AcasăCronica de cArte

Cronica de cArte

Mihai Mălaimare şi „efectul de ecou controlat“

Ilustrul actor Mihai Mălaimare dă publicităţii, prin intermediul deja prestigioasei Edituri Tracus Arte, un volum de proze scurte, ”Pădurea” (Tracus Arte, București, 2015). Fără alte introduceri preliminare, merită semnalat că scriitorul, aflat la debut (!), îşi bazează universul ficţional pe principii de compoziţie. Este, în fond, vorba despre îndemânare, pricepere şi rigoare estetică. Literatura lui Mihai Mălaimare are căptuşeală călduroasă. De obicei, se consideră că tehnica de lucru a unui prozator devine o „dublură“, un element tangenţial, un indiciu al manierismului. Numai că, respectiva ţesătură atestă conştiinţa scriitoricească. Un artist experimentat al scenei ştie că, de la un punct încolo, trebuie să deprindă şi tabieturi regizorale. Improvizaţia – care nu se confundă cu spontaneitatea – iese la iveală odată ce cortina s-a ridicat, aşa cum dialogul căznit agresează până şi timpanul celui care citeşte în gând. Înţelesul corect al „manierismului“ nu trebuie raportat la „manieră“ (autopastişare), ci la manus, care, în latineşte, înseamnă „mână“. Mihai Mălaimare nu-şi lasă cititorul cu palma întinsă.

Tunurile din Navarone?

În opinia mea, ”Mega Sutra” (Paralela 45) reprezintă cel mai puternic volum de versuri al lui Leonard Ancuţa. Îmi amintesc ce impresie a produs lectura unei părţi din manuscris într-un club bucureştean aglomerat: lumea era şocată, uimită sau pur şi simplu plângea de râs. Ginsbergianismul este împins până la ultimele lui posibilităţi: „am auzit cele mai triste voci poetice ale generaţiei mele scheunând isteric unele către altele,/ către propria lor nuditate maculată de virtuţi promiscue şi pornisme glossy şi ieftine”. Lista poeţilor cu care a băut poetizând Ancuţa îi include mai ales de douămiişti, dar face loc şi optzeciştilor. ”Mega Sutra” este uriaşa iubire-împreunare a boemei anilor 2005-2010: „cei care şi-au vomitat minţile după fiecare scriere ca apoi să-şi cureţe limba prin lătrat la luna/ căzută ca o curvă drogată în bălţi/ de pişat, obscenă şi frigidă, ca o virgină moartă”.

Moartea, o damă irezistibilă

Indiscutabil Mihail Gălăţanu este poetul-regizor favorit al Morţii; ba şi naşul, precum şi fotograful ei retoric. Mai mulţi 90işti şi-au făcut selfies cu Moartea, însă Gălăţanu are cu ea deja o relaţie de fost-amant-şi-etern-trubadur-nostalgic. Unele au căzut în ghearele morţii, dar Mihail o năuceşte cu versuri ca nişte tentacule, încât mai mult o gâdilă decât să o enerveze. ”Despre cum iubesc în timp ce mor” (Editura Charmides) imediat semnalează că o să ne îmbibăm cu poezie din ţarcul 90iştilor hiperbolici şi linguşitori. Şi 80iştii au întins o mână cititorului, însă strângerea lor era totuşi distantă şi acompaniată de câteva mişcări succesive din degete şi coate, la care numai cei din trupa lor ştiau cum să răspundă. 90iştii nu numai că îţi întind mâna, dar nu-ţi mai dau drumul, apoi te încolăcesc şi îţi declamează, ba cu zâmbetul pe buze, ba cu lacrimi în ochi, ba cu amândouă deodată.

Exploatarea inteligent-poetică a ratării personale

Auzim deseori vociferări: asta nu e poezie! Dar ce mai este poezia după atâtea sute de ani de dezbateri şi de schimbări de macaz? Poate că nicio artă nu a suferit schimbări atât de profunde precum poezia. Literatura română are câteva tratate de bază în care se expune despre noua faţă a poeziei. Să le amintesc numai pe cele mai cunoscute: Mircea Cărtărescu, în Postmodernismul românesc, arată că Nichita Stănescu şi congenerii 60işti au construit metafizici splendide, dar că ei erau cu mult în urma poeziei vestice. Gheorghe Crăciun, în Aisbergul poeziei moderne, pariază pe poezia tranzitivă, cea care are referent clar şi aproape palpabil. Nu poezie bizantină, aşadar, cu răsuciri întortocheate şi stilistică înzorzonată. Au trecut ani buni de la aceste două studii, dar câtă lume le-a apropriat? Aş zice că nici cei doi teoreticieni, când a fost vorba să pună în practică ceea ce au “legiferat”.

Ignatie Grecu, forţa credinţei şi sublimarea în poezie

Mă hrănesc cu poezie şi ceea ce scriu, uneori, în urma lecturii, sunt doar impresii de cititor. Uneori, scriu aşa, precum bradul secretă răşină. Părintele Porfirie, de la Muntele Athos, a spus între alte vorbe memorabile: ,,Cine vrea să devină creştin, trebuie să devină întâi poet. Să zboare în infinit, în stele, în măreţia lui Dumnezeu, să fie sensibil, delicat, să vrea să sufere pentru cel pe care îl iubeşte. Iubirea osteneşte pentru cel iubit. Doar iubirea atrage harul”. (Lângă Părintele Porfirie, Konstantinos Yannitotis)

Dragostea noastră – cine-i rezistă?

”Babilon – premeditarea” (editura Zona Publishers, 2015), autori Amelia Stănescu şi Petru M. Haş, anunţă din titlu discursuri diferite, dar, prin pregătire, o comunicare în ciuda diferenţelor. Căci ce ar putea fi mai antagonistic decât poezia senzual-elegantă a kiustengencei şi corozivitatea accelerată şi fragmentată a nemilosului arădean? Premeditarea ce a împiedicat completa babilonie a fost posibilă poate datorită existenţei profesorale a autorilor, precum şi francofiliei lor.

Viața noastră cea de toate zilele

Citind cartea lui Ovidiu Ohanesian, ”Anatomia unei diversiuni. 10 ani de la răpirea din Irak” (Editura Miranda, Brașov, 2015) începi să înțelegi că nimic nu este întâmplător și, mai ales, de ce libertatea este greu de trăit într-o țară ca România.

Sardinia face bine la poezie

Un reinventator este Daniel D. Marin. Până acum, poetica sa ne obişnuise cu fragmentarul, sugestivul şi inocenţa abil folosită pentru a critica diverse anomalii. În ”poeme cu ochelari”, Tracus Arte, 2014, anecdoticul ingenuu şi figurativul ocupă scena. Mai toate „întâmplările” conţin un sâmbure fantastic ori un ”clinamen” logic, după care sunt trase concluziile abaterii. Probabil că mulţi cititori vor trăi nostalgia retenţiei din ”Aşa cum a fost” (2008) şi ”L-am luat deoparte şi i-am spus”, însă şi acest volum are înţelepciunile lui.

”La fourmi” şi alte poeme

În forţă revine Angela Nache-Mamier cu volumul ”scara b apartament 3”, Editura Vinea. Căsătorită în Franţa încă din 1987, poeta a fost oarecum uitată, deşi în anii ’80, după ce fusese publicată de Geo Gumitrescu, era activă atât în presa culturală, cât şi la Cenaclul de Luni şi la „Cenaclul 19” de la Braşov, alături de Alexandru Muşina şi Gheorghe Crăciun. Despre poezia Angelei Nache-Mamier s-au pronunţat numeroşi critici şi literaţi, mai toţi subliniind „împământarea” ei, respectiv minimalismul rutinier şi domestic. În felul acesta, poeta se înscrie în efortul optzeciştilor de a umaniza inspiraţia, de a relativiza avânturile metafizice şi de a încerca să fie şi ei postmoderni. Tot ca optzeciştii, autoarea face metafizică din detaliu şi cotidian.

În România, Ginsberg e om de ştiinţă

În opinia mea, ”Mega Sutra” ( Editura Paralela 45) reprezintă cel mai puternic volum de versuri al lui Leonard Ancuţa. Îmi amintesc ce impresie a produs lectura unei părţi din manuscris într-un club bucureştean aglomerat: lumea era şocată, uimită sau pur şi simplu plângea de râs. Ginsbergianismul este împins până la ultimele lui posibilităţi: „am auzit cele mai triste voci poetice ale generaţiei mele scheunând isteric unele către altele,/către propria lor nuditate maculată de virtuţi promiscue şi pornisme glossy şi ieftine”. Lista poeţilor cu care a băut poetizând Ancuţa îi include mai ales de doimiişti, dar face loc şi optzeciştilor. ”Mega Sutra” este uriaşa iubire-împreunare a boemei anilor 2005-2010: „cei care şi-au vomitat minţile după fiecare scriere ca apoi să-şi cureţe limba prin lătrat la luna/căzută ca o curvă drogată în bălţi/de pişat, obscenă şi frigidă, ca o virgină moartă”.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2024

De 15 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2024, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 80 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2024: 30 de cărți de poezie,  20 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și  20 de cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2025, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508