AcasăLa Țintă!

La Țintă!

29 de scriitori cer conducerii Uniunii Scriitorilor din România convocarea unei adunări generale extraordinare

Miercuri, 11 februarie 2015, la secretariatul Uniunii Scriitorilor din România, a fost înregistrată, cu numărul 110, o cerere adresată Preşedintelui Nicolae Manolescu, Comitetului Director şi Consiliului U.S.R.. Documentul a fost semnat de 29 de scriitori care fac parte din breasla scriitorilor: Dan Mircea Cipariu, Adrian Suciu, Paul Vinicius, Ştefania Coşovei, Dan Iancu, Anca Mizumschi, Octavian Soviany, Cristian Tiberiu Popescu, Nicoleta Popa, Lucian Vasilescu, Vasile Gogea, Vasile Baghiu, Ştefan Manasia, Ionel Ciupureanu, Alexandru Uiuiu, Dumitru Crudu, Ovidiu Nimigean, Mariana Codruţ, Rita Chirian, Mugur Grosu, Cosmin Perţa, Florin Iaru, Lucian Perţa, Peter Sragher, Ioana Crăciunescu, Alexandru Mica, Ioana Greceanu, Valeriu Mircea Popa şi Cristian Teodorescu. Semnatarii solicită documente şi informaţii care să asigure transparenţa U.S.R., precum şi convocarea unei adunări generale extraordinare.

Reacţiile publice şi mediatice la Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera Omnia pe anul 2014

Pe 15 ianuarie 2015, pe scena Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoşani, s-a decernat Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera Omnia pe anul 2014. Juriul, format din Nicolae Manolescu, Mircea Martin, Cornel Ungureanu, Ion Pop, Al. Cistelecan, Mircea A. Diaconu şi Ioan Holban, a decis ca premiul să fie acordat poetului Gabriel Chifu. Premiul se află la a XXIV-a ediţie. Au fost nominalizaţii poeţii: Mircea Cărtărescu, Liviu Ioan Stoiciu, Marta Petreu, Aurel Pantea, IoanMoldovan, Lucian Vasiliu, Gabriel Chifu. AgenţiadeCarte.ro vă prezintă câteva dintre reacţiile publice şi mediatice ale unor scriitori (Emilian Galaicu-Păun, Radu Vancu, Claudiu Komartin, Rita Chirian şi Darie Ducan) stârnite de acest premiu.

„Noi când ne mai vedem?”

Telefoanele, scrisorile electronice, sms-urile, cometariile de pe facebook curg necontenit. Fotograme din ultimii ani îmi trec în minte pe repede-înainte. Aproape toate au legătură cu scriitori care au trecut pragul sau cu care am făcut multe proiecte culturale. Trenul Regal, Maratonul de Poezie şi Jazz, Programul de Carte, AgenţiadeCarte, lansări de carte, evenimente literare. Realitatea celor mai mulţi dintre aceşti scriitori a pus ştampila unui destin de nenoroc şi, mai cu seamă, o receptare a cărţii şi a biografiei tot mai aproape de un punct zero, acolo unde indiferenţa a atras sărăcie şi moarte. Foarte mulţi artişti români au plecat la Domnul fără să primească din partea autorităţilor o protecţie socială care să-i salveze de la mizerie şi umilinţă. Cazul Corneliei Maria Savu – poetă şi jurnalistă care va marca istoria ultimilor 40 de ani! – este pilduitor.

Don Traian

Mai bine de trei săptămâni, am rulat pe laptop-ul meu fotografii şi documente cu Traian T. Coşovei. Multe copii după cartea lui de identitate (în ultimii ani, ca pentru un decar autentic, începeam propunerile de lecturi publice sau de premii cu el), multe fotografii cu Ştefania, soţia lui cea prearăbdătoare, cu Florin Iaru, cu Bogdan O. Popescu (cu mine şi cu Bogdan, Traian a scos, separat, două cărţi sensibile: „Mahalaua de azi pe mâine. Poeme trăite de Dan Mircea Cipariu şi Traian T. Coşovei”, Editura Vinea, 2000, şi „ Pisica neagră, pisica moartă”, Editura Crater, 2001), cu Mihai Zgondoiu (artist vizual care i-a făcut câteva portrete memorabile), cu serile de la Vălenii de Munte oferite de profesorul Constantin I. Găucan (împreună cu regretaţii Romul Munteanu şi Ion Sălişteanu), cu maestrul George Mihăiţă, cu fotograma unei felii de poezie (un tort, la propriu, cu un desen şi un poem al lui Traian, poem care a circulat ca un viral: „Iubito, / dacă aş fi un secret / ce ai face cu mine? / M-ai păstra / sau l-ai spune?”), cu jupânul bistroului Poarta Schei nr.4 din Braşov, Viorel Bachide (de care îl lega patima pentru fumat!), cu Ioan Cristescu (editor şi susţinător entuziast al lui Traian). Cu cât termenul de predare al acestui text se apropia, cu atât neputinţa mea de a scrie ceva literar şi stilistic despre Don Traian devenea tot mai pregnantă, un fel de angoasă lirică pe care o străbăteam cu gândul că clipa trăită în acele fotograme lasă trecutul la...prezent!

Nu votez un preşedinte căruia nu-i pasă de cultură şi care refuză spiritul critic!

Pentru actualul ministru interimar al culturii, dl. Victor Viorel Ponta, „promovarea culturii române şi a valorilor româneşti” este o lungă listă bifată de neîmpliniri. Dacă în mandatul domnului Adrian Năstase şi al academicianului Răzvan Theodorescu au fost inaugurate cinci muzee naţionale, Muzeul Naţional de Artă Contemporană, Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi (o donaţie chiar a familiei Năstase!), Muzeul Cinegetic de la Posada, Muzeul de Artă Vasile Grigore (pictorul şi colecţionarul a fost unchiul lui Adrian Năstase!), Muzeul de Artă Ion Irimescu, Guvernul Ponta a desfiinţat Biblioteca Pedagogică Naţională "I.C. Petrescu" din Bucureşti şi nu a găsit nici până acum un sediu pentru Muzeul Naţional al Literaturii Române, deşi dl. Ponta a promis că va rezolva situaţia.

Expoziţia “Refacerea fragmentului”, la Galeria Occidentului

Miercuri, 2 octombrie 2014, ora 18.00, la Galeria Occidentului din Bucureşti, (Strada Occidentului, nr. 11, la demisol), în cadrul “Bucharest Art Week” , va avea loc deschiderea expoziţiei personale “Refacerea fragmentului” semnată Matei Enric, împreună cu expoziţia de design de bijuterie contemporană semnată de Alexandru Burlacu.

George Enescu în interpretarea Orchestrei Simfonice Radio din Finlanda, la bis-ul primei seri a Festivalului RadiRo!

Sâmbătă, 20 septembrie 2014, la Sala Radio din Bucureşti, s-a deschis ediţia a II-a a Festivalului Internaţional al Orchestrelor Radio – RadiRo, singurul eveniment muzical european dedicat în exclusivitate ansamblurilor simfonice radio, organizat de Radio România. Concertul de deschidere a Festivalului a fost susţinut de Orchestra Simfonică Radio din Finlanda, aflată în premieră pe o scenă din România, alături de doi tineri muzicieni cu o carieră internaţională în plină ascensiune: dirijorul Joshua Weilerstein şi pianistul Jonathan Biss. Sensibilitatea şi rafinamentul interpretării, alături de remarcabila diversitate a programului – patru compozitori au ţinut capul de afiş al serii: J. Sibelius, L. van Beethoven, E. Grieg şi R. Strauss – au fost elementele-cheie pentru a crea o „chimie” specială între orchestră şi public. Atmosfera serii a culminat cu surpriza pe care orchestra finlandeză a rezervat-o publicului Sălii Radio: interpretarea, la bis-ul final, a Rapsodiei Române nr. 1 de George Enescu. „Unic în Europa şi, din câte ştiu, chiar în lume, Festivalul RadiRo stă să înceapă. Mulţumesc tuturor artiştilor care vor evolua pe scena Sălii Radio, ascultătorilor noştri, iubitorilor de muzică, pentru minunatele seri care vor urma. Aş dori să le mulţumesc în egală măsură tuturor mediilor şi organizaţiilor media, publice sau private, româneşti sau internaţionale care promovează acest gest de cultură excepţional pe care îl generează, îl susţine şi îl face să se întâmple Radio România! Prin intermediul lor, fie că sunt televiziuni româneşti, publicaţii de cultură, platforme on-line sau organisme şi posturi internaţionale – EBU, ABU sau EURONEWS, acest eveniment extraordinar ajunge la miliarde de oameni din întreaga lume”, a declarat, în cuvântul de deschidere, Ovidiu Miculescu, Preşedinte Director General Radio România.

„Recoltarea Sângeroasă”

Miercuri, 10 septembrie 2014, lde a ora 18:00, la Bastionul Theresia din Timișoara, Corp A, Secția de Arte Deliu Petroiu, Biblioteca Județeană Timiș și ziarul Epoch Times România vă invită la lansarea volumului „Recoltarea Sângeroasă - Uciderea practicanţilor Falun Gong pentru organele lor”, scris de David Kilgour, fost secretar al guvernului Canadei pentru Asia-Pacific, şi David Matas, reputat avocat de drepturile omului, ce a primit “Ordinul Canadei” pentru merite deosebite în domeniul drepturilor omului. Cei doi autori au fost nominalizați la Premiul Nobel pentru Pace 2010 pentru cartea „Recoltarea Sângeroasă”.

La ce bun Ministerul Culturii?

De Ziua Limbii Române, Ministerul Culturii nu a propus şi nu a finanţat niciun eveniment! Nu s-a îngrijit să redacteze un amărât de comunicat, aşa cum a făcut, de pildă, preşedintele Traian Băsescu. Evenimentele importante dedicate Zilei Limbii Române au fost organizate de primarul Neculai Onţanu şi de către Institutul Cultural Român. Nici în cazul nefericit al Muzeului Naţional al Literaturii Române din Bucureşti, ministerul condus de scriitorul Kelemen Hunor nu a făcut nimic în afară de a critica Primăria Municipiului Bucureşti. Lipsa din peisaj a Ministerului Culturii ne determină să punem sub lupa realităţii existenţa acestei instituţii a statutului. În acest moment, direcţiile judeţene se ocupă doar de procesul de descărcare de sarcină arheologică şi de urmărirea virtuală a clădirilor de patrimoniu. Aceste direcţii nu au buget pentru evenimente culturale, artistice şi ştiinţifice şi nu au de implementat nici-un plan naţional de infrastructură naţională. Ministerul Culturii – cu cele mai mici salarii ale funcţionarilor din administraţie! – nu are nici bani şi nici programe pentru un fond de mobilitate, burse şi rezidenţe, nu are nici bani şi nici programe pentru achiziţia unor opere vizuale, literare sau muzicale ale unor creatori contemporani.

Un eveniment identitar şi exponenţial pentru Capitala Culturală europeană

În ultima vreme, după ce am participat la evenimente culturale importante la Timişoara, Craiova, Cluj, Iaşi şi Bucureşti, problema desemnării unui capitale culturale europene în România ridică şi probleme de infrastructură culturală, şi de identitate şi viziune culturală. Autorităţile locale din oraşele amintite au înţeles imensa oportunitate de investiţii şi de imagine generată de intrarea în competiţia pentru capitala culturală europeană. Peste tot unde am fost, am spus că fiecărui oraş îi lipseşte un eveniment cultural identitar şi exponenţial. Chiar dacă Clujul are TIFF-ul, Craiova – Festivalul Shakespeare, Iaşiul şi Timişoara – un festival internaţional de literatură şi un festival internaţional al educaţiei, aceste evenimente nu au ajuns să aibă o dimensiune europeană de prim rang şi nu sunt cotate în primele 5 evenimente anuale ale fiecărui gen artistic. Am dat exemplul Sibiului care, dacă nu ar fi avut Festivalulul Internaţional de Teatru iniţiat de Constantin Chiriac şi dacă nu l-ar fi avut pe Chiriac însuşi, nu ar fi avut miză pentru a fi ales capitală culturală europeană. Cei de la Paphos, în Cipru, unde am fost, în 2009, cu o delegaţie condusă de primarul Neculai Onţanu, au reuşit să convingă juriul european şi să obţină titlul de capitală culturală europeană, în 2017, cu conceptul „Uzina culturală în aer liber” şi festivalul de operă în aer liber din cetatea antică, cu o istorie de aproape 20 de ani. A fost mai important pentru ciprioţi conceptul şi programul în faţa infrastructurii! Sunt tare curios să aflu ce va prevala pentru români?

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2025

De 16 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2025, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Premiile Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2025, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 70 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2025: 30 de cărți de poezie, 25 de cărți de proză, 5 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 10 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2026, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2024

De 15 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2024, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 80 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2024: 30 de cărți de poezie,  20 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și  20 de cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2025, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508