Ioana Iuna Șerban (n. 1990) este curator la MARe/Muzeul de Artă Recentă, poetă și doctorand la CESI/Centrul de Excelență în Studiul Imaginii, unde scrie o lucrare despre nou în teorii și practici ale artei contemporane. A curatoriat expoziția Fete de vis: Idealul feminin în arta românească. A participat cu texte critice în cataloagele Mamuca, Diversitate Stilistică, Rai din Iad, Fete de vis: Idealul feminin în arta românească, GPS, Ștefan Ungureanu. Mapping Narratives, Time and Space, Marginali, izolați și excluși în arta românească, Din senin!, Arta și Orașul 1974-2021. A tradus cataloagele/volumele Mamuca: Mai Mult ca Abstractul, Florin Mitroi. Zile, Diversitate Stilistică cu răspundere limitată, Tricolor, GPS. Geometrii Post-Sistem în Arta Românească de Acum, Din senin!, CSA. Clubul Sportiv al Artelor, Arta și Orașul 1974-2021. Volumul de debut în poezie este Zero-Unu, apărut în 2014 la editura Brumar, volum ce a primit în 2015 o nominalizare la premiul Mihai Eminescu, Opera prima. În 2021, la editura Vellant, i-a apărut al doilea volum de poezie – Un viitor care se potrivește trecutului – volum însoțit de reproduceri după lucrări de Anca Mureșan. În 2022, la Gala Tinerilor Scriitori, volumul a primit o nominalizare pentru Tânărul Poet al Anului.
Dan Mircea Cipariu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu poeta și curatoarea Ioana Iuna Șerban despre cea mai recentă apariție a sa editorială, despre participarea la programul ”renshi virtual art” și despre imagine și imaginar în imensa vârtelniță de rețele virtuale și (i)reale.

Bogdan Suceavă (n. 27 septembrie 1969, Curtea de Argeș) a definitivat studii în matematică la Universitatea din București (licență 1989-1994, master 1994-1995) și la Universitatea Statului Michigan (doctorat, 1996-2002). Din august 2002 este profesor în cadrul Departamentului de Matematică de la California State University, Fullerton, SUA. Este matematician, scriitor și publicist, autor al unor cunoscute volume de proză, precum ”Miruna, o poveste”, Editura Curtea Veche, 2007, ”Noaptea când cineva a murit pentru tine”, Editura Polirom, 2010 sau ”Avalon. Secretele emigranților fericiți”, Editura Polirom, 2018. Cărțile sale au fost multipremiate și traduse în engleză, franceză, italiană, cehă, etc. Recent, la Editura Vremea, i-a apărut volumul de poezii ”Peisaj de furtună în Indianapolis”. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru agențiadecArte. ro cu scriitorul Bogdan Suceavă.

– Simbioza, confruntarea și pactul matematicianului cu poezia (ori invers?) reprezintă una din cele mai fascinante întâlniri. Este aceasta o dovadă de îmblânzire a matematicii, ori de disciplinare a literaturii?

– Pentru mine nu există vreo frontieră între aceste domenii, trăiesc un continuum al gândului care trece firesc de la un tip de discurs către celălalt. E ușor să îmblânzești matematica, ea spune povestea lumii, ne descrie cum este spațiul, ne explică trecerea continuă a timpului, ne învață să ne situăm în lume. Literatura e un joc al inteligenței și inspirației, o lumină fără de care ne-am pierde într-un labirint de opțiuni în gamă minoră. Cele două domenii sunt menite să fie privite ca o unică și cuprinzătoare îmbrățișare a lumii.

În ianuarie 2017, Adina Dinițoiu și Raul Popescu lansau platforma literară independentă Literomania. O platformă literară independentă și, mai ales, cu prestanță și spirit critic, de altfel o ”rara avis” în spațiul web românesc dominat de clientelism, sectarism ori consumerism.  ”Literomania – afirmă Raul Popescu –  era prima dintre platformele literare online din România care avea un format aparte, recognoscibil – cel de revistă săptămânală, cu rubrici recurente (când spun că a fost prima platformă de acest gen din România, nu mă refer, bineînțeles, și la site-urile care erau și sunt interfața online a unor reviste tipărite). După câțiva ani, au mai apărut și alte platforme literare online cu aceeași structură ca a noastră, însă cu echipe redacționale și de mentenanță mai mari. În cazul nostru, suntem doar două persoane care se ocupă de bunul mers al lucrurilor: Adina Dinițiou și cu mine. Literomania s-a dezvoltat de-a lungul celor cinci ani de existență – mai mulți colaboratori, mai multe rubrici și mai multe texte –, și în tot acest timp am reușit să păstrăm spiritul liber, independent, al platformei, în sensul că nu ne-am transformat într-o afacere sau într-o anexă a vreunei instituții (fie ea culturală sau nu). Literomania este în continuare o platformă literară independentă, condusă sau, mai bine spus, ghidată (și girată) de două persoane. Am încercat să oferim cât mai multă libertate, găzduind opinii diverse, autori cu stiluri diferite. Autorii români (…) au fost și sunt, zic eu, bine reprezentați prin cronicile noastre sau ale colaboratorilor noștri, dar și prin propriile lor texte. Am propus, de asemenea, dezbateri legate de temele zilei (teme legate, de exemplu, de canonul literar sau de valoarea actuală a esteticului în mediul cultural și universitar în special).”
Despre ”Literomania”, receptarea critică și gândirea critică pe un mediu atât de volatil cum este internetul, ”autonomia esteticului” ori cea mai mică piață de carte din Europa raportată la numărul populației, puteți citi în dialogul, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, purtat de Dan Mircea Cipariu cu editorii și scriitorii Adina Dinițoiu și Raul Popescu.

Teodora Vasilescu s-a născut pe 4 decembrie 1996, la Curtea de Argeș. Este absolventă a Facultății de Limbi și Literaturi Străine și a masteratului de lingvistică aplicată. Acum studiază comunicare interculturală. Textele ei au fost premiate la mai multe festivaluri din țară și publicate în reviste și antologii literare. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu poeta Teodora Vasilescu.
„sunt un ghem de 5 metri de emoție dacă vrei să vezi cât/ mă întind trebuie doar să mă arunci în aer” (p. 14). Ar putea fi versurile acestea o definiție a volumului tău?
Ar putea fi o definiție a volumului, a mea. În Fragil și aproape absurd mă joc cu limitele de tot felul. Văd cât pot să mă întind până când începe să doară/ văd cât pot să mă întind până când începe să fie bine. Îmi las puterea în mâna cuiva care mă poate arunca în aer ca pe un ghem (de emoție). În poezie nu mai e teama aceea de absurd, de neajuns. Intensitatea pe care o simt este aceeași care îmi dă putere să scriu. Volumul e despre pauze, despre așteptări, despre o lipsă care devine suportabilă, o minge aruncată la fileu, o fată care stă la geam și se gândește la cum e viața atunci când începe, în sfârșit, s-o trăiască. E despre oamenii-emoție, despre gesturile-emoție, despre fantomele-emoție. Teodora e un personaj – undeva la limita dintre amintiri și lucruri care nu s-au întâmplat niciodată, aproape de un vis pe care și-l creează singură.

Cunoscut ca autor de proză scurtă, Mihail Victus (n. 1986, București) a publicat în diverse reviste: ”iocan”, ”Tribuna”, ”Ateneu”, ”Actualitatea literară” etc., obținând numeroase premii literare la concursurile consacrate: „Marin Preda”, „Ioan Slavici”, „Mihail Sadoveanu”, „Radu Rosetti” etc. Din decembrie 2014, investește o parte din timpul liber pentru revista digitală ”LiterNautica”, în calitate de cofondator și administrator. Este designer de mobilier și programator CNC. Website: www.mihailvictus.eu. Cărți publicate: ”Toate păcatele noastre”, 2021, ed. Litera | roman, ”Treisprezece. Proză fantastică”, 2021, ed. Litera | coautor | antologie de povestiri, ”Fracturi”, 2019, ed. Vremea | roman | nominalizat de AgențiadecArte.ro la categoria ”Cele mai bune cărți ale anului” și laureat al Premiilor „Cristian Săileanu”. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro cu scriitorul Mihail Victus.
„Toate păcatele noastre” (Ed. Litera, 2021) e un roman provocator, dar, oricât ar anima revolta interioară, acaparează cu naturalețe. Tu cum te raportezi acum, după publicarea romanului, la conținutul său? Ce s-a schimbat față de perioada în care l-ai gândit și scris?

Au trecut aproape cinci luni de când am terminat de scris prima variantă a romanului. Încep să mă mai distanțez, astfel încât să mă pot dedica altui proiect, dar subiectele, temele propuse acolo și personajele sunt încă aici și vor mai fi probabil pentru o lungă perioadă, dar nu atât de prezente încât să mă distragă. Cartea a fost scrisă și editată până ce-a ajuns la forma dorită. Nu aș schimba nimic. Eu mă voi schimba – poate că opiniile mele vor căpăta noi nuanțe, dar ceea ce am scris acolo va rămâne neschimbat și nu va exista dorința să schimb ceva. Am observat că sunt și scriitori care-și reeditează vechile publicații, modificându-le, dezvoltându-le. Dar trăirile mele, din momentul în care am scris cartea, au devenit trăirile personajelor, nu-mi mai aparțin.

Cunoscută mai ales ca poetă, Ligia Pârvulescu a debutat în volum la Casa de Editură Max Blecher, în 2014, cu volumul ”Fluvii de asfalt”. Pentru romanul ”Translucid” a primit premiul „Primul roman”, 2021, acordat de Editura Litera. Activă și apreciată în lumea literară bucureșteană, publică în mod curent în revistele de profil. Este avocată, preocupată în același timp de zonele subtile ale comunicării. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu scriitoarea Ligia Pârvulescu.
”Am început să scriu cam de când am învățat să scriu, iar visul de a scrie a apărut din copilăria mică – ai mei îmi citeau povești seara înainte de somn și abia așteptam să pot să ajung să creez și eu asemenea povești; sau altfel de povești și poezii. Dorința de a scrie a mers, bineînțeles, mână în mână cu plăcerea de a citi. I-aș aminti pe Aldous Huxley și mai ales pe Hermann Hesse, cu “Lupul de stepă” în mod special, o carte care m-a marcat în mod deosebit. Cât despre persoanele care au avut o însemnătate deosebită în povestea aceasta cu scrisul, pot spune că părinții mei au avut o influență mare în a-mi trezi interesul pentru lectură și cred că, deși ei nu au avut gândul acesta pentru mine, fără ei nu aș fi ajuns să scriu și să public.” – Ligia Pârvulescu

Daniel D. Marin a publicat cinci volume de poezie (”Oră de vârf”, 2003, nominalizare la Premiul Naţional de Poezie Mihai Eminescu – Opera Prima, 2004; ”Așa cum a fost”, 2008; ”L-am luat deoparte și i-am spus”, 2009, Premiul Marin Mincu, 2010; ”Poeme cu ochelari”, 2014, Premiul Naţional de Poezie George Coşbuc, 2015; ”Trupurile care nu ne vin niciodată bine”, 2021) și un mic jurnal sardo-american (”Din România sunt doar eu”, 2018). O versiune restrânsă a ”Trupurilor” (30 de poeme în italiană și engleză) s-a aflat printre finalistele ediției din 2021 a premiului Bologna in Lettere, secțiunea Cărți inedite. Este realizatorul unei antologii retrospective a generației 2000 (”Poezia antiutopică. O antologie a douămiismului poetic românesc”, 2010). Pentru ediția din 2015 a Festivalului Internațional de Poezie din București a tradus poeme de Annelisa Alleva. Între 2013-2016 a făcut selecția textelor autorilor români pentru expoziția Poesia a Strappo Alghero. Din 2011, este redactor asociat la revista Zona literară, unde a inițiat o rubrică de poezie italiană contemporană, traducând, pentru prima dată în limba română, texte de câțiva dintre cei mai reprezentativi poeți italieni de astăzi. Poet, călător și fotograf amator, momentan locuiește în Sardegna, unde, între 2016 – 2019, a fost reprezentant al Europei de Est în Consulta comunale dell’immigrazione a orașului Sassari. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, cu scriitorul Daniel D. Marin.

Ionuț Manea s-a născut pe 20 mai 1981, în Slatina, județul Olt. Este medic dentist. În prezent, locuiește în Timișoara. Publică în revistele literare: ”Literomania”, ”Helion”, ”Orizont”, ”Liternautica”, ”Reșița Literară”. În 2020 obține premiul național ROMCON pentru povestire. Absolvent al unor cursuri de scriere creativă cu Marius Chivu și Florin Iaru. Este redactor la revista ”Helion” și membru onorific la salonul de literatură „Junimea”. Este prezent cu texte în antologia ”Literomania de proză scurtă” (2019), antologia ”Moștenirea Văcăreștilor” (2017, 2019) și antologia ”Pomele izolării”, MLNR Iași-2021. A debutat cu volumul de proză scurtă ”Confesiunile Maestrului Păpușar” (2020), la Editura Tracus Arte, câștigător al premiilor ”ROMCON”, pentru volum de povestiri și nuvelă. A publicat volumul de poezii ”Scrisoare pentru PingSu”, 2021, la editura TracusArte. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, cu Ionuț Manea.

Oxana Gherman s-a născut la 06.08.1987, în Antonești, Ștefan Vodă, Republica Moldova. A absolvit Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” (2010). A susținut teza de doctor în filologie în cadrul Institutului de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei (2016). Este lector la U.P.S. „Ion Creangă” din Chișinău și cercetător științific la Institutul de Filologie Română „B.P. Hasdeu” din Chișinău. A debutat cu volumul de poezie „Efect întârziat” (Tracus Arte, 2021). Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu scriitoarea Oxana Gherman.

Miruna Runcan este scriitor și critic de teatru, profesor la Facultatea de Teatru şi Televiziune a Universității Babeș-Bolyai. Este membru al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru și al Federației Internaționale a Cercetătorilor Teatrali. Cărți publicate: ”Odaia de asediu” (Dacia, 1983), ”Hermandria” (Cartea Românească, 1986), ”Introducere în Etica şi legislaţia presei” (ALL, 1997), ”A patra putere. Legislaţie şi etică pentru jurnalişti” (Dacia, 2001), ”Modelul Teatral Românesc” (Unitext, 2001), ”Teatralizarea şi Reteatralizarea în România. 1920-1960” (Eikon, 2003), ”Pentru o semiotică a spectacolului teatral” (Dacia, 2005), ”Fotoliul scepticului spectator” (Unitext, 2007), ”Habarnam în orașul teatrului. Universul spectacolelor lui Alexandru Dabija” (Limes, 2010), ”Bunjee-Jumping” (Limes, 2010), ”Actori care ard fără rest” (Cheiron/Fundația Camil Petrescu, 2011), ”Signore misterioso. O anatomie a spectatorului” (Unitext, 2011), ”Critica de teatru: Încotro?” (Presa Universitară Clujeană, 2015), ”Odeon 70” (OscarPrint, 2016), ”Club 70. Retro” (Cartea Românească, 2017), ”Teatru în diorame. Discursul criticii teatrale în comunism – I. Fluctuantul dezgheţ 1956-1964” (Tracus Arte, 2019) – volum premiat la secțiunea Critică literară/ Istorie literară/ Teorie literară, în cadrul Galei Premiilor AgențiadecArte.ro pentru anul editorial 2019. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu Miruna Runcan.