Joi, 11 decembrie 2025, ora 14.00, în Sala Perpessicius a Muzeului Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu nr. 8, sector 1), va avea loc ediția a XXVII-a a Galelor Premiile APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România) pentru anul editorial 2024. Juriul format din Acad. Mircia Dumitrescu, prof.univ.dr. Ioan Cristescu, președintele APLER, și scriitorul Dan Mircea Cipariu va acorda următoarele 13 premii: Cartea anului 2024: “Bolyai la Timișoara. O epopee onirică” de Caius Dobrescu, Editura Tracus Arte; Cartea “Spectacolul literaturii” pentru anul editorial 2024: “Dimineața vecinelor” de Nora Iuga și Angela Baciu, Editura Charmides; Cartea de Poezie a anului 2024: “Elefantul de hârtie” de Riri Sylvia Manor, Editura Tracus Arte; Cartea Inovație și Creativitate pentru anul editorial 2024: „În căutarea spațiului pierdut” de Dalina Bădescu, Editura Tracus Arte; Editorul anului 2024: Vasile George Dâncu pentru viziune și coerență editorială (Editura Școala Ardeleană); Revista anului 2024: Revista de Istorie și teorie literară; Editura anului 2024: Tracus Arte; Redactorul de carte al anului 2024: Nicoleta Arsenie, Editura Contemporanul; Graficianul de carte al anului 2024: Mariana Șerbănescu, Editura Academiei Române; Premiul pentru jurnalism cultural: Eugenia Vodă (TVR). 25 de ani de la lansarea emisiunii „Profesioniștii”; Diplomă de excelență: Doamnei Mireille Rădoi pentru promovarea lecturii și inovație în bibliotecă; Diplomă de excelență: Doamnei Cristina Popescu pentru promovarea identității românești la Romfilatelia; Diplomă de excelență și recunoștință: Domnului Ioan Matei pentru susținerea culturii scrise (diplomă oferită de Asociația Editorilor din România și Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România).
Cele 13 diplome APLER sunt concepute de artistul vizual Mihai Zgondoiu. Partenerii media ai Premiilor APLER sunt Radio România Cultural și AgențiadeCarte.ro.
“ Printre cele mai vechi și mai râvnite premii literare de la noi, Premiile APLER au ajuns la a XXVII-a ediție, bun prilej de a premia opere și titluri importante pentru istoria literaturii române contemporane și pentru sistemul editorial și de jurnalism cultural. Fiecare laureat va primi câte o gravură semnată de Maestrul Mircia Dumitrescu, recent ales membru titular al Academiei Române. Cărțile, revistele, editurile și personalitățile laureate sunt un semn că valoarea și meritocrația fac parte din comunitatea noastră de idei și de spirit, dincolo de recesiunea economică și războaiele care ne provoacă pe fiecare dintre noi.”, a declarat prof.univ.dr. Ioan Cristescu, președintele APLER.
***
CAIUS DOBRESCU, n. 1966 la Braşov. Volume publicate: POEZIE: 1991– Pauză de respiraţie, împreună cu Andrei Bodiu, Simona Popescu şi Marius Oprea; 1994 – Efebia; 1994 Spălîndu-mi ciorapii; 1998 Deadevă; 2006 – Ode an die freie Unternehmung, Ottensheim, Edition Thanhäuser (pentru care a primit în 2009, împreună cu traducătorul în germană, Gerhardt Csejka, premiul oraşului Münster pentru poezie europeană); 2009 – Odă liberei întreprinderi; ROMAN: 1994 – Balamuc sau pionierii spaţiului; 2007 – Teză de doctorat; 2010 Euromorphotikon, roman în versuri; 2011 – Minoic; 2017 – 2021, cinci romane în seria crime: Parazitul prietenos; ESEU: 1998 – Modernitatea ultimă; 2001 – Inamicul impersonal; 2001 – Semizei şi rentieri. Despre imaginarul burgheziei moderne; 2004 – Mihai Eminescu. Monografie; 2013 – Plăcerea de a gîndi. A fost Fulbright Fellow la Universitatea din Chicago. Este profesor de teoria literaturii la Universitatea București.
“Mi-am propus să compun, din fapte reale, dar și din viraje în oniric și imaginar, o poveste care să strîngă întreaga dramă a existenței lui János Bolyai în jurul unei experiențe revelatoare care se consumă în spațiul Timișoarei – și al celebrei Frontiere Militare a Imperiului Habsburgic din vecinătatea imediată a acesteia. Dincolo, însă, de orice fabulație, este evident că experiența meleagurilor bănățene l-a marcat definitiv pe marele matematician: după numai trei ani, el pleacă de aici ducînd cu sine malaria și reumatismul care îl vor însoți toată viața. Și vor contribui, după toate aparențele, la sfîrșitul său prematur, din 1860. Cei trei ani petrecuți la Timișoara de pionierul geometriei neeuclidiene și al – cu propriile lui cuvinte – Spațiului Absolut condensează fascinația și groaza cu care mintea modernă descoperea lumile posibile: ceva între o eflorescență feerică și o explozie distrugătoare.”
Caius Dobrescu
“De mult nu am mai citit o narațiune în versuri atât de inteligent construită, atât de firesc-experimentală, atât de inventivă, de stranie și de magnetică. În această „Epopee onirică”, Caius Dobrescu este un desăvârșit alchimist ironic, care aglutinează timpurile vorbirilor, care amestecă granițele de orice fel până la armonioasa lor disoluție și reînvie „golemul” unei lumi crepusculare, misterioase, irezistibil de originale și ciudat de credibile.”
Teodor Dună
NORA IUGA (Eleonora Almosnino), născută pe 4 ianuarie 1931, la București, este poetă, romancieră și traducătoare română, licențiată în Germanistică la Universitatea din București (1953). Membră a Uniunii Scriitorilor din România și a PEN-Clubului, a inițiat Cenaclul Uniunii Scriitorilor „Gellu Naum”. Opera sa cuprinde volume de poezie (Vina nu e a mea, Editura Pentru Literatură, 1968; Captivitatea cercului, Editura Cartea Românească, 1970; Scrisori neexpediate, Editura Cartea Românească, 1978; Opinii despre durere, Editura Cartea Românească, 1980; Inima ca un pumn de boxeur, Editura Cartea Românească, 1982; Editura Vinea, 2000 (Antologie – Ediții definitive), Editura Casa de pariuri literare, 2015; Piața Cerului, Editura Cartea Românească,1986; Cîntece, Editura Cartea Românească,1989; Dactilografa de noapte, Colecția „Scriitorii Bucureștiului”, 1996; ediția a doua, Editura Casa de Pariuri literare, 2010; Spitalul manechinelor, Editura Universal Dalsi, 1998; ediția a doua, Editura Casa de Pariuri literare, 2010; Capricii periculoase, Editura Vinea, 1998; Gefährliche Launen, Klett-Cotta, Stuttgard, 2007, antologie. Traducere în germană de Ernest Wichner. Postfața realizată de Mircea Cărtărescu; Autobuzul cu cocoșați, Editura Vinea, 2001; ediția a doua, Editura Charmides, 2010; Der Autobus mit den Bucklingen, Edition Solitude-Stuttgart, Klett-Cotta, 2003. Traducere în germană de Ernest Wichner; Fetița cu o mie de riduri, Editura Cartea Românească, 2005; Petrecere la Montrouge, Editura Cartea Românească, 2012; Câinele ud e o salcie, Editura Cartea Românească, 2013; Ascultă cum plâng parantezele, Editura Cartea Românească, 2016; Inainte ca ochiul să-si fi terminat privirea, Editura Cartier, Republica Moldova, 2018; Alături cu drumu, Editura Casa de pariuri literare, 2018; Cintece, Editura Casa de pariuri literare, 2020; Vina nu e a mea, Editura Casa de pariuri literare, 2020; Scrisori neexpediate, Editura Casa de pariuri literare, 2020; Ausgewahlte Gedichte, Biblioteca Tietz, Reșița, 2021; Marea păcăleală, Editura Casa de pariuri literare, 2021; Fetița strigă-n pahar, Editura Nemira, 2023; Sopârla din groapa comună, Editura Cartea Românească, 2024; Titan, apartamentul 290, Editura Polirom 2025) și de proză (Săpunul lui Leopold Bloom, Editura Cartea Românească, 1993; Sexagenara și tânărul, Editura Albatros, 2000; Editura Polirom, 2004, 2012, tradusa in Bulgaria, Germania, Italia, Franta, Spania, Polonia, Slovenia; Fasanenstrasse 23. O vară la Berlin, Editura Vinea, 200; Venea o inimă pe picioroange. Es kommt ein Herz, 2008, Turich; Lebăda cu două intrări, Editura Vinea, 2003, 2016; Săpunul lui Leopold Bloom, Editura Polirom, 2007; Săpunul lui Leopold Bloom, reeditat de Polirom în anul 2007, va apărea pînă la sfîrșitul anului 2009, la Paradox Publishing Group, în Bulgaria; Berlinul meu e un monolog, Editura Cartea Românească, 2010; Blogstory, Editura Casa de pariuri literare, 2011; Hai să furăm pepeni, Editura Polirom, 2009; Harald și luna verde , Editura Polirom, 2014; mai drăgut decit dostoievski in colaborare cu Angela Baciu, Polirom, 2017; Hipodrom, Editura Polirom, 2020; Dimineața vecinelor in colaborare cu Angela Baciu, Charmides, 2024). A tradus peste 50 de titluri din germană (Grass, Jelinek, Müller, Celan, Hamsun, Ende, Veterany etc.). A primit Premiul Friedrich-Gundolf, Premiul „Gheorghe Crăciun” pentru Opera Omnia, Premiul ,,Cartea de poezie a anului 2016“ (conferit de Gala Tinerilor Scriitori) pentru volumul de poezii ,,Ascultă cum plâng parantezele“ apărut la Editura Cartea Românească și Ordinul Național pentru Merit în gradele de Ofițer și Comandor; în 2025 a fost decorată cu Decorația Regală Nihil Sine Deo acordata de Casa Regală, Castelul Peleș, Sinaia (24 martie 2025)
ANGELA BACIU (născută pe 14 martie 1970, la Brăila) este poetă, prozatoare, publicistă și trainer, membră a Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Iași, și a PEN-Clubului din România. A publicat 25 de cărți în mai multe genuri: poezie (Maci în noiembrie, Trei zile din acel septembrie, Tinerețe cu o singură ieșire, De mâine până mai ieri, alaltăieri, Hotel Camberi, Charli. Rue Sainte-Catherine 34, Mic dejun la Frida, Spiegel scrie peste tot, Paltonul lui Nino – in memoriam George Almosnino, I-am scris lui Brauner un poem), eseuri și interviuri (Mărturii la sfârșit de veac, Mărturii dintre milenii, Despre cum nu am ratat o literatură grozav) și proză memorialistică (4 zile cu nora). În colaborare cu Nora Iuga a scris piesele de teatru mai drăguț decât Dostoievski și Dimineața vecinelor, prezentate la Festivalul Internațional de Teatru Undercloud. A fost distinsă cu Premiul Uniunii Scriitorilor, Marele Premiu „Lucian Blaga”, Premiul Balcanica, Premiul „Ion Caraion” și Premiul „Spectacolul literaturii” pentru volumul „Dimineața vecinelor” de Angela Baciu și Nora Iuga, Gala Premiile APLER, Ed.XXVII-a.
„Gândirea se naște în gură”, scria Tzara într-un manifest din 1920. Peste exact un secol, în timpul pandemiei, două poete (Angela Baciu & Nora Iuga) au ținut să arate că poezia se poate naște între două telefoane, adică între două guri. Despre poezie ca vorbire la telefon mai scrisese, bineînțeles, Frank O’Hara; însă dacă l-am pomenit pe Tzara și nu pe american e fiindcă limbajul dezlănțuit din convorbirile Baciu-Iuga seamănă categoric mai mult cu omnifagia dadaistă decât cu personismul. Acesta din urmă ținea să documenteze logica vieții umane; la cele două poete, limbajul ține să se documenteze pe el însuși. Și o face cu enormă bucurie, știind că poate aglutina totul, de la Veronica Micle la Josephine Baker & de la Akhenaton și vrăjitorul din Oz până la castraveți murați și castrați. Pandemia ne poate separa corpurile, timpul ni le poate altera – dar nimic nu poate altera limbajul, nimic nu ne poate separa de el. Câtă vreme putem genera limbaj, nimic nu are putere asupra noastră: asta e ce spun & ilustrează, cu atâta bucurie & strălucire, Angela Baciu & Nora Iuga.
Radu Vancu
RIRI SYLVIA MANOR (Aberfeld), născută la București în 1935, este cunoscută pe plan mondial ca profesor de neuro-oftalmologie la Facultatea de Medicină din Tel Aviv și ca Doctor Honoris Causa la Universitatea „Carol Davila” din București, dar în ultimii douăzeci și patru de ani a publicat poezie și proză în două limbi: ebraică și română. Astfel, în România s-au publicat până acum patru cărți de poezie: Privind, 2000 (Premiul pentru poezie la Festivalul Internațional „Lucian Blaga”, 2002); Save As…, 2007; Pestriț, 2010, și Încă, 2013, precum și două cărți de proză: Bucuria de a nu fi perfectă, 2016 (Premiul „Observator cultural” pentru cea mai bună carte de memorialistică a anului, 2017) și Viața mea cu Goya, 2022. Elefantul de hârtie este cea mai recentă carte de poezie a autoarei.
“Există, în poezia lui Riri Sylvia Manor, ceva care o diferențiază net de alte „voci poetice”, obligându-te să găsești un epitet pentru această voce poetică, să inventezi un cuvânt nou pentru a descrie această nouă poezie. Simțind că tentativa ta ar fi hazardată, revii la vechea recuzită terminologică, ce nu te mulțumește decât în parte, dar știi că rămâne încă cea mai bună soluție. Termenii cei mai potriviți par a fi autenticitate, prospețime, inocență. La Riri Sylvia Manor frapează capacitatea de a transforma autobiograficul în poezie adevărată.
Banale sau mai puțin banale întâmplări trăite de ea se transformă, în poezia ei, imaginar, afectiv, intelectual trăite de cititorii săi ca tot atâtea întâmplări ce i-ar implica, i-ar angaja afectiv și pe ei. Dacă o face sau nu cu „inocență” nici nu mai contează, de vreme ce efectul cel bun este obținut,biografia individului Riri Sylvia Manor intrând în raport de coincidență cu o mitologie colectivă, pe care o alimentează, alimentându-se totodată din ea.”
Irina Mavrodin
DALINA BĂDESCU (n. 1990). Istoric de artă și artist plastic* Vicepreședinte al Asociației Experților și Evaluatorilor de Artă din România * Membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, secția Pictură * Inginer cadastru și măsurători terestre * Doctor în Arhitectură, absolventă a Școlii Doctorale de Arhitectură UAIUM București, cu tema „Reprezentări ale arhitecturii sacre în arta plastică românească” 2022 * cu o rubrică permanentă de cultură și istoria artei în revista „Contemporanul” începând cu 2021 și multiple colaborări cu revistele Dilema Veche, Nord Literar, Lettre International, Litterra nova etc pe subiecte de artă contemporană și filosofia culturii. * Curator a numeroase expoziții de artă modernă și contemporană pentru muzee și galerii românești, printre care Muzeul de Artă Modernă și Contemporană Pavel Șușară și Muzeul Național al Literaturii Române* alte publicații apărute: Artă Gratis, editura Tracus Arte, 2018
“Atunci când omul își construiește un edificiu sau când ridică arhitecturi complexe, ele sunt imagini ale sinelui și, într-un alt registru, el își face autoportrete. De aceea, arhitectura este unul dintre cele mai dezbătute subiecte din Biblie și din majoritatea textelor sacre. De la grădinile fabuloase ale antichității, până la cele renascentiste sau cele ale Versaille-ului, de la insula lui Thomas Morus până la eșecul cartierelor comuniste sau a experimentelor urbanistice utopice actuale, toate sunt încercări de recuperare a Paradisului pierdut, cel care rămâne mereu o simplă aspirație nostalgică. Calea către Paradisul promis, cel sub forma unui oraș divin, este una eminamente spirituală, unde arhitectura însoțește și ghidează credinciosul, dar fără să devină ea însăși un mijloc de acces abuziv. Traseul biblic indică soluția ca fiind nu Turnul Babel, ci Scara lui Iacov, cea care stă de fapt la baza Bisericii lui Iisus. În definitiv, putem privi povestea biblică asemenea unui drum inițiatic al omului dinspre trăirea primară și individuală din natură (Grădina Edenului) înspre trăirea colectivă, alături de Creator, în oraș (Noul Ierusalim). Așadar vă propun o călătorie prin timp și spațiu, pornind de la cele mai impresionate grădini ale tuturor timpurilor, trecând prin variante ale cetăților ideale, utopii imaginate sau puse în practică, descoperind planurile divine ale templelor și ale bisericilor, ajungând în final la capătul lumii și al istoriei, acolo unde ni se vor deschide porțile Paradisului, de data aceasta sub forma unui oraș ideal al Luminii.”
Dalina Bădescu
EUGENIA VODĂ realizează din anul 2000, pe TVR1, „Profesioniştii”, una dintre cele mai urmărite emisiuni culturale din România. Aceasta a fost declarată cea mai urmărită emisiune cu profil cultural din România. Emisiunea a fost caracterizată ca având „nerv”, în condiţiile în care Eugenia Vodă mizează pe „senzaţionalul normalităţii”.
„Profesioniştii” a fost distinsă cu numeroase premii, printre care „Premiul Clubului Român de Presă” pentru cel mai bun talk-show, „Premiul criticii” pentru cea mai bună emisiune de televiziune, „Premiul UCIN” pentru critică de film, „Premiul Ion Cantacuzino al Asociaţiei Criticilor de Film” pentru publicistică de cinema.
Născută pe data de 4 martie 1959 în orașul multicultural Sighișoara, Eugenia Vodă este unul dintre cei mai apreciați critici de film și realizatori TV din România. A absolvit Institutul de Artă teatrală și cinematografică „I.L. Caragiale”, secția teatrologie-filmologie.
Din anul 2000 realizează emisiunea Profesioniștii difuzată de TVR 1, emisiune care a făcut-o cunoscută marelui public. Aceasta a fost declarată cea mai urmărită emisiune cu profil cultural din România. Emisiunea a fost caracterizată ca având „nerv”, în condițiile în care Eugenia Vodă mizează pe „senzaționalul normalității”.
A mai realizat seria de emisiuni “Planeta Cinema” și, la “România literară”, rubrica intitulată „Cronica filmului”. A publicat cărțile „Cinema și nimic altceva”, „Scurte întâlniri” și „Planeta Cinema”.
În calitate de critic de film, a făcut parte din juriile FIPRESCI la festivaluri internaționale de film.
A fost distinsă cu numeroase premii, printre care Premiul Clubului Român de Presă pentru cel mai bun talk show, Premiul criticii pentru cea mai bună emisiune de televiziune, Premiul UCIN pentru critică de film, Premiul „Ion Cantacuzino” al Asociației Criticilor de Film pentru publicistică de cinema.
Eugenia Vodă a fost, de asemenea, asistentă de regie pentru filmul “Bună seara, Irina !” (1980). În plan personal, ea a fost căsătorită cu scriitorul, scenaristul Adrian Lustig (1953-2023). Fiul lor, Alexandru Lustig, născut pe 18.01.1986, la București, este de profesie actor, regizor, scenarist.
MIREILLE RĂDOI este Directorul General al Bibliotecii Centrale Universitare “Carol I” din București începând cu anul 2010. În prezent, este profesor la Universitatea de Studii Economice din București. Președinte al Fundației „Carol I” și creator al proiectului “Strada de C’Arte”, cel mai relevant festival în aer liber dedicat celor 7 arte, care a ajuns, în 2025, la cea de-a XIV-a ediție. A publicat patru cărți în calitate de autor sau coordonator, precum și peste o sută de studii și articole științifice în diverse volume și reviste de specialitate. A publicat, în 2003, la editura Brumar volumul de poezie “ieșirea din baza de date”. În 2011 a reinfiintat Fundatia Universitara Carol I pe care o prezidează.
CRISTINA POPESCU a fost, între 2004-2025, Director General Romfilatelia (autoritate a statului român, înfiinţată prin HG 42/2004, specializată în emiterea şi comercializarea mărcilor poştale românești). Co-autor al cărţii “Marcă şi ideologie. Istoria filateliei între 1945- 1989”, Editura Tracus Arte, Bucureşti, 2013. “Religie şi secular. Adversitate sau reconciliere” în 7 teme majore pentru România, Editura RAO, Bucureşti, 2014. “Cuvinte, imagini şi simboluri româneşti”, Editura Transatlantic Romania, Asociaţia Centrul de Resurse ăentru Societatea Civilă, Bucureşti, 2016, “Prezentul din coper’i”, volum de poezii, editura Tracus Arte, Bucuresti, 2023.
În 2023, primește Ordinul National « Serviciul Credinncios în grad de Ofiter », distincție oferită de Președintele Romaniei, cu ocazia Zilei Culturii Naționale.
NICOLETA ARSENIE s-a născut pe 16 noiembrie 1976. A absolvit Liceul teoretic „Mihail Kogălniceanu” și apoi Facultatea de Psihologie „Titu Maiorescu”. Începând cu anul 2004, a devenit corector la un cotidian din Capitală. În 2008, a început colaborarea cu Editura Ideea Europeană și revista Contemporanul, descoperind pasiunea pentru cărți altfel decât ca simplu cititor. De-a lungul timpului, a redactat o mulțime de texte din diverse domenii, cu credința că fiecare carte merită să fie citită în cea mai bună versiune a sa.
IOAN MATEI s-a născut în 1960, în Habic, județul Mureş, a absolvit Universitatea Bucureşti şi a lucrat în presă până în anul 2007. A fost redactor, şef secţie şi redactor şef adjunct la Zig-Zag (1990-1996), a scris apoi pentru revista „Privirea” și suplimentele acesteia „Aristocrat”, „Ambient”, „Arsenal”, a publicat în cotidianul „Ora”, în revistele „Oameni în top”, „Cultura”, „Luceafărul”, „România literară” . Între 2001 şi 2007 a activat ca freelancer la Budapesta, de unde a transmis corespondenţe pentru TVR, Realitatea tv, Antena1, din 2005 până în 2007 fiind corespondent şi publicist-comentator pentru cotidianul „Adevărul”. Din anul 2007 până în 2025, a lucrat în Ministerul Culturii, parcurgând toate etapele unui funcționar public: consilier, șef birou, șef serviciu, iar in ultimii 12 ani , din postura de director, a coordonat toate domeniile creației contemporane, respectiv Cultura scrisă, Teatru, Muzică, Cinematografie, Arte vizuale.
Este autorul volumelor „Havelii noştri cei de toate zilele” (Editura Tipomur, 2001) şi „Românii din Ungaria” (Editura Institutului Cultural Român, 2004). În 2014, publică la Editura Tracus Arte „Viaţa pe bază de abonament”, carte ce cuprinde şase proze şi un scenariu pentru un scurt metraj de ficţiune, totul precedat de o prefaţă semnată de Horia Gârbea şi prezentat de Alex Ştefănescu. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România.
EDITURA TRACUS ARTE este o instituție editorială de referință în spațiul cultural românesc, cunoscută pentru publicarea unor autori români și străini, precum și pentru texte fundamentale în domeniul științelor socio-umane, dramaturgie, eseu, critică și teorie literară. Editura promovează o gamă largă de genuri, inclusiv proză, poezie, memorii, jurnale, filosofie și teatru, organizând și o serie de colecții prestigioase precum „Traian T. Coșovei”, „Matei Vișniec”, „Opere Shakespeare”, „Poezia Deceniului”, „Filosofia credinței” sau „Phantasma”. Prin activitatea sa, Tracus Arte contribuie la (re)aducerea în atenția publicului unor opere esențiale și la valorificarea dialogului intercultural, fiind prezentă în principalele târguri și festivaluri literare din România și străinătate.
Printre cărțile importante publicate de Tracus Arte în 2024 se numără: „Zilele unui timp infernal” de Gellu Dorian, „Urmele care se ridică la cer” de Pavel Șușară, „Elefantul de hârtie” de Riri Sylvia Manor, „Papio” de Marius Pădurean, „Antidot” de Ioana Ieronim, „Nu-i mai așteptăm pe barbari” de Adrian Alui Gheorghe, „Bolyai la Timișoara. O epopee onirică” de Caius Dobrescu, „În căutarea spațiului pierdut” de Dalina Bădescu, „Sunetul de referință” de Mircea Tiberian, „Ireversibil” de Radu Sergiu Ruba, „Inundația” de Radu Băieșu.
REVISTA DE ISTORIE ȘI TEORIE LITERARĂ (https://ritl.ro/ ) este o revistă academică de referință care aduce în atenția publicului și cercetătorilor o selecție de studii și articole semnate de specialiști români și străini. Revista abordează teme variate, de la analiza operei unor autori români și străini, la reflecții teoretice și interdisciplinare despre literatură, istorie, filosofie și cultură. Printre subiectele abordate în anul editorial 2024 se numără: centenarul lui Eugen Barbu, ficțiunea distopică, tranziția în literatură, impactul digitalului asupra criticii literare, poezia sârbă, filosofia ca literatură mondială, precum și studii privind epica homerică și poezia românească. Prin rigurozitatea științifică și deschiderea către perspective contemporane, revista își menține poziția de publicație de excelență în spațiul editorial românesc. Redactor-șef: conf.univ.dr. Paul Cernat.
[…] Continuarea, aici. […]