AcasăStudioul de carte

Studioul de carte

Studioul de carte

”Poezia trebuie să rămână neatinsă de gloanțe. Ca să poată povesti despre ele”

Agenția de cArte - 0
Daniela Bîrzu (n. 13 mai 1971, Iași) este absolventă a Facultății tehnice "GH Asachi", secția energetică, Iași. A început să scrie poezie în 2010, publicând pe site-uri literare. În 2011 debutează editorial cu „Magazinul de piane”, Editura Opera. În 2012 apare în antologia „Virtualia”, editura PIM 2012, cu poeme selectate de Alina Manole. În 2014, sub îndrumarea Medeei Iancu, îi apare a doua carte, „Trandafiri pe viscere”, editura Karth. În 2020 a publicat, la Editura ROCART, volumul „Zone de acces”. Continuă să publice poeme pe site-urile online și în revistele „Mozaicul”, „Prăvălia culturală”, „Traducerile de sâmbătă”, „Sintagme literare”, „Cenaclul E-creator”, revista „Parnas”, „New York Magazine”. "O mie de semne", "Actualitatea literară". În 2015 devine membră a cenaclului Qpoem, condus de Călin Vlasie. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu poeta Daniela Bîrzu. Cum găsește Daniela Bîrzu lumea literară de azi, în special cea angrenată poetic, putem să mai vorbim despre generații, stiluri, cenacluri, ori poezia tinde să se izoleze atât de convenții, cât și de public? Eu nu am fost la niciun cenaclu. Am profitat de apariția deschiderii și comunicării online. Da, cred că există generații și stiluri. Nu cred că poezia vrea să se izoleze de public, dar de convenții, da. Văd poezia tinerilor de azi, felul cum caută să-și exprime de multe ori angoasele și furia. Uneori, ura, deprimarea. Uneori, bucuria. E ca un protest împotriva societății marcate de cancel culture, political correctness și uriașă și flămânda gură a mașinii de făcut bani și putere. Iar războiul, da. E în fiecare poem și în noi. Acum și outdoor. În 2014 ucrainienii au ieșit cu lunile pe maidanul Kievului. Au cântat, au plâns, au protestat, au sperat. Cam așa văd un pic acum poezia de azi. Ca o Ukraina care încearcă să își apere granițele în care să poată fi liberă.
Studioul de carte

”Interculturalitatea și multiculturalismul nu sunt o modă, ci o realitate”

Agenția de cArte - 0
Ileana Constantinescu este profesor universitar doctor emerit la ASE, membru asociat al AOSR si UZPR și figurează în Enciclopedia personalităților din România Who is who, edițiile 2011 și 2012. A primit două medalii la Paris pentru activitatea sa publicistică. A publicat mai multe volume de poezii, nuvele, eseuri și povestiri, un mini-roman și piese de teatru. A publicat, de asemenea, numeroase dicționare bilingve și multilingve în colaborare și cu autori străini, manuale de limba franceză, articole privind francofonia, interdisciplinaritatea, economia și limbajul economic și domeniul juridic. Multe din cărțile sale au apărut la Editura Milena Press. Pentru AgentiadeCarte.ro, în exclusivitate, Ileana Constantinescu l-a evocat pe ilustrul ei tată, academicianul N.N. Constantinescu, și, de asemenea, a vorbit despre ”frangleza” și ”romgleza” vorbită în spațiul public ori în cel de pe rețelele sociale. Despre diversitatea europeană, Ileana Constantinescu a mărturisit: ”Atât pe plan economic, cât și pe plan literar interculturalitatea și multiculturalismul sunt foarte benefice cu condiția unui management macro și microeconomic corect. Diversitatea europeană nu înseamnă însă ca noi românii să nu fim naționaliști. A fi naționalist înseamnă a lupta pentru țara ta, pentru progresul ei economic, pentru valorificarea corectă a resurselor sale, pentru un trai decent.”
Studioul de carte

”Scrisul e un fel de leapșă între tot soiul de singurătăți și limite”

Agenția de cArte - 0
Ioana Iuna Șerban (n. 1990) este curator la MARe/Muzeul de Artă Recentă, poetă și doctorand la CESI/Centrul de Excelență în Studiul Imaginii, unde scrie o lucrare despre nou în teorii și practici ale artei contemporane. A curatoriat expoziția Fete de vis: Idealul feminin în arta românească. A participat cu texte critice în cataloagele Mamuca, Diversitate Stilistică, Rai din Iad, Fete de vis: Idealul feminin în arta românească, GPS, Ștefan Ungureanu. Mapping Narratives, Time and Space, Marginali, izolați și excluși în arta românească, Din senin!, Arta și Orașul 1974-2021. A tradus cataloagele/volumele Mamuca: Mai Mult ca Abstractul, Florin Mitroi. Zile, Diversitate Stilistică cu răspundere limitată, Tricolor, GPS. Geometrii Post-Sistem în Arta Românească de Acum, Din senin!, CSA. Clubul Sportiv al Artelor, Arta și Orașul 1974-2021. Volumul de debut în poezie este Zero-Unu, apărut în 2014 la editura Brumar, volum ce a primit în 2015 o nominalizare la premiul Mihai Eminescu, Opera prima. În 2021, la editura Vellant, i-a apărut al doilea volum de poezie – Un viitor care se potrivește trecutului – volum însoțit de reproduceri după lucrări de Anca Mureșan. În 2022, la Gala Tinerilor Scriitori, volumul a primit o nominalizare pentru Tânărul Poet al Anului. Dan Mircea Cipariu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu poeta și curatoarea Ioana Iuna Șerban despre cea mai recentă apariție a sa editorială, despre participarea la programul ”renshi virtual art” și despre imagine și imaginar în imensa vârtelniță de rețele virtuale și (i)reale.
Studioul de carte

”Nu suntem întregi decât dacă facem loc ideii de poezie în viața noastră, în orice formă se poate”

Agenția de cArte - 0
Bogdan Suceavă (n. 27 septembrie 1969, Curtea de Argeș) a definitivat studii în matematică la Universitatea din București (licență 1989-1994, master 1994-1995) și la Universitatea Statului Michigan (doctorat, 1996-2002). Din august 2002 este profesor în cadrul Departamentului de Matematică de la California State University, Fullerton, SUA. Este matematician, scriitor și publicist, autor al unor cunoscute volume de proză, precum ”Miruna, o poveste”, Editura Curtea Veche, 2007, ”Noaptea când cineva a murit pentru tine”, Editura Polirom, 2010 sau ”Avalon. Secretele emigranților fericiți”, Editura Polirom, 2018. Cărțile sale au fost multipremiate și traduse în engleză, franceză, italiană, cehă, etc. Recent, la Editura Vremea, i-a apărut volumul de poezii ”Peisaj de furtună în Indianapolis”. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru agențiadecArte. ro cu scriitorul Bogdan Suceavă. - Simbioza, confruntarea și pactul matematicianului cu poezia (ori invers?) reprezintă una din cele mai fascinante întâlniri. Este aceasta o dovadă de îmblânzire a matematicii, ori de disciplinare a literaturii? - Pentru mine nu există vreo frontieră între aceste domenii, trăiesc un continuum al gândului care trece firesc de la un tip de discurs către celălalt. E ușor să îmblânzești matematica, ea spune povestea lumii, ne descrie cum este spațiul, ne explică trecerea continuă a timpului, ne învață să ne situăm în lume. Literatura e un joc al inteligenței și inspirației, o lumină fără de care ne-am pierde într-un labirint de opțiuni în gamă minoră. Cele două domenii sunt menite să fie privite ca o unică și cuprinzătoare îmbrățișare a lumii.
Studioul de carte

”Gândirea critică are de suferit în online” & ”Mediul online, cel puțin în România, nu este favorabil criticii literare de calitate”

Agenția de cArte - 0
În ianuarie 2017, Adina Dinițoiu și Raul Popescu lansau platforma literară independentă Literomania. O platformă literară independentă și, mai ales, cu prestanță și spirit critic, de altfel o ”rara avis” în spațiul web românesc dominat de clientelism, sectarism ori consumerism.  ”Literomania – afirmă Raul Popescu –  era prima dintre platformele literare online din România care avea un format aparte, recognoscibil – cel de revistă săptămânală, cu rubrici recurente (când spun că a fost prima platformă de acest gen din România, nu mă refer, bineînțeles, și la site-urile care erau și sunt interfața online a unor reviste tipărite). După câțiva ani, au mai apărut și alte platforme literare online cu aceeași structură ca a noastră, însă cu echipe redacționale și de mentenanță mai mari. În cazul nostru, suntem doar două persoane care se ocupă de bunul mers al lucrurilor: Adina Dinițiou și cu mine. Literomania s-a dezvoltat de-a lungul celor cinci ani de existență – mai mulți colaboratori, mai multe rubrici și mai multe texte –, și în tot acest timp am reușit să păstrăm spiritul liber, independent, al platformei, în sensul că nu ne-am transformat într-o afacere sau într-o anexă a vreunei instituții (fie ea culturală sau nu). Literomania este în continuare o platformă literară independentă, condusă sau, mai bine spus, ghidată (și girată) de două persoane. Am încercat să oferim cât mai multă libertate, găzduind opinii diverse, autori cu stiluri diferite. Autorii români (...) au fost și sunt, zic eu, bine reprezentați prin cronicile noastre sau ale colaboratorilor noștri, dar și prin propriile lor texte. Am propus, de asemenea, dezbateri legate de temele zilei (teme legate, de exemplu, de canonul literar sau de valoarea actuală a esteticului în mediul cultural și universitar în special).” Despre ”Literomania”, receptarea critică și gândirea critică pe un mediu atât de volatil cum este internetul, ”autonomia esteticului” ori cea mai mică piață de carte din Europa raportată la numărul populației, puteți citi în dialogul, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, purtat de Dan Mircea Cipariu cu editorii și scriitorii Adina Dinițoiu și Raul Popescu.
Studioul de carte

”Poezia a devenit un spațiu în care pot să fiu curajoasă„

Agenția de cArte - 0
Teodora Vasilescu s-a născut pe 4 decembrie 1996, la Curtea de Argeș. Este absolventă a Facultății de Limbi și Literaturi Străine și a masteratului de lingvistică aplicată. Acum studiază comunicare interculturală. Textele ei au fost premiate la mai multe festivaluri din țară și publicate în reviste și antologii literare. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu poeta Teodora Vasilescu. "sunt un ghem de 5 metri de emoție dacă vrei să vezi cât/ mă întind trebuie doar să mă arunci în aer" (p. 14). Ar putea fi versurile acestea o definiție a volumului tău? Ar putea fi o definiție a volumului, a mea. În Fragil și aproape absurd mă joc cu limitele de tot felul. Văd cât pot să mă întind până când începe să doară/ văd cât pot să mă întind până când începe să fie bine. Îmi las puterea în mâna cuiva care mă poate arunca în aer ca pe un ghem (de emoție). În poezie nu mai e teama aceea de absurd, de neajuns. Intensitatea pe care o simt este aceeași care îmi dă putere să scriu. Volumul e despre pauze, despre așteptări, despre o lipsă care devine suportabilă, o minge aruncată la fileu, o fată care stă la geam și se gândește la cum e viața atunci când începe, în sfârșit, s-o trăiască. E despre oamenii-emoție, despre gesturile-emoție, despre fantomele-emoție. Teodora e un personaj - undeva la limita dintre amintiri și lucruri care nu s-au întâmplat niciodată, aproape de un vis pe care și-l creează singură.
Studioul de carte

”Trăirile mele au devenit trăirile personajelor, nu-mi mai aparțin.”

Agenția de cArte - 0
Cunoscut ca autor de proză scurtă, Mihail Victus (n. 1986, București) a publicat în diverse reviste: ”iocan”, ”Tribuna”, ”Ateneu”, ”Actualitatea literară” etc., obținând numeroase premii literare la concursurile consacrate: „Marin Preda”, „Ioan Slavici”, „Mihail Sadoveanu”, „Radu Rosetti” etc. Din decembrie 2014, investește o parte din timpul liber pentru revista digitală ”LiterNautica”, în calitate de cofondator și administrator. Este designer de mobilier și programator CNC. Website: www.mihailvictus.eu. Cărți publicate: ”Toate păcatele noastre”, 2021, ed. Litera | roman, ”Treisprezece. Proză fantastică”, 2021, ed. Litera | coautor | antologie de povestiri, ”Fracturi”, 2019, ed. Vremea | roman | nominalizat de AgențiadecArte.ro la categoria ”Cele mai bune cărți ale anului” și laureat al Premiilor „Cristian Săileanu”. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro cu scriitorul Mihail Victus. „Toate păcatele noastre” (Ed. Litera, 2021) e un roman provocator, dar, oricât ar anima revolta interioară, acaparează cu naturalețe. Tu cum te raportezi acum, după publicarea romanului, la conținutul său? Ce s-a schimbat față de perioada în care l-ai gândit și scris? Au trecut aproape cinci luni de când am terminat de scris prima variantă a romanului. Încep să mă mai distanțez, astfel încât să mă pot dedica altui proiect, dar subiectele, temele propuse acolo și personajele sunt încă aici și vor mai fi probabil pentru o lungă perioadă, dar nu atât de prezente încât să mă distragă. Cartea a fost scrisă și editată până ce-a ajuns la forma dorită. Nu aș schimba nimic. Eu mă voi schimba – poate că opiniile mele vor căpăta noi nuanțe, dar ceea ce am scris acolo va rămâne neschimbat și nu va exista dorința să schimb ceva. Am observat că sunt și scriitori care-și reeditează vechile publicații, modificându-le, dezvoltându-le. Dar trăirile mele, din momentul în care am scris cartea, au devenit trăirile personajelor, nu-mi mai aparțin.
Studioul de carte

“Dorința de a scrie a mers mână în mână cu plăcerea de a citi”

Agenția de cArte - 0
Cunoscută mai ales ca poetă, Ligia Pârvulescu a debutat în volum la Casa de Editură Max Blecher, în 2014, cu volumul ”Fluvii de asfalt”. Pentru romanul ”Translucid” a primit premiul „Primul roman”, 2021, acordat de Editura Litera. Activă și apreciată în lumea literară bucureșteană, publică în mod curent în revistele de profil. Este avocată, preocupată în același timp de zonele subtile ale comunicării. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu scriitoarea Ligia Pârvulescu. ”Am început să scriu cam de când am învățat să scriu, iar visul de a scrie a apărut din copilăria mică – ai mei îmi citeau povești seara înainte de somn și abia așteptam să pot să ajung să creez și eu asemenea povești; sau altfel de povești și poezii. Dorința de a scrie a mers, bineînțeles, mână în mână cu plăcerea de a citi. I-aș aminti pe Aldous Huxley și mai ales pe Hermann Hesse, cu “Lupul de stepă” în mod special, o carte care m-a marcat în mod deosebit. Cât despre persoanele care au avut o însemnătate deosebită în povestea aceasta cu scrisul, pot spune că părinții mei au avut o influență mare în a-mi trezi interesul pentru lectură și cred că, deși ei nu au avut gândul acesta pentru mine, fără ei nu aș fi ajuns să scriu și să public.” - Ligia Pârvulescu
Studioul de carte

”Stările intense, cum deopotrivă meditațiile întinse în timp, rareori îmi aduc, în exterior, poezie”

Agenția de cArte - 0
Daniel D. Marin a publicat cinci volume de poezie (”Oră de vârf”, 2003, nominalizare la Premiul Naţional de Poezie Mihai Eminescu – Opera Prima, 2004; ”Așa cum a fost”, 2008; ”L-am luat deoparte și i-am spus”, 2009, Premiul Marin Mincu, 2010; ”Poeme cu ochelari”, 2014, Premiul Naţional de Poezie George Coşbuc, 2015; ”Trupurile care nu ne vin niciodată bine”, 2021) și un mic jurnal sardo-american (”Din România sunt doar eu”, 2018). O versiune restrânsă a ”Trupurilor” (30 de poeme în italiană și engleză) s-a aflat printre finalistele ediției din 2021 a premiului Bologna in Lettere, secțiunea Cărți inedite. Este realizatorul unei antologii retrospective a generației 2000 (”Poezia antiutopică. O antologie a douămiismului poetic românesc”, 2010). Pentru ediția din 2015 a Festivalului Internațional de Poezie din București a tradus poeme de Annelisa Alleva. Între 2013-2016 a făcut selecția textelor autorilor români pentru expoziția Poesia a Strappo Alghero. Din 2011, este redactor asociat la revista Zona literară, unde a inițiat o rubrică de poezie italiană contemporană, traducând, pentru prima dată în limba română, texte de câțiva dintre cei mai reprezentativi poeți italieni de astăzi. Poet, călător și fotograf amator, momentan locuiește în Sardegna, unde, între 2016 – 2019, a fost reprezentant al Europei de Est în Consulta comunale dell’immigrazione a orașului Sassari. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, cu scriitorul Daniel D. Marin.
Studioul de carte

”Culoarul unei cărți depinde, pe lângă calitatea scriiturii, și de puțin noroc”

Agenția de cArte - 0
Ionuț Manea s-a născut pe 20 mai 1981, în Slatina, județul Olt. Este medic dentist. În prezent, locuiește în Timișoara. Publică în revistele literare: ”Literomania”, ”Helion”, ”Orizont”, ”Liternautica”, ”Reșița Literară”. În 2020 obține premiul național ROMCON pentru povestire. Absolvent al unor cursuri de scriere creativă cu Marius Chivu și Florin Iaru. Este redactor la revista ”Helion” și membru onorific la salonul de literatură „Junimea”. Este prezent cu texte în antologia ”Literomania de proză scurtă” (2019), antologia ”Moștenirea Văcăreștilor” (2017, 2019) și antologia ”Pomele izolării”, MLNR Iași-2021. A debutat cu volumul de proză scurtă ”Confesiunile Maestrului Păpușar” (2020), la Editura Tracus Arte, câștigător al premiilor ”ROMCON”, pentru volum de povestiri și nuvelă. A publicat volumul de poezii ”Scrisoare pentru PingSu”, 2021, la editura TracusArte. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, cu Ionuț Manea.
1234...29Pagina 3 din 29

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2024

De 15 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2024, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 80 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2024: 30 de cărți de poezie,  20 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și  20 de cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2025, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508