AcasăLa Țintă!

La Țintă!

Contra-argumentul Argumentului

Mai totdeauna juriile literare simt nevoia să dea explicații pentru alegerile lor, pornind de la presupunerea că cititorii le-ar pune întrebarea: „De ce a fost premiat cutare autor?” Din cauză că așa și așa, emite cît poate mai convingător juriul. La juriile competițiilor internaționale nevoia unui argument se justifică prin temerea că poate cititorii din cutare țară n-or fi știind cine e autorul. E nevoie de un argument și pentru premierea debutanților în concursurile literare naționale. Dar pentru autorii notorii, de valoare recunoscută și în lumea largă, Argumentele juriilor par menite ceremoniilor de premiere – un mijloc prin care juriul își dă singur importanță în raport cu autorul premiat. Sau, din nenorocire, e nevoie de un Argument atunci cînd un autor e premiat din motive care n-au legătură cu valoarea sa artistică, ci doar cu politica extraliterară a juriului. Atunci motivația juriului are aceeași funcție ca îndepărtarea muștelor de pe căciulă.

“Dacă înțelegi ceva din situația Ierusalimului de azi, înseamnă că ți s-a explicat prost.”

“Aici la Vatican, vă apreciem credința și libertatea”, i-a spus cardinalul Lorenzo Fazzini lui Éric-Emmanuel Schmitt, într-o convorbire telefonică total neașteptată pentru acesta din urmă. Cardinalul venea cu o propunere. Și anume îi oferea scriitorului prilejul de a vizita Țara Sfântă, cu speranța că după ce va vedea niște locuri și va avea niște întâlniri se va întoarce cu un caiet de călătorie, un jurnal. La început Schmitt este străbătut de îndoieli, îi este greu să scape de tirania romanelor sale care se cer scrise și care îi răpesc tot timpul, se întreabă la ce bun și de ce credința sa ar avea nevoie de corporalitate. O întrebare totuși nu îi dă pace: “Nu cumva, mai presus de mine, o instanță anume îmi pregătește o surpriză?” Așa că până la urmă va accepta. Și deși recunoaște că, de obicei, chiar și pentru o călătorie scurtă înghesuie în bagaj câteva cărți, de data aceasta va lua cu el doar Biblia.

Înapoi la adevărul uitat

În Zvonuri despre sfârșitul lumii*, recent apărutul său roman nonficțional, al cărui prim tiraj s-a epuizat, Stelian Tănase scrie despre perioada neagră din istoria României, cuprinsă între anii 1944, cînd trupele sovietice au ocupat țara, și 1953, cînd generalissimul Iosif Visarionovici Stalin a murit după o congestie cerebrală, în dacea sa de lîngă Moscova. Anii stalinizării României, în care s-a sfîrșit o lume, cea de pînă la invazia sovietică, și s-a instalat la putere regimul totalitar comunist, anii despre care s-a mințit intens în istoriografia României și în majoritatea romanelor despre „obsedantul deceniu”, formula lui Marin Preda, publicate la noi pînă în în 1989. Anii în care Academia Română a fost epurată după model sovietic și a devenit prin decret Academia Republicii Populare Române, anii în care Societatea Scriitorilor Români a fost substituită prin rapt, tot printr-un ucaz guvernamental, de Uniunea Scriitorilor Români. De la acel ucaz stalinist din 1949 se revendică azi U.S.R., condusă de N. Manolescu, încît probabil că despre cartea lui Stelian Tănase nu se scrie în publicațiile Uniunii și din pricină că Zvonuri despre sfârșitul lumii agită apele tulburi în care și-a găsit sfîrșitul democrația breslei scriitorilor din România.

În așteptarea miracolului

Aștept de vreo patru ani ieșirea în lume a lui Gabriel Florin Macsim*. Cîștigător al unui concurs de debut de la o editură importantă, pandemia i-a suprimat bucuria (fie-mi scuzată rima involuntară) și l-a supus unei lungi cazne. Cazna așteptării fără termen. Ce autor nu suferă dacă numără zilele și vede că nu-și vede cartea? Dar cei mai destoinici cititori l-au putut descoperi, pe rînd, în paginile revistei ”Iocan”, în antologia KIWI și în revista ”Timpul”. Așadar, bun debutul și bun venit, Macsim, cu „cs”, nu cu „x”! Volumul de proză (nu prea scurtă) „Vezi mîinile mele” (cu „î”, nu cu „â”) este unul unitar, cu o temă care domină toate povestirile: miracolul. Peste tot, supranaturalul își vîră coada sau limba despicată în realitatea palpabilă, răsturnîndu-i sensurile. Un invalid simte că îi crește, miraculos, membrul amputat, ca unui axolot. Nimic, nici un medic nu îi mai poate extrage credința într-un miracol. De fapt, sub credința asta se ascunde altceva, mult mai fragil, un paradis pierdut.

Brâncuși- emoția revederii și întoarcerea acasă

„Nu căutați formule obscure, nici mistere. Eu vă dau bucurie pură. Priviți-le până când veți vedea.” (Brâncuși) Timișoara parcă înflorise în ziua deschiderii expoziției “Brâncuși: surse românești și perspective universale”. Pe străzile din jurul Muzeului de Artă, emoția și entuziasmul se citeau în privirile celor care așteptau, deja cu ore inainte, ca ușile să se deschidă. Tot Bucureștiul cultural era acolo, jurnaliștii se întreceau să mai afle ceva, să prindă câteva cadre bune, artiști din toate domeniile așteptau și ei întâlnirea cu artistul absolut. La ora vernisajului ne-am strâns cu toții pe scările muzeului. Aveam senzația că dincolo de ușă ne așteaptă un fel de curte a miracolelor, eram nerăbdători ca niște copii. Din fericire discursurile formale nu au durat mult și a venit momentul cuvântului doamnei Doina Lemny. Erudiția sa, pasiunea și iubirea care i se citeau în glas, m-au făcut să mă gândesc o clipă că probabil de acolo, din cer, Brâncuși însuși și-a ales exegeții, ca să fie pe măsura lui. Am aflat pe surse că doamna Lemny a făcut niște presiuni extraordinare, niște demersuri extrem de complicate ca anumite lucrări să ajungă în țară. A dorit o expoziție dedicată românilor, a muncit pentru ea și nu a admis compromisuri.

Soarta de tot schimbătoare a unei reviste de cultură

Să-și fi trăit traiul și mîncat mălaiul ziarele și revistele care apar pe hîrtie, de la noi? Judecînd după tiraje, cele mai multe de-abia își mai trag sufletul. Ritualul cumpărării ziarului de dimineață, la prima oră, a dispărut, I-a luat locul lectura presei pe net. Deschizi laptopul și citești, acasă, în tramvai sau la slujbă, dacă nu lucrezi de acasă. Succesul edițiilor electronice ale ziarelor se măsoară în laikuri, iar insuccesele presei tipărite în retururi, încît ca să nu dea faliment chioșcarii s-au apucat să vîndă și jucării plus tot soiul de fleacuri, pe care și le cumpără omul în trecere. Tirajele de sute de mii de exemplare au devenit legende. Însă chiar și pe vremea cînd ziarele și revistele se vindeau bine, erau destule publicații cărora le mergea prost. Una dintre ele era revista Contemporanul care în anii optzeci ajunsese la un tiraj neglijabil după ce, într-o vreme, se bucurase de un succes fără egal. Directoratul revistei îi fusese încredințat în 1964 istoricului literar, universitarului și jurnalistului George Ivașcu, care fusese numit redactorul-șef al Contemporanului în 1955, după eliberarea sa din închisoare. Ivașcu făcuse gazetărie și în presa interbelică, știa cum se construiește o revistă și avea prestigiu. A scos Contemporanul din șabloanele sufocante ale presei de partid, atît cît se putea pe atunci, și a atras acolo scriitorii cei mai importanți ai vremii. Sub directoratul său tirajul revistei a trecut de 80.000 de exemplare.

PIF la 75 de ani, văzut de unul dintre desenatorii lui, graficianul român Mircea Arapu

Îndrăgitul cățeluş PIF, la 75 de ani, este la fel de tânăr ca întotdeauna. În 2020, revista al cărei protagonist este a reapărut la chioșcurile de ziare, la inițiativa unui politician francez, Frédéric Lefebvre , fost purtător de cuvânt al lui Sarkozy. Lefebvre este un “PIFofil” nostalgic, care mărturisea într-un interviu că, în copilăria sa, tatăl nu-l lăsa să-și cumpere revista pentru că era prea roșie, așa că s-a abonat pe ascuns și o primea la bunica. Indiferent de apartenența politică a publicației, PIF a creat adevărate pasiuni, mai ales în România comunistă, în care era sursă de încântare pentru copiii care trăiau într-o lume restrictivă, în care prea puține produse occidentale pătrundeau, dar și o bună motivație pentru ei de a învăța limba franceză. Dar la curtea regelui PIF, după cum titrau cu ceva timp în urmă colegii de la România Liberă, există și un român. Este vorba despre graficianul Mircea Arapu. A intrat în redacția PIF prima dată în 1981. A publicat în revista PIF Gadget benzi desenate cu celebrele personaje, Arthur le Fantôme, PIF et Hercule, Placid et Muzo sau Panic Circus.

Cărți la jumătate de preț

totdeauna nu contează la ce anume se face reducerea. Cuvîntul în sine are o forță de atracție uriașă. Drept care dacă un magazin anunță o reducere la prețul tigăilor, aproape instantaneu apare o coadă imensă la ușa prăvăliei, coadă alcătuită în mare parte din persoane care n-ar avea nevoie de o tigaie nouă, dar nu rezistă ofertei. La cărți însă situația se schimbă, uneori radical. Posibilul cumpărător inocent e suspicios în fața anunțului de reducere a prețului. Prima întrebare pe care și-o pune eventualul achizitor în inocența lui e ce se ascunde în spatele ofertei. Am văzut diverse reacții de pe fb după ce editura Polirom a anunțat că într-o anumită zi din septembrie reduce cu 50% prețul cărților din colecția biografii romanțate. Din cîte știu colecția asta are mare trecere la cititori; vînzări mari, tiraje epuizate la anumite titluri. Deci obiectul ofertei sînt cărți de succes, nu din categoria celor care îmbătrînesc în depozite. Însă amatorul de reduceri care nu e la curent cu trebușoarele astea pune pe tirizia îndoielilor sale vreo experiență nefericită cu tigăile luate la superofertă cu reducerea de o zi a prețului cărților din pomenita colecție.

Gigi Căciuleanu a fost din nou Nocturn pe scena Teatrului Național din București

La invitația Radio România Cultural, pe 11 septembrie 2023, la Teatrul Național din București, Gigi Căciuleanu a readus atmosfera Nocturnelor. A fost o călătorie emoționantă, de neuitat. În sală au fost artiști, prieteni care au văzut Nocturnele, dar și tineri pe care această evocare nu numai că nu i-a plictisit, ci chiar i-a fermecat. Căci nu poți rămâne indiferent la talentul de povestitor și la umorul fin al uriașului Gigi Căciuleanu, nici la splendoarea dansurilor lui cu Miriam Răducanu care au fost proiectate pe ecran, unele dintre ele fiind prezentate în premieră. Dansul, “ca un fel de carne sfâșiată din tine”, după cum îl simțea coregraful pe atunci, dansul acela a păstrat toată emoția, puterea, eliberarea și le-a transmis sălii și acum. La primul Nocturn, la propunerea lui Andrei Șerban, pe scenă a fost și actorul Virgil Ogășanu, care a spus monologul din Revizorul, de Gogol, cu un succes nebun. Monolog pe care nu l-a uitat și l-a reluat și la performance-ul din 2023. Același succes, căci marele actor și-a păstrat farmecul și forța interpretativă, iar textul, actualitatea. Vai, câte personaje din lumea noastră nu am văzut, din nou, în el!

Filme fără niciun buget, la umbra copacilor

Când bunul Vlad Drăgoi mi-a scris acum vreo două săptămâni să mă întrebe dacă vin la un ceai la Londo mai pe seară, în primă fază am răspuns că nu cred că ajung, aveam în plan să merg la sală după job și cărasem echipamentul după mine; respect sala, a răspuns, plin de înțelegere, Vlad. Până la urmă tot ne-am întâlnit. Am întrebat cu ce ocazie prin București și mi-a arătat pe facebook lansarea antologiei La umbra copacilor de Abbas Kiarostami*, apărută recent la OMG. Și cine a tradus-o? am continuat eu cu întrebările. Eu am tradus-o – a zis Vlad. Nu mă uitasem prea atent la coperta micuță de pe ecranul telefonului, dovadă că abia mai târziu în seara aia, când altcineva a întrebat e despre filmele lui? am făcut legătura cu binecunoscutul regizor. Așa am descoperit despre Kiarostami, cu siguranță mai cunoscut pentru filmele sale (între cele mai apreciate Unde este casa prietenului meu?, Viața merge înainte, Printre măslini, Vântul ne va purta sau Gustul cireșelor) că a scris și poezie.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2025

De 16 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2025, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Premiile Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2025, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 70 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2025: 30 de cărți de poezie, 25 de cărți de proză, 5 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 10 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2026, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2024

De 15 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2024, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 80 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2024: 30 de cărți de poezie,  20 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și  20 de cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2025, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508