spot_img
AcasăCronica de cArte

Cronica de cArte

La Căprioara desfrânată

Era o discuţie nu cu mult timp în urmă despre măsura în care contribuie facultăţile de litere şi limbi străine la ofilirea literaturii, prin înfierbântarea imaginaţiei unor absolvenţi, care ajung să creadă cu tărie că trebuie să devină scriitori. Ofilire manifestată prin stil alambicat şi afectat, imaginaţie sufocată de lecturi neasimilate, servilism cultural şi izolare în turnul de fildeş. Discuţia nu s-a încheiat, însă remarc cât de bine a evoluat scrisul cardiologului Ion Corlan. Noul lui roman, apărut la Brumar, Dulap de vânătoare, deşi masiv, se citeşte nesăţios şi în tensiune intelectuală. Prozatorul nu are inhibiţii de niciun fel şi deţine o imaginaţie bine irigată cu hormoni. În plus, îi place să experimenteze cu formule narative şi analize psihologice, deşi în mare parte a timpului avem personaj reflector şi obiectiv. Celelalte personaje sunt aproximate behavioristic şi lingvistic, rareori intrându-se năvalnic în mintea lor.

M. Eminescu şi mitul personal al autorului

A apărut nu cu multă vreme în urmă volumul Luceafărul de Mihai Eminescu. Portrait d’un dieu obscur (Editions Universitaires de Dijon, collection Écritures, Dijon, 2011) semnat de Gisèle Vanhese. Autoarea este profesor de literatură română şi franceză la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Calabria. Cercetările sale sunt orientate în general către două direcţii ce se află de fapt într-o perfectă complementaritate. Prima ar fi cea a poeziei romantice şi contemporane din România şi din Franţa, iar a doua, analiza structurilor antropologice ale imaginarului. Este autoarea a numeroase studii ce tratează operele unor scriitori precum M. Eminescu, Lucian Blaga, Paul Celan, Mircea Eliade, Benjamin Fondane, Dimitrie Bolintineanu, Panait Istrati, Yves Bonnefoy, Gérand de Nerval, Aloysius Bertrand, Marcel Schwob, Gaston Bachelard, Georges Schehadé, Nadia Tuéni, Jad Hatem. A publicat mai multe cărţi, printre care, La neige écarlate dans la poésie d’Yves Bonnefoy, Paul Celan, Alain Tasso, Salvatore Quasimodo et Lance Henson, Beyrouth, Éd. Dar An Nahar; Par le brasier des mots. Sur la poésie de Jad Hatem, Paris, L’Harmattan, 2009; Le Méridien balkanique, Arcavacata di Rende, Università della Calabria, « Albanologia », n. 14, 2010.

Poeme de la decăderea noului Bizanţ…

Suceveano-brăileano-gălăţeanul Dan Bistricean (Este născut, crescut la Suceava, stabilit, căsătorit la Brăila, iar studiile superioare şi le-a făcut sau încă le mai face - a doua facultate acum - la Galaţi) revine pe scena editorială cu a treia carte a sa, tot de poezie, care, aparent, mai că s-ar întreba metaforic dacă nu cumva Constantinopolul a căzut din cauza poeziei! Este vorba de „Kerkoporta”, apărută la Editura Pim din Iaşi, anul trecut. Dacă lumea noastră ar fi un nou Bizanţ, iar acest Bizanţ ar cădea încet, încet sub domnia întunecată a unui rău ambiguu, dar tocmai de aceea mai periculos, cum ai comunica mai bine celorlalţi oameni starea de alarmă şi îndemnul la veghe?

Regele bănăţean al anticlimaxului

Un scriitor ce deja poate câştiga orice grand şlem ficţional este Alexandru Potcoavă, timişoreanul care şi-a ascuţit armele zicerii aşa cum puţini au fost în stare să o facă. Dacă el este un scriitor făcut, nu născut, atunci cu siguranţă că e un făcut mai bun decât mulţi născuţi. Pe scurt, vorbesc despre Ce a văzut Parisul, Herg Benet, colecţie de proze scurte tăioase ca privirea lui George Motoi când interpreta vreun ofiţer SS şi umoristice mai ceva ca fostul almanah Urzica. Modelul (atins şi uneori depăşit) este Alex Tocilescu. Proza scurtă a aceluia era mai alegorică, localizată doar atât cât era necesar pentru ridiculizarea diverselor mentalităţi. La Potcoavă, însă, orice povestire s-ar putea înfoia până să ajungă roman. Adică personajele au psihologie iar gesturile lor, chiar dacă la fel de bizare ca la Tocilescu, au o solidă motivaţie interioară. Nu scriitorul împărăţeşte peste lumea cărţii lui, ci acţiunile se dezvoltă parcă independent. Cei doi scriitori sunt tineri maeştri ai prozei scurte, având inteligenţă, măsură şi umor. S-ar mai putea vorbi de limpedea înrâurire a lui Vladimir Sorokin, cu recele, crudul şi aberantul volum Lunetistul, că tot era Alex Potcoavă în dialog cu Mihal Vakulovski, unul dintre traducători.

Fiziologia omului mic

Prezență discretă în tabloul zgomotos și pestriț al literaturii noastre actuale, străină de cercurile unde se fac și se desfac gloriile literare, Victoria Milescu este totuși o voce poetică puternică şi bine articulată care merită din plin atenția cititorilor de poezie. Recentul volum, Sub steaua câinelui (Editura Tracus Arte, 2012) vine astfel să confirme încă o dată calitățile unei autoare de excepție, capabilă să atingă adeseori temperaturi lirice apropiate de paroxistic. Cartea aduce în prim-plan mitul poetului ocolit de șansă (versiunea „la zi” a poetului blestemat de odinioară), iar viziunea este ușor acidă, autoironică, autozeflemeaua fucționând aici ca o materie corozivă ce, anihilând orice pretenție de monumentalitate, reduce artistul, cu veleități prometeice sau faustice, la dimensiunile omului obișnuit dându-i fizionomia eironului care se autominimalizează și se autodisprețuiește: doar un cuvânt și/poți ieși din anonimat/ doar un cuvânt și/ acea faimoasă editură/ pe care o cauți bezmetic prin clădirea sordidă/ te-ar face peste noapte celebru/ dar Dumnezeu e grăbit/ până să te dezmeticești a și zburat pe scări/ printre stâlpii hiperboreici/ privești buimac/ în urma norului de pulbere fină/ în aerul șampanizat cu mii de steluțe/ ce se aprind și se sparg/ împroșcându-te. Ce șansă! Ce șansă! (Sub steaua câinelui).

Drumul spre şamanii din noi…

Pentru cine o cunoştea numai pe poeta Adina Dabija, trebuie să-şi revizuiască degrabă... prejudecăţile literare. Iată că un poet poate fi şi un foarte bun prozator, ceea ce, trebuie să recunoaştem, se întâmplă mai rar. Dovada este romanul „Şaman”, apărut la Polirom, anul acesta. Mai că aş pune rămăşag că este doar prima parte, ţinând cont de componenta autobiografică a cărţii, deosebit de importantă, care ne conduce de la Măgina, localitatea magică a copilăriei din Ardeal, prin Galaţi şi faleza sa la fel de magică, Bucureşti, până în Canada...În partea a doua am aştepta să vedem cum Adina Dabija, pe care îmi place să o văd ca pe un personaj al lui Salinger (imaginar, evident), ajunge la New York (unde locuieşte acum), metamorfozându-se în acel „vindecător” (aşa cum îşi prezintă meseria actuală, din care trăieşte, bazată pe medicina tradiţională chineză) atât de apropiat de ceea ce se înţelege prin şaman...

Literatura pe mâna amazoanelor

Una dintre noile voci ale criticii literare din Basarabia îi aparţine Ninei Corcinschi. Despre ea sunt sigur că vom mai auzi multe. Recentul ei volum, Arcul voltaic. Textul ca lume (i)mediată, Editura Notograf Prim, a făcut ceva valuri dincolo de Prut, fiind şi premiat în consecinţă. În prefaţă, Andrei Ţurcanu evidenţiază „învingerea” criticilor locali, precum personajele din proza basarabeană. Acelaşi critic-poet observă acuitatea noii critici feminine, alături de invazia de concepte şi teorii folosite în cartea de faţă. Într-adevăr, Nina Corcinschi posedă şi este posedată de teoria literară. Acest aspect vădeşte seriozitatea educaţiei academice, ea fiind şi un universitar foarte activ, însă calitatea respectivă ar apăsa neprietenos asupra scrisului ei, dacă nu ar interveni temperamentul aproape brazilian...

No comment / „Cartea de iarnă” de Ion Mureșan

Selecție de Daniel Cristea-Enache din volumul „Cartea de iarnă” de Ion Mureșan, ediția a II-a, Cuvînt înainte de Mihai Șora, Editura Charmides, Bistrița, 2012....

Un roman politic?

Lectura romanului Matei Brunul de Lucian Dan Teodorovici şi, implicit, comentariile apărute în presa literară în legătură cu această carte îmi amintesc de marile dezbateri din anii ’60 referitoare la romanul politic. Nu voi face aici o sinteză a punctelor de vedere exprimate atunci. Vreau să subliniez doar că din când în când romanul cunoaște momente de evoluție accelerată. Și asta nu se datorează esteticului, unui anumit mod de a înțelege în abstract literatura. Totul pornește de la dorința scriitorilor de a fi în actualitate, de a tranșa un orizont de așteptare, de a-i da o replică, de a-l lua prin surprindere. Asta când nu se intenționează contrariul, adică satisfacerea unei necesități de identificare cu acest orizont de așteptare. Obsesia politicului (chiar așa cum s-a manifestat în anii ’60 ca defulare, revanșă, decompensare) a favorizat regândirea unor relații care să conducă în final la validarea estetică. Se întâmplă des ca în primă instanță scena literaturii să fie ocupată de literatori a căror urmă să se piardă foarte repede. Un roman propune o temă, o atitudine ce stârnește controverse. Vine cu un mesaj direct ce are un impact imediat. Creează rumoare. Aduce în prim plan o problematică neexplorată, un alt fel de a fi al individului pus în situația de a reacționa în fața unor situații atipice.

Fantasticul renunţă la regină şi păstrează regele

Introducere în fantasticul de interpretare (Editura Tracus Arte) este un titlu care înspăimântă. Sau cel puţin dă impresa de curs universitar arid. Dar aşa cum Cosmin Perţa se flexibilizează pe el însuşi, la fel îşi ţine scrisul în formă. Şi oricum, deja este recunoscut ca cel mai abil şi inventiv autor de blurb-uri şi hook-uri pe copertele cărţilor lui. El intră în categoria adevăraţilor oameni de cultură, cei care creează atât în ficţiune, cât şi în teorie.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508