spot_img
AcasăStudioul de carte

Studioul de carte

”În spatele interesului istoric e o curiozitate personală: vreau să mă hotărăsc ce să cred”

Ruxandra Câmpeanu a primit pe 15 ianuarie 2023 Premiul Tânărul Critic al anului 2022, în cadrul Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, pentru volumul ”Dincolo de regulile jocului”, apărut la Editura Corint. ”Iată că, după mai mulți ani în care critica literară tânără a părut, în ceea ce privește publicațiile, să intre într-o zonă de umbră, anul acesta am putut semnala contribuțiile semnificative a trei tineri autori. Cercetarea Ruxandrei Câmpeanu, la origine o teză de doctorat susținută sub îndrumarea profesorului Mircea Martin, e un studiu riguros, deopotrivă inovator și foarte bine documentat despre compromisul intelectual în istoria recentă, care adoptă un cadru sociologic, dar propune totodată exerciții de close reading, analize pe text care conduc la concluzii nuanțate, surprinzătoare. Recurgând deopotrivă la o bibliografie amplă, dar și la documente din arhiva CNSAS, autoarea abordează prob și curajos o problemă dificilă a istoriei criticii românești, punând întrebări și deschizând unghiuri importante de analiză, într-o cercetare ambițioasă”, a scris Andreea Răsuceanu despre cartea premiată. Ruxandra Câmpeanu (n. 1988) lucrează în domeniul editorial, ca traducător și redactor. A absolvit Facultatea de Litere a Universității din București, a urmat un masterat în teoria literaturii și literatură comparată la aceeași facultate și un altul de traducere a textului literar contemporan la Facultatea de Limbi Străine. Din 2020, e doctor în filologie. ”Dincolo de regulile jocului” (Editura Corint, 2022) este volumul său de debut. În cadrul campaniei de promovare a laureaților Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, un proiect cultural finanțat de Ministerul Culturii, Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu Ruxandra Câmpeanu.

”Experimentez expuneri noi, înfricoșătoare pe alocuri”

Raluca Boantă a primit pe 15 ianuarie 2023 Premiul Tânărul Poet al anului 2022, în cadrul Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, pentru volumul de poezii ”La marginea bună a corpului”, apărut la editura OMG. ”Marketată cu termeni ce țin mai degrabă de ideologia literară, cartea de debut a Ralucăi Boantă – La marginea bună a corpului – îi va dezamăgi pe toți cei care vor căuta o poetică viscerală, minimalistă ori a identității de gen. Iată o carte de poezie bine construită, fără cuvintele cheie ale feminismului și ale generației post-milenariste. Corpul devine pentru Raluca Boantă un pretext ori mai degrabă un declanșator pentru deformarea și reformarea unor imagini din memoria mereu versatilă ori rescrisă de o străină gură. ”Cu minime intervenții ale memoriei”, ”din imaginație și memorie”, ”pentru o memorie sabotată de gesturi salvatoare” se accesează o lume de sinestezii și de sensuri interioare pentru ”corpuri de veghe”, ”piedici din corp”, ”corpul în fază nouă”, ”corpul agitat în lume”, ”partea subțire a corpului”, până ”la marginea bună a corpului”. Morala: corpul din carne, din întuneric, din lumină ori din cuvinte e un carusel de amintiri, fotograme în gros-plan ori vagi memorii subiective și, mai cu seamă, posibile.”, a spus Dan Mircea Cipariu în cadrul Galei. Raluca Boantă (n. 1996, Bistrița) a urmat cursurile Facultății de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, unde locuiește în prezent. A debutat cu volumul „La marginea bună a corpului” (OMG Publishing, 2022) pentru care a primit Premiul Sofia Nădejde pentru literatură scrisă de femei la categoria debut. Selecții din poemele ei au fost traduse în maghiară și ucraineană. În cadrul campaniei de promovare a laureaților Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, un proiect cultural finanțat de Ministerul Culturii, Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu Raluca Boantă.

”A trebuit să fac puțină abstracție de critică, cel puțin temporar”

Mihnea Bâlici a primit pe 15 ianuarie 2023 Premiul Tânărul Scriitor al anului 2022, în cadrul Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, pentru volumul de poezii ”Cazzo”, apărut la editura OMG. ”A fost destul de complicat drumul până aici, ceea ce spune ceva și despre complicațiile pe care noi înșine le-am avut în alegerea nominalizaților și a laureaților. Mi-a plăcut mult ceea ce a adăugat acestei Gale necesar Sașa Zare. Unul din locurile în care deliberarea noastră a fost fluidă, fără mari asperități sau semne de întrebare a ținut tocmai de această categorie – autorul unuia dintre cele mai bune, cele mai remarcabile volume de debut ale anului acesta, care se numește Cazzo. Mai mult de atât, avem de-a face cu o voce care și în critica literară, și în peisajul pur și simplu al câmpului literar tânăr de azi, a reușit să se configureze nu numai prin acuitate și probitate, dar și printr-o anumită colțoșenie. Îmi place să văd tineri critici care chiar se comportă ca niște tineri critici și care nu au în fața un pic mai vârstnicilor lor colegi acea smerenie, acea evlavie care se practică adeseori în literatura românească. Atunci când i-am citit primele cronici lui Mihnea Bâlici, căci despre el este vorba, m-am bucurat și am aplaudat în sinea mea faptul că, iată, există oameni în care să-mi pun speranța și pe care pot să-i citesc și cu distanță uneori, dar cu entuziasm de cele mai multe ori. Felicitări, Mihnea Bâlici, pentru acest premiu pe deplin meritat!”, a spus criticul literar Cosmin Ciotloș în cadrul Galei. Mihnea Bâlici (n. 1998) este din comuna Piatra Șoimului, Neamț. În prezent, este student la Facultatea de Litere din Cluj-Napoca. Este redactor al revistei Echinox, organizator al clubului de lectură „Nepotu’ lui Thoreau”, co-organizator al atelierului de poezie din cadrul festivalului Super și co-fondator al platformei culturale Mafia Sonetelor. Scrie cronică literară și poezie. A debutat cu volumul Cazzo (OMG Publishing, 2022). În cadrul campaniei de promovare a laureaților Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, un proiect cultural finanțat de Ministerul Culturii, Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu Mihnea Bâlici.

”Să fii scriitor de poezie fără a fi mai întâi cititor, mi se pare aproape un non-sens”

Romeo Aurelian Ilie s-a născut pe 27 februarie 1988, la Slobozia, Ialomița, și este absolvent al Facultății de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității „Ovidius” din Constanța și al unui master în teologie la Universitatea din București. Din anul 2008 publică poezii, cronici de carte și eseuri literare și teologice în diverse reviste culturale, printre care: ”Convorbiri literare” (Iași), ”Timpul” (Iași), ”Timpul din România” (Ediția de Chișinău a revistei Timpul), ”Tribuna” (Cluj - Napoca), ”Actualitatea literară” (Lugoj), ”Bucovina literară” (Suceava), ”Poesis International” (București), ”Dilema Veche” (ediția on-line), ”Fragmented Voices” (Cehia), ”A Too Powerfull Word” (Serbia), ”New York Magazine” (S.U.A.), ”Kametsa” (Peru). În anul 2018 a debutat cu volumul de poeme ”Patruzeci și unu. Eu, surdo-mutul” la editura ”Tracus Arte”, în urma câștigării premiului „1, 2, 3 și” în cadrul Premiului Național pentru Debut în Poezie „Traian T. Coșovei”, ediția 2017, iar în anul 2022, i-a apărut un al doilea volum de poeme, ”Lacrima Tatălui”, la editura ”Casa de pariuri literare”. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu scriitorul Romeo Aurelian Ilie. - Care sunt călăuzele tale poetice, oameni (scriitori sau nu) și texte (literare sau nu)? - De data asta, o întrebare grea. Cu siguranță o primă călăuză rămâne Biblia și formarea mea teologică în sine. Iar în „Lacrima Tatălui” nu fac niciun efort să ascund asta, ba chiar prima parte a volumului este cât se poate de transparentă în acest sens. Dar tind să cred că te-ai referit totuși la călăuze ceva mai pământene și ceva mai contemporane. Iar în acest caz nu aș putea să pun degetul pe un autor anume sau pe un text anume. Cu siguranță, că-mi place sau nu să recunosc, sunt rodul tuturor scriitorilor de la care am avut câte ceva de învățat și al tuturor cărților citite care m-au marcat.

”Poezia trebuie să rămână neatinsă de gloanțe. Ca să poată povesti despre ele”

Daniela Bîrzu (n. 13 mai 1971, Iași) este absolventă a Facultății tehnice "GH Asachi", secția energetică, Iași. A început să scrie poezie în 2010, publicând pe site-uri literare. În 2011 debutează editorial cu „Magazinul de piane”, Editura Opera. În 2012 apare în antologia „Virtualia”, editura PIM 2012, cu poeme selectate de Alina Manole. În 2014, sub îndrumarea Medeei Iancu, îi apare a doua carte, „Trandafiri pe viscere”, editura Karth. În 2020 a publicat, la Editura ROCART, volumul „Zone de acces”. Continuă să publice poeme pe site-urile online și în revistele „Mozaicul”, „Prăvălia culturală”, „Traducerile de sâmbătă”, „Sintagme literare”, „Cenaclul E-creator”, revista „Parnas”, „New York Magazine”. "O mie de semne", "Actualitatea literară". În 2015 devine membră a cenaclului Qpoem, condus de Călin Vlasie. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu poeta Daniela Bîrzu. Cum găsește Daniela Bîrzu lumea literară de azi, în special cea angrenată poetic, putem să mai vorbim despre generații, stiluri, cenacluri, ori poezia tinde să se izoleze atât de convenții, cât și de public? Eu nu am fost la niciun cenaclu. Am profitat de apariția deschiderii și comunicării online. Da, cred că există generații și stiluri. Nu cred că poezia vrea să se izoleze de public, dar de convenții, da. Văd poezia tinerilor de azi, felul cum caută să-și exprime de multe ori angoasele și furia. Uneori, ura, deprimarea. Uneori, bucuria. E ca un protest împotriva societății marcate de cancel culture, political correctness și uriașă și flămânda gură a mașinii de făcut bani și putere. Iar războiul, da. E în fiecare poem și în noi. Acum și outdoor. În 2014 ucrainienii au ieșit cu lunile pe maidanul Kievului. Au cântat, au plâns, au protestat, au sperat. Cam așa văd un pic acum poezia de azi. Ca o Ukraina care încearcă să își apere granițele în care să poată fi liberă.

”Interculturalitatea și multiculturalismul nu sunt o modă, ci o realitate”

Ileana Constantinescu este profesor universitar doctor emerit la ASE, membru asociat al AOSR si UZPR și figurează în Enciclopedia personalităților din România Who is who, edițiile 2011 și 2012. A primit două medalii la Paris pentru activitatea sa publicistică. A publicat mai multe volume de poezii, nuvele, eseuri și povestiri, un mini-roman și piese de teatru. A publicat, de asemenea, numeroase dicționare bilingve și multilingve în colaborare și cu autori străini, manuale de limba franceză, articole privind francofonia, interdisciplinaritatea, economia și limbajul economic și domeniul juridic. Multe din cărțile sale au apărut la Editura Milena Press. Pentru AgentiadeCarte.ro, în exclusivitate, Ileana Constantinescu l-a evocat pe ilustrul ei tată, academicianul N.N. Constantinescu, și, de asemenea, a vorbit despre ”frangleza” și ”romgleza” vorbită în spațiul public ori în cel de pe rețelele sociale. Despre diversitatea europeană, Ileana Constantinescu a mărturisit: ”Atât pe plan economic, cât și pe plan literar interculturalitatea și multiculturalismul sunt foarte benefice cu condiția unui management macro și microeconomic corect. Diversitatea europeană nu înseamnă însă ca noi românii să nu fim naționaliști. A fi naționalist înseamnă a lupta pentru țara ta, pentru progresul ei economic, pentru valorificarea corectă a resurselor sale, pentru un trai decent.”

”Scrisul e un fel de leapșă între tot soiul de singurătăți și limite”

Ioana Iuna Șerban (n. 1990) este curator la MARe/Muzeul de Artă Recentă, poetă și doctorand la CESI/Centrul de Excelență în Studiul Imaginii, unde scrie o lucrare despre nou în teorii și practici ale artei contemporane. A curatoriat expoziția Fete de vis: Idealul feminin în arta românească. A participat cu texte critice în cataloagele Mamuca, Diversitate Stilistică, Rai din Iad, Fete de vis: Idealul feminin în arta românească, GPS, Ștefan Ungureanu. Mapping Narratives, Time and Space, Marginali, izolați și excluși în arta românească, Din senin!, Arta și Orașul 1974-2021. A tradus cataloagele/volumele Mamuca: Mai Mult ca Abstractul, Florin Mitroi. Zile, Diversitate Stilistică cu răspundere limitată, Tricolor, GPS. Geometrii Post-Sistem în Arta Românească de Acum, Din senin!, CSA. Clubul Sportiv al Artelor, Arta și Orașul 1974-2021. Volumul de debut în poezie este Zero-Unu, apărut în 2014 la editura Brumar, volum ce a primit în 2015 o nominalizare la premiul Mihai Eminescu, Opera prima. În 2021, la editura Vellant, i-a apărut al doilea volum de poezie – Un viitor care se potrivește trecutului – volum însoțit de reproduceri după lucrări de Anca Mureșan. În 2022, la Gala Tinerilor Scriitori, volumul a primit o nominalizare pentru Tânărul Poet al Anului. Dan Mircea Cipariu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu poeta și curatoarea Ioana Iuna Șerban despre cea mai recentă apariție a sa editorială, despre participarea la programul ”renshi virtual art” și despre imagine și imaginar în imensa vârtelniță de rețele virtuale și (i)reale.

”Nu suntem întregi decât dacă facem loc ideii de poezie în viața noastră, în orice formă se poate”

Bogdan Suceavă (n. 27 septembrie 1969, Curtea de Argeș) a definitivat studii în matematică la Universitatea din București (licență 1989-1994, master 1994-1995) și la Universitatea Statului Michigan (doctorat, 1996-2002). Din august 2002 este profesor în cadrul Departamentului de Matematică de la California State University, Fullerton, SUA. Este matematician, scriitor și publicist, autor al unor cunoscute volume de proză, precum ”Miruna, o poveste”, Editura Curtea Veche, 2007, ”Noaptea când cineva a murit pentru tine”, Editura Polirom, 2010 sau ”Avalon. Secretele emigranților fericiți”, Editura Polirom, 2018. Cărțile sale au fost multipremiate și traduse în engleză, franceză, italiană, cehă, etc. Recent, la Editura Vremea, i-a apărut volumul de poezii ”Peisaj de furtună în Indianapolis”. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru agențiadecArte. ro cu scriitorul Bogdan Suceavă. - Simbioza, confruntarea și pactul matematicianului cu poezia (ori invers?) reprezintă una din cele mai fascinante întâlniri. Este aceasta o dovadă de îmblânzire a matematicii, ori de disciplinare a literaturii? - Pentru mine nu există vreo frontieră între aceste domenii, trăiesc un continuum al gândului care trece firesc de la un tip de discurs către celălalt. E ușor să îmblânzești matematica, ea spune povestea lumii, ne descrie cum este spațiul, ne explică trecerea continuă a timpului, ne învață să ne situăm în lume. Literatura e un joc al inteligenței și inspirației, o lumină fără de care ne-am pierde într-un labirint de opțiuni în gamă minoră. Cele două domenii sunt menite să fie privite ca o unică și cuprinzătoare îmbrățișare a lumii.

”Gândirea critică are de suferit în online” & ”Mediul online, cel puțin în România, nu este favorabil criticii literare de calitate”

În ianuarie 2017, Adina Dinițoiu și Raul Popescu lansau platforma literară independentă Literomania. O platformă literară independentă și, mai ales, cu prestanță și spirit critic, de altfel o ”rara avis” în spațiul web românesc dominat de clientelism, sectarism ori consumerism.  ”Literomania – afirmă Raul Popescu –  era prima dintre platformele literare online din România care avea un format aparte, recognoscibil – cel de revistă săptămânală, cu rubrici recurente (când spun că a fost prima platformă de acest gen din România, nu mă refer, bineînțeles, și la site-urile care erau și sunt interfața online a unor reviste tipărite). După câțiva ani, au mai apărut și alte platforme literare online cu aceeași structură ca a noastră, însă cu echipe redacționale și de mentenanță mai mari. În cazul nostru, suntem doar două persoane care se ocupă de bunul mers al lucrurilor: Adina Dinițiou și cu mine. Literomania s-a dezvoltat de-a lungul celor cinci ani de existență – mai mulți colaboratori, mai multe rubrici și mai multe texte –, și în tot acest timp am reușit să păstrăm spiritul liber, independent, al platformei, în sensul că nu ne-am transformat într-o afacere sau într-o anexă a vreunei instituții (fie ea culturală sau nu). Literomania este în continuare o platformă literară independentă, condusă sau, mai bine spus, ghidată (și girată) de două persoane. Am încercat să oferim cât mai multă libertate, găzduind opinii diverse, autori cu stiluri diferite. Autorii români (...) au fost și sunt, zic eu, bine reprezentați prin cronicile noastre sau ale colaboratorilor noștri, dar și prin propriile lor texte. Am propus, de asemenea, dezbateri legate de temele zilei (teme legate, de exemplu, de canonul literar sau de valoarea actuală a esteticului în mediul cultural și universitar în special).” Despre ”Literomania”, receptarea critică și gândirea critică pe un mediu atât de volatil cum este internetul, ”autonomia esteticului” ori cea mai mică piață de carte din Europa raportată la numărul populației, puteți citi în dialogul, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, purtat de Dan Mircea Cipariu cu editorii și scriitorii Adina Dinițoiu și Raul Popescu.

”Poezia a devenit un spațiu în care pot să fiu curajoasă„

Teodora Vasilescu s-a născut pe 4 decembrie 1996, la Curtea de Argeș. Este absolventă a Facultății de Limbi și Literaturi Străine și a masteratului de lingvistică aplicată. Acum studiază comunicare interculturală. Textele ei au fost premiate la mai multe festivaluri din țară și publicate în reviste și antologii literare. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu poeta Teodora Vasilescu. "sunt un ghem de 5 metri de emoție dacă vrei să vezi cât/ mă întind trebuie doar să mă arunci în aer" (p. 14). Ar putea fi versurile acestea o definiție a volumului tău? Ar putea fi o definiție a volumului, a mea. În Fragil și aproape absurd mă joc cu limitele de tot felul. Văd cât pot să mă întind până când începe să doară/ văd cât pot să mă întind până când începe să fie bine. Îmi las puterea în mâna cuiva care mă poate arunca în aer ca pe un ghem (de emoție). În poezie nu mai e teama aceea de absurd, de neajuns. Intensitatea pe care o simt este aceeași care îmi dă putere să scriu. Volumul e despre pauze, despre așteptări, despre o lipsă care devine suportabilă, o minge aruncată la fileu, o fată care stă la geam și se gândește la cum e viața atunci când începe, în sfârșit, s-o trăiască. E despre oamenii-emoție, despre gesturile-emoție, despre fantomele-emoție. Teodora e un personaj - undeva la limita dintre amintiri și lucruri care nu s-au întâmplat niciodată, aproape de un vis pe care și-l creează singură.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508