AcasăLa Țintă!

La Țintă!

Un roman care ne dezbracă de prejudecăţi

Cercul virtuos*, roman republicat după aproape 25 de ani, reprezintă vocea auctorială a unui scriitor mai mult revoltat decât resemnat. Parcurgându-l, nici nu ne-am mirat că în 1986, la prima ediţie, a fost numaidecât retras de pe piaţă la ordinele culturnicilor de atunci. Un umor sec, o ironie subtilă, dar amară se conjugă în acest roman care, la o primă lectură pare a aparţine genului sarcastic. Cercul virtuos este deopotrivă jurnal existenţial şi pamflet. Poate de aceea şi reacţia vehementă a autorităţilor care nu tolerau astfel de gen de proză. Romanul pamflet nu era pe linia dorită de mai marii puterii culturale. Or, Cercul virtuos exemplifica cu strălucire un gen literar în contradicţie cu normele de atunci. De altminteri, sub autoritatea morală a unui postmodernism avant la lettre, se ascunde radiografia unei societăţi bolnave de nelinişte dar îmbrăcată în umor.

Traduceri de vacanţă

Au început deja zilele de vacanţă pentru mulţi dintre cititori, au început şi revistele culturale să lanseze anchete despre lecturile de vacanţă. La prima vedere, caniculele de peste 36 de grade îţi taie şi pofta de mâncare, iar lecturile cu greu mai pot fi organizate într-un trup secătuit. Conform propriilor principii “burta plină, mintea goală”, ar fi un raport invers, care ar trebui să genereze lecturi din ce în ce mai consistente.

Putem paria cu adevărat pe intelectuali?

Înainte ca Traian Băsescu să spună precum Mama Omida că viitorul preşedinte al României va fi un intelectual, cititorii AgenţiadeCarte.ro au propus, la invitaţia redacţiei noastre, numele unor intelectuali influenţi în Cetate. Mulţi dintre ei, chiar intelectualii lui Băsescu, semn că, până la urmă, aceştia vor rămâne în memoria publicului nu pentru declaraţiilor lor pro-Băsescu, ci pentru opera lor culturală şi artistică. Dincolo de subiectivismul propunerilor pentru „Cei mai influenţi creatori din cultura română” (un joc cultural fără încrâncenări!), rămâne, aşa cum a remarcat Liviu Antonesei pe blogul lui, faptul că, pentru prima oară, se vorbeşte „despre creatorii din toate breslele şi despre eventuala lor influenţă în spaţiul comunitar”. În condiţiile în care BAC-ul din acest an a fost dezastruos la capitolul promovabilitate, discuţia despre rolul intelectualilor în crizele prin care trece România, de la cele politice şi economice, la cele educaţionale, spirituale şi morale, va fi din ce în ce mai la ordinea zilei. Cultura, educaţia şi intelectualii vor fi importante monede de schimb între cei de la Putere şi cei din Opoziţie. Miza cea mare va fi, până la urmă, schimbarea paradigmei Băsescu, cea a preşedintelui jucător care a dus principiul maximei incompetenţe pe axa Cotroceni-Palatul Victoriei-Modrogan. O schimbare pe care tot mai mulţi o văd asociată educaţiei, culturii, moralei şi a spiritului!

Bunul simţ ca gen jurnalistic

Acum câteva zile, pe 100,6 FM, am auzit o inepţie care m-a făcut să-l înjur pe domnul care a prezentat-o, apoi să mă gândesc dacă în presa literară s-a pomenit aşa ceva. Am ajuns la concluzia că încă nu, sau nu am aflat. Şi totuşi, fie el radio sau revistă, fie el domeniu literar sau muzical, bunul simţ ar trebui şi el să fie un gen jurnalistic. Domnul prezentator x-ulescu o prezenta pe Courtney Love drept “văduva lui Kurt Cobain”, de parcă nu făcuse nimic altceva în viaţă, fără să pomenească, măcar pe lângă acest calificativ, altceva.

Recapitulare pentru guvernarea Nicolae Manolescu

În ultima vreme, Uniunea Scriitorilor din România, mai bine spus conducerea acestei organizaţii non-guvernamentale!, a fost ţinta mai multor critici ce au argumentat demisii (Nicolae Breban, Daniel Cristea-Enache, Iulian Tănase), autosuspendări (O. Nimigean) sau incredibile cereri de excludere pentru Adrian Suciu şi Liviu Ioan Stoiciu. La mijloc, pro şi/sau contra, a fost pusă sub evaluare, critică sau obedientă, guvernarea USR în cei 6 ani sub preşedinţia lui Nicolae Manolescu. Prietenul meu Horia Gârbea, cu un ton prăpăstios, a găsit o explicaţie tranşantă: e vorba de o „campanie naţională” şi o „campanie murdară” împotriva USR! Cum îmi e mai prieten adevărul, încerc în cele ce urmează să fac propria mea recapitulare despre guvernarea lui Nicolae Manolescu.

Noaptea albă a scriitorilor

Anul acesta, Nopţile albe ale muzeelor şi ale galeriilor, evenimente distincte şi majore pentru peisajul cultural românesc, s-au bucurat de o audienţă spectaculoasă şi de evenimente remarcabile. Atât omul de rând, cât şi cel obişnuit cu astfel de evenimente, au avut de unde alege. Iar dacă semnificaţia unor astfel de nopţi s-ar pierde undeva într-un act monden, tot ar fi bine, pentru că scopul organizării unor astfel de evenimente poate fi nu numai cultural, dar şi de coeziune a maselor, de întâlnire şi angrenare, în spaţii ofertante, a unei noi forme itinerante, de plăcere şi “degustare culturală”.

Provocările festivalurilor literare

Fie că se organizează festivaluri de literatură în Bucureşti sau în provincie, în ţară sau în străinătate, contactul cu alte literaturi, cu alte scriituri, cu alte mentalităţi reprezintă un câştig, fie el de moment sau cu repercusiuni viitoare. Faptul că, uneori, se vehiculează aceleaşi nume şi aceleaşi grupări literare, nu ţine decât de limitarea şi de închistarea unor organizatori sau sisteme logistico-literare, care, precum în sistemul administrativ, nu fac altceva decât să îşi dorească o sporire de genul trocului, a faimei respectivului festival.

Industria editorială, între lamentări şi frustrări!

Recent, la Bookfest, în cadrul unei dezbateri organizate de Uniunea Editorilor din România, am fost invitat să-mi spun punctul de vedere în legătură cu relansarea industriei editoriale în România. Pretextul de la care am plecat l-a constituit „Manifestul cărţii”, scris şi postat pe Net de scriitorul Vasile Ernu, pe 28 februarie 2011. Fără a relua multele analize publicate de AgenţiadeCarte despre piaţa de carte autohtonă, remarc totuşi că Manifestul lui Vasile Ernu, care oferă câteva soluţii practice şi posbile, a rămas doar în stadiul de prilej de ipoteze pentru internauţi. Şi la dezbaterea de la Bookfest, actorii acestei industrii au lipsit, probabil descurajaţi de faptul că în ultimii ani tot felul de apeluri ale asociaţiilor de editori n-au avut nici un efect în faţa decidenţilor politici şi guvernamentali.

De la vorbe, la fapte: Bookfest 2011

Miercuri, 25 mai 2011, ora 11:00, la Romexpo (Pavilionul C6) va avea loc Festivitatea de deschidere a Salonului Internaţional al cărţii “Bookfest 2011”, ediţia a VI-a. Ungaria, invitata specială a Bookfest 2011, a preluat, la 1 ianuarie 2011, pentru şase luni, preşedinţia prin rotaţie a Uniunii Europene. Bookfest 2011 este organizat de Asociaţia Editorilor din România (AER), sub egida Federaţiei Editorilor din România. Încet, încet, ne îndreptăm spre o normalitate literară, în sensul în care, dacă la unele formaţii pe care le îndrăgim, anumiţi actori sau coregrafi trebuie să ne luăm bilete ca să-i vedem sau întâlnim în alte ţări, în domeniul literar, scriitorii dragi nouă vin ei în România. Mai sunt, pe lângă scriitori, traducătorii, tineri sau deja consacraţi, care fac stagii în România, care vorbesc despre literatura din alte ţări, care traduc antologii ale unor tineri scriitori sau cărţi deja celebre. Ei sunt, la fel, un element viu, de intermediere între literatura autohtonă şi cea internaţională.

Subsoluri politice de ieri şi de astăzi!

Pentru mulţi dintre noi politica a ajuns să fie trăită şi să fie jucată în cele mai minimaliste subsoluri, locuri unde sunt lăsate toate speranţele de luminare ale celor ce intră spre a primi consacrarea Puterii. Regizorul Alexandru Dabija vine, aşadar, în aşteptarea publicului, montând, recent, la Teatrul de Comedie din Bucureşti, „O scrisoare pierdută” memorabilă, ce sondează în întunericul politicienilor şi al cetăţenilor turmentaţi ce nu mai ştiu pe cine şi cum să voteze. După mai bine de un secol de subsoluri, beciuri, pivniţe şi canale politice, râzi amar ori isteric de faptul că avem mereu şi mereu aceleaşi preocupări: revizuirea Constituţiei şi Legea Electorală. În acest interval, ficţiunea şi literatura şi-au făcut şi îşi fac loc tot mai mult în scrisorile şi documentele compromiţătoare, în dezvăluirile adulterine şi sexuale de primă pagină!

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2025

De 16 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2025, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Premiile Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2025, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 70 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2025: 30 de cărți de poezie, 25 de cărți de proză, 5 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 10 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2026, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2024

De 15 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2024, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 80 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2024: 30 de cărți de poezie,  20 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și  20 de cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2025, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508