”În spatele interesului istoric e o curiozitate personală: vreau să mă hotărăsc ce să cred”

ian. 26th, 2023 | By | Category: Studioul de carte

Ruxandra Câmpeanu a primit pe 15 ianuarie 2023 Premiul Tânărul Critic al anului 2022, în cadrul Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, pentru volumul ”Dincolo de regulile jocului”, apărut la Editura Corint. ”Iată că, după mai mulți ani în care critica literară tânără a părut, în ceea ce privește publicațiile, să intre într-o zonă de umbră, anul acesta am putut semnala contribuțiile semnificative a trei tineri autori. Cercetarea Ruxandrei Câmpeanu, la origine o teză de doctorat susținută sub îndrumarea profesorului Mircea Martin, e un studiu riguros, deopotrivă inovator și foarte bine documentat despre compromisul intelectual în istoria recentă, care adoptă un cadru sociologic, dar propune totodată exerciții de close reading, analize pe text care conduc la concluzii nuanțate, surprinzătoare. Recurgând deopotrivă la o bibliografie amplă, dar și la documente din arhiva CNSAS, autoarea abordează prob și curajos o problemă dificilă a istoriei criticii românești, punând întrebări și deschizând unghiuri importante de analiză, într-o cercetare ambițioasă”, a scris Andreea Răsuceanu despre cartea premiată.

Ruxandra Câmpeanu (n. 1988) lucrează în domeniul editorial, ca traducător și redactor. A absolvit Facultatea de Litere a Universității din București, a urmat un masterat în teoria literaturii și literatură comparată la aceeași facultate și un altul de traducere a textului literar contemporan la Facultatea de Limbi Străine. Din 2020, e doctor în filologie. ”Dincolo de regulile jocului” (Editura Corint, 2022) este volumul său de debut.

În cadrul campaniei de promovare a laureaților Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, un proiect cultural finanțat de Ministerul Culturii, Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu Ruxandra Câmpeanu.

„Dincolo de regulile jocului” (Corint, 2022) pare să fie nu doar o carte necesară și îndrăzneață, ci și una apreciată, care te-a condus la Premiul Tânărul Critic al anului 2022. Când a început să capete contur tema acestui volum în laboratorul tău literar?

Începutul oficial se pierde întrucâtva în negura derutei existențiale. Începutul neoficial, dar efectiv a fost cam acum șase ani, când m-am schimbat în feluri semnificative, suficient cât să devin în sfârșit capabilă de tema la care lucram deja, chipurile, din 2013, de când mă înscrisesem la doctorat. Abia atunci am simțit că a devenit a mea, ceea ce mi-a făcut-o deopotrivă nouă și veche, pentru că începea deodată să comunice cu preocupări și curiozități vagi pe care le aveam din ultimii ani de studenție – erau mai ales curiozități legate de felul în care gândesc câțiva critici și teoreticieni care-mi plăceau mie și întrebări care țineau de intersecțiile dintre etică și estetică.

La Gala Tinerilor Scriitori ai vorbit despre dificultățile inerente în găsirea unei voci care să redea rezultatul cercetării tale. În ce măsură ajută și în ce măsură dezavantajează „obligația narativă” o argumentație istoric-literară?

Nu cred că vocea face parte exclusiv din arsenalul prozatorului, așa că nu văd o contradicție între voce și argumentație și nu cred că vocea presupune o obligație narativă. Weber și Kołakowski, ca să dau două exemple de gânditori care-mi plac foarte mult, au voci recognoscibile și sunt ne-narativi, adică ne-anecdotici. Vocea lor e mai degrabă stilul lor de a gândi și atitudinea față de obiect. Câteodată, cineva te contaminează cu stilul lui de a gândi și te pomenești că-l imiți inconștient (fără succes, firește). Probabil că e o meteahnă studențească. Eu încă simt unele diferențe între capitolele (sau chiar paragrafele) mele mai vechi și cele pe care le-am scris spre final. Cele mai vechi mi se par mai tatonante și văd în ele influența lecturilor de atunci. Dar pe lângă vocile pe care le imiți, mai sunt și cele pe care te străduiești să le eviți – în cazul meu, cele seci-descriptive, larmoaiante sau vituperante care caracterizează o parte din literatura scrisă pe marginea comunismului românesc.

I-ai ales, nu întâmplător, pe Mihai Ralea, George Călinescu și Tudor Vianu în analiza unui context (istoric, social, politic, literar) care încă stârnește dezbateri și poziționări antagonice. În ce măsură te-ai atașat de perioada anilor care au în centru acel „obsedant deceniu”? Ai în plan să continui proiectul inițiat de tema din „Dincolo de regulile jocului”?

Drept să spun, pe mine mă interesează nu atât perioada, cât tema, adică problema responsabilității intelectualilor, care se pune în orice perioadă istorică, nu doar în comunism și care se încadrează într-o temă mai largă, a reprezentărilor de sine ale intelectualilor. Dar nu mă interesează propriu-zis să fac o reconstituire istorică a diverselor atitudini ale intelectualilor față de propriul lor statut și rol în societate. Cum se întâmplă probabil foarte des, în spatele interesului istoric e o curiozitate personală: vreau să mă hotărăsc ce să cred. Motivația asta nu poate fi invocată formal când depui un proiect undeva și se ascunde în general în spatele unor alibiuri de tipul „nu s-a mai făcut până acum”, dar fără ea, cercetarea ar fi doar aplicarea unei inteligențe la un obiect oarecare. În orice caz, nu știu ce-o să se aleagă de intențiile mele de acum, fiindcă mă atrag și alte teme, dar am de gând să citesc în continuare în direcția asta și, dacă o să mi se pară că ajung la ceva demn de împărtășit, o să și scriu. 

Cum se încadrează în spațiul și timpul unei zile viețile de redactor, traducător și scriitor? Rămâne vreun răgaz personal, indiferent la aceste roluri pe care le onorezi?

De încadrat, trebuie să se încadreze, pentru că unele le finanțează pe altele. Aș vrea mai mult timp pentru statul degeaba, acest izvor subestimat al tuturor ideilor bune și proaste.

Duminică, 15 ianuarie 2023, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare ”Carol I” din București (Calea Victoriei nr. 88), în cadrul unui eveniment multiart transmis în direct de Radio România Cultural, avându-i ca invitați speciali pe Mike Godoroja&Blue Spirit, au fost decernate Premiile Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2022. Pentru secțiunea Premiul Tânărul poet al anului 2022 au fost nominalizate cărți semnate de Mihnea Bâlici, Raluca Boantă, Gabriel Cărtărescu și Olga Ștefan. Pentru secțiunea Premiul Tânărul prozator al anului 2022 au fost nominalizate cărți semnate de Irina Anghel, Alexandru Bordian și Sașa Zare. Pentru secțiunea Premiul Tânărul critic literar al anului 2022 au fost nominalizate cărți și articole semnate de Ruxandra Câmpeanu, Victor Cobuz și Călina Părău. Premiului Cartea de Poezie a anului 2022 i-a fost acordat volumului ”Tot mai multă splendoare” de Alina Purcaru, apărut la editura Cartier. Ceilalți laureați sunt Raluca Boantă, Sașa Zare, Ruxandra Câmpeanu și Mihnea Bâlici.

Juriul Galei a fost format din trei critici literari: Bianca Burța-Cernat, Andreea Răsuceanu și Cosmin Ciotloș. Artistul vizual Mihai Zgondoiu a realizat afișul și diplomele Galei Tinerilor Scriitori. Producător: Anamaria Spătaru. Amfitrion: Dan Mircea Cipariu. Coproducător: Radio România Cultural.

Laureații de până acum ai  Premiului Cartea de poezie a anului sunt Ion Mureșan (2011), Ioan Es Pop (2012), Liviu Ioan Stoiciu (2013), Dan Sociu (2014), Octavian Soviany (2015), Teodor Dună (2016), Nora Iuga (2017), Dan Coman (2018), Romulus Bucur (2019), Angela Marinescu (2020), Ruxandra Novac (2021) și Simona Popescu (2022).

Organizatorii Galei au fost Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române din București (director general: Ioan Cristescu), Biblioteca Centrală Universitară ”Carol I” din București (director general: Mireille Rădoi)  și asociația EURO CULTURART (președinte: Dan Mircea Cipariu). Programul cultural Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2022 este realizat cu sprijinul financiar Ministerului Culturii. Partener: Opera Scrisă.ro-societate de gestiune a drepturilor de autor.  Partener media: AgențiadeCarte.ro.

Număr de vizualizări :231


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro