AcasăCronica de cArte

Cronica de cArte

Cronica de cArte

Lumea cu search și share

Agenția de cArte - 0
Fiind un împătimit al internetului, chiar de la începuturile sale, firește că o carte cu titlul "Comunicarea 2.0 New media, participare și populism" nu avea cum să nu-mi rețină atenția. Apărut la editura Adenium, colectia Colloquium, coordonată de profesorul dr. Daniel Şandru, volumul universitarului bucureștean Antonio Momoc, un tip tobă de carte, cu specializări și paraspecializări în jurnalism și științele comunicării, dă o pâine albă, ideatică și utilitară, de digerat studenților din domeniu, dar și consultanților politici, politicienilor, jurnaliștilor și oricui altcuiva interesat de siajele apelor politicii. Personal, n-am luat studiul ca pe acceptarea unei pledoarii pentru comunicarea 2.0. Mi-am regăsit în anumite fragmente propriile constatări. Desigur, fiindcă nu-mi intră în preocupări, nu le-am structurat în vreun material, rămânând la nivelul empiric al unui utilizator ce este, cred, în acest mediu, ca peștele în apă. Care om, cunoscător al orei exacte despre mersul lucrurilor în lume, își imaginează munca, dar și momentele de relaxare, fără conect, join, link, search și share? Care nu este convins de beneficii, însă și de capcanele dependenței? Momoc contextualizează comunicarea 2.0, democrația digitală, comparând-o cu revoluțiile provocate în epoca modernă de radio și televiziune. În 2.0 nu ai cum să pui lacăt pe informații, mesajele sunt multidirecționale, nu unidirecţionale, ca la radio și tv.
Cronica de cArte

În budoar se face arta pentru artă

Agenția de cArte - 0
Adevărata ieşire în scenă a Radmilei Popovici are loc acum, cu volumul ”Intimatum”, 2014, girat de Editura Vinea, în fulminantă revenire. Poeta este la al treilea volum şi schimbările intervenite pe parcurs sunt evidente. De la muzicalitate externă, întemeiată pe artificii de prozodie, s-a trecut la o melodicitate de profunzime şi la vers liber. Titlul ”Intimatum” este sugestiv în acest sens, precum şi ilustraţia copertei („The Moon” de Sheryl Humphery), care reproduce imaginea unei femei însărcinate, jumătate vie, jumătate schelet. Partea „cărnoasă” este flancată de o ţestoasă, în timp ce partea „osoasă” de scheletul unui peşte. Între viaţă şi moarte, aşadar, aşa cum fuseseră şi celelalte volume.
Cronica de cArte

Beţi şi vă veseliţi că…

Agenția de cArte - 0
Reeditarea la eLiteratura în 2014 a hitului “Trecute vieți de fanți și de birlici” i-a adus un val de cumpărători lui Horea Gârbea la lansare. Acest gen de interpretare literară bazată pe șarje ale cavaleriei ușoare, nu pe armuri și care de luptă, este ceea ce Jauss numea “Katharsis” – acea bază a receptării în care se încearcă directa comunicare cu cititorul. Importă mai curând viața personajelor decât calitățile estetice ale operei. Dacă E. Lovinescu și Camil Petrescu susțineau că singurele personaje viabile sunt intelectualii, Horea Gârbea, asemeni lui Francesco de Sanctis, pariază pe defecte, nu pe calități: „personaje excepționale ca eroi, dar inconsistente ca oameni”. Lectura este lejeră, dar finețurile ironice și erudiția minimalistă pot încălzi sufeltul oricărui academician. Acest studiu al mentalităților presupune o reteritorializare a instrumentelor critice. Gilles Deleuze ar fi fost, fără îndoială, încântat. Mai este, apoi, și o abordare de tipul arheologiei literare, în care sunt scoase la iveală preocupările cotidiene mărunte. Toate acestea fac ca eseurile de istorie literară să se citească precum un roman.
Cronica de cArte

Bem un whisky la sinagogă?

Agenția de cArte - 0
Canadianul Seymour Mayne, dacă şi-ar deschide o bancă, de unde să împrumute umor, în locul verzişorilor foşnitori, fie şi din ăia de la nord de Detroit, nu l-ar paşte falimentul. De origine evreiască, în prozele din volumul “Batrâna canapea albastră”, apărut la editura Adenium recent, reuşeşte să lumineze cu căldură şi înţelegere o lume care, mie unuia, îmi e străină şi despre ale cărei cutume nu ştiu decât până la elocventul genunchi al broaştei. Dacă ar fi să compar prozele lui cu ale altor mânători de iluzii pe ogorul literaturii, îmi vin în minte, la repezeală, numele lui Mark Twain şi al lui Woody Allen. Nu neapărat pentru contextualizarea valorii, am în vizor verva şi naturaleţea scriiturii. Mayne nu vrea să pară mai deştept decât este, şi e brici!, povesteşte ca unor prieteni. Şi tocmai colocvialitatea incită şi păstrează atenţia nealterată la lectură.
Cronica de cArte

Universul distopic și efectele realității. Despre proza lui Cătălin Mihuleac

Agenția de cArte - 0
Romanul Aventurile unui gentleman bolșevic este un corolar al temelor explorate de Cătălin Mihuleac în prozele scurte. Toate acestea sunt circumscise supratemei practicate cu predilecție de autor: societatea românească din perioada comunistă. Simulacrul realului se conjugă cu un anumit univers distopic, a cărui realizare artistică pare a fi miza acestei cărți. Oximoronul din titlu se răsfrânge asupra întregii narațiuni alcătuită din scene scurte și ușor clișeistice. Banalității unor secvențe i se opune discursul inteleigent, condus cu mână sigură. Dincolo de toate istoriile relatate, romanul pare o mărturie satirică a ultimilor ani ai comunismului românesc, mărturie ce se lasă condusă de două tipuri de logică. Una irațională, care justifică parțial tezismul scrierii, și o alta impecabilă, cea a sistemului totalitar. Coabitarea lor exprimă hibridizarea societar-ideologică a României.
Cronica de cArte

Jmecheri debutanţi

Agenția de cArte - 0
Este uluitor cât de puțin teatru se publică, în comparație cu proza și poezia. Și totuşi, nu atât de uluitor dacă ne aducem aminte că dramaturgilor români le sunt preferați net cei străini, care „dau mai bine”. Mai există impedimentul neacceptării de către teatre, în repertoriu, a pieselor deja publicate. O captivantă aberație, căci câṭi potenṭiali spectatori s-ar pierde aṣa? Carmen Dominte este o autoare complexă, care a migrat treptat ṣi nu definitiv dinspre poezie și proză înspre teatru. Pe lângă aceste preocupări, ea mai practică anumite activități complicate, rafinate și chiar periculoase: universitatea, pianul și echitația. Plecând de la aceste premise, ne putem gândi foarte lejer că teatrul ei va fi elegant, dar convențional. Într-adevăr, scriitoarea a obținut premii în mai multe direcții literare, dar mai cu seamă pentru teatrul de copii.
Cronica de cArte

Unghiul de fugă al vieţii, spre ficţiune

Agenția de cArte - 0
Volumul lui Doris Mironescu, ”Viaţa lui M. Blecher. Împotriva biografiei” (editura Timpul, Iaşi, 2011), este cartea pe care celebrul autor al ”Întîmplărilor în irealitatea imediată” nu a reuşit niciodată să o scrie. Asta pentru că una dintre ideile central ale monografiei vizează raportul dintre realitatea biografică şi ficţiune. Opera atât de restrânsă cantitativ a lui M. Blecher pare, din unele puncte de vedere, o sumă de încercări de literaturizare a existenţei concrete. Faptul că scriitorul romaşcan „ratează“ de fiecare dată proiectul unei naraţiuni (auto)biografice reprezintă la modul superior unul dintre principiile de generare a unei literaturi ce pare a se opune ideii de autenticitate doar pentru a o contura mai convingător. Şi asta nu doar în baza principiului că ficţiunea intensifică realitatea prin posibilităţile ei combinatorii şi prin libertăţile pe care şi le poate asuma. Ceva mult mai subtil transformă „ratările“ lui Blecher din planul confesiunii în marile sale izbânzi din planul unei literaturi ce propune, cu ajutorul ficţiunii, o autenticitate de tip nou. Pentru a stabili cât mai clar coordonatele acestui principiu de transformare, Doris Mironescu subliniază mai întâi capcanele genului biografic, amintind atât de riscul mitologizării vieţii scriitorilor în cauză – ca reflex al gândirii romantice –, dar şi de exagerările şi limitările antimonografiei, prin filtrul căreia, „artistul de geniu“ devine în epoca postmodernă „un everyman, iar personalitatea sa unică ajunge un simpton al epocii“. Aşadar, îndepărtând riscurile unei abordări improprii, autorul studiului evită atât deducerea abruptă a traseului biografic din datele operei, cât şi interpretarea limitativă a acesteia din perspectiva vieţii.
Cronica de cArte

Defazarea poetică şi crosul alpin

Agenția de cArte - 0
Rareori mi-a fost dat să citesc o carte atât de omogenă ca ”un boxer cu pumnii fragili” (Editura Charmides), de Emanuel Guralivu. Titlul, textele, coperta cu mănuşă de box şi hârtia moale, de culoarea untului, toate se îmbină într-un volum perfect planificat. Tonul minimalist al poemelor întotdeauna acoperă realităţi grave, misterioase: „simt că ploaia asta vrea/să-mi spună ceva. dintr-o singură mişcare/a palmei curăţ geamul şi mă prefac că înţeleg/tot ce/mi se/întâmplă” (lucrările). O imagine de forţă acoperă fragilităţi psihanalizabile, ca şi cum ai pune apă de gură sensitive într-o sticlă cu etichetă strong: „ninsoarea prin care mă mişc ca/un boxer cu pumnii fragili e venită din/copilăria mea” (un boxer cu pumnii fragili).
Cronica de cArte

Primăvara patriarhului

Agenția de cArte - 0
Artist total, un romantic Gesamtkünstler, Ciprian Măceșaru pătimește pe întregul eșichier artistic: poet, prozator, șef de revistă (Accente), compozitor și videoclipper [sic]. Spre deosebire de marea masă a artiștilor, el chiar are umor, pentru care singura explicație posibilă e hiponarcisismul arterial. Debaraua cu simțuri (Tracus Arte) începe cu grupajul fier vechi, ceea ce aduce aminte de o posibilă instalație (artistică) contemporană, deși la fel de bine ar putea fi o critică la adresa maneliștilor îmbogățiți din fier vechi. Ca în romantism, aparența umilă ascunde esențe nobile: „stau rezemat/de un zid foarte umed,/plămânii îmi zbârnâie/ca niște trambuline/în buzunar/am un șoarece inteligent” (cerșetorul).
Cronica de cArte

Cel mai bine plătit poet

Agenția de cArte - 1
Ei bine, nu prea des ţi se oferă şansa de a scrie despre un poet care pentru o singură poezie a încasat 1200 euro de la un post de radio! Nu că această şansă s-ar reflecta în vreun fel asupra bugetului criticului... Norocosul şi meritoriul autor, Ştefan Ciobanu, lucrează la Institutul de Statistică şi organizează întâlnirile de muzică, teatru şi poezie ale Pariului pe prietenie din Bucureşti. După cum se vede, cam multe posibilităţi ca arta lui să fie cântăcioasă. Dar să vedem! De-a buşilea prin aer, Editura Tracus Arte, sugerează un urcuş anevoios către sfere înalte. Înăuntrul volumului, însă, atmosfera nu e, din fericire, chiar atât de rarefiată. Poate şi datorită faptului că poetul e absolvent de psihologie, pendulând, astfel, între Heidegger şi Sartre, adică e metafizic, dar şi împământat printr-un existenţialism „sănătos”.
1...181920...24Pagina 19 din 24

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2024

De 15 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2024, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 80 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2024: 30 de cărți de poezie,  20 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și  20 de cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2025, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508