AcasăLa Țintă!

La Țintă!

Spiritul critic nu e dependent de Net sau de facebook!

Dl.Nicolae Manolescu reproşează Internetului că nu are “spirit critic”. Nu-l bănuiesc pe distinsul profesor şi critic literar că face o confuzie regretabilă între mediu, mijloc, suport şi conţinut. Spaima că reţeaua web este o ameninţare la adresa culturii, a literaturii, a spiritualităţii şi chiar a umanităţii e una, însă, de actualitate pentru foarte mulţi intelectuali care nu exersează mijlocul numit Internet. Cum sunt din fire optimist, cred că noile tehnologii ale informaţiei şi ale comunicării vor face actul lecturii din ce în ce mai democratic, oferindu-ne, într-o mare de informaţii şi între miliarde de acte de divertisment, şi produse culturale de calitate. Cartea ca obiect de hârtie care provoacă sinestezii nu va dispărea şi va fi, pentru cei iniţiaţi, o altă formă de rezistenţă în post-posmodernitate sau post-istorie. Lectura va avea un tot mai pronunţat caracter utilitar şi info-educaţional, iar cartea de valoare estetică va interesa doar pe cei care vor găsi în gimnastica limbajului şi a gândirii şi în construcţiile ficţionale temeiuri pentru devenire şi pentru un altfel de a fi. Aşa cum poezia şi umanitatea noastră nu vor dispărea din cauza tehnologiilor, nici cartea pe suportul de hârtie nu va urma profeţitul sfârşit!

Despre AFCN, fără patimă şi fără abjecţie

Înţeleg supărările şi frustrările celor care nu au câştigat licitaţia de proiecte culturale organizată de Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN). Eu însumi am trecut, în ultimii ani, prin stări de perplexitate după ce am văzut că proiectele depuse de mine au fost respinse de către experţi care astăzi strigă în gura mare că sunt nedreptăţiţi pentru că nu au primit nici-un leu pentru proiectele lor. De fiecare dată, însă, am urmat calea instituţională a contestaţiei şi a protestului civilizat, fără să demasc public conspiraţii văzute sau nevăzute împotriva mea şi a proiectelor pe care le-am depus la AFCN. O postare pe facebook a domnului Dragoş Neamu, preşedintele Reţelei Naţionale a Muzeelor din România, m-a şocat şi mi-a confirmat ieşirile sale din decorul logicii şi al bunului simţ. Dl. Neamu, care a câştigat, doar în acest an, un proiect la aria „Activităţi muzeale şi activităţi privind promovarea culturii scrise (inclusiv lecturile publice)”, a postat următoarea delicateţe stilistică: „ma f... in el de afcn”. Oare ce-l mâna pe el în luptă? Faptul că nu a mai câştigat câte trei sau patru proiecte la ariile de finanţare AFCN şi faptul că aura sa de mare manager cultural (de care face atâta tapaj!) a fost eclipsată. Obsesia anulării unor concursuri e mai veche la domnia sa, ultima sa cerere de acest gen fiind susţinută public după ce colegul său de birou şi bunul său prieten a pierdut concursul pentru funcţia de manager al Muzeului Naţional al Literaturii Române. Noroc că autorităţile şi lumea noastră culturală cunosc fineţurile domnului în cauză şi nu-l iau în seamă! Dar discuţia despre AFCN trebuie purtată, fără patimă şi fără abjecţie!

Ce probleme are de rezolvat noul preşedinte al Academiei Române?

În această lună, Academia Română îşi va alege, mai întâi, pe 8 aprilie 2014, preşedintele şi, mai apoi, pe 24 aprilie 2014, vicepreşedinţii şi secretarul general. Una dintre instituţiile de la noi care concurează, în sondaje, Biserica Ortodoxă Română la încredere, Academia Română, nu se vede în mass-media autohtonă, iar despre alegerile conducerii acestui „cel mai înalt for ştiinţific al României” nu găseşti elementare informaţii nici măcar pe pagina web a instituţiei din Calea Victoriei nr.125 . Faptul că abia am putut găsi o ştire pe web despre cei trei candidaţi la funcţia de preşedinte şi faptul că nu au fost făcute public programele candidaţilor ne arată imensul decalaj de cultură organizaţională pe care îl înregistrează în acest moment Academia Română. Până şi la mult hulita şi criticata Federaţie Română de Fotbal au fost prezentate programele de candidatură şi susţinerile publice ale candidaţilor!

Terapie pentru fantome, vampiri şi figuri abulice

E lună plină! Tocmai am venit de la lansarea unei cărţi foarte frumoase de poezie, “Cartea dragostei” de Bogdan O. Popescu, apărută la Humanitas, cea mai frumoasă carte de poezie din ultimii 10 ani, după cum a afirmat Mircea Cărtărescu la lansare. Luna e tot mai luminată şi îmi trimite, în loc de raze nocturne, câteva versuri din Florin Dumitrescu: “Luna pe bloc umedă ca-ntr-un acvariu / orele bea ca pe întâiul salariu”. Luna plină mă invită la introspecţie. Cu ochii deschişi, visez că sunt alături de cei cinci evrei rătăcitori din filmul lui Nae Caranfil, “Closer to the Mooon”, şi, fără să ne privim în ochi şi în aparatul de filmat, încercăm să ne răspundem dacă am fost fericiţi în ultimii 10, în ultimii 20 de ani. Cei cinci din filmul lui Caranfil, cu umor negru şi cu asumarea eşecului social în care au trăit şi pentru care au pus umărul, au ales să joace într-o farsă ce s-a terminat cu moartea prin împuşcare. Eu ce voi alege, după atâtea şi atâtea iluzii gonflate şi pierdute? Voi alege poezia ca terapie şi ca drum iniţiatic! “Numai sinceritatea uneşte” – citesc din “Cartea dragostei”. Fără o miză interioară profundă, îmi dau seama, viața ni se transformă tot mai mult într-o cursă a înarmării materiale și, prin efect, într-o cursă egotică.

Orice, dar cu puţin management!

Un prim pas spre o minimă normalitate în instituţiile publice de cultură de la noi a fost făcut: Comisia de Cultură a Camerei Deputaţilor a decis eliminarea limitării vârstei de pensionare a managerilor instituţiilor de cultură! Astfel, câţiva manageri culturali, dar şi mari artişti pe care îi stimez şi pe care îi admir, îi amintesc aici pe Ion Caramitru, George Mihăiţă sau Dorina Lazăr, pot să îşi continue opera artistică şi de construcţie culturală. Dincolo de elementul discriminator al limitării exercitării unei funcţii publice pe motiv de vârstă, cred că ar trebui să ne aplecăm mai mult asupra fetişizării conceptului de manager şi al celui de scriitor de programe. Influenţaţi de limbajul de bumbac european şi de birocraţia excesivă de la Bruxelles, am ajuns să retrăim formele fără fond din epoca lui Titu Maiorescu. Orice, dar cu puţin management, pare a fi mantra birocratică în care se ascund cele mai rele intenţii ale autorităţilor. Ne pândeşte, astfel, marele pericol de a pune peste tot manageri care au doar patalama de manager, dar care nu au prestigiu profesional şi autoritate culturală, manageri care nu au coordonat în viaţa lor proiecte ori programe culturale autentice şi organice.

nymphoROMANIAC!

Întâmplarea, fiica vitregă a destinului, cum ar fi spus Caragiale, a făcut să vizionez prima parte a filmului lui Lars von Trier, „Nymphomaniac”. Un film care foloseşte atâtea şabloane vizuale, atâtea autopastişări, dar care reuşeşte să declanşeze reacţii critice puternice, negative sau pozitive. Când să discutăm, pro sau contra, despre film, a apărut decizia Centrului Naţional al Cinematografiei (CNC) de a interzice opera cinematografică a lui Lars von Trier. Din zona estetică, discuţia a fugit spre libertatea de expresie şi limitele ei. Nu sunt un fan al acestui film, nici unul căruia să nu-i placă total, dar decizia CNC este şi neprofesionistă (nu se poate ca decidenţii, în cazul în care sunt profesionişti, să nu fi făcut diferenţa între actul artistic şi pornografie!), şi neconstituţională pentru că aplică cenzura unui proiect artistic care beneficiază de dreptul la exprimare şi expresie. Dacă aş fi distribuitorul acestui film, aş fi fericit să văd cum incompetenţa unei instituţii, CNC, a creat o promovare gratuită pentru „Nymphomaniac” II şi o nesperată discuţie despre limitele dintre artă şi pornografie. Într-o ţară normală la cap, preşedintele CNC şi cei din comisia cenzuratoare ar trebui să-şi dea imediat demisia. Chiar şi în acest caz, reverberaţiile mediatice internaţionale ale acestui act stupid de cenzură vor continua să mai pună o cărămidă la mitul României impredictibile!

Esenţialul este biodegradabil?

Cândva, lumea elitelor era croită altfel. Între două războaie sau între două cataclisme, oamenii sunt pregătiţi să dovedească tot ceea ce pot atunci când sunt puşi la încercare, când nu mai au nimic sau au totul de pierdut. În momentul acesta se conturează sau se disting valorile.

Frustrări (a)culturale

Un altfel de ghid al tânărului artist român, asta aș vrea să scriu. Nu ofer rețete miraculoase pentru cariere fulminante construite peste noapte. Nici nu există așa ceva. De cele mai multe ori nu se întâmplă nici după zeci de ani de muncă. Poate dacă ai măcar un dram de noroc, dar, mai ales, dacă îți poți păstra încrederea în tine și prospețimea interioară. Despre asta vreau, de fapt, să scriu acum. Despre ce se întâmplă cu tânărul artist român, fie el artist vizual, poet, prozator, muzician, actor sau mai știu eu ce, după ce creează. După ce își termină numărul în fața lumii, ajunge acasă, se închide între patru pereți și învață, din nou, să trăiască doar cu sine. Pe dinăuntru. Ce mai găsește acolo?

Portretul oportunistului din literatură

De foarte curând, am avut nenorocul de a învăţa pe de rost fariseismul afișat cu mândrie de un personaj din ce în ce mai prezent în lumea literară: posesorul de tupeu. Oportunistul născut între talentul veritabil, ascuns de frică, şi culegătorul de realizări. Pentru că îşi foloseşte toată emisfera nejustificată să aleagă calea concretă spre devenire. Este, de altfel, cea mai neplătită datorie din istorie. Ar trebui să existe o asceză a scrierii, găsirea celor mai bune mijloace pentru desăvârşirea ei, aspect care ar conduce la o regularitate în viaţă. O desprindere. Scriitorilor de astăzi le lipsesc retragerile spirituale sau momentul acela când sufletul se recunoaşte pe sine. Portretul scriitorului, tot mai des mărunt și oportunist, este sumbru, pătimaş, simţind mereu nevoia de a forţa intrarea. Dominat de orgolii mărunte, având un univers spiritual limitat, se consideră axxis mundi, gata oricând să-şi însuşească ceea ce nu îi aparţine, grăbit să facă nenumărate compromisuri, dar nu sacrificii. În realitate se lasă dominat de false aspiraţii. Zbaterile tuturor aspiranţilor la glorie sunt vizibile din interiorul lumii literare, ca un spectacol cenuşiu.

Cum se refuză un premiu literar

Tocmai mă pregăteam să scriu al doilea episod din serialul având ca temă excelenţa în cultură când realitatea imediată a luat-o înaintea textului. Scriitorul Dan Sociu a refuzat Premiul „Cartea de poezie a anului 2013” care urma să-i fie decernat miercuri, 15 ianuarie 2014 (Ziua Culturii Naţionale), pentru cel mai nou volum al său de poeme. În declaraţii făcute agenţiilor de presă şi în interviuri, Dan Sociu şi-a motivat, tranşant, refuzul afirmând că nu vrea să aibă de-a face cu acest ICR şi cu acest guvern. În cadrul „Galei tinerilor scriitori” găzduită, la data amintită, de Rotonda Muzeului Naţional al Literaturii Române din Bucureşti, premiul urma să-i fie înmânat de către vicepreşedintele Institutului Cultural Român, partea financiară a distincţiei fiind asigurată de această instituţie guvernamentală, ca şi la precedenta ediţie a evenimentului. Fireşte, gestul lui Dan Sociu este unul politic. Scriitorul a demonstrat, prin motivarea refuzului, că are tăria opiniilor sale, că este un om cu principii şi, la o adică, nu se ascunde după false obiecţii, ci merge drept la ţintă. Şi, mai ales, nu se erijează în profesor de morală, cu lecţiile şi exemplul (de urmat!) aferente. Chapeau!

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2025

De 16 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2025, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Premiile Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2025, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 70 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2025: 30 de cărți de poezie, 25 de cărți de proză, 5 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 10 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2026, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2024

De 15 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2024, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 80 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2024: 30 de cărți de poezie,  20 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și  20 de cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2025, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508