Joi, 15 octombrie 2026, de la ora 17.30, scriitorii Florin Iaru și Dan Mircea Cipariu s-au reîntâlnit online cu liceenii de la Colegiul Național „Constantin Brâncoveanu” din atelierul „Povești de cartier”, parte a proiectului „PAJURA. Povești & Muzici”. Au fost comentate, analizate și disecate 15 texte, unele rescrise, altele imaginate pe o tema nouă: o poveste spusă de un obiect din cartierul Pajura. Proiectul este organizat de Asociația Euro CulturArt, în parteneriat cu Colegiul Național „Constantin Brâncoveanu”, și este cofinanțat de Primăria Sectorului 1. Parteneri media: Radio România Cultural, AgentiadeCarte.ro și RomaniaCultural.eu.
Pajura a fost privită și povestită, pe rând, de corabia de pirați de la locul de joacă din spatele Pieței Pajura, de un felinar din stația lui 95, de un copac, de un semafor, de o carte de la bibliotecă, de banca din stație și de o bancnotă care trece din mână în mână. Cele 15 texte sunt semnate de Ania Bărăscu, Rebeca Coșuță, Anastasia Cristea, Camelia Alexandra Isbășescu, Ana Maria Ion Mirea, Delia Elena Mirodone, Maria Munteanu și Raisa Sofrone.
Pajura, văzută de sus. Foto: Carla Aciu, atelierul „Foto-story”
Fiecare text a fost luat pe rând și dezbătut cu autoarea lui. Despre „O atracție a cartierului Pajura”, povestirea Aniei Bărăscu spusă de corabia din locul de joacă, Dan Mircea Cipariu a mărturisit că știe bine locul: e corabia din parcul Pajura, unde merge des cu fetița lui. Observația lui a privit însă felul în care povestește corabia: „Într-o povestire nu trebuie să fii ca la justiție sau ca la oratorie. Nu ne interesează că știi cine a mințit, trebuie să vedem cum a mințit.” Soluția propusă a fost o singură scenă, cu un singur personaj: fetița care se certa pentru cârmă se întoarce la 16 ani cu frățiorul ei și îi cedează cârma fără ceartă. „Cu scena asta scapi de morală. Nu mai trebuie scrisă, se vede.”
„Urma elasticului”, de Anastasia Cristea, a fost numită „cea mai solidă construcție dintre cele 15 texte”. E povestea unei bancnote care scapă dintr-un teanc strâns cu elastic, rămâne lipită de trotuar în ploaie și ajunge, prin mâinile mai multor oameni, în pușculița unei fetițe. Discuția a privit ordinea în care intră personajele în scenă. Dan Mircea Cipariu i-a recomandat autoarei să-și facă o schemă narativă înainte de rescriere, „ca la film”: care e prima secvență, când apare personajul, ce face, care e conflictul și cum se încheie povestea. „Dacă vă e clar vouă și vă faceți schema înainte, o să vedeți că veți scrie foarte simplu.” Pentru a doua ei povestire, „Zgomot de fond”, Anastasia a lucrat deja la gestul care să o definească pe bătrâna dată jos din troleibuzul 86. Regula invocată la atelierul de scriere creativă a fost cea a concordanței timpurilor: „Dacă ai pornit cu un timp, du-l până la capăt.”
Cea mai lungă discuție a pornit de la „Ferestrele din Pajura”, de Rebeca Coșuță: o fată iese din casă cât timp părinții ei se ceartă și se uită, pe străzile cartierului, la ferestrele celorlalți. Textul i-a amintit lui Florin Iaru de cinematografia neorealistă italiană, „o afinitate spirituală cu niște mari creatori de cinema de acum șaizeci–șaptezeci de ani”. Restul, a spus el, ține de tehnică, și a arătat-o chiar pe prima frază, rescriind-o împreună cu autoarea. „Când un om e supărat și agitat, n-are timp să vorbească lung. Frazele i se scurtează odată cu emoția.” Cearta părinților trebuie auzită, „replică contra replică”, nu povestită. Lumina caldă a felinarelor îmblânzește o atmosferă care ar trebui să apese. Ferestrele pot fi ascultate ca un radio pe care sari de la o frecvență la alta și prinzi altă poveste. Finalul propus e o inversare de rol: fata care stă pe bordură e văzută, la rândul ei, de cineva de la o fereastră și devine și ea o poveste.
Arcada ruginită de deasupra Pieței Pajura. Foto: Albert Popescu, atelierul „Foto-story”
Despre „Orbiți de libertate”, de Camelia Alexandra Isbășescu, a cărei poveste e spusă de felinarul din stația lui 95, sfatul a fost să lase deoparte reflecțiile de la început: „Părerile despre viață și lume ale felinarului nu mă interesează. Mă interesează povestea.” Măsura a venit, firesc, de la Caragiale: „Ce e prea puțin e prea puțin și ce e prea mult e prea mult.”
Liceenii au primit și o veste bună: toți participanții vor câștiga un premiu, iar cele mai multe dintre povestiri au potențial de a publicate. În revista digitală a proiectului vor intra însă opt texte din cele 15 citite la atelier. Până atunci, fiecare povestire va primi observații scrise direct pe text, „ca între doi buni prieteni care au făcut împreună un planor”, a glumit Florin Iaru, „unul a muncit, celălalt a dat din gură”.
Celelalte ateliere ale proiectului merg în paralel. Participanții la atelierele de fotografie și arte vizuale s-au întâlnit la colegiu și în cartier cu fotograful Dragoș Ilie și cu curatoarea Ana Daniela Sultana. Fotografiile care însoțesc acest reportaj sunt realizate în atelierul „Foto-story” de Albert Popescu, Elena Maria Mica, Maia Ioana Neamțu, Alissia Botea și Carla Aciu.
Vineri, 16 octombrie 2026, de la ora 12.00, Pajura își caută și coloana sonoră. În sala 30, cabinetul de muzică al colegiului, Mike Godoroja deschide, împreună cu prof. Alice Miricioiu, atelierul de muzică și mentorat pentru performeri. Drumul începe de la muzicile de stradă – lăutăria, fado-ul, flamenco-ul, blues-ul arhaic – și ajunge la blues, genul din care s-au tras aproape toate muzicile de azi: jazz, soul, rock’n’roll, reggae, disco, pop. Teoria se verifică pe viu: Mike Godoroja (voce, percuție) și pianistul Gheorghe Emanuel „Fisă” cântă „Blues bizar de București”, „You Shook Me” de Willie Dixon și „Cristina”, pe o temă folclorică aranjată de Godoroja, desfăcând din mers piesele ca să se vadă din ce e făcut un blues. Apoi vine rândul liceenilor: cincisprezece s-au înscris, cu pian, chitară, chitară bas, tobe, nai sau voce. Printre ei sunt și autori din celelalte ateliere – Rebeca Coșuță la pian, Elena Maria Mica la voce și chitară, Albert Popescu la tobe. Cinci vor fi aleși să cânte pe 2 noiembrie, alături de Mike Godoroja, în concertul stradal „PAJURA. Povești & Muzici”.
Marți, 20 octombrie 2026, la ora 12.00, cei de la atelierul de arte plastice sunt așteptați la Muzeul Național al Literaturii Române din București (Calea Griviței nr. 64–66), în atelierul de gravură al acad. Mircia Dumitrescu. Întâlnirea va fi coordonată de maestrul Mircia Dumitrescu și de artistul vizual Mihai Zgondoiu.
Cupola din curtea colegiului. Foto: Elena Maria Mica, atelierul „Foto-story”
„PAJURA. Povești & Muzici” este un program de intervenție culturală care îi implică pe 60 de liceeni de la Colegiul Național „Constantin Brâncoveanu” în cinci ateliere de creație:
– „Povești de cartier” (scriere creativă), cu Florin Iaru și Dan Mircea Cipariu;
– „Foto-story” (fotografie urbană), cu Horia Poterășoiu și Andrei Nedelea;
– „Ilustrație urbană”, cu Mihai Zgondoiu și Ana Daniela Sultana;
– muzică și mentorat pentru performeri, cu Mike Godoroja;
– gravură, tradiție și imprimare 3D, cu acad. Mircia Dumitrescu și Mihai Zgondoiu.
Proiectul a fost lansat pe 7 octombrie 2026. Atelierele continuă intensiv în „Săptămâna Altfel”, între 19 și 23 octombrie. Luni, 2 noiembrie 2026, de la ora 14.00, la colegiu au loc vernisajul traseului expozițional în aer liber (18 panouri pe gardul liceului), lansarea revistei digitale „PAJURA. Povești & Muzici”, paginată de Florin Iaru, decernarea premiilor și concertul stradal Mike Godoroja & Blue Spirit, alături de liceenii mentorați. Proiectul va avea și un documentar video.
AgențiadeCarte.ro, Propagarta.ro și Radio România Cultural sunt partenerii media ai proiectului.
Proiect cultural realizat cu sprijinul financiar al Sectorului 1 al Municipiului București.
