spot_img

”E nevoie, și în literatură și în societate, de cât mai multă îndepărtare de normă și de putere concentrată în mâinile a câtorva oameni”

Sașa Zare a primit pe 15 ianuarie 2023 Premiul Tânărul Prozator al anului 2022, în cadrul Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2022, penru volumul ”Dezrădăcinare”, apărut la Editura frACTalia.

Bianca Burța-Cernat a vorbit despre ”Dezrădăcinare”, de Sașa Zare,  Editura frACTalia: ”Dezrădăcinare este un roman despre granițe multiple – sociale, identitare, interioare, politice. Un roman care se ramifică și crește în jurul temei centrale care este relația cu mama. Prin problematica sa queer, romanul premiat mi-a evocat  volumul Orașul și stâlpul, de Gore Vidal. Dezrădăcinare e o reflecție asupra literaturii contemporane și a literaturii în genere. O felicit pe Sașa Zare, lectura romanului ei a fost pentru mine o bucurie și un îndemn la reflecție.”

Sașa Zare este un alter ego de scriitoare. Iubește să stea aproape de ape curgătoare, cărți, persoane dragi, păduri, caiete și pisici. În proiectul său literar explorează, printre altele, tot ce e necuviincios / sentimental/ rușinos/ hibrid / ascuns/ straniu – (queer), de la afect până la limbaj. Scrie cum a învățat că n-are loc sau n-are voie în literatura română. ”Dezrădăcinare” este primul său roman, apărut în martie 2022, la Editura frACTalia.

În cadrul campaniei de promovare a laureaților Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, un proiect cultural finanțat de Ministerul Culturii, Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu Sașa Zare.

Volumul pe care-l semnezi, ”Dezrădăcinare” (frACTalia, 2022), e o proză care depășește plăcerea lecturii, schimbând/mutând direcții interioare, (pre)concepții sociale și literare. Îndrăznesc să te întreb cum a căpătat contur această carte?

Am început să scriu părți din „Dezrădăcinare” imediat după ce am renunțat la un proiect de carte mai vechi, un roman la care scrisesem timp de câțiva ani și în care nu mă mai regăseam – nici ca scriitură, nici ca subiect – dar tot încercam să îl țin în viață, să mai schimb ceva la el, să mai adaug, pentru că textul acela era foarte important în relația mea cu scrisul. După un feedback critic de la o prietenă, care la momentul respectiv m-a demoralizat, am simțit că ar fi prea mult de schimbat acolo ca să fiu mulțumită și că trebuie să renunț. Am trecut prin dezamăgire și sentiment al eșecului timp de mai multe zile, simțind că pierd tot ce am muncit pentru câțiva ani, apoi am acceptat că nu mai am niciun text, apoi au apărut mici sclipiri de ceva nou, care mai târziu aveau să se lege-n „Dezrădăcinare”. Ca să reiau și eu citatul motivațional cu sfârșiturile care sunt de fapt începuturi 🙂

Primele pagini scrise schițau o relație complicată mamă-fiică în legătură directă cu alienarea fiicei și repoziționările multiple simțite de ea după migrație. Să pleci din Republica Moldova în România, care sunt atât de apropiate geografic și împart o limbă și diferite părți de cultură poate părea nu mare lucru, și tocmai despre asta am vrut să scriu, câte valențe poate avea, câte efecte asupra sineului (nu neapărat negative, dar transformatoare), această „mică” migrație.

Apoi am făcut structura cărții, de care m-am ținut mai mult sau mai puțin. Mi-a luat câțiva ani să scriu la ea, nu încontinuu, ci în pauzele de la muncile pe care le făceam pentru bani, în timpul „liber” pe care reușeam să mi-l dedic special pentru asta. Ca multe alte artiste și scriitoare, nu vin dintr-o clasă socială înstărită, nu am susținere financiară de nicăieri în afara celei pentru care reușesc să lucrez, așadar a fost un proces în care a fost nevoie să fac multe combinații ca să obțin râvnitul timp de scris la carte. Mă bucur, totuși, că am reușit; am avut noroc de foarte multă susținere emoțională de la toate persoanele apropiate, ceea ce a fost decisiv pentru a continua.

Poate ceva foarte important de spus aici e că am scris ce îmi doream enorm de mult să citesc în limba română. Citeam foarte multe cărți traduse care îmi dădeau un sentiment de libertate și apartenență la o literatură pe care în limba mea nu o găseam sau o găseam doar parțial. Scrisesem înainte în felurile mai mult sau mai puțin populare în proza contemporană românească, învățate din cărți și de la multe ateliere, însă fusese ceva în care nu eram eu, îmi deforma scrisul și îmi tensiona cumplit procesul, mă simțeam forțată să renunț la diverse părți din mine, mă îndepărta de o practică care mă pasiona atât de mult. Mi-a luat mulți ani să mă „dezvăț” de tot mentoratul pe care l-am primit direct și indirect (de multe ori cu bune intenții) și să caut ce și cum vreau să scriu. Trebuie să menționez că a ajutat enorm comunitatea și explorările comune cu prietenele scriitoare care aveau aceleași căutări: să nu induc pe nimeni în eroare cu faptul că ai putea să faci ceva nou în condiții adverse de una singură. Chiar dacă scrisul, în mod practic, e o activitate individuală, tot ce îl formează e colectiv.

Important pentru mine a mai fost să construiesc un roman queer în sensul teoretic, nu doar prin conținut, prin povești de dragoste non-normativă sau căutări identitare, ci prin formă și structură. Am intenționat ca structura, scriiturile îmbinate și limbajul să spargă, pe cât posibil, categoria în care cartea ar fi putut fi încadrată. Să spargă falsa dihotomie literar/ideologic. Să blureze granițe și să lase persoana care o citește într-o dificultate de-a o încadra. Am intenționat să hibridizez, să îmbin narațiune cu elemente teoretice și psihosomatice, cu părți de literatură „minoră” etc.  Categoriile fixe de orice fel, sociale, identitare, literare au fost mereu sufocante pentru mine, iar existența acestei cărți vine din ambiția constantă de a trece mai departe de ele.

Mesajul pe care l-ai trimis prin Iulia Militaru la Gala Tinerilor Scriitori, unde ai primit Premiul Tânărul Prozator al anului 2022, a avut un impact puternic asupra publicului și asupra celor care au urcat pe scenă. Cum vezi importanța acestui premiu pentru cartea ta și pentru mesajul tău, acum, la o scurtă perioadă distanță?

Cred că a fost clară din mesajul meu ambivalența pe care o trăiesc, și personal, și etic, în legătură cu orice concurs, competiție, premii și ierarhizări, în special a unor expresii artistice care sunt atât de multe și unice și mi se pare complet straniu să fie selectate doar câteva și acelea puse într-o ordine, dintre care unul „câștigă” ceva și altele nu. Nu e o problemă specifică a acestor premii, e un sistem care stă la baza lumii contemporane și nu doar, extrem de normalizat începând de la grădiniță… și care mi-a dat bătăi de cap încă din copilărie.  Dar eu continui să sper, utopic poate, că există mai multe moduri de a ne recunoaște social importanța și valoarea muncii noastre și de a sărbători împreună.

Lucrul de care mă bucur, care m-a luat complet prin surprindere în tot acest an după publicarea cărții, și pentru care am și acceptat premiul este vizibilitatea acestui tip de literatură – hibridă, queer, auto-teoretică – într-un context mai larg și validarea ei într-un context literar mai formal. Speranța mea este ca mai multe persoane să se simtă libere să scrie ce vor de acum încolo, măcar din punct de vedere discursiv să găsească această permisiune în ce-a fost deja scris.

Că altfel, cum am transmis și în mesaj, sunt mult mai multe elemente care fac o carte posibilă și care fac scrisul posibil în mod susținut, pe o perioadă mai lungă de timp , elemente care țin de clasă socială, privilegiu, accesibilitate, discriminări și excluderi pe bază de etnie, gen, sexualitate, care se întâmplă instituționalizat (explicit sau implicit) de secole în literatura și societatea română și care nu se repară cu un „oricine poate să scrie ce vrea”.

Ce relație/ poveste ai cu pseudonimul ”Sașa Zare”? Vei continua să publici cu acest nume?

Îmi place Sașa pentru că e un prenume neutru din punct de vedere al genului. Când eram mică și am auzit prima oară o fată numită Sașa, după ce auzisem mai mulți băieți cu același nume, mi s-a părut foarte cool. Deși nu știam să pun în cuvinte de ce, tulburarea asta mică a binarității de gen mi-a atras atenția. Ca și cum, dacă spui că te cheamă Sașa, alt copil nu îți poate spune: dar ăsta e nume de băiat! Cum adesea copiii repetă reglementarea strictă a genurilor auzită de la părinți & societate și au grijă să pună la punct alți copii care se joacă cu genurile, explorează și le transgresează. Sașa nu e nume de băiat sau de fată, e ambele, ceea ce dă o permisiune.

Așadar, eram atașată de foarte mult timp de Sașa și se vede, l-am folosit și pentru personaj, și pentru pseudonim (chiar dacă nu voiam neapărat să fie confundate cele două). Iar Zare a venit după o lungă căutare a ce s-a potrivi cu Sașa. Îmi place mult marea și zările care îi seamănă; spațiile deschise, largi și bleu, posibilitatea din ele.

De la publicarea romanului până acum, pseudonimul e un paravan între viața mea de zi cu zi și traseul cărții prin lume. Nu știu dacă voi continua să public cu el. Ce știu e că am nevoie de o posibilitate constantă de alegere a nivelului de expunere pe care o vreau în legătură cu ce scriu și chiar o separare între expunerea pe care o aduce publicarea și persoana mea fizică, iar separarea dată poate lua diverse forme, una dintre care e pseudonimul.

Încotro preconizezi că se îndreaptă literatura română contemporană și viața care o animă?

N-aș putea să prevăd unde se îndreaptă, însă știu că în comparație cu acum zece sau chiar cinci ani s-a dezvoltat o întreagă mișcare literară alternativă vibrantă și asumată care schimbă literatura contemporană, sau cel puțin o deschide în mai multe direcții, care depășește vechea și falsa binaritate estetic versus politic, iar acest fapt îmi trezește enorm de mult entuziasm și încântare. Ce consider că e esențial și se întâmplă deja cu literatura nouă este să depășim faptul că e un singur fel (sau doar câteva) de a scrie Literatură și să ne îndreptăm spre mai multe literaturi; e nevoie, și în literatură și în societate, de cât mai multă îndepărtare de normă și de putere concentrată în mâinile a câtorva oameni și de deschidere pentru multitudini, constelații, ecosisteme, interdependență și varii posibilități care coexistă.

Duminică, 15 ianuarie 2023, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare ”Carol I” din București (Calea Victoriei nr. 88), în cadrul unui eveniment multiart transmis în direct de Radio România Cultural, avându-i ca invitați speciali pe Mike Godoroja&Blue Spirit, au fost decernate Premiile Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2022. Pentru secțiunea Premiul Tânărul poet al anului 2022 au fost nominalizate cărți semnate de Mihnea Bâlici, Raluca Boantă, Gabriel Cărtărescu și Olga Ștefan. Pentru secțiunea Premiul Tânărul prozator al anului 2022 au fost nominalizate cărți semnate de Irina Anghel, Alexandru Bordian și Sașa Zare. Pentru secțiunea Premiul Tânărul critic literar al anului 2022 au fost nominalizate cărți și articole semnate de Ruxandra Câmpeanu, Victor Cobuz și Călina Părău. Premiului Cartea de Poezie a anului 2022 i-a fost acordat volumului ”Tot mai multă splendoare” de Alina Purcaru, apărut la editura Cartier. Ceilalți laureați sunt Raluca Boantă, Sașa Zare, Ruxandra Câmpeanu și Mihnea Bâlici.

Juriul Galei a fost format din trei critici literari: Bianca Burța-Cernat, Andreea Răsuceanu și Cosmin Ciotloș. Artistul vizual Mihai Zgondoiu a realizat afișul și diplomele Galei Tinerilor Scriitori. Producător: Anamaria Spătaru. Amfitrion: Dan Mircea Cipariu. Coproducător: Radio România Cultural.

Laureații de până acum ai  Premiului Cartea de poezie a anului sunt Ion Mureșan (2011), Ioan Es Pop (2012), Liviu Ioan Stoiciu (2013), Dan Sociu (2014), Octavian Soviany (2015), Teodor Dună (2016), Nora Iuga (2017), Dan Coman (2018), Romulus Bucur (2019), Angela Marinescu (2020), Ruxandra Novac (2021) și Simona Popescu (2022).

Organizatorii Galei au fost Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române din București (director general: Ioan Cristescu), Biblioteca Centrală Universitară ”Carol I” din București (director general: Mireille Rădoi)  și asociația EURO CULTURART (președinte: Dan Mircea Cipariu). Programul cultural Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2022 este realizat cu sprijinul financiar Ministerului Culturii. Partener: Opera Scrisă.ro-societate de gestiune a drepturilor de autor.  Partener media: AgențiadeCarte.ro.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508