AcasăCronica de cArte

Cronica de cArte

Inchietudini

Scriitorul Octavian Mihalcea a trimis, pe adresa redacției AgențiadeCarte.ro, un text despre cel mai recent volum de versuri semnat de poetul Octavian Soviany, ”Călcâiul lui Magellan” (Cartea Românească, București, 2014). ”Fluxul inspirației se raportează aproape în permanență la diversitatea ambientului, astfel fiind create vise, imagini penetrante raliate experienței onirice. Rezultă un experiment ce îmbină lirismul metamorfozelor cu datele realului, notabile valențe picturale recomandând această sinteză”, spune Octavian Mihalcea. Redăm, mai jos, textul integral.

”Autoimun” – simptome transformate cu luciditate în adevăruri poetice

Sâmbătă, 25 ianuarie 2014, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (Bdul Elisabeta, nr. 38, București), poeta Ioana Nicolaie a susținut o lectură publică din volumul ”Autoimun”, apărut recent la Editura Cartea Românească, şi în ediţie digitală. Printre invitații la eveniment s-a aflat și scriitorul Bogdan O. Popescu, care a trimis pe adresa redacției AgențiadeCarte.ro o prezentare a acestui volum despre care a vorbit și în public. Redăm, mai jos, cronica semnată de Bogdan O. Popescu.

Din neagra străinătate

Un romancier aparte a devenit Bogdan Hrib prin mișcarea de la thriller la roman elegant-cosmopolit. Cosmopolitismul și indiferența față de verisme erau vizibile deja în "Ucideți Generalul!" În "Ultima fotografie" (Editura Cartea Românească) caracteristicile thrillerului apar mai târziu, avanscena fiind ocupată de gândurile și melancoliile unui bărbat la deplină maturitate plecat într-o croazieră de lux pentru a se regăsi. Implicit, decorul și psihologiile implicate dețin eleganță și relaxare. Balcanicul dispare complet – nu că romancierul ar fi fost vreodată tentat să îl folosească. De aici și aerul altfel al acestei scrieri, pe care voiajorul Somerset Maugham ar fi aplaudat-o fără îndoială.

Balcanismul universal: porţile continentale

Adevărata poezie e muzică, iar muzica bună e o artă a geometriei. Condiţia artei, fără doar şi poate, este legată de emoţie, dar şi de inteligenţă şi atractivitate. Frumuseţea durează datorită profunzimii, dar şi capacităţii ei de seducţie. Deci arta magică ştie să îmbine experimentul cu comercialul.

De ce o au maneliştii micuţă

Trilogia Cristinei Nemerovschi a prins excelent la toate vârstele poate şi pentru că în ea sunt descrise toate vârstele. Spuneam cândva, la un eveniment cultural, că nu e exclus ca această scriitoare care a scandalizat victorienii post-comunişti cu romane ca "Sânge satanic", "Pervertirea" şi "Ani cu alcool şi sex" să ajungă, peste ani, o autoare de eseuri religioase. Lumea a râs, toţi am râs, însă fum fără foc nu iese...

Postmodernismul și politicile culturale

Miza Strategiilor subversiunii de Carmen Mușat o reprezintă detectarea acelor elemente prin care se poate defini, în mod coerent, poetica postmodernismului românesc. Mai întâi o dicotomie: modernism – postmodernism. Deşi previzibilă, aceasta este totuşi de neevitat în constituirea unei solide argumentaţii ce are în vedere distingerea nuanţelor şi punerea sub semnul întrebării a universaliilor, „într-o lume în care globalizarea nu înseamnă neapărat uniformizare, ci acceptare şi integrare a diferenţei”. „Dezertarea în scriitură”, formula lui Paul Ricoeur tradusă la noi „rezistenţa prin cultură” este punctul de plecare al unei incursiuni în relaţia tensionată ce se stabileşte, în timpul regimului comunist, între ficţiune şi utopie. Confuzia dintre „ceea-ce-este” şi „ceea-ce-se-spune-că-este” dă naştere unei adevărate crize a realului. De aceea toate criteriile, toate resursele ideologice sprijină funcţionarea perfectă a unui mecanism unic ce nivelează formele şi suprimă trăsăturile.

Bestiile lui Cantemir nu sunt şi bestiile noastre. Spre alte episteme

Adevărul este că nu de mult constatam câte păduri sunt tăiate în vederea exegezei cantemiriene. Şi eu păstrez în casă câţiva copaci celulozaţi în acest scop. De unde se vede că într-o lume căzută, imperfectă, binele nu vine niciodată neînsoţit de câteva rele. La faptele lui Dimitrie Cantemir mă refer. Toţi suntem vinovaţi de toate, cum o ştiu foarte bine marii iniţiaţi. Deci toţi avem mereu nevoie de iertare. Ieşeanul Bogdan Creţu are însă nevoie de foarte puţină iertăciune pentru „Inorogul la Porţile Orientului: Bestiarul lui Dimitrie Cantemir – studiu comparativ” (Institutul European, 2013). Ba, dacă mă gândesc serios, cred că am descoperit o summa cantemiriana, cu toate interpretările aduse la zi. Aşa că, din punctul meu de vedere, cercetătorii pot lua liniştiţi o pauză tridecenială de exegeză în domeniu, căci biblioteca mea a atins la acest capitol un nec plus ultra.

Viața privită dintr-un fotoliu

Este de necontestat că George Almosnino a fost unul dintre cei mai de seamă reprezentanți ai mișcării experimentaliste care începe să se manifeste în poezia românească la sfârșitul anilor `60, reluând experiența avangardelor interbelice. Lirica lui a fost asimilată, pe drept cuvânt, așa-zisei poezii a obiectelor (Abăluță, Fati, Grigurcu), care s-a manifestat simultan cu activitatea grupului oniric. Spre deosebire însă de onirişti, poeţii lucrurilor nu și-au susținut tendințele novatoare printr-un aparat teoretic, iar poietica lor e dată implicit, în texte ce se îndepărtau semnificativ de retorica revolută a modernismului.

Starea de poezie și fericirea

Prezență discretă în tabloul zgomotos și pestriț al literaturii noastre actuale, străină de cercurile unde se fac și se desfac gloriile literare, Victoria Milescu este totuși o voce poetică puternică și bine articulată care merită din plin atenția cititorilor de poezie. Actualul volum, "Existențele fastuoase" vine astfel să confirme încă o dată calitățile unei autoare de excepție, capabilă să atingă adeseori temperaturi lirice apropiate de paroxistic. Spirit anxios și claustrofob, poeta are aici obsesia decorurilor citadine ostile, care seamănă cu niște camere de gazare și unde fiecare obiect poate constitui sursa unei posibile agresiuni: copacii îţi întorc spatele răsturnând ciorile/ciugulind creierii celor singuratici/străzile te împroaşcă cu oameni şi câini/din subterane ies bătrâni antici/n-ai reuşit nici acum/nici minciuna nu mai e ce-a fost/oraşul tău nu te iubeşte/oraşul tău cu salcâmi, vechi, romantic/cu duşmăniile înflorind pe garduri vara (Orașul refuzat). Peisajele Victoriei Milescu vor fi astfel niște spații dejecționale, "anticariate" în care totul este sortit să devină gunoi, plasate sub amenințarea timpului și a morții: de ce e aşa de important să trăieşti/strig statuilor împietrite vitejeşte/când totul e făcut pentru a deveni gunoi/ce să-i dau timpului când are tot/câteva file smulse de vânt/el vinde mai bine decât mine (Anticariat).

Soldatul de la Marathon

Poetul Dominic Brezianu revine în actualitate cu volumul antologic Eroticele (editura Tracus Arte, 2012), aducând din nou în atenția cititorilor o lirică ce se singularizează nu doar prin tematica ei, explicit homoerotică, ci și prin structura discursului, care mizează pe virtuțile rostirii directe, pe ingenioase rupturi sintactice și semantice, ce constituie o sursă permanentă de ambiguitate și, prin urmare, de poezie.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2024

De 15 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2024, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 80 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2024: 30 de cărți de poezie,  20 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și  20 de cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2025, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508