AcasăLa Țintă!

La Țintă!

Elogiul Cafenelei!

“Centrele revoluţionare ale unui oraş sunt mai degrabă în cafenele şi redacţii decât în biblioteci şi Universităţi.” - Mircea Eliade, Radio Bucureşti, 21 ianuarie 1937, ora 20 Întotdeauna, mi-am dorit să transform actul de a savura o cafea bună într-un exerciţiu spontan de comunicare şi de taclá. Rareori îmi beau cafeaua în singurătate. Chiar şi atunci când sunt într-o cafenea fără parteneri, fără prieteni, instinctul de a relaţiona mă duce la mese necunoscute, unde poţi descoperi energii neexprimate ori frenezii ideatice rare. Cafeneaua este pentru mine o călătorie, un act pur de iniţiere în visul cu ochii deschişi. Cafeneaua este cel mai înalt pretext de a locui un spaţiu prin sinestezii, idei, jocuri, măşti, discursuri, persuasiuni. Nu întâmplător, revoluţiile şi ideologiile artistice au găsit în spaţiul cafenelei aderenţă, polemică şi mult, mult entuziasm. Nu întâmplător, aburii unei cafele din Kenya (cu gust de fructe şi aciditate medie) sau Haiti (cu un delicat şi pregnant gust dulce) te pot duce într-o ţară interioară, unde nu există butoane de panică sau de deparazitat creierul, o ţară fără playback şi playlist, în care chiar şi tu, un trecător pe acolo, poţi deveni un exportator al stării de bine.

Pieţari în piața de carte

Mi-a fost clar încă o dată, după ediţia din acest an a Salonului Internaţional de Carte Bookfest (Bucureşti, 20-23 mai 2015), că lansările la târg au ajuns desuete. E suficient ca un eveniment de la o editură concurentă să se decaleze, aşa încât celălalt competitor să iasă în pagubă. Uneori apar fenomene de audiţie stereo sau de dialoguri ale surzilor. Cine are urechea ascuţită va aduna, de la ambii rivali, enunţuri încărcate de expresivitate involuntară. Amânarea unor evenimente – sau neîncadrarea acestora în timpul prevăzut în programul oficial – are câteva cauze recurente.

Lanţul promovărilor

Scriitorii le trimit colegilor un manuscris electronic (!). Tovarăşii de breaslă îi recomandă vreunei edituri. În colectivul editurii se iau decizii. Un redactor responsabil va citi textul şi, la nevoie, va fi şi corector, şi stilist şi cenzor. Scriitorul va fi anunţat (aşa s-ar cuveni) că editura doreşte unele modificări pentru o mai bună întreţinere a cărţii şi pentru a prinde o piaţă virtuală. Scriitorul va polemiza cu redactorul responsabil, dar va ceda în faţa argumentului de marketing. Volumul va intra la tehnoredactare. Primind „şpalturile“ – adică versiunea în „pdf“ – scriitorul va mai face unele schimbări. Coperta va fi, probabil, cuiul lui Pepelea. Dintr-odată scriitorul va modifica titlul. Editura va solicita Bibliotecii Naţionale un alt ISBN. (Paranteză: procedeul nu e tocmai îngăduit, fiindcă, altfel, ar circula titluri-fantomă).

Griji pentru un cititor contemporan

Când scriem, ce scriem și de ce scriem? Și, mai ales, pentru cine? Cu ce fel de titluri este ademenit cititorul și cine girează calitatea acestora? Unele edituri, din motive financiare, aleg să publice aproximativ orice titlu, atât timp cât autorul manuscrisului plătește. Cenaclurile sunt din ce în ce mai rare și, oricum, sunt considerate de cea mai mare parte a tinerilor neinteresante și perimate. Astfel, cenacliștii ajung să încurajeze și cea mai mică urmă de interes pentru literatură, chiar dacă nu este însoțită de vreun talent excepțional. Din păcate, uneori nu este însoțită de talent deloc. În al treilea rând și, probabil, cel mai important, nu mai există, decât foarte rar, prototipul de ”profesor”, maestrul care să strângă și să țină pe lângă el discipolii. Care să îi învețe când să continue și când să se oprească.

Dan Mircea Cipariu, Peter Sragher şi Rita Chirian, avertizaţi de Consiliul U.S.R., la propunerea preşedintelui Nicolae Manolescu

După 3 zile de la cea mai furtunoasă şedinţă de Consiliu a Uniunii Scriitorilor din România din ultimii 10 ani, organizaţia condusă de preşedintele Nicolae Manolescu a dat publicităţii un comunicat de presă pe care îl publicăm în rândurile ce urmează. În Comunicatul U.S.R. nu sunt prezentate următoarele informaţii: Consiliul U.S.R. a acordat prin vot burse de merit scriitorilor Marta Petreu şi Al.Cistelecan. Preşedintele Nicolae Manolescu nu a prezentat Consiliului un raport scris, domnia sa delegând raportul verbal vicepreşedintelui Gabriel Chifu. Luând act de sesizarea Comisiei de Monitorizare ( semnată doar de Mircea Mihăieş, Nicolae Prelipceanu şi Gabriel Coşoveanu; Ion Vartic şi Adrian Alui Gheorghe nu au semnat!), sesizare citită în plen de Mircea Mihăieş, domnul Nicolae Manolescu a propus sancţionarea cu avertisment a unor membri U.S.R. care fac parte din organele de conducere ale instituţiei: Dan Mircea Cipariu, Peter Sragher şi Rita Chirian. Măsura avertismentului nu este inclusă în Statutul şi Regulamentele U.S.R.

Grupul pentru Reforma Uniunii Scriitorilor din România a înregistrat, la Secretariatul Uniunii Scriitorilor din România, propunerile de modificare a Statutului U.S.R.

Marţi, 24 martie 2015, Grupul pentru Reforma Uniunii Scriitorilor din România a înregistrat, la Secretariatul Uniunii Scriitorilor din România, propunerile de modificare a Statutului U.S.R. prin care să fie asigurate legalitatea funcționarii breslei scriitorilor, precum și mecanisme de autocontrol și de transparență privind activitatea organizatorică, administrativă, economică și financiară a U.S.R. . Grupul pentru Reforma Uniunii Scriitorilor din România solicită Consiliului U.S.R. să dezbată şi să aprobe, în ședința programată pentru luni, 30 martie 2015, ora 9.30, la sediul central al U.S.R. din București, documentul înregistrat la Secretariatul U.S.R. . "Sper ca în ceasul de pe urmă să avem în Consiliul Uniunii Scriitorilor din România o dezbatere onestă asupra gravelor probleme cu care se confruntă conducerea U.S.R.. Soluţia trebuie găsită în interior prin modificarea Statutului, astfel încât toţi colegii mei să poată vota, în fiecare an, la Adunarea Generală, raportul de activitate al celor care conduc breasla, situaţia financiară şi raportul Comisiei de Cenzori, cerinţe ale legilor aflate în vigoare. Avem nevoie de un mecanism de autocontrol şi care să garanteze transparenţa sistemului organizaţional al U.S.R.. Două mandate pentru Preşedinte, Prim-vicepreşedinte şi Vicepreşedinte sunt limitări statutare necesare şi care ne vor scuti de regimuri autoritariste. Soluţia este, în primul rând, în interior. Dacă administraţia Nicolae Manolescu va înţelege că trebuie să accepte numeroasele solicitări de reformare a organizaţiei noastre, atunci nu vom avea nici procese în justiţie şi nici scindări. I-am convins pe mulţi dintre cei care sunt în Grupul pentru Reforma U.S.R. să nu demisioneze şi să nu organizeze o altă asociaţie de breaslă. Le-am spus că merită să încercăm toate soluţiile de reformă în interiorul Uniunii Scriitorilor din România. Oare preşedintele Nicolae Manolescu va putea pune pe primul plan interesul unei bresle în faţa orgoliului domniei sale de mare critic literar? Şedinţa de Consiliu de pe 30 martie 2015 ne va putea oferi un prim răspuns.", a declarat Dan Mircea Cipariu, în numele Grupului pentru Reforma U.S.R..

Grupul pentru Reforma Uniunii Scriitorilor din România a dat publicității propunerile de modificare a Statutului U.S.R.

Miercuri, 11 martie 2015, Grupul pentru Reforma Uniunii Scriitorilor din România a dat publicității propunerile de modificare a Statutului U.S.R. prin care să fie asigurate legalitatea funcționarii breslei scriitorilor, precum și mecanisme de autocontrol și de transparență privind activitatea organizatorică, administrativă, economică și financiară a U.S.R. . În perioada 11-15 martie 2015, scriitorii care fac parte din U.S.R. pot trimite pe adresa de email cipariu@yahoo.com adeziunea la acest document de modificare a Statutului U.S.R., precum și corecturi, adăugiri sau noi propuneri. În urma centralizării tuturor reacțiilor, va fi elaborat un document final privind modificarea Statutului U.S.R., cu semnăturile celor care au aderat. Acest document final va fi înregistrat la secretariatul U.S.R. pentru a fi dezbătut și aprobat de către Consiliul U.S.R. în ședința programată pentru luni, 30 martie 2015, ora 9.30, la sediul central al U.S.R. din București. Modificările articolelor din Statutul U.S.R. sunt selectate cu litere în roșu.

Transparenţă, modernizare și eficacitate pentru Uniunea Scriitorilor din România

Miercuri, 4 martie 2015, la librăria Cărturești-Verona din Bucureşti, a avut loc conferința de presă a Grupului pentru Reforma U. S. R. (GRUSR). Din partea GRUSR au vorbit Florin Iaru, Paul Cernat, Octavian Soviany și Paul Vinicius, moderator fiind Claudiu Komartin. Din partea revistei “Observator Cultural”, în care a fost publicat „Proiectul de propuneri pentru o reformă a U.S.R.”, a intervenit redactorul-șef Ovidiu Șimonca. Din GRUSR fac parte peste 80 de scriitori activi, însă numărul lor creşte în fiecare zi. Din discursurile celor șase vorbitori a reieșit necesitatea reformării U.S.R. avându-se-n vedere transparența, modernizarea și eficacitatea funcționalității instituției.

PENTRU UN ÎNCEPUT DE REFORMĂ A UNIUNII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA

Către domnul Nicolae Manolescu, Președintele Uniunii Scriitorilor din România Domnule Președinte, După cum știți, Apelul semnat la sfârșitul lunii ianuarie demai mulți scriitori, jurnaliști și oameni de cultură, prilejuit de acordarea Premiului „Mihai Eminescu” – Opera Omnia, a generat o serie de reacții și ecouri. Dincolo de atitudinile și pozițiile exprimate cu privire la acest subiect, dezbaterile au scos la iveală o serie de probleme structurale legate de funcționarea USR. Subiectul spinos al legii timbrului cultural obliga o dată în plus Uniunea Scriitorilor din România să procedeze la un dialog real, pe care aceasta a refuzat să îl poarte, cu toate părțile implicate în producerea, publicarea și promovarea literaturii române a prezentului. Nicio dezbatere de idei, nicio decizie luată în urma unor confruntări fertile de opinii, nicio viziune coerentă,niciun proiect sistemic ce ar putea privi funcționarea în anii următori nu vin astăzi din partea factorilor decidenți în USR. În esență, credem că toate aceste probleme sunt legate de faptul că Uniunea nu a trecut până în momentul de față printr-un proces de reformă, perpetuând o serie de sechele și inerții moștenite din mandatele anterioare sau chiar din perioada comunistă.

Manipulare şi cenzură pentru “solidaritatea cu Nicolae Manolescu”!

Lumea literară românească are drept principal subiect de dezbatere felul în care va reuşi Uniunea Scriitorilor din România să se reformeze şi să gestioneze criza de încredere şi autoritate cu care se confruntă Preşedintele Nicolae Manolescu, Prim-vicepreşedintele Varujan Vosganian şi Vicepreşedintele Gabriel Chifu. Miercuri, 11 februarie 2015, la secretariatul Uniunii Scriitorilor din România, a fost înregistrată, cu numărul 110, o cerere adresată Preşedintelui Nicolae Manolescu, Comitetului Director şi Consiliului U.S.R..Semnatarii au solicitat documente şi informaţii care să asigure transparenţa U.S.R., precum şi convocarea unei adunări generale extraordinare. Pe 15 februarie 2015, criticul literar Daniel Cristea-Enache a deschis (pe o pagină web pe care o coordonează) o listă de susţinere pentru Nicolae Manolescu, “Solidari cu Nicolae Manolescu, Președintele Uniunii Scriitorilor din România”, cu următoarea precizare: “Cei care vor să-și arate solidaritatea o pot face în formularul pentru comentarii. Introduceți numele și prenumele, profesia și locul de muncă, precum și opțiunea dvs. exprimată prin "DA". Nu vor fi luate în considerare comentariile cu nicknames”. Mai mulţi scriitori din Grupul de Reformă a U.S.R. au vrut să îşi spună punctul de vedere pe pagina web care îl susţine pe Nicolae Manolescu. Scriitorii reformişti au fost blocaţi sau cenzuraţi.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2025

De 16 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2025, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Premiile Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2025, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 70 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2025: 30 de cărți de poezie, 25 de cărți de proză, 5 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 10 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2026, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2024

De 15 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2024, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 80 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2024: 30 de cărți de poezie,  20 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și  20 de cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2025, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508