spot_img

Un tânăr De Chirico mai rocker

Nu un pionier este Paul Mihalache, nu un descălecător, ci un continuator, un aşezător. Celălalt pământ (Tracus Arte, 2012) rafinează multe dintre tehnicile şi motivele puse la treabă de poeţii ultimilor 10 ani. Pofta de implementare a ceea ce alţii abia au lansat vine dintr-o anumită artificialitate a fiinţei ce absoarbe cu sete cultura, nu natura. E greu să ţi-l închipui pe Paul ca instructor de zumba la un hotel de 4 stele, însă ca maestru de biliard da, fără probleme.

Prima situaţie arhetipală este asamblată dintr-un cuplu straniu şi cuibul lor. Bărbatul este un voyeurist care hermeneutizează comportamentul şi gesturile iubitei. Decorul filmării este adesea minimalist, însă constant misterios: „Da, ştiu, luminile străzii s-au aprins de acum./N-ar trebui să fiu aici, îmi vei spune”. Ea execută un ritual ambiguu, tăcut, în timp ce el se complace într-un solilocviu rafinat: „Îmi place să te urmăresc din fotoliu/trebăluind tăcută,/cu mâinile şi gândurile tale indecise,/mimând nerăbdarea – poate de-a binelea nerăbdătoare -/(prefer să nu mă întreb de ce)/în timp ce’mi aprind o ţigară cubaneză/tare/şi rotunjită la capete,/ca o armă bine păstrată – model clasic cu şase gloanţe şi amortizor” (7) [Vocile lor ajung (dar fără să le auzim pe de’a-ntregul)].

Întotdeauna iubita va avea un nume cu multe falduri şi va părea că mai mult îndură relaţia, decât că o domină. Obiectele şi mişcările sunt ritualice: „Caterina probabil că s-a trezit deja/şi fierbe apă în ibric pentru ness” – „La ce bun – îmi vine s-o întreb – îmi dai ursul ăsta caraghios, în izmene” (10) (Potrivindu-mi paşii după izbiturile cadenţate/ale bocancilor în asfalt).

Alte locuri geometrice sunt coşmarurile şi câinii: „Caterina vorbeşte în somn./Îşi acoperă capul cu braţele,/iar eu îi privesc sânii tresărind,/atent să nu fac vreun zgomot,/Are coşmaruri. Dar, la ce bun s-o trezesc,/când afară haitele de câini aleargă înnebunite/adulmecând mirosul de mort?/E frumoasă cu ochii închişi” (11). (Iată, poeţii pot scrie despre câini fără referendum…). Extremele sunt făcute să se atingă: frumosul convieţuieşte cu urâtul, ameninţătorul. Între ele, o banalitate care, de fapt, acoperă atitudini inexplicabile, poetice prin morbiditatea lor. Un desdichado nervalian cutreieră mai fiece poem: „Într-o dimineaţă, poate că o să mă ridic din pat,/o să îmbrac un pulover şi haina de ploaie/şi o să pornesc tăcut,/printre coloanele disciplinate de maşini şi de oameni,/pe drumul care urcă spre marginea oraşului” (12) (Un vis la Marginea oraşului).

De aici până la dereglarea suprarelistă nu mai e decât un pas, pe care scriitorul îl face fără şovăială. Pentru că suprarealismul este modul compensatoriu, citadin şi sălbatic al celor care încearcă să depăşească la nivel mental ceea ce, de fapt, le face mare plăcere. (Recunosc, o frază incestuoasă!) „O piaţă publică, pe la jumătate secolului al şaptespre-/zecelea./Se poate să fie în Franţa, ori poate în Spania-/e destul de întuneric şi, oricum,/de la nivelul ochilor lui,/nu vedem decât primul etaj al clădirilor şi zidul din dreapta/eşafodului./[…]/trei pitici cu mişcări smucite şi repezi,/ca într-o înregistrare cu viteza dublată,/se agită în cerc, fac schimb de locuri,/fixează o buturugă,/apoi îl împing pe cel mai gras dintre ei,/forţându-l să îngenuncheze cu capul aplecat înainte,/şi mimează câteva lovituri de topor./Până acum, nimic deosebit – aşa se întâmplă la orice/execuţie./Dar capul piticului cel gras/se rostogoleşte, fosforescent, de pe buturugă/şi începe să se învârtă în spirale largi pe deasupra/mulţimii” (13) (Pastel 1). Actualul gest suprarealist nu mai poate rezulta decât din pastişă şi simulacru.

Paul Mihalache este un autor bine informat, deci şi în posesia unei tehnici ireproşabile. El nu comite faux pas nici la nivel de teorie şi nici la nivel de simţire. Aşa se face că e capabil să mântuiască poeme care, din cauza patetismului şi a gesturilor psihanalizabile, par din start sortite eşecului: „Trupul meu nu are nimic de-a face cu mine./Ne-am întâlnit întâmplător. Din voia Domnului./Trupul meu se descărnează./De douăzeci de ani port cu mine un trup care nu e al meu./Înainte trebuie să fi fost altfel, dar e cu neputinţă să-mi/amintesc” (15) Miezul textului este un complex oedipian ce anunţă un straşnic chef de incest: „Doamne, Dumnezeule,/îmi vine să urlu!/Să mă masturbez şi să urlu de plăcere,/de durere, să urlu,/Să mă urc pe casă şi să-mi bag ciocanul, până intră cu/totul,/păstrând încă urmele de sudoare de pe mâinile tatii./În văzul tuturor” (20) (De-acum vom fi fericiţi). Sexualitatea nu mai este explicit formulată, ca la doimiişti, ci doar pervers contorsionată: „suntem doar noi doi, tată./Spune-mi că-ţi place trupul meu./Suntem doar noi, tată. Doar noi./De-acum vom fi fericiţi” (21) (De-acum vom fi fericiţi).

Paul Mihalache este un poet epic, romancier în haine poetice – de aici tendinţa lui de a monta scurt-metraje cu natură post-catastrofică. Ceva s-a întâmplat în illo tempore, iar noi vedem acum fiinţele mişcându-se ca prin gelatină: „am văzut zecile de cadavre/şi sîngele prelingîndu-se în bălţi roşiatice” (22) [Într-o zi (trebuie să fi fost sfârşitul lui august) a început totul].

Astfel de grozăvii par sulemenite, însă în crearea atmosferei de acvariu: delicată, difuză şi inexplicabilă, poetul este un maestru simbolistico-metafizic, un tânăr De Chirico mai rocker: „Sunt trei săptămâni de când visez chimonoul Caterinei -/capotul ăla mov cu doi şerpi albi, încolăciţi,/şi privirea moale, de somn./Îşi punea pălărioara de paie/furată de pe ţeasta unui motan negru, imens, de pluş,/şi răsfoia o revistă/în timp ce îşi bea, cu două cornuri pe o farfurioară, ceaiul/de dimineaţă./Abia apoi, ridicându-se,/îşi lăsa chimonoul să cadă/şi intra în baia cu duş” (26) (Doi şerpi albi care ard (pe gresia din bucătărie)].

Din fericire, poetul nu se bălăceşte toată-ziua-bună-ziua în suprarealism – aşa cum fac unii confraţi -, ci îl combină cu niscaiva naturalism provenit din localizare. Imaginile, astfel, se încheagă mai uşor pe retina cititorului: „Şi-atunci am deschis/ochii-/sau poate că nici nu-i închisesem măcar -/şi-am văzut strada cu clădirile joase, murdare, Piaţa Matache,/şi pe Caterina ghemuită în mine, cu genunchii prinşi cu amândouă mâinile,/şi mi-am zis că poate nu fusese chiar atât de mult vis,/numai că dimineaţa asta miroasea mult mai urât decât cea/din care tocmai mă trezisem” (28-290 (Pastel 2).

Cum probabil poetul şi complotează, rutina mixată cu vise coşmareşti ori ambigue, generează suspans. Sub aparenţe fluide, vina răsuceşte bulboane adânci: „Caterina a ieşit de dimineaţă să cumpere mâncare pentru/motan./Sunt zile întregi când nici nu îl văd./Gri-albăstrui, cu mutra lui arogantă,/am uneori senzaţia că mă evită./Că-mi reproşează ceva./Aici toţi trăim cu un sentiment ambiguu de vină” (30) [Caterina a ieşit de dimineaţă să cumpere mâncare pentru motan).

Se întrevăd interesante poeme viitoare.

Felix NICOLAU

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508