AcasăLa Țintă!

La Țintă!

„Nici poezia, nici psihanaliza nu au datoria de a legăna individul, ci de a-l zgudui”

Tudor Voicu: Scrii despre cinema, iar filonul vizual e evident și în poezie. Ce tip de „cadru” sau „secvență” consideri că definește cel mai bine viziunea ta poetică? Noemina Câmpean: Îți răspund, ilustrativ, tot cu un poem din volum: „noemina nu e femeia lui noe. noemina nu e nici măcar sora lui/ ea scrie o poezie despre un sacrificiu temperat între prima şi ultima respiraţie/ libertatea conducând poporul/ citit în literă inversă de la cel mai proaspăt strat al culorii până la compoziţia/ pânzei de bumbac şi derapajul de a nu fi luat niciun alt om pe barcă/ în afară de rude/ noemina şi/ sau noe, un nume din şapte/ trei litere care nu ajunge/ la timp şi pare că vrea să trişeze să sechestreze/ într-un peisaj ceţos şi deghizat de februarie la o distanţă/ de câteva mii de ani/ o arcă prin veneţia înaintând prin urechile apostolului marcu/ inadecvarea personală la găurile ivite din senin/ ca nişte baloane de săpun pe parbrizul maşinii/ combinate cu fecalele bicolore ale porumbeilor din piaţa san marco/ să îndepărtăm hârtiile de pe ferestre să vedem mai clar/ cum întindem unii către alţii mâinile de îmbrăţişare”. În aproximativ 15 versuri, într-un vârtej interpretativ, precum o cameră de filmat dintr-o realizare contemporană, care trece aparent fără legătură de la o scenă la alta, evoc următoarele: întrebarea care îmi este adresată adesea de unde acest nume și oare nu cumva este el feminizarea personajului biblic Noe? Neg și adaug că aș scrie o poezie despre ceea ce a simțit și trăit Noe între prima și ultima respirație a vieții sale sau între prima și ultima respirație a asumării responsabilității de a salva umanitatea. Fac un salt în timp înspre tabloul lui Delacroix din 1830, Libertatea conducând poporul, fascinată fiind de figura feminină pe jumătate dezgolită care conduce Revoluția din Iulie, a doua revoluție după cea din 1789, revin imediat la contextul biblic al potopului și îmi imaginez reproșurile primite de Noe de ceilalți oameni pe care nu i-a salvat (mai corect, i s-a interzis prin legea divină să îi salveze). Mă poziționez apoi în Veneția, Serenissima, aflată până nu demult sub amenințarea înghițirii de către ape, cu ocazia carnavalului din februarie, în piața San Marco, cu câteva clipe înainte de producerea catastrofei când nicio barcă nu va mai avea pe unde să înainteze și mă gândesc la numele de familie al străbunicilor mei, Marcu, în vecinătatea apostolului Marcu, ce are ca simbol leul. Iar după ce repet, sub o altă formă de fiecare dată, că suntem ființe găurite de traume (Lacan inventează neologismul „troumatisme” pornind de la alăturarea dintre „traumatisme” și „trou”, gaură), închei cu un cadru cinematografic empatic: actul îmbrățișării.

„Leapșa de Carte” în județele Mureș și Harghita

Între 6-15 octombrie 2025, în 3 localități cu acces limitat la cultură din județele Mureș și Harghita (Băița, Lunca, Odorheiu Secuiesc), se desfășoară proiectul de promovare a culturii scrise „Leapșa de Carte”, organizat de APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România), în parteneriat cu Așezământul Casa Sf. Iosif – aşezământ de ocrotire şi îngrijire a copiilor defavorizaţi, situat în Odorheiu Secuiesc, județul Harghita, Școala Gimnazială Lunca (Lunca, Băița), județul Mureș, clubul „Jámbor tehén” din Odorheiu Secuiesc și editura Tracus Arte (București). Co-finanțatorul proiectului este AFCN (Administrația Fondului Cultural Național). „Leapșa de Carte” propune 15 ateliere de lectură și scriere creativă (online și offline) coordonate de Dan Mircea Cipariu și Ioan Cristescu; 2 spectacole-lecturi publice susținute de 4 scriitori: Ioana Crăciunescu, Gabriela Toma, Teodor Dună, Ion Mureșan, unde sunt invitați absolvenții cursurilor de scriere și lectură creativă, muzicienii Cătălina Beta, Albert Tajti și maestrul George Mihăiță; 6 ateliere de caligrafie coordonate de maestrul Mircia Dumitrescu; 3 ateliere de traducere română-maghiară, maghiară-română coordonate de George Volceanov; jurizarea și premierea celor mai bune recenzii de carte scrise de adolescenți și a celor mai bune texte literare scrise în cadrul proiectului. Textele scrise de către adolescenți vor fi publicate pe paginile web www.apler.ro , www.agentiadecarte.ro, www.noapteadepoezie.ro , www.atelieruldepovești.ro și www.mnlr.ro. Vineri, 10 octombrie 2025, la ora 18.00, în localul „Jámbor tehén” din Odorheiu Secuiesc, va fi lansat volumul de versuri „Meserii în marș funebru” de Dósa Zoltán (traducere de Ingrid Tomonicska), apărut în anul 2024 la Editura Tracus Arte din București. La lansare, alături de autor și traducătoare, vor participa prof. univ. dr. Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române din București, poetul Dan Mircea Cipariu, directorul publicației Agenția de Carte, și prof. univ. dr. George Volceanov, traducător literar, prefațatorul volumului. Prezentarea va fi urmată de un concert de jazz al duo-lui Cătălina Beța (voce) & Tajti Albert (pian). Sâmbătă, 11 octombrie 2025, la ora 17, tot în localul „Jámbor tehén”, va avea loc lansarea volumului de poezie „Ținându-se de câte-o creangă” de Sántha Attila (Editura Tracus Arte, 2024) și a volumului de nuvele Curent alternativ de Szöllősi Mátyás (Editura Tracus Arte, 2025). Alături de autori, la lansare vor participa prof. univ. dr. Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române, poetul Dan Mircea Cipariu, directorul publicației Agenția de Carte, și George Volceanov, traducătorul celor două volume. AgentiadeCarte.ro este partenerul media al proiectului „ Leapșa de Carte”.

Florin Iaru, Dan Mircea Cipariu și Ioan Matiuț, la Renshi 2025 Arad

Miercuri, 24 septembrie 2025, debutează la Arad a doua ediție a proiectului „Renshi”, produs și prezentat de Hub-ul Cultural Marta. Ateliere de poezie colaborativă de tip renshi, inspirate de un concept japonez de scriere creativă, coordonate de Florin Iaru, Dan Mircea Cipariu și Ioan Matiuț, vor fi exersate în trei licee de prestigiu din Arad. Proiectul se desfășoară în perioada 24-26 septembrie 2025, la Colegiul Național „Elena Ghiba Birta”, Colegiul Național „Dimitrie Țichindeal” și Colegiul de Arte „Sabin Drăgoi”. Organizatorii au adaptat conceptul „renshi”, un stil de poezie japonez ce presupune o colaborare strânsă între mai mulți poeți pentru a crea o lucrare colectivă. Numele se traduce prin „cântec legat” sau „interconectat”, sugerând legătura intrinsecă dintre versurile create de autori diferiți. Această abordare inovatoare promovează cooperarea, interacțiunea dintre stiluri și o abordare comună a unei teme, transformând actul individual al creației într-unul colectiv și unitar. Textele creative ale atelierelor vor fi reunite într-un volum tipărit. “Proiectul Renshi este mai mult decât o simplă inițiativă culturală; este un experiment care le arată tinerilor că arta este un proces viu, interactiv și că frumusețea poate apărea din dialog și cooperare. Prin acest proiect, Hub-ul Cultural Marta își propune să inspire și să educe viitoarele generații, demonstrând că poezia poate crea o punte de legătură între oameni și idei.”, a declarat scriitorul și jurnalistul Ovidiu Balint, Manager Hub Cultural Marta. AgentiadeCarte.ro este partenerul media al proiectului.

Înscrieri pentru „Campionatul de Creativitate”!

Miercuri, 24 septembrie 2025, încep înscrierile pentru „Campionatul de Creativitate”, primul concurs literar de tip renshi pentru adolescenții din România cu premii de 15000 lei! Dacă ești licean/ă din București și poți face o echipă literară cu un coleg/ă de generație (nu trebuie să fiți neapărat în același liceu!), trimite 3 poeme scrise de tine și colegul/a ta pe adresa de email office@agentiadecarte.ro până cel mai târziu marți, 30 septembrie 2025. Însoțește poemele trimise cu o scurtă prezentare a voastră și datele de contact. Finala va avea loc miercuri, 12 noiembrie 2025, ora 18.00, la Teatrelli/CREART, iar Gala Laureaților joi, 13 noiembrie 2025, ora 18.00, la Teatrelli/CREART. Gala va fi transmisă de Radio România Cultural duminică, 16 noiembrie 2025, de la ora 17.00 (producător Anamaria Spătaru). Liceenii selectați vor urma 10 ateliere de scriere și lectură creativă (online și offline) coordonate de Florin Iaru și Dan Mircea Cipariu, în urma cărora vor fi alese 5 echipe creative de liceeni. Fiecare echipă va avea un coordonator/ căpitan nejucător, tras la sorți dintre cei 5 poeți invitați în proiect: Ioana Crăciunescu, Gabriela Toma, Dan Mircea Cipariu, Florin Iaru, Cosmin Perța. Un juriu format din Ioana Nicolaie, Dan Pleșa și Bogdan O. Popescu va acorda premii în valoare totală de 15000 lei. Finala și Gala Laureaților vor fi rezonate în ritm de blues de trupa trupei Mike Godoroja & Blue Spirit. Poemele și prezentările celor 5 echipe finaliste vor fi publicate pe www.campionatuldecreativitate.ro . Textele premiate vor fi publicate pe www.agentiadecarte.ro , www.noapteadepoezie.ro și www.atelieruldepovești.ro. „Campionatul de Creativitate” este organizat de asociația Euro Culturart în parteneriat cu CREART – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București și este co-finanțat de AFCN – Administrația Fondului Cultural Național. Co-producător: Radio România Cultural.

Laborator de idei și versuri, la Dâmbovița Delivery – Opera Română

Sâmbătă, 20 septembrie 2025, și duminică, 21 septembrie 2025, în zona Operei Române din București, Dâmbovița devine scenă, laborator și spațiu de întâlnire între artă, comunitate și știință. Două zile de dezbateri, plimbări pe apă, tururi ghidate, ateliere pentru toate vârstele, muzică, instalații și expoziții — toate legate de un singur fir: râul care conectează orașul. Timp de două zile, râul și malurile lui devin un spațiu al ideilor și al apropierii dintre oameni și natură prin: Poeta Miruna Vlada, cu rădăcini în Cotroceni, coordonează un atelier experimental pentru liceeni curioși să scrie despre râu. Zece tineri vor scrie în cadrul unui atelier dedicat poeme despre Dâmbovița, natură, memorie și comunitate. Textele lor se vor auzi live, în performance-uri pe malul apei, alături de lecturile unor importanți poeți contemporani: Angelica Stan, Cristina Ispas, Dan Mircea Cipariu și Ștefan Manasia – duminică, 21 septembrie 2025, de la ora 12 – pe derbarcaderul de la Operă. Dincolo de exercițiu, experiment, atelier și lectură, Dâmbovița Delivery e un mod de a redescoperi râul ca pe un liant al orașului și un fir nevăzut care unește comunitatea. Vino să asculți, să participi și să lași apele să curgă cu poezie, la Dâmbovița Delivery - Opera Română, pe 20 și 21 septembrie 2025.

Lansare-eveniment: albumul “Constantin Popovici. Istoria capodoperelor dispărute”

Luni, 15 septembrie 2025, de la ora 17:30, la librăria “Mihai Eminescu” din București (Bdul Regina Elisabeta nr. 16), editura Notarom lansează albumul “Constantin Popovici. Istoria capodoperelor dispărute”, editori: Augustina Popovici și Erland Secrieru, coordonator științific: Elena Oariu. Pentru prima dată în istoria artei românești, o carte care este dedicată unui mare artist contemporan aduce în fața cititorilor nu doar opera sa, ci și destinul tragic al unor capodopere dispărute. "Cred că sunt ultimul martor care a văzut și fotografiat călcâiele tăiate și descărnate ale Monumentului Independenței lui Constantin Popovici de la Oradea. Șase fotografii, recuperate ca prin minune dintr-un hard vechi și rătăcit, indică data: 08.06.2006. Le revăd după 17 ani și imaginea celor patru picioare retezate stând pe năsălia de buruieni dintr-o cazarmă militară mă frisonează. Din grupul statuar de trei bihoreni transfigurați în bronz de Constantin Popovici a mai rămas, în 2006, doar patru picioare într-un câmp de boscheți, mucigaiuri și noroi. Dar și aceste patru picioare au dispărut ori s-au topit în gaura neagră a unui asasinat cultural." Dan Mircea Cipariu

Bibliotecile trebuie tratate ca infrastructură critică de interes public!

Comisia Națională a Bibliotecilor face un apel urgent și ferm la acțiune către factorii decidenți: „bibliotecile trebuie tratate ca infrastructură critică de interes public. Este esențială elaborarea unei strategii naționale de redresare, cu alocări bugetare consistente, măsuri de reformare a cadrului legislativ, investiții în digitalizare și politici eficiente de resurse umane. În actualul context global, marcat de dezinformare, propagandă digitală și război cognitiv hibrid, bibliotecile nu mai pot fi privite doar ca spații culturale, ci trebuie recunoscute ca infrastructuri strategice de apărare informațională. Prin promovarea gândirii critice, alfabetizării media și accesului echitabil la surse verificate, bibliotecile pot deveni un pilon esențial în protejarea societății împotriva manipulării și în consolidarea rezilienței democratice.”. Comisia Națională a Bibliotecilor publică în acest context „Raportul privind starea bibliotecilor din România 2020-2023”, cu informații relevante despre starea critică a sistemului național de biblioteci din România: conform datelor oficiale, numărul total al bibliotecilor a scăzut de la 8.829 în anul 2020 la 8.263 în 2023, ceea ce reprezintă o pierdere de 566 de biblioteci în doar patru ani; închiderea bibliotecilor implică pierderi ireversibile în patrimoniul documentar și în memoria culturală locală; România rămâne printre puținele state europene care nu asigură, prin intermediul bibliotecilor publice, acces la publicații digitale de actualitate; La finalul anului 2023, peste 52% din angajații din biblioteci aveau între 50 și 64 de ani, iar doar 0,7% aveau sub 25 de ani. Această îmbătrânire accelerată a personalului, coroborată cu o recrutare minimă de tineri specializați, prefigurează o criză de succesiune și un potențial colaps al competențelor instituționale în următorii ani. (Dan Mircea Cipariu)

Zadarnica gîlceavă a înțeleptului cu lumea

Recentul volum al Alinei Cobzac, intitulat, e drept, nu prea apetisant, „Condiții noi”* și apărut la editura Vellant, vine în continuarea noului val de proză, întregind un tablou tot mai complex al realității românești. O astfel de introducere – îmi spun în timp ce o redactez – ar fi bună pentru un volum mediu, scris binișor, nici prea-prea, nici foarte-foarte, în cel mai rău caz, onorabil. Doar că i-ar face o mare nedreptate autoarei. Cartea Alinei Cobzac e, cu fiecare povestire care o compune, o surpriză, o mirare și un triumf al inteligenței. Fiecare bucată are un tîlc ascuns, însă deloc moralizator. Cartea intră lesne în peisajul prozastic de care vorbesc, îi recunoaștem din prima toposurile, întrebările, materialitatea și mentalitatea locale. Da, frate, e România noastră. Televiziuni de succes, emigranți năpădiți de amintiri, sate pierdute, cămine studențești, cetățeni onorabili, familii destrămate, cămine de bătrîni, o civilizație zumzăitoare, dar haotică. Scena, cum s-ar spune, e familiară.

Raskolnikov dă o raită la Soci, să ispășească

Citesc scenarii de film cu acea curiozitate care mă face să intru în bucătăria restaurantelor. Cu piesele de teatru am o relație specială. La lectură îmi imaginez un spectacol al meu în care aleg actorii pentru fiecare rol și, pornind de la indicațiile autorului, îmi închipui decorurile. Cu filmele lui Radu Jude am o relație aparte. Le-am văzut și apoi am vorbit cu autorul lor despre ele, încît acum citind cuvîntul său înainte la Kontinental ‵25* am avut sentimentul că Radu Jude îmi povestește din nou, mai în amănunt, ce crede el despre scenarii în general și despre scenariul acestui film, în speță. „Nu doar că nu mă consider un bun scenarist, dar față de însăși noțiunea de scenariu de film (și mai ales de ce a devenit el în „industrie”) am o ostilitate profundă.” spune Radu Jude în textul cu care se deschide cartea, drastic intitulat Împotriva scenariului. După ce amintește că primele filme n-aveau scenariu, Radu Jude, care e de părere că scenariul e o formă de control asupra filmului, îl citează totuși pe Hitchcock care zice: „To make a great film you need three things: the script, the script and the script.”. Apoi însă Jude precizează „Ei bine, un nu vreau să fac a great film (...) În primul rînd vreau să fac un film. Cum o fi el, great sau mediocru sau imbecil. Pentru că ceea ce îmi doresc în mod adînc e ca acel film să încerce să încerce să descrie ceva anume (un om, o situație, o poveste, un loc, un moment etc.) cu ajutorul instrumentelor cinemaului (...). Asta e tot..”

„Speră”, testamentul literar lăsat de Papa Francisc omenirii

Pe 11 octombrie 1927, vasul Principessa Mafalda pleca din portul Genova spre Buenos Aires. Din fericire, familia Bergoglio – bunicii regretatului Papa Francisc și tatăl său, Mario – nu au reușit să se îmbarce, deoarece nu izbutiseră să-și valorifice toate bunurile pe care le dețineau în Italia. Și-au schimbat biletul, iar acest fapt avea să le salveze viața, pentru că vasul s-a scufundat. I s-a spus Titanicul Italiei. „Nu vă puteți imagina de câte ori am mulțumit Providenței”, scria Papa Francisc în autobiografia sa Speră, prima autobiografie publicată vreodată de un Suveran Pontif, scrisă pe parcursul a șase ani, în colaborare cu jurnalistul italian Carlo Musso și apărută în limba română la editura Polirom.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2024

De 15 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2024, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 80 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2024: 30 de cărți de poezie,  20 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și  20 de cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2025, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508