AcasăLa Țintă!

La Țintă!

Lăsaţi Cultura să intre în casele românilor!

Ne plângem tot mai mult de rezultatele dezastruoase de la BAC, de faptul că suntem pe primul loc european la analfabetism (conform unui raport al Comisiei Europene, 6% dintre români nu ştiu carte, faţă de 2% în Bulgaria şi 1% în Ungaria!), de lipsa reperelor morale şi de incultura majorităţii politicienilor. Modelul public promovat de televiziunile şi radiourile comerciale este din ce în ce mai tabloidizat, fără minime repere de bun simţ şi de informaţie culturală. Consiliul Naţional al Audiovizualului, deşi dă amenzi peste amenzi atunci când sunt încălcate norme deontologice, este depăşit de fenomenul tabloidizării. Nici cele două comisii de cultură şi mass-media ale Parlamentului nu fac nimic pentru stăvilirea prostului gust prin programele televiziunilor şi ale radiourilor. Aşteptam ca prevederea cu programe culturale şi info-educaţionale, obligatorii pentru canalele informative şi generaliste, să se aplice, dar, până acum, n-a fost să fie!

Oglinda iniţiatică a lui Lohengrin

Lumea profană este oglindirea Templului Luminii. Această oglindire, în cea mai pură cheie romantică, este mediată şi reflectată de vis. Elsa von Brabant îşi visează sortitul, pe cavalerul Sfântului Graal, Lohengrin, care se întoarce în vis pentru a se întrupa în piramida Luminii. Citirea şi interpretarea operei lui Wagner, la Opera Română din Bucureşti, în Anno Domini 2011, la deschiderea stagiunii, în cadrul Festivalului „George Enescu”, a devenit un act superior estetic şi spiritual de recuperare a unui nou romantism. Razele şi însemnele iniţiatice ale scenografiei operei „Lohengrin” au intrat în rezonanţă cu reveriile şi tensiunile simfonice susţinute de orchestra condusă exemplar de Cristian Mandeal.

Public modificat genetic în bine

La sfârşitul lunii august 2011, a avut loc o nouă ediţie a Festivalului Internaţional Sofia: Poetics, festival care a reunit performeri, muzicieni, scriitori, traducători ş.a. Desfăşurat în capitala Bulgariei, la Sofia, lecturile scriitorilor s-au desfăşurat în aer liber, în Parcul Central şi într-un club. Comparativ cu evenimentele literare la care publicul român poate să asiste la noi, acesta a lăsat loc de multe semne ???? şi !!!!, precum şi de onomatopee. Scriitorul Ivan Hristov a organizat selecţia internaţională a scriitorilor invitaţi, relaţionarea acestora cu traducătorii din Bulgaria, a ghidat, moderat şi recitat poeme ale scriitorilor invitaţi. Rezumând: show-ul în aer liber desfăşurat în Parcul Central a adunat într-o jumătate de zi peste 1000 de oameni, acesta încheindu-se mult după miezul nopţii. Este posibil aşa ceva în România? Câţi cunoscători, amatori sau fani ai literaturii şi artelor, în general, se strâng la evenimente interart? Se organizează lecturi sau concursuri în urma cărora publicul decide cine a fost cel mai bun? Este înţeles performance-ul în România?

Intelectualii şi a treia cale

În ţara noastră de triburi culturale şi talibani ideologici, gimnastica gândirii şi a spiritului nepartizan e înlocuită, tot mai mult, de sloganuri pro sau contra şi de agresivitatea de a-ţi impune „canonul”, cu orice mijloace. E uluitor să priveşti cum totul se surpă lângă tine, economic, social, dar, mai ales, moral!, în timp ce majoritatea covârşitoare a intelectualilor îşi vede de ego-ul său proiectat ori în „boierii minţii” lui Băsescu ori într-un stângism naţionalist revolut. Când, de la înaltul funcţionar al marii finanţe până la ultimul învăţător de ţară, frisonul existenţial e dat de mistica „a treia cale”, discursul public e acoperit, din păcate, de resentiment, duh calomnios, tabloidizare şi politică mondenă. Pe ici pe colo, într-un colţ de web, mai poţi aduna, din cioburile unor idei, argumente pentru „a treia cale”.

“Cei mai influenţi creatori din cultura română”, pe ultima sută de metri

La 31 august 2011, cititorii AgenţiadeCarte.ro vor putea să se confrunte cu rezultatele obţinute în urma votului deschis al topului “Cei mai influenţi creatori din cultura română”. Cei care au propus şi cei care votat pentru Cei mai influenţi editori, Cei mai influenţi critici literari, Cei mai influenţi jurnalişti culturali, Cei mai influenţi manageri culturali, Cei mai influenţi scriitori din Consiliul USR şi Cei mai influenţi manageri de artă, vor avea ocazia să comenteze şi să urmărească activităţile în derulare ale acestor “cei mai cei”.

Cine arbitrează pentru AFCN?

Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN) a reuşit să strângă, în ultimii ani, mai mulţi bani pentru proiectele culturale şi editoriale şi a oferit prin contract, pentru prima dată în acest an!, un avans de 50% pentru proiectele câştigătoare. Aceste evidente plusuri ale AFCN (sub conducerea lui Cristian Vasile Petcu) sunt puse în umbră de problema din totdeauna a acestui organism: evaluatorii şi grilele de evaluare. S-a ajuns la o neîncredere şi mai mare în AFCN şi pentru că, aşa cum e firesc în orice competiţie, nu se ştie cine a arbitrat proiectele editoriale din sesiunea 2011.

Plăcerile „creatorului”

Dacă weekendul este „propovăduit”, în general, relaxării, iar timpul destinat somnului se prelungeşte, eu am făcut exact pe dos în aceste două zile. Iar unele aptitudini artistice s-au multiplicat. Nu este tocmai rău să vrei şi să poţi să faci câte puţin din toate, chiar dacă în anumite domenii nu obţii performanţă, ci le tratezi mai mult ca hobby-uri. Ce am făcut/ folosit? Buşteni, aracet de lemn, cuie, sfoară (şi subțire, şi groasă), lac incolor, securea lui tata, cuţite ş.a. Rezultatul? Un nou spaţiu de lucru - totul, evident, pentru plăcerea creatorului.

Viaţa şi arta bat orice concept de organizare serială a lumii!

Pe 29 iulie 2011, la ora 19:00 trecute fix, în Piaţa Presei Libere din Bucureşti, mai precis în spaţiul fostei statui a lui Lenin, a apărut…”Monumentul beton”, o instalaţie a artistului vizual Florin B. Tomescu ce continuă seria de evenimente vizuale din cadrul „Proiect 1990”. Iniţiat şi demarat, în ianuarie 2010, de Ioana Ciocan, asist. dr. în cadrul Universităţii Naţionale de Artă din Bucureşti, „Proiect 1990” marchează o serie de evenimente, care au ca scop amplasarea unor lucrări de artă contemporană temporare pe soclul din Piaţa Presei, rămas liber încă din 1990.

„Club 27”: Amy Winehouse

Sâmbătă, 23 iulie 2011, o nouă veste sinistră a făcut înconjurul lumii: cântăreaţa Amy Winehouse s-a stins din viaţă, la vârsta critică pentru muzicieni, 27 de ani. La numai câteva ore de la stabilirea decesului, cei care au admirat-o pe artistă s-au adunat în faţa casei sale din Londra, pentru a-i aduce un ultim omagiu. “Clubul 27” numără până în momentul de faţă, printre alţii, personalităţi precum: Jim Morrison, Brian Jones, Janis Joplin, Jimi Hendrix, Kurt Cobain.

Despre nevoia de agenţi literari şi o soluţie punctuală

N-am habar pe bune dacă există vreun agent literar în România. Nu dintre cei care aduc autorii străini spre edituri, care le negociază contractele – asemenea mijlocitori de importuri ştiu că sînt. Mă refer la aceia care ar trebui să se ocupe de publicarea autorilor autohtoni, ca să se delecteze, pe lîngă americani, francezi şi alţi crunţi imperialişti, şi patagonezii, şi mongolii, şi burundezii cu producţiile noastre literare. Or, dacă există, sînt de-o invizibilitate deplină. Înmuiată în glumă, asta-i realitatea: stăm catastrofal cu exporturile metodice. În acest text iau în calcul strict proza. Şi nu sub aspect valoric, ci ca produs de piaţă, vandabil în varii proporţii. Ca să rămîn legat de terminologia economică, în exporturile literare nu avem o piaţă realmente liberă, unde să nu conteze apartenenţa sau neapartenenţa la o grupare literară şi interferenţele politice, nu în ultimul rînd. Şi despre ce piaţă liberă putem să discutăm, dacă nu avem intermediari între autori şi editurile străine, adică agenţii literari? Editurile româneşti se ocupă şi mai mult nu se ocupă de publicarea în exterior a scriitorilor, chiar dacă ar putea să cîştige un comision ce le-ar acoperi costurile autohtone de producţie cu volumul scriitorului vîndut. Şi, în principal, de fapt, nu e treaba lor.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2025

De 16 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2025, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Premiile Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2025, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 70 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2025: 30 de cărți de poezie, 25 de cărți de proză, 5 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 10 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2026, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2024

De 15 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2024, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 80 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2024: 30 de cărți de poezie,  20 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și  20 de cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2025, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508