată de Ana Daniela Sultana. Poezia invitaților va rezona cu sonurile muzicale ale trupei Mike Godoroja & Blue Spirit. Amfitrionul evenimentului este poetul și managerul cultural Dan Mircea Cipariu.

Publicul acestui show ”Cartierul LiterArt” este format din liceenii și profesorii Liceului Teoretic Național și Liceul Greco-Catolic ”Timotei Cipariu”.

Cu sprijinul financiar al AFCN (Administrația Fondului Cultural Național), ”Cartierul LiterArt” propune un  proiect de promovare a culturii scrise contemporane pentru liceenii din 5 zone din București cu acces limitat la cultură: Cartierul Dămăroaia, Cartierul Bucureștii Noi, Cartierul Chitila, Cartierul Grivița, Pajura. Astfel, în Liceul Teoretic ”Nicolae Iorga”, Liceul Teoretic ”Constantin Brâncoveanu”, Liceul Greco-Catolic ”Timotei Cipariu”  și Liceul Teoretic Național au avut loc ateliere de scriere și lectură creativă (online și offline) susținute de câțiva dintre cei mai importanți profesori de scriere și lectură creativă din România: Florin Iaru și Dan Mircea Cipariu.  

Liceenii selectați  în proiect s-au întâlnit cu nume reprezentative ale poeziei române contemporane care au publicat cărți în ultimii ani, la edituri prestigioase și din generații diferite: Ioana Crăciunescu, Ligia Keșișian, Gabriela Toma, Bogdan Ghiu, Teodor Dună și Claudiu Komartin. Art director-ul proiectului este artistul vizual Mihai Zgondoiu.

Parteneri media: Radio România Cultural și AgențiadeCarte.ro

”Cartierul LiterArt”, abordează un format participativ (lecturi publice, show de poetry& blues performance) care asigură implicarea activă a publicului țintă, în dauna celei pasive, folosind noile tehnologii ale informaţiei și noile medii atât în procesul de creație, cât și în cel de distribuție și promovare. De asemenea, dezvoltă noi forme de expresie. Valoarea experimentală şi culturală a proiectului oferă o necesară audienţă de calitate.
”Cartierul LiterArt” doreşte să configureze un nou public de poezie, să promoveze în publicul țintă poezia română contemporană şi să familiarizeze publicul țintă cu formule creatoare inovative şi experimentale.

***

Horoscop

pasărea

îmbătrânește

încet-încet

se întunecă

în colivia mea

liniștea de tortură

mă învăluie

sufletul așteaptă

LUMINA

Visul

o șopârlă în rucsac

picior frumos de plai

 o șopârlă în pian

 răsună și sare

 într-un tablou cu tornade

 și hortensii de înserare

Liane de întuneric

liane sub picioarele mele

din orașul meu natal

virusuri și haos

în oglinda mea cu frumuseți trecătoare

iubire ca o escaladă în mulțimi cu șerpi

Jurnalul secret

pandantive, brățări de lumină și întuneric

un șir lung de așteptări

 orașul cu claxoane intră în pereții unei oglinzi

 dulapul se deschide cu scrisori de dragoste

Alexandria Maria Irimia,

clasa a X-a Liceu Teoretic Național

Statuie

Un rimel negru și greu

curge pe fața palidă

Ochi injectați

și buze vermillon

Gândurile se îneacă

în tristețe

Sunt și eu o statuie pierdută

Răsărit

Primul răsărit pe care l-am văzut vreodataă

l-am privit cu mama mea

Mâinile ei erau mai calde decât soarele

Roșu covor

Covorul roșu din camera mea

și dragostea impregnată prin țesături

Ne-am întins pe el când eram beți

Și am vorbit despre viață

Acum tu nu mai stai pe roșu covor

Acum tu nu mai ești aici

Nu curăț nimic

Nu uit nimic

Dragostea – un roșu covor

peste amintiri

Black hole

mă lupt de câteva zile bune cu mine

nu găsesc încă o soluție

de fiecare dată când încerc să elimin câteva verbe

simt cum îmi măcelăresc poezia

totul se pierde într-o gaură neagră

Letiția Radu,

clasa a XII-a, Liceul Teoretic Național

***

Lecția de dans

printre gânduri

un labirint fără sfârșit

golul se pierde în lumi abstracte

plutesc

fără să prind timpul

și nesfârșitul albastru

mă ascund în tăceri

umbrele trecutului

dansează fără oprire

Sfetnic bun


adevărul iese la iveală

pe chipul tău tăcut

un scenariu fals a rămas să te încălzească

liniștea se  dizolvă în inimă

noaptea e întotdeauna un sfetnic bun

atracție fatală

copac din semințe de minciuni

într-o curte fără culoare

doar coroane verzi

lacrimile nu ating solul

semințele mincinoase cad

nepăsătoare

în pământul care le dă viață

atracție fatală într-o curte fără culoare

oglindă-oglinjoară

crăpătură în centru

crăpătură în imaginea împrăștiată

oglindă de forme și vieți anonime

spărtura se extinde

până când două suflete

își descifrează

chipurile

Denisa Pleșca,

clasa a IX-a B, Liceul Greco-Catolic Timotei Cipariu

detox

prima dragoste

un prilej de a ieși din surzenie

nu am cuvinte care să te îndepărteze

prafuri și clinici de detoxifiere

prima dragoste

aprinde lumina

fără glas

neatinsă

necusută

exces

exces de viață:

frunzele cad

încă din august

în mercur retrograd

lipsă de trai

realități deformate

ochiul meu vede

peste toți și toate

pătrund în partea bună din tine

tot mai prins

tot mai convins

Andreea Ilinca Stancu

clasa a X-a A, Liceul Greco-Catolic ”Timotei Cipariu”

Hipotermie

cireșii înfloresc înainte de vamă

cireșii se tem de furia timpului

cireșii timizi îngheață

pe strada plină de coșmaruri

corpul meu de cireș

trece prin haine

și prin ploaia torențială de iarnă

viața unui șevalet

ochi insomniaci

peste tavane și spaime distilate

cânt în tăcere

serenade pentru spânzurători

și ziduri strâmbe

șosete desperecheate

folosite de un valet sentimental

trăiesc momente corzi și clipe

”citește sau crapă!”

-îmi cere portretul de cenușă

părul tău ultramarin

îmi ascultă povestea

tatami

cerc vicios

în agenda mixtă

amintirea din fotografie

se întoarce la timp

lângă perechea de chei pierdută

mașinăria de vene

luptă pe tatami

cu munți de jucării

și un singur copil

bătrânul termină de copilărit

iar crăiasa din fotografie

îmi cere febril

voci zglobii

stele și herghelii

purificare

semne mute

zile fugare

ceasurile ticăie fără sfârșit

în nisipul vechi

umbrele tăcute ies

din pietrele mărunte

norii trec

cerul rămâne tot în mine

Ioana Maria Vasilescu

Liceul Greco-Catolic „Timotei Cipariu”, clasa a X-a A

Păduri furioase

ceață în craniu

păduri furioase

luna tot mai departe

o lumină atrăgătoare

lasă la vedere

nopți cu săbii și capcane friguroase

sunt o pădure roșie

străpunsă de ceață

Mașina timpului

oboseala mă cuprinde

stiloul alunecă greoi

lumânarea aproape se stinge

mașina timpului

se întoarce

cu ferestrele deschise

muza dispare

în timp ce îmi șoptești

cât de mult mă iubești

Poem de vară

ochelarii de soare mă zăresc

în portretul tău de cenușă

lumina îmi cântă ca o vrabie

care se uită doar în ochii mei

te țin de mână

ca pe un poem de vară

Ștefania Vâscu,

Liceul Greco-Catolic ”Timotei Cipariu”, clasa a X-a

***

DAN MIRCEA CIPARIU (născut la 7 septembrie 1972, București), licențiat al Universității București, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, scriitor, jurnalist și manager de proiecte și programe culturale. A debutat în presa literară în 1988 (SLAST), iar editorial, în 1999, cu volumul Hai să ne-ntâlnim pe site sâmbătă seara (editura Libra). În 2007, volumul său de poeme Tsunami (editura Brumar), 2006, a primit Premiul Asociației Scriitorilor din București. În 2008, a inițiat și coordonat proiectul „Scriitori pe Calea Regală”, iar din 2009 până în prezent, proiectul „Maratonul de poezie și jazz”. Între, 2011 și 2024, de Ziua Culturii Naționale, a inițiat și coordonat proiectul „Gala Tinerilor Scriitori/ Cartea de poezie a anului”. Este fondatorul și președintele asociației Euro Culturart, ce deține o galerie dedicată tinerilor artiști vizuali din Europa – „Atelier 030202”, coordonată de artistul vizual Mihai Zgondoiu. Este editorul www.agențiadecarte.ro , spațiu virtual în care sunt prezentate la zi evenimentele de carte și artă. Este președintele Opera Scrisă.Ro, societate de gestiune a drepturilor de autor.

În 2020, a primit titlul de doctor în filologie pentru lucrarea „Tipare ale imaginii poetice”, sub coordonarea prof. univ. dr. Silviu Angelescu, la Școala Doctorală a Facultății de Litere, Universitatea din București. A predat cursuri de scriere creativă la Universitățile din Belgrad și Novi Sad, la Muzeul Național al Literaturii Române din București și în programele Centrului Cultural Arad, ale asociațiilor Euro CulturArt, Aluniș Art Center și ale Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER).

În 2022, a publicat volumul META VERS, cu 7 ilustrații de Mihai Zgondoiu, la Editura Vellant, carte distinsă cu Premiul Special al revistei Ficțiunea OPT M și cu Premiul Național pentru Poezie ”Vasile Voiculescu” . În 2023, a publicat Gloria Veselia și Ursulețul Cipi, cu ilustrații de Raluca Neferu, la Editura Ars Libri, și Pe Planeta Moș Crăciun, cu ilustrații de Raluca Neferu, la Editura Ars Libri.

FLORIN IARU (Râpă) s-a născut la 24 mai 1954, în București și este unul dintre cei mai cunoscuţi poeţi ai generaţiei optzeciste.. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București, în 1978. Profesor la Galați și la Bulbucata, până în 1982, a devenit redactor al Editurii Cartea Românească în anul 1990, iar în perioada 1991-1992 a fost redactor la publicația „Cotidianul”. Scriitorul Florin Iaru își face debutul literar în anul 1962, prin publicarea unor versuri în revista „Luminița”. Devine membru al Cenaclului de luni din anul 1970, sub conducerea lui Nicolae Manolescu. În anul 1981, volumul său „Cîntece de trecut strada” se bucură de succes editorial, iar în 1982 contribuie la scrierea volumului „Aer cu diamante”, alături de Mircea Cărtărescu, Traian T. Coşovei şi Ion Stratan. A fost vicepreşedintele Uniunii Scriitorilor în perioada 1995-1996. A realizat şi a prezentat emisiuni de cultură la postul naţional de televiziune şi la TVR Cultural. Face parte din echipa redacţională a săptămînalului Caţavencii. Alte volume: La cea mai înaltă ficţiune (Cartea Românească, 1984), Înnebunesc şi-mi pare rău(Cartea Românească, 1990), Poeme alese (Aula, 2002), Tescani 40238 (volum colectiv, Image, 2000), Poveşti erotice româneşti (volum colectiv, Trei, 2007), Prima mea beţie(volum colectiv, ART, 2009), Povestiri cu final schimbat (ART, 2013). La Editura Polirom a mai publicat Fraier de Bucureşti (2011, 2015) şi o povestire în volumul colectiv Scriitori la poliţie (2016), iar în 2017 volumul ”Sânii verzi”. Poemele sale au fost incluse în antologii din Germania, Italia, Anglia, Franţa, Spania, Statele Unite, Rusia etc. În 2019, a publicat volumul de poezie ”Jos realitatea!”, Editura Paralela 45, volum care a primit Premiul AgentiadeCarte.ro.

***

IOANA CRĂCIUNESCU (actriţă de teatru şi cinema şi poetă) s-a născut la 13 noiembrie 1950, la Bucureşti. În 1973 a absolvit Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică I. L. Caragiale din Bucureşti şi a devenit actriţă a Teatrului Nottara. A publicat volumele: “Duminica absent”, Cartea Românească, București, 1980; “Supa de ceapă”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981; “Iarna clinic”, Cartea Românească, București, 1983; “Mașinăria cu aburi”, Editura Eminescu, București, 1984; “Creștet și gheare”, Cartea Românească, București, 1998; ”Supa de ceapă / Soupe à l’oignon”, Editura Brumar, Timișoara, 2007; “Mon general”, Editura Tracus Arte, 2017, ”Piața Chibrit”, Editura Charmides, 2017. În 2021, a publicat volumul de poezie ”Chit sau dublu”, Editura Charmides, care a primit Premiul APLER -Cartea de Poezie a anuui 2021.  Filmografie: Actorul și sălbaticii (1975); Artista, dolarii și ardelenii (1980). Ioana Crăciunescu a jucat în producțiile Pullman paradis (1995), Mensonge (1993), Quelque part vers Conakry (1992), Întâmplări cu Alexandra (1989), Duminica în familie (1987), Să-ți vorbesc despre mine (1987), Femeia din Ursa Mare (1982), La capătul liniei (1982), De ce trag clopotele, Mitică? (1981), Ion: Blestemul pamântului, blestemul iubirii (1979), Ediție specială (1978).

LIGIA KEȘIȘIAN este poetă și traducătoare, membră a PEN Club România. A debutat în 2017 cu volumul de poezie „Mici cutremure”, urmat de „Miss Houdini”, în 2019, la editura Charmides. Cel de-al treilea volum, „Anul tigrului de apă”, a apărut în noiembrie 2023 la Casa de Editură Max Blecher; în urma publicării sale, Ligia a fost laureată a Premiului Tânărul Scriitor al anului 2023 în cadrul Galei Tinerilor Scriitori.

TEODOR DUNĂ (n. 1981) a absolvit Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti. A publicat volumele: trenul de treieşunu februarie, Editura Vinea (2002 – Premiul Național „Mihai Eminescu”, Opera Prima, Botoșani); catafazii, Editura Vinea (2005); de-a viul, Editura Cartea Românească (2010); obiecte umane, Editura Cartea Românească (2015 – Premiul Cartea de Poezie a anului 2015, Gala Tinerilor Scriitori), kirilă, Editura Tracus Arte (2017 – Premiul „Matei Brâncoveanu” pentru Literatură) și flașneta babel, Editura Nemira (2022). În 2019, i-a apărut antologia minunata lume, la Editura Cartier. Grupaje din poemele sale au fost traduse în engleză, germană, franceză, spaniolă, portugheză, bulgară, maghiară.

BOGDAN GHIU scrie și publică poezie, teorie (și) critică (despre literatură, filosofie, media, artă contemporană, arhitectură, teoria și pedagogia traducerii, politică) și traduceri (peste 70) din filosofia și literatura franceză. Este membru al Generației 80 și fost membru al Cenaclului de Luni, președinte ArtLit (Asociația Română a Traducătorilor Literari) și membru în conducerea PEN România. Cele mai recente cărţi și traduceri: Cu Orice e posibil (poezie, 2019), Pandemiocrația. Kairos și vidul împărtășit (eseu, 2020); Baptiste Morizot, Răscolind jarul viului. Un front comun, Milan Kundera, Un Occident răpit sau Tragedia Europei Centrale, Giuliano da Empoli, Magul de la Kremlin. Cărți și traduceri în lucru: reBAbel, Un oraș pe drumuri și o carte despre Generația 80; Gilles Deleuze, Logica sensului, Barbara Cassin, Elogiu traducerii, Barbara Stiegler, „Trebuie să ne adaptăm”. Despre un nou imperativ politic și Yves Mihaud, „Arta s-a terminat”. Eseuri despre hiperestetică și atmosfere. Se exprimă săptămânal în Observator cultural și LiterNet, și zilnic la Radio România Cultural.

CLAUDIU KOMARTIN (n. 1983, București) este poet, traducător și editor. A publicat Păpușarul și alte insomnii (2003), Circul domestic (2005), Un anotimp în Berceni (2009, 2010), cobalt (2013), antologia Maeștrii unei arte muribunde. Poeme 2010-2017 (2017, 2018), Autoportret în flama de sudură (2021)17 poeme de dragoste și un pantoum imperfect (2022) și Inoculare (2022). Cărțile sale au fost traduse în germană, sârbă, turcă, bulgară și polonă. Din 2009, organizează seria de întâlniri și lecturi publice „Institutul Blecher”, iar din 2010 este redactor-șef al revistei „Poesis international” și al Casei de Editură Max Blecher.

GABRIELA TOMA (Chiltzinacani Ohtli) s-a născut în 27 februarie 1981, în București. A debutat cu volumul Cântecul geamănului (Editura Humanitas, 2009). Din 2006 a călătorit și a explorat numeroase culturi din Europa și din America Latină. Spațiul cultural care a avut cel mai mare impact asupra sa a fost Mexicul, pe care l-a vizitat de trei ori și unde speră să se întoarcă. Aici, a realizat interviuri și a participat la ceremoniile prehispanice de cultură nahua din Mexicul actual, unde a locuit un an și jumătate, în total. Este pasionată de educația non-formală, dialog intercultural și storytelling. Lecturi publice: Cenaclul Euridice, Institutul Blecher, Noche Bohemia și Librăria La Ruenca de Gandhi (Xalapa, Veracruz), Primer Encuentro International de Mujeres Poetas en la Cuenca de Papaloapan (Tuxtepec, Mexic), Festivalul Internațional de Poezie București; Festivalul Strada de C’Arte; Maratonul de Poezie și Jazz; V.I.P. (Vin. Intimitate. Poezie) – Festivalul de Teatru Independent UNDERCLOUD. În 2022, a publicat volumul de poezie Crivacul, Editura Tracus Arte.

A terminat de scris o carte pentru copii, intitulată Posh, pe care o va publica în 2024. În prezent, lucrează la un volum de interviuri. I-au fost traduse poezii în limba spaniolă, în franceză și în macedoneană.

***
MIKE GODOROJA
 s-a născut în București, în data de 5 ianuarie 1965, în aceeași zi cu Florian Lungu, dar la o distanță de 22 de ani. A absolvit Institutul Politehnic din București și a făcut Studii  de istoria jazzului la  Clasa Mihai Berindei între 1986-1989, la CIRNEA în Paris – Studii de Televiziune în 1994, Studii particulare de canto și chitară în 2000 și un stagiu de specializare producție muzicală la  Casa de discuri CESOUL MUSIC – USA în 2002. Sunt 30 de ani de când Mike Godoroja face muzică, ajută pe alții sa facă muzică, sprijină muzica de calitate din Romania. A înregistrat cu Blue Spirit 7 albume, a compus pentru Iris, Felicia Filip si Blue Spirit, a fost producătorul muzical al întâmplărilor care i-au adus în Romania pe Ray Charles, James Brown, Chick Corea, Zucherro, Big Mountain, Jimmy Smith, Steve Howe, Steve Hackett, David Palmer. A realizat timp de peste 25 de ani emisiuni de rock și jazz la radio și televiziune despre artiștii României și marile legende ale lumii. Muzica sa de acum , rock-blues cu elemente de folk și psihedelic, note progresive și electro- synth, relevă noua direcție a spectacolelor lui ce ar putea fi definite ca art rock, mereu căutând ceva care să surprindă publicul.

MIHAI ZGONDOIU  (n. 1982) este artist, curator și galerist independent cu studii doctorale în domeniul artelor vizuale. Între anii 2014-2021 predă la Universitatea Națională de Arte din București, iar din 2018 la Facultatea de Arte și Design din Timișoara. De asemenea, Mihai a fost iniţiator şi coordonator al galeriei Atelier 030202 din București (2009 până în prezent), co-curator al galeriei geamMAT a Muzeului de Artă din Timișoara (2012 – 2014) și Co-Curator al proiectului „Atelier în tranziție” (2009-2013). A câștigat Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din România pentru „Artă în spațiul public” (2017), și Premiul JCE Contemporary Art Bienalle – selecția românească (2019). În 2018 a curatoriat expoziția „Urban Steps” la Muzeul Național de Artă Contemporană – București, iar în 2019 expozițiile „Young Blood” din Pavilionul Supercontemporan Art Safari- București și „Electrecord – Romania in vinyl covers” din cadrul Festivalului de Artă Europalia – Bruxelles.

În practica sa artistică, oscilează cu lejeritate într-o arie largă de genuri și tehnici vizuale, de la desen, colaj și print experimental, la video-instalații, acțiuni-performance și intervenții urbane. Proiectele sale evocă un spirit critic (și autocritic după caz) față de clișeele de gândire din societatea actuală, parodiind falsele valori și icon-uri create de noile media prin diferite tipuri de propagandă fake news.

Cele mai recente expoziții sunt: „Re-Conception”, Triennials of Extended Media, Pavilion Cvijeta Zuzoric, Belgrad (2019), “The Uslan International Woodcut Biennale”, Uslan (2019), “JCE Contemporary Art Bienalle”, The Belfry – Montrouge (2019), “Fragments”, BOZAR Centre for Fine Arts, Brussels (2019), “HIT” – Kanal Centre Pompidou, Brussels (2019), Bucharest Artworlds at The Wrong Biennale #4”, Rezidența Scena9, București (2020), Beyond other horizons, Palace of Culture / Art Museum, Iasi (2020), M.A.F.A.7(Media Art Festival Arad), Kinema Ikon, Art Museum – Arad (2020), Bucharest School, Art Safari Contemporary Art Pavilion, Bucharest (2020), Clubul sportiv al artelor, Muzeul de Artă Recentă, București (2021), Puls 20, Kunsthalle Bega, Timișoara (2021), Omul aproximativ 3.0, Kunsthalle Bega, Timișoara (2022).

***

Dorin Negrău este un creator din eșalonul întâi al designului românesc, având participări la târguri prestigioase de profil organizate la New York, Paris, Moscova, Düsseldorf și Arabia Saudita. Pe lângă contribuția sa incontestabilă în lumea modei, Dorin Negrău s-a remarcat, de asemenea, în domeniul dermato-cosmetic, lansând linia de produse CLONA. După prezentarea inedită a colecției sale „Visions”, care a avut loc pe un șantier în construcție de pe Lipscani, în Centrul Vechi, Dorin Negrau și-a  lansat colecția de primăvară-vară „LOST” în 2013, la  Biblioteca Națională, având  ca sursă de inspirație costumul popular din zona Crișului Negru, judetul  Bihor, realizat  acum 50 de  ani de către bunica sa pentru una dintre fetele ei. Această piesă a reprezentat pentru designer întotdeauna etalonul feminității, fiind și cea care i-a deschis calea spre lansările colecțiilor sale în cadrul New York Fashion Week și promovarea motivelor tradiționale românești pe plan internațional. În 2023, Dorin Negrău a itinerat un valoros proiect expozițional cu titlul „Din Bihor la New York”, reunind piese din creația designerului în dialog cu costume din colecția Muzeului Țării Crișurilor.

Proiectul ”Cartierul LiterArt” nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508