AcasăLa Țintă!

La Țintă!

Premierului Dacian Cioloș i se solicită să verifice un abuz administrativ al Ministrului Culturii

Scriitorul Dan Mircea Cipariu a publicat pe contul său de Facebook o scrisoare deschisă prin care le solicită Primului Ministru Dacian Cioloș și Vicepremierului Vasile Dâncu să ancheteze, prin Corpul de Control al Primului Ministru, un abuz administrativ sub semnătura Ministrului Culturii, dl. Vlad Alexandrescu, în cadrul procesului de evaluare și finanțare pentru Ziua Culturii Naționale. AgențiadeCarte.ro vă prezintă textul integral al scrisorii semnate de Dan Mircea Cipariu.

De Ziua Culturii Naţionale, Ministrul Culturii exclude literatura română contemporană!

Prin Ordinul Ministrului Culturii (nr. 2803 din 14.12.2015), dl. Vlad Alexandrescu a făcut publice normele metodologice privind finanţarea nerambursabilă pe anul 2016 a proiectelor culturale organizate cu prilejul Zilei Culturii Naţionale”. Pe 8 ianuarie 2016, Ministerul Culturii i-a anunţat pe cei 5 câştigători ai proiectelor, în valoare de 120.000 lei. Stupefacţie! Evaluatorii domnului Vlad Alexandrescu au exclus literatura română contemporană chiar de ziua lui Eminescu. Gala Tinerilor Scriitori/Cartea de Poezie a anului 2015, un eveniment finanţat, între 2010 şi 2015, de către Ministerul Culturii şi AFCN, a fost ras, în urma evaluării scandaloase şi ruşinoase a noilor „comisari” ai domnului Vlad Alexandrescu.

2016. Semne bune!

2016, Anul Shakespeare, pare tot mai mult sub pecetea lui “a fi sau a nu fi”! Pentru că, în ultimii 25 de ani, mereu a fost ceva putred în România, mereu am ştiut ceea ce nu suntem, dar mereu am știut ceea ce am putea fi. Pe tărâmul culturii, am pierdut cam tot ceea ce era de pierdut: prestigiul social şi mediatic, infrastructura culturală (de la sediul Uniunii Scriitorilor, la sediul Muzeului Naţional al Literaturii Române din Bucureşti; de la sistemul naţional de distribuţie – carte, opere vizuale sau film! – până la ultimele bastioane culturale în epoca consumerismului, acele sedii închise, cu bulină roşie!), drepturi financiare (statul impozitează acelaşi drept de autor de două ori: îţi ia şi TVA pentru colectarea drepturilor de autor, îţi ia şi impozit pentru venitul dobândit din drepturi de autor!) şi spiritul civic şi critic (oare câte dintre uniunile de creaţie de la noi sunt culturi organizaţionale moderne, cu structuri şi mecanisme transparente?). Sub influenţa tot mai crescândă a străzii şi a reţelelor de socializare, spaţiul nostru cultural are şansa unui An Nou mai bun şi mai democratic! Printre semnele bune ale lui 2016, amintesc, la o repede-ochire, recuperarea sediului Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti de către Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti, soluţiile pentru ca autorii români să beneficieze financiar de câteva directive europene pe care România nu le-a pus în aplicare (copia digitală, dreptul de împrumut public şi dreptul din activitatea de reprografie), reformarea Uniunii Scriitorilor din România şi o slăbire a impozitării pentru drepturile de autor!

De către cine și de ce ”a fost nevoită” USR să renunțe la sediul ASB?

Deznodământul în cazul Radul Aldulescu – sediul Asociației Scriitorilor București era, după lipsa de reacție a președintelui Nicolae Manolescu, previzibil! Nu am primit nici-un argument rațional pentru care dl. Manolescu a dat un ordin verbal prin care a renunțat, unilateral, fără să-i pună cineva sula în coaste, la sediul din str. Nicolae Golescu, nr.15, sector 1, București. Minciuna, ipocrizia și dezinformarea au fost armele de răspuns al celui care este, încă, președintele USR. Într-un comunicat oficial, USR a anunțat că ”a fost nevoită” să renunțe la contractul de închiriere cu Primăria Capitalei. ”A fost nevoită” de către cine și în ce fel de circumstanțe? A primit somație de la Primărie? Nu! Nu și-a plătit chiria la zi? Exclus! Chiria și utilitățile sediului ASB, modice pentru un spațiu aflat în spatele Atheneului Român, au fost plătite din cotizațiile scriitorilor bucureșteni, nu din banii conducerii USR! Și atunci de către cine și de ce ”a fost nevoită” USR să renunțe și, astfel, să-l evacueze din sediul ASB pe Radu Aldulescu?

„Nu ne alungaţi din casa noastră!”

Mai mulţi colegi mi-au semnalat faptul că au primit o scrisoare electronică din partea unui preşedinte uzurpator! Un scriitor, membru al Filialei Bucureşti Dramaturgie, a fost numit, ilegal, cu încălcarea articolului 33 din Statutul Uniunii Scriitorilor din România ("Adunarea Generală a Filialei întrunită în sesiune extraordinară îl poate revoca pe Preşedintele Filialei"), preşedinte "ad interim" al Filialei Bucureşti Poezie, chiar Filiala unde am fost ales, cu o majoritate covârşitoare, în 2013, preşedinte pentru un mandat de 5 ani. În scrisoarea pomenită se spun multe neadevăruri menite să justifice evacuarea şi renunţarea la sediul Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti, doar în urma unor ordine verbale ale domnilor ChifuManolescu.

Va fi premiat un (alt) ştab cu Marele Premiu al FestLit?

Încurajat de spiritul justiţiar, moral şi axiologic al preşedintelui USR din cel mai recent editorial al domniei sale publicat în "România literară", am găsit energie să caut printre materialele de promovare ale celei de-a doua ediţii a Festivalului Naţional de Literatură, FestLit Cluj 2015, proiect iniţiat de Uniunea Scriitorilor din România şi organizat de Filiala Cluj a USR, între 4 şi 6 octombrie 2015. Cum colegul nostru Mihai Iovănel a fost luat de sus şi pus la colţul privirii critice a celui ce se receptează precum Sfântul Duh al literaturii române contemporane, mi-am propus să las armele stilisticii pentru alte intervenţii critice şi să fac dovada, la rece şi cu materialul clientului, unei lovituri de imagine pe care o dă chiar în aceste zile organizaţia prezidată (temporar) de domnii ChifuManolescu. Pe scurt, din cele 19 nominalizări la Marele Premiu FestLit 2015, nominalizări făcute de preşedinţii Filialelor USR (cu acordul/votul Comitetelor de Conducere ale acestor Filiale!), patru preşedinţi de Filiale USR s-au autopropus (Vasile Dan - preşedintele Filialei Arad, Angelo Mitchievici - preşedintele Filialei Constanţa, Aurel Pantea - Preşedintele Filialei Alba Hunedoara, Victor Ghe. Stan - Preşedintele Filialei Bucureşti, Literatură pentru Copii şi Tineret), iar trei aleşi în Comitetele de Conducere ale Filialelor USR sunt propuşi pentru Marele Premiu FestLit 2015 (Dan Cristea - Filiala Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară, preşedintele de anul trecut al juriului FestLit!, Dumitru Ungureanu - Filiala Piteşti, Doru Munteanu - Filiala Braşov)!

În aşteptarea verdictului!

Mi-am propus să nu mai comentez activitatea Uniunii Scriitorilor din România de când sunt într-un proces cu această breaslă reprezentată temporar de domnii ChifuManolescu. Dacă voi câştiga procesul, vom scăpa de un trib literar care a condus şi conduce Uniunea Scriitorilor cu cele mai (ne)cunoscute metode comuniste. Dacă nu voi câştiga procesul, atunci sistemul clientelar şi taliban se va perpetua, iar eu voi face un necesar pas înapoi. Ceva incredibil m-a făcut, însă. să ies din aşteptarea verdictului! Fără a trimite un document scris preşedinţilor celor 6 filiale de Bucureşti ale Uniunii Scriitorilor din România, doar prin ordine verbale, domnnii ChifuManolescu au comandat evacuarea sediului filialelor de Bucureşti. Nedemocratic şi abuziv, a fost evacuat un sediu care îşi avea amintiri, fapte scriitoriceşti şi evenimente vechi de 44 de ani. Ceea ce n-a reuşit nici măcar regimul Ceauşescu, pune în pagina neagră a breslei noastre domnii ChifuManolescu! Pentru care fapte şi cu ce efecte?

Tu ce ești, într-un univers paralel?

M-am gândit mult la șansele pe care le au sau nu oamenii în viață. Eu, într-o realitate paralelă, sunt o mare gimnastă. Și nu doar pentru că mi-aș fi dorit, ci pentru că aș fi avut capacitatea de a fi. Dar lucrurile au evoluat altfel, fără să țină cont de voința mea, pe vremea când nu știam și nu puteam avea un punct de vedere demn de a fi respectat. Fac parte, totuși, dintre cazurile fericite. Arta și educația m-au salvat încă de la început, mi-au dat sens și scop și m-au ajutat să mă formez ca om, fără a rămâne plafonată într-un vis ce nu se împlinește. Am îndrăznit să visez multiplu și să-mi găsesc sensuri profunde.

Harap-Alb în Fabrica de ciocolată a lui Charlie

Când ai citit ultima dată literatură pentru cei mici? Nu, nu am dat în mințile copiilor și știu că fiecare lucru are un timp al său. Dar, vrând sau nu, din unele puncte de vedere îți repeți copilăria după ce devii părinte. Și aici intervine abilitatea de a fi sau nu un părinte cool. Ce îi recomanzi copilului tău să citească? Îl lași să lectureze orice, îi umpli vacanțele cu cărțile copilăriei tale, îi cumperi tot ce e mai colorat și mai la modă prin librării fără să ai habar despre ce e vorba? Cum procedezi? La atâtea întrebări parcă cel mai comod ar fi să nu mai citească deloc. Ferice de cei care îi fac copilului educația cu televizorul. Îi dau telecomanda și au rezolvat problema. Sau nu? Buddha spunea că devenim ceea ce gândim. Dar dacă devenim ceea ce citim? Tu ce ai devenit? Dar copilul tău?

La un click distanţă

Cunoaşteţi formula. Reprezintă ideologia virtuală. E modalitatea care ilustrează lăcomia pentru cunoaştere. Depune mărturie pentru creşterea proceselor intelectuale. Dar ascunde şi pericolul de a transforma un mijloc în scop. Cartea nu a cedat. Dar competiţia între „lectură” şi „accesare” a trecut de turnantă. Click-ul merge la sursă (sau cel puţin aşa promite). Răsfoitul paginilor dublează efortul cognitiv. Constatăm că răbdarea şi puterea de concentrare au scăzut. Ştim şi că e-book-ul poate fi scanat de privirea noastră. Numai că browse-ul electronic permite căutarea directă după cuvinte-cheie. Destinaţia pare certă. Toate operaţiunile virtuale sunt după chipul şi asemănarea societăţii supraspecializate de azi. Internetul e o enciclopedie. Însă folosirea lui devine mărginită, pierdută printre referinţe (uneori îndoielnice), curiozităţi secundare (faţă de profilul specific al utilizatorului) şi note de subsol. Riscul e să rătăcim printre date. O cauză des întâlnită pentru această disfuncţie ar fi că internetul dispune de prea multe instrucţiuni explicite de găsire. Pe internet puţini sunt „căutătorii”. Ei se profesionalizează, fără să se gândească la asta, într-un mediu dominat de informaţia rapidă, nu totdeauna de primă mână. Bunul comun din piaţa virtuală seamănă cu prejucăţi de tipul „românii se trag din daci şi din romani”, de parcă populaţia autohtonă din anul 106, când Traian l-a învins pe Decebal, era pură, iar romanii proveneau din Peninsula Italică. Or, prin romani trebuie să înţelegem cetăţeni ai Imperiului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2025

De 16 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2025, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Premiile Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2025, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 70 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2025: 30 de cărți de poezie, 25 de cărți de proză, 5 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 10 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2026, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2024

De 15 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2024, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 80 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2024: 30 de cărți de poezie,  20 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și  20 de cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2025, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508