AcasăLa Țintă!

La Țintă!

Literatura română și drumul ei spre High Definition

După cum unii autori români „merg prea greu în literatura română”, la fel, în unele ţări, se merge prea repede când e vorba de folosirea noilor tehnologii pentru a prezenta artişti şi proiecte ale acestora în întreaga lume, de a-i aduce în faţa unui public cât mai larg. Cum? Prin utilizarea internetului şi transmisiunilor live, în spaţii-target din întreaga lume, fie că e vorba de spectacole, de conferinţe, de lecturi, concerte, lansări etc. Încercări sau reuşite de acest fel există şi în România, prin transmiterea live de evenimente şi interviuri literar-artistice (un proiect la început de drum, gândit de Victor Potra, e o excepție care confirmă regula), cu un public exclusiv on-line. De asemenea, Opera Naţională din Bucureşti a iniţiat un program de transmisiuni în direct (prin satelit, în condiţii High Definition) ale unor montări de succes aparţinând celor mai importante teatre lirice de pe glob.

De la profan la laic, în marketingul cultural românesc

De curând, am asistat la o dezbatere în cadrul „Colocviului Naţional al Tinerilor Critici Literari “G. Călinescu faţă cu noua critică literară”, ediţia a VI, intitulată „Nevoile literaturii române de azi: critică literară, marketing cultural sau politici culturale?” Fără să am o imagine exactă a situaţiei din Occident în legătură cu instituţia criticii literare, am aflat ceva ce ar trebui să mă bucure, deşi nu pot zâmbi decât ca un ştirb: stăm bine faţă de celelalte ţări, unde critica literară a dispărut de multă vreme. Ce înseamnă asta? Înseamnă că a existat o lungă tradiţie în cultura română, care nu s-a pierdut încă de tot, deşi, dacă vom urma modelele din afară, în curând nu vom mai vorbi decât de marketing cultural şi/sau politici culturale, fără să ştim ce sunt acestea.

CNA trebuie să oprească propaganda politică de zi cu zi pe care OTV o face PP-DD!

Deși cazul OTV – PP-DD este cunoscut opiniei publice și Consiliului CNA, asistăm, zi de zi, la o campanie și o propagandă politică fără precedent pentru PP-DD, în afara prevederilor legale, ale deontologiei și bunului simț. OTV nu este doar organul de presă al unui partid politic, ci a devenit, fapt de neînchipuit pentru o țară europeană, locul de racolare a membrilor săi de partid și al unor ședinte de partid. Principiile și obligațiile din Legea audiovizualului nr. 504 din 11 iulie 2002, precum și a Deciziei CNA 38 din 18 februarie 2003, care interzice publicitatea politică cu excepția perioadelor de campanie electorală, sunt încălcate ori denunțate, zi de zi, de OTV – PP-DD. Vă amintesc câteva dintre prevederile legale necesare pentru a analiza programele propagandistice ale postului de televiziune și ale partidului aflate sub conducerea domnului Dan Diaconescu. OTV – PP-DD nu asigură pluralismul politic și informarea obiectivă a publicului prin reprezentarea corectă a faptelor și evenimentelor; nu favorizează libera formare a opiniilor (articolul 3); nu încurajează și facilitează exprimarea pluralistă a curentelor de opinie, nu reflectă campaniile electorale în mod echitabil, echilibrat și imparțial (articolul 26 și 27); OTV – PP-DD aduce ofense convingerilor politice ale telespectatorilor (articolul 29). De asemenea, amintesc aici Decizia CNA nr. 38 din 18 februarie 2003 privind publicitatea politică și publicitatea referitoare la exercitarea unor profesii: „Publicitatea politică este interzisă cu excepţia perioadelor de campanie electorală”.

Amintiri din 1306!

Suntem tot mai prinşi de formate, reţele şi prefabricate de viaţă. Pe repede-înainte, trăim într-un film care ne goleşte de sinceritate, de emoţie, de liniştea interioară şi de spiritualitate. Un film regizat, în mare parte, de forţele consumismului şi ale unor mijloace tehnologice ce ne oferă alienare şi comunicare de masă fără comunicare. Aceste gânduri mi-au venit în minte după ce am fost martorul şi chiar actorul unui spectacol-instalaţie creat de Cosmin Manolescu, la etajul 13 al Hotelului Intercontinental din Bucureşti. Un spectacol despre biografia subiectivă a unui cuplu care, după experimente şi trăire postmodernă, se bucură de Nevoia de Celălalt!

Camera 1306: switch cu “soliştii”

Vineri, 2 martie 2012, la Hotel Intercontinental din Bucureşti, Catrinel Catană şi Cosmin Manolescu au susţinut o nouă reprezentaţie cu spectacolul de dans „Camera 1306 [I Am Myself]”, producţie a Companiei Paradis Serial.

ACTA trece, drepturile de autor rămân!

Am militat împotriva ACTA pentru că era un tratat internațional prin care puteau fi limitate sau încălcate drepturi fundamentale ale omului. Până la urmă, sub presiunea opiniei publice, și Romania a amânat procesul de ratificare a acordului ACTA până când Curtea Europeană de Justiţie se va pronunța pe acest subiect. Sunt împotriva ideii că drepturile de autor sunt mai importante decât drepturile fundamentale ale omului! Nu sunt, însă, pentru drepturi de autor gratuite sau date pe nimic. Există soluția unei distribuții libere pentru opere, dar făcută numai apelând la principiul despăgubirii echitabile a autorilor prin mărirea taxei pentru copia privată, prin adăugarea providerilor de Net alături de cabliști la drepturile conexe, printr-un acces democratic la resursele societăților de gestiune a drepturilor de autor. Altminteri, am trăi într-un comunism al consumului de resurse artistice și intelectuale. Unii să creeze opere doar de amorul artei, iar ceilalți să beneficieze de ele gratis sau pe nimic!

„Cât de contemporan ești cu 2012?”

Ce înseamnă să fii scriitor în pas cu vremurile de acum? 1. sunt scriitori, (ca mine, de exemplu), care nu au pic de simţ civic; genetic vorbind le este imposibil să înţeleagă fenomenele politice şi sociale; 2. nu sunt oratori de execepţie, astfel încât contactul cu publicul poate fi în dezavantajul lor; 3. sunt scriitori seniori care au poreclit noile tehnologii (laptop, internet, telefon mobil, reportofon etc.) cu apelative de genul “Saddam”, neputând să le ţină în frâu decât sporadic.

Demisia de onoare sau demiterea academicianului Răzvan Theodorescu!

Am citit pe net şi am văzut la televizor cum dl. Răzvan Theodorescu se dezice de colegii săi de la Academia Română în spinoasa şi delicata problemă de la Roşia Montană. După cum este ştiut, încă din anul 2004, Academia Română a afirmat, negru pe alb, că „PROIECTUL NU REPREZINTĂ O LUCRARE DE INTERES PUBLIC ÎN FOLOSUL ECONOMIEI NAŢIONALE care să justifice efectele colaterale şi riscurile asociate cu acesta şi prin urmare recomandă abandonarea sa”. Dl. acad. Răzvan Theodorescu, fostul minstru PSD al culturii, a fondat pe banii Gold Corporation un Grup Independent pentru Monitorizarea Patrimoniului Cultural din Roşia Montană, un grup prin care Gold Corporation îşi inventează independenţii şi „societatea civilă” pentru a justifica „ştiinţific” începerea exploatării aurului prin mijloace catastrofale pentru mediu şi pentru patrimoniul cultural naţional. Concluziile activităţii desfăşurate de grupul fondat de dl. Răzvan Theodorescu sunt altele decât cele ale Academiei Române: "Proiectul minier Roşia Montană reprezintă singura soluţie concretă de reabilitare şi restaurare a patrimoniului zonei Roşia Montană, prin intermediul investiţiilor financiare propuse de către compania Roşia Montană Gold Corporation". Poziţia exprimată public de grupul fondat de dl. Răzvan Theodorescu a stârnit rumoare, iar prezidiul Academiei Române a anunţat public că "în forma actuală, proiectul nu asigură dezvoltarea durabilă a zonei, periclitează mediul şi patrimoniul istoric şi arheologic".

Pactul biografiei cu Securitatea!

Am citit mai multe comentarii apărute pe facebook și în blogosferă despre erorile făcute de juriile literare, cel al Asociației Scriitorilor București ori al Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2011, de pildă, atunci când au premiat scriitori care au avut legături cu Securitatea. E vorba despre Ioan Groşan şi Ioan Es Pop, subiecte de gâlceavă literară şi de ranchiună necenzurată. Cum am avut un rol în cele două premieri, ca jurat ori ca manager de proiect, trebuie să fac necesara distinţie între opera şi biografia acestor scriitori. În discuţie este valoarea operelor şi nu valoarea morală a scriitorului. Premiate sunt cărţile, nu biografia care a făcut pactul cu Securitatea!

Anul Caragiale

Anul acesta, pe 30 ianuarie, se împlinesc 160 de ani de la naşterea dramaturgului, nuvelistului, pamfletarului, poetului, directorului de teatru, comentatorului politic și ziaristului român I. L. Caragiale.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2025

De 16 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2025, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Premiile Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2025, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 70 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2025: 30 de cărți de poezie, 25 de cărți de proză, 5 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 10 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2026, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2024

De 15 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2024, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 80 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2024: 30 de cărți de poezie,  20 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și  20 de cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2025, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508