spot_img
AcasăLa Țintă!

La Țintă!

La Țintă!

Disperări austere

Agenția de cArte -
Anunțat de un grupaj consistent apărut în „Vatra” înainte de pandemie, cel mai recent volum al Letiției Ilea, un singur poem (Limes, 2022), a apărut de-abia de câteva luni, confirmând, dacă mai era nevoie, la douăzeci și cinci de ani de la debutul cu eufemisme, prezența statornică a unei autoare mai degrabă neglijate de critică. Și e păcat că-i așa: poetă care nu a scăzut nivelul, ba dimpotrivă – o văd într-o continuă, deși nespectaculoasă, evoluție –, traducătoare experimentată din franceză (limbă în care i-au apărut cinci cărți, cea mai recentă în 2021) și cadru universitar, Letiția Ilea nu ține să-și revendice zgomotos o poziție pe scena literară, deși ar fi mai îndreptățită decât alții să o facă.
La Țintă!

Sinceritatea ca răzbunare

Agenția de cArte -
Mihai Radu e un prozator alert, iute, tăios, cinic și lipsit de speranță, cum e și personajul lui. Într-un fel, educația lui profesională (filosofia, jurnalismul și scenaristica) îl ajută să pună frînă sentimentalismului iscat de scena care deschide romanul. Un azil, anume „Conacul speranței”, își încheie existența comercial-binefăcătoare, iar bătrînii trebuie repartizați de urgență familiilor aparținătoare. Cum spun și în titlul de mai sus, personajul împrumută viziunea deconstructivă despre lume a scriitorului. Fraza lui Mihai Radu e doldora de cuvinte și expresii „frumoase” provenite din zonele suburbane secrete ale fiecăruia dintre noi. Nimic din lumea înconjurătoare, mai ales asta, a noastră, românească, nu scapă vivisecției. Dezvoltarea durabilă, ecologia pe bani grei, grija în stil occidental pentru oameni, comerțul cu amănuntul, sentimentele, relațiile, visele, viața, pînă la urmă și cîte și mai cîte sînt luate la refec, descompuse în părțile componente și, așa cum se întîmplă de fiecare dată cînd desfaci un mecanism, la remontare rămîn piese în plus sau care nu se mai potrivesc niciodată. Gîndurile personajului, replicile lui sînt, toate, expresia unei exasperări ultime, a unui om care nu-și mai găsește sensul existenței, în afara supraviețuirii. Singurul lucru care îi rămîne e sarcasmul.
La Țintă!

Câștigătoare a premiului Young European Artist Trieste Contemporanea 2021, Luciana Tămaș prezintă „Ninna Nanna” la Studio Tommaseo din Trieste

Agenția de cArte -
Vineri, 9 decembrie 2021, Studio Tommaseo (via del Monte 2/1, 34121) din Trieste (Italia) găzduiește vernisajul „Ninna Nanna”, expoziția personală a Lucianei Tămaș, câștigătoarea premiului Young European Artist Trieste Contemporanea 2021. Expoziția, curatoriată de Daniele Capra, reunește o serie de lucrări recente – în esență de natură sculpturală – ale artistei române. Acestea investighează granița subtilă dintre obiectele domestice cu care interacționăm în mod uzual și dispozitivele de competiție / război făurite pentru a ne confrunta în timpul diferitelor conflicte. Titlul expoziției face aluzie, într-o manieră parodică, la aspectele ce țin de blândețea și confortul domestic și de spațiile intime, doar aparent necontaminate de ostilitate. Expoziția este însoțită de un catalog, care va fi prezentat la o dată ulterioară. Acesta va cuprinde imagini ale lucrărilor expuse, precum și texte semnate de curator. Expoziția este deschisă publicului până vineri, 17 februarie 2023 Lucrările Lucianei Tămaș din cadrul expoziției sunt realizate din materiale reciclate și asamblate în manieră bricoleur; ele scot în evidență, într-un mod ironic, latura ofensivă ce se ascunde în obiectele cu care interacționăm în viața domestică. Tuburi de silicon, cârlige pentru haine, cărucioare de bagaje, resturi din lemn sau undițe de pescuit sunt combinate între ele și, private fiind de funcția lor inițială, devin instrumente de război inoperante (și totodată jucăușe). Rezultă rachete, mitraliere și false drone, realizate din lemn și din resturi de materiale. Acestea sunt metafore ale unui progres surd, pliat pe nevoile războiului și incapabil să realizeze o tehnologie cu adevărat umanistă.
La Țintă!

Cele unsprezece lovituri (de șurubelniță)

Agenția de cArte -
În urmă cu o lună, Mircea Pricăjan, redactorul șef al revistei Familia, scria cam așa: Primesc telefoane de la autori care vor să ne trimită cărțile lor la redacție. Îi întreb invariabil de ce fac asta, nu se găsește cartea în librărie? Și invariabil răspunsul e „nu”. Întregul tiraj e acasă la el/ea. Și-atunci întreb, pentru că n-am suflet: „Și noi de ce am scrie despre cărți care, de fapt, nu există?” Răspunsul lor subînțeles, prost articulat, v-ați prins care e. Pentru că e o carte genială. Regimul cărților cu autofinanțare și autopublicare e unul ingrat. A apărut, de-a lungul anilor, o mică industrie editorială profitabilă, bazată pe convingerea victimelor-grafomani că sînt genii neînțelese. Cum spune Pricăjan, după ce autorul a comis un word, contactează o tiparniță, plătește, iar textul intră așa cum e redactat (prost), de regulă, făcută tot în Word, se tipărește și revine, firesc, în brațele nefericitului. De vîndut, nu le vinde, de împărțit, rude și prieteni nu-s destui etc. De aceea, și eu, ca și dl Pricăjan, nu citesc cărți care nu vin de la edituri cît de cît serioase, edituri care au bunul obicei de a citi și corecta manuscrisele, dîndu-le o formă de carte acceptabilă. Și cu asta, basta.
La Țintă!

Lunga viață a romanelor populare cu mistere de tot felul

Agenția de cArte -
Romanele franțuzești de aventuri din secolul 19, „romane populare”, cum li s-a zis mai tîrziu, uneori cu justificate intenții depreciative, s-au bucurat la noi de o consistentă trecere în epocă și mai tîrziu. De fapt, pînă în ziua de azi, cînd în locul edițiilor tipărite pe hîrtie ieftină de ziar, romanul popular se răsfață între coperte cartonate în librării și în chioșcurile de ziare. În secolul 19, Misterele Parisului și romanele istorice ale lui Dumas-tatăl erau în vogă și printre cititori, dar și printre prozatorii autohtoni, care au localizat rapid aceste formule de succes. Pe urmele lui Eugène Sue, apar la noi în anii 60 și 70 ai secolului 19 Misterele Bucurescilor de George Baronzi, Mistere din Bucureşti de Ioan M. Bujoreanu și demult uitatul op, Misterele Ploescilor, al magistratului Demetru Gr. Georgian, Misterele românilor de Grigore H. Grandea, la care se adaugă Misterele căsătoriei de Constantin D. Aricescu și începutul de roman al lui Mihail Kogălniceanu, Tainele Inimii. În secolul 20, Sadoveanu își încearcă și el norocul cu romanul istoric de aventuri. De fapt, debutează ca romancier cu Șoimii pe care-l va relua la bătrînețe în Nicoară Potcoavă. Vor urma Neamul Șoimăreștilor, Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă și trilogia Frații Jderi, toate după modelul Dumas-tatăl, chiar dacă, și stilistic, și la construcție, formula romanului de aventuri nu i se potrivea lui Sadoveanu.
La Țintă!

Blues-uri, nu vorbe!

Agenția de cArte -
Scriind la începutul lui 2015 despre poeții care debutaseră în volum în anul precedent, făceam observația că, în lipsa unor criterii și indicatori mai concludenți, editura unde îți publici prima carte rămâne – în contextul atomizării extreme a „peisajului” sau scenei poetice contemporane – un reper rezonabil ce te poate ghida în torentul de apariții ale unui an. Lucrurile nu s-au schimbat defel în timpul scurs de atunci și, printr-o curioasă întâmplare, trei dintre poeții care au publicat un prim volum cu receptare favorabilă și cu potențial de evoluție în 2014 au ieșit de abia în 2022 cu o a doua carte, girată de câte una dintre editurile care țineau capul de afiș și în deceniul trecut – Merlich Saia (cutia toracică) la Tracus Arte, Cătălina Matei (Iubirea pentru morți e cea mai mare) la CDPL și Ligia Pârvulescu (Intracranian) la Casa de Editură Max Blecher. În 2021 reveniseră, confirmând nezgomotos câte un prim pas mai puțin hotărât făcut tot acum opt ani, Emanuela Ignățoiu-Sora (Clinamen) la CDPL și Ioana Iuna Șerban (Un viitor care se potrivește trecutului) la Vellant.
La Țintă!

Ce rămâne după Centenarul Încoronării?

Agenția de cArte -
Pentru că se apropie 1 Decembrie și pentru că vor fi din abundență în spațiul public declarații patriotarde, de multe ori fără substanță, se va afirma pompos iubirea de țară sau se va deplânge așa-zisa ei decădere, mă opresc puțin cu gândul la momentul meu de iubire de țară de anul acesta. Era 15 octombrie 2022. Se împlineau 100 de ani de la Încoronarea Regelui Ferdinand și a Reginei Maria. Am avut privilegiul să fiu producătorul unei emisiuni dedicată acestui eveniment la Radio România Cultural, la care au participat istoricii: Georgeta Filitti, Răzvan Theodorescu, Ioan Opriș, Alexandru Hârtopan. Aceștia au contribuit la volumul: “Centenarul Încoronării. Alba Iulia. 1922” *, al cărui coordonator și coautor este istoricul Narcis Dorin Ion, directorul Muzeului Național Peleș. Cartea-album, apărută la Editura Magic Print, a fost lansată cu acest prilej.
La Țintă!

Drumul spre centru

Agenția de cArte -
Drumul spre centru este călătoria pe care o face fiecare om sau ar trebui să o facă cel puțin o dată în viață. Pentru a înțelege forța acestuia, trebuie să ajungi în carne și oase, dar mai ales în spirit acolo. Dincolo de trimiterea la titlul cărții lui Mircea Eliade, este vorba aici despre un centru aflat pe un deal în Odorheiul Secuiesc, cu porțile larg deschise, cu zece surori în grija cărora se află, astăzi, 170 de copii. Alte sute au trecut pe aici, care au acum, la rândul lor, copii, care vin să viziteze și chiar să locuiască în acest centru unic în lume, datorită poveștii sale răvășitoare. Sora Maria Ionela, în închisoare fiind, în perioada comunismului, a făcut o promisiune că se va ocupa de copiii nevoiași. Iar destinul său, din gând, a devenit faptă. Fundaţia elveţiană „Basel Hilft” a demarat construcția, la Odorheiu Secuiesc, a unui „acasă” cu 200 de camere. Un oraș în sine, o construcție de vieți, de identități, unde locuiesc copii de la 3 la 18 ani, unde nimic din cele necesare trupului și sufletului nu lipsește. Capela pentru rugăciune, biblioteca, muzeul, sala de pictură și ceramică, cabinetul medical, dar și cabinetul stomatologic, săli de clasă, săli de sport, spații de studiu și meditație. Poate că nimeni nu știe mai bine câtă nevoie de dragoste are un orfan sau un copil care provine din familii destrămate, dar și câtă iubire are de dăruit. Și orfan este și copilul căruia unul sau ambii părinți au murit, dar și copilul părăsit, abandonat. În acest centru, toți cei care ajung aici sunt o familie, iar toți cei care pleacă sunt unul, nu mai sunt singuri, sunt conectați pentru întreaga viață la spiritul acestui loc, iar Sora Emilia este călăuza ideală, este mama tuturor acestor copii.
La Țintă!

Imaginația și predicțiile unui curator

Agenția de cArte -
Deseori termenul de curator pe care îl propun galeriile și muzeele românești e unul legat de o motivare conceptuală ori de un altfel de a promova opera și artistul. Sunt puține spre rare proiectele vizuale în care curatorul să aibă propria sa formulă de (re)construcție ori de (re)vizitare a unui spațiu. Pentru mine a fi curator înseamnă mai mult decât a scrie un text curatorial. Eu aștept să mi se ofere propuneri de (re)contextualizare a spațiului de prezentare a operei vizuale într-o relație organică și autentică. Un astfel de curator al spațiului dat este Mihai Zgondoiu în proiectul său ”Predicțiile Pământului. Despre gândirea și practica ecologică”, prezentat, între 2-25 noiembrie 2022, în saloanele aristocratice ale Institutului Cultural Român de la Londra. Cu atât mai mult cu cât Zgondy trebuia să rezolve mai multe provocări. Prima, cea legată de spațiul dat, Salonul Enescu, o sală de concerte de muzică clasică, cu un portret al lui Enescu realizat de Ion Irimescu ori cu o lucrare semnată de Iosif Iser, flancate de o tapiserie de Jan Cordijs și Hans Foppens după Jacques Jordaens, din anul 1660. A doua provocare a ținut de faptul că din proiectul inițial de la Muzeul Cotroceni a trebuit să facă o selecție de doar 15 artiști. Dar provocările sunt făcute pentru a stârni imaginația și predicțiile unui curator.
La Țintă!

Un voiaj imaginar de cinci stele

Agenția de cArte -
După o istorie de-a dreptul palpitantă despre călătoriile românilor cu trenul, Radu Mârza s-a oprit la Karlsbad*. Fiindcă pe la 1900 străbunicii noștri acolo se duceau la băi. Micul oraș balnear renumit pentru apele sale tămăduitoare devenise o țintă pentru românii suferinzi, dar și pentru cei ce voiau să se distreze, iar între războaiele mondiale, Karlsbadul ajunsese capitala de vară a întregii Europe, încît era musai să dai o raită acolo, măcar cît să trimiți o carte poștală prietenilor, ca să arăți că financiar o duci bine. Medicii români care își deschiseseră cabinete la Karlsbad își făceau reclamă prin ziarele de la noi, iar în extrasezon își anunțau onor pacienții că acordă consultații în cabinetele lor de la București. Politicienii autohtoni de toate culorile își luau după ei și gazetarii de casă care dădeau știri în țară despre vacanța la băi a aleșilor patriei și despre întîlnirile lor, departe – chipurile! – de indiscrețiile presei. La Karlsbad mergeau să concerteze și divele vremii și tot acolo se întîlneau pe teren neutru cucuzeii marilor puteri, ca să pună lumea la cale.
1...456...41Pagina 5 din 41

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508

Prima agenție de știri și comentarii on-line dedicată industiei editoriale din România, evenimentelor de carte și scriitorilor români. Agenţia de Carte îşi doreşte să creeze o puternică şi activă comunitate de autori de cărţi care să îşi promoveze evenimentele lor editoriale.

© 2023 Agentia de cArte - All Rights Reserved / made with by Web Design Agency & MWP