AcasăCronica de cArte

Cronica de cArte

Cronica de cArte

Teoria conspiraţiei comice

Agenția de cArte - 0
Intrat într-o relativă normalitate, socialul românesc permite o relaxare de care unii scriitori cu spirit ager şi cultură aşişderea profită pentru a imagina versiuni comice ale realităţii. O parodie istorică reuşită este romanul lui Adrian Voicu, ”Nepovestitele trăiri ale templierilor români”, Editura Alfa. Linda Hutcheon sublinia că parodia trebuie să fie precedată de cunoşterea domeniului parodiat, fiind şi ea, în cele din urmă, o formă perversă de adoraţie. Despre templieri, numai de bine! S-au scris atâtea cărţi şi articole despre ei, încât ţi se cam apleacă de fiecare dată când mai vezi una. De asta mă şi speriasem în cazul de faţă, însă aşteptările, din fericire, mi-au fost înşelate. Voicu nu omagiază nu ştiu ce lojă masonică prin scrierea lui, nici nu face paradă de erudiţie (întreprindere mereu ridicolă şi inutilă). El pur şi simplu doreşte să-şi amuze cititorul la modul inteligent cu un roman istoric de aventuri. Acest lucru se poate realiza prin suspans, fluenţă a povestirii, dar şi intercalare a episoadelor, plus cunoaştere a registrelor limbii arhaice şi a regionalismelor.
Cronica de cArte

Epopei reformatoare

Agenția de cArte - 0
Deja de mult timp propovăduiesc că talentul nu se conjugă prea des cu inteligenţa. Un autor briliant într-adevăr, adică vivace, doct şi contemporan sieşi, este Emil Lungeanu. ”Manifestul ludic. Formule extreme în critica literară” (Editura Betta) este o carte de 400 de pagini ce conţine următoarele tipuri de criticism: Critica versificată. Călător în Parnas – odiseea literară a lui Florentin Popescu (epopee critică în paisprezece cânturi); Critica teatralizată. Omul exotic – odiseea literară a Hannei Bota (spectacol critic şi mitologic în cinci tablouri) şi Critica politizată (Raport la Congresul al XV-lea – Rolul criticii şi autocriticii în literatura contemporană: Eliza Roha, „un Cezar Petrescu feminin” al romanului de azi. Cum se vede, autorul mixează genuri şi specii în manieră romantică, montează spectacole în manieră barocă şi se amuză cu vervă postmodernă.
Cronica de cArte

În spirale e tăcerea

Agenția de cArte - 0
Daniela Şontică este un instrumentist care îşi desăvârşeşte arta prin exerciţii de stil constante. Ca în cazul oricărui virtuoso, e important să îi urmăreşti nuanţele din frazare în ”Iubita cu nume de profet”, Editura Tracus Arte, 2014. Scopul scriitoarei este nu atât să inoveze, cât să îşi exprime sensibilitatea şi imaginaţia – ambele romantice şi religioase – în forme poetice cât mai rafinate. Poeta iubeşte poeticitatea, dar cum vieţuieşte într-un mediu populat cu poeţi contemporani, ea nu cade în desuetudine stilistică. Redactor-şef la ziarul ”Lumina”, ea diriguie şi ”Suplimentul cultural” al ziarului cu pricina. Reuşita de a înnobila publicaţia Patriarhiei cu un astfel de ”Supliment” îi aparţine în întregime.
Cronica de cArte

Luciditatea şi riscurile supralucidităţii

Agenția de cArte - 0
Nu e uşor, nu e rapid, nu excită. Gândiţi-vă bine! Dar dacă aţi gustat beckettiana ”Krapp’s Last Tape”, cu reluările şi furiile ei, atunci marchez en avant! Timişoreanul Tudor Creţu zămisleşte ceva cu totul altceva: ”Casete martor” (Tracus Arte) este un roman masiv, experimental şi cu meandre psihologice greu de controlat. Ca să mă catharsizez de la bun început, o să spun că singurul lui mare defect este numărul: 467 pagini! Pentru un roman în afara cronologiei, intrigii cu suspans şi uşurinţei la lectură, 8 măji de pagini creează un efect de ”Finnegans Wake”. Odată purificarea de răul criticesc înfăptuită, o să adaug că am înregistrat câteva declaraţii de dragoste la adresa romanului, ce-i drept, de la cititoare avizate. Suntem în subterana dostoievskiană, dar şi în corsetul blecherian. Imaginaţia demenţială (în ambele sensuri) face diferenţa. Această imaginaţie à la Ivan Karamazov, de-dracul-văzătoriu, împănată cu delicioase ipohondrii, ne aduce în pragul delirului bulgakovian: „Citeam despre auto-control şi m-am speriat. Am cancer. O tumoare negricioasă, un fel de nor cancerigen îmi acaparează cerul gurii. N-are cum să fie o simplă răceală”. Cititorul, dacă nu înhaţă ironia din prima, rămâne buimac. „Vertijul onirico-ficţional” de „bio-grafie”, cum se pronunţă romancierul, montează o carte a ritualurilor eterogene: de la arte marţiale, până la exorcizări. De pildă, floarea din mijlocul covorului care e lovită cu cuţitul: „aici e boala, moare boala. Aici e boala, moare boala!”
Cronica de cArte

Poezia poeziei nepoetice

Agenția de cArte - 0
Sunt riduri de expresie sau de oboseală, ori de viciu, de dezhidratare etc. Ridurile arată adevărata faţă a individului – faţa interioară. Cum spunea Cioran: după vârsta de 50 de ani, fiecare e responsabil de chipul pe care îl are. Chirurgia estetică practicată de Mihail Vakulovski în volumul ”Riduri” (Casa de Pariuri Literare) se bazează pe un sistem cu laser de precizie şi ironic. Dumitru Crudu găseşte că la faculté maîtresse a acestei poezii este energia angajată: „o poezie a înfruntării/confruntării, o poezie a disputei, o poezie a luptei şi în niciun caz a sleirii, deznădejdii, epuizării şi resemnării”. Pe de o parte aşa este, dar mai există o parte în care ironia ascunde dezamăgiri.
Cronica de cArte

Încă Tolstoi avertiza că femeile ne fac arşice

Agenția de cArte - 0
Egal cu el însuşi în energie şi posibilităţi, Dumitru Crudu îşi dezvoltă proiectul romanesc, sau cel puţin prozastic, în ritm neînduplecat. Tipologia personajelor şi stilul rămân cam aceleaşi: personajele sunt bufone şi imprevizibile, iar frazarea este sacadată, cu formulări sclipitoare printre multe rânduri ce trag grăbit la jugul mesajului. Viziunea de ansamblu este ironic-critică, chiar băşcălioasă pe alocuri. ”Măcel în Georgia”, de pildă, trăda în subsidiar furie. Oameni din Chişinău” friza uneori absurdul, redat prin descrieri relevante. ”Un american la Chişinău” (Casa de Pariuri Literare) este mai roman decât toate celelalte întrucât autorul îşi controlează patimile mai bine şi sporeşte obiectivitatea prin focalizare asupra zonelor geografice şi umane bine cunoscute. Ciudat este că măiestria crudiană dă bairamul de majorat într-o carte mai puţin apetisantă pentru public, dat fiind că scriitorii şi evenimentele la care ei se înghesuie constituie un sâmbure solid al cărţii. Noroc că s-au mai văzut fructe cu mai mulţi sâmburi... De altfel, întotdeauna proza lui Crudu a avut naratori cu existenţă scriitoricească, însă acum ei s-au înmulţit.
Cronica de cArte

Un roman fără rețetă

Agenția de cArte - 1
După al doilea volum al trilogiei ”Îngerii din Moscopole” și înainte de a încheia această trilogie, Catia Maxim a publicat, la Editura Tracus Arte, romanul ”Slow Motion”. Trecerea de la epica istorică la întâmplări din zilele noastre s-a dovedit a fi una inspirată. Cel mai nou roman al Catiei Maxim este unul fără rețetă. Adică nu vizează apartenența la vreuna dintre tendințele prozei românești de după 1990 și nici nu se erijează în... trofeu al câștigătorului. Autoarea optează pentru supremația poveștii, cam neglijată de prozatori în ultima vreme (firește cu excepțiile de rigoare) și pe un inedit patrulater al iubirii, în viață și în imaginația unor personaje. Patrulaterul e analizat cinematografic în slow motion, adică într-o mișcare narativă încetinită, cu multe decupaje și planuri fixe, cu ficționalizare zero sau cu ficționalizare accentuată. Bucureștiul cenușiu și tern cu blocurile zonei Gării de Nord e pus față în față cu exotismul Marocului privit nu ca o zonă turistică, în culori tari și obiceiuri desprinse parcă din „O mie și una de nopți”, ci ca o veritabilă călătorie inițiatică (în vis? în realitate?) menită s-o salveze pe Smara. A cărei căsătorie cu Adrian se află în impas după descoperirea relației lui adulterine cu traducătoarea Corina, mama fiului său Daniel bine ascuns... pe facebook. Al patrulea membru al patrulaterului este Jan-Paul, un fel de zburător modern, în rol de salvator al Smarei dar și ca pasionat al zborului cu parapanta.
Cronica de cArte

De la Cluj din California

Agenția de cArte - 0
California – tărâm al vacanţelor oceanice, unde destinderea te îndeamnă la californication, dar şi tărâm al goanelor după belşug. Spiţa omenească – agonisitoare şi fără ogoială! Dar cum ar arăta o Californie (pe Someş)? Ştiu Ruxandra Cesereanu şi Editura Charmides. Ce aflăm noi? Că, în suficientă măsură, Clujul este o provincie americană cu „drogadicţi”, hipioţi şi fetiţe-vrăjitoare. Hipioţii întreprindeau magic trips, poeta clujevită, ochi magic, foloseşte bicicleta pentru a se întoarce în timp. Dând cu sârg la pedale, ea îi observă pe „băieţii şi fetele care vrăjeau o chitară pe malul Someşului”, zămislind fantasme: „Hotel California ieşea ca un joint din burta chitării”. Iată cum se face trecerea în ţara basmelor, Shambala de întrevăzut doar cu ochiul al treilea: „aşa au început să cadă amintirile şi poezia./Mai întâi ochii mi s-au făcut unul singur în frunte,/o cameră de filmat care se rostogoleşte”.
Cronica de cArte

Un act de acuzare pe adresa propriilor noastre laşităţi

Agenția de cArte - 0
La jumătatea acestui an, editura „Tracus Arte” şi-a mai adăugat la palmares un nou eveniment editorial: romanul-poem „Să locuieşti într-un lătrat de câine”, al jurnalistului, scriitorului şi bloggerului „Adevărul” Ştefan Mitroi (volum care a fost îngrijit de tânărul dar redutabilul filolog Teodor Dună şi a cărui copertă este semnată de faimosul artist plastic Eugen Mihăescu) La prima vedere, o carte despre una dintre multele probleme dramatice ale României de după 1989, ignorată sistematic şi rămasă deci în suspensie, de un sfert de secol: lumea „copiilor străzii”. Deveniţi, între timp, „cetăţeni ai străzii”, într-o ţară a Europei civilizate.
Cronica de cArte

RITMURI CREPUSCULARE

Agenția de cArte - 0
După remarcabilele apariții anterioare, "Zdrențele sfielii" (Societatea Scriitorilor Militari, 2007) și "Poezii arse de vii" (Societatea Scriitorilor Militari, 2009), al treilea volum aparținând poetului Mircea Brăilița, "Vals în întuneric", apare în postumitatea autorului. Se încheie astfel o misterioasă etapă triadică, prilej de noi începuturi întru decriptarea tainelor poeziei. Un dezlănțuit filon iernatic marchează debutul primului ciclu liric al cărții, "Doar întrebări". "În timp ce crivățul scutura frunză cu frunză/ o mie de păduri "(Ianuarie), e pusă în discuție funcția maieutică a poemului, cu note foarte personale privind sensul curgerii sângelui melancolizat. Inevitabil, ne amintim de Virgil Mazilescu și al său "plâns încâlcind pădurile", poate și de alt mare poet, prieten cu Mircea Brăilița, Daniel Turcea.
1...171819...24Pagina 18 din 24

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2024

De 15 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2024, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 80 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2024: 30 de cărți de poezie,  20 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și  20 de cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2025, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508