AcasăLa Țintă!

La Țintă!

Întâlniri cu adnotările unui necunoscut

Nu ştiu câţi dintre scriitori au plăcerea să viziteze biblioteci şi să îşi caute propriile cărţi, pentru a căuta adnotările făcute de cititori necunoscuţi. Câţi dintre noi ne gândim atunci când scriem un poem, că aşezarea sa în pagină va lăsa mai mult sau mai puţin spaţiu altora pentru însemnări viitoare.

COPYRO şi Eugen Uricaru, dincolo de zvonistică şi antipatii!

Sunt întrebat pe Facebook sau în scrisori electronice de ce nu am o atitudine critică faţă de ce se întâmplă la COPYRO, societatea de gestiune a drepturilor de autor condusă de fostul preşedinte al Uniunii Scriitorilor, Eugen Uricaru. De ce am fost şi sunt tot timpul cu ochii pe guvernarea Nicolae Manolescu, în timp ce sunt rezervat, dacă nu chiar complice cu marile nereguli şi acte nedemocratice ale COPYRO? Cum cred că nu poţi arunca acuze după cum bate vântul şi fără a le dovedi cu probe irefutabile, nu m-am hazardat să critic după zvonistică ori după antipatiile pe care mi le produc unii sau alţii. Încerc, într-o societate care şi-a pierdut tot mai mult reperele şi argumentele, să găsesc o logică a lucrurilor şi întâmplărilor şi încerc, mai ales, să nu dau sentinţe irefutabile. Cu această atitudine, am citit două documente ale ORDA extrem de importante despre activitatea COPYRO, documente care arată modul discreţionar în care sunt conduşi deţinătorii de drepturi de autor şi felul în care sunt cheltuiţi banii acestora, într-o manieră care reclamă abuzul în serviciu şi conflictul de interese. Citind aceste documente, îţi poţi da seama şi de caracterul unor scriitori care, ajunşi în funcţii de conducere, ajung să îşi aprobe şi să îşi dea chiar lor bani pentru cărţi şi drepturi de autor.

Capete de porc, de maimuţă sau de găină?

Sărbătorirea Halloween-ului a început deja de câteva zile, în avans, adunând şi amestecând culturi diferite, mentalităţi diferite, dorinţe şi gusturi diferite. Imaginaţia copiilor şi cea a adulţilor atinge cote maxime, la fel şi cea a producătorilor de costume, peruci, dulciuri etc. Dacă într-un fel această sărbătoare îmi aduce aminte de tinerii care la festivalul medieval de la Sighişoara se vopseau pe faţă şi purtau haine care înspăimântau, care erau priviţi ca fiind posedaţi de forţe necurate, care deveneau subiecte “fierbinţi” în presa de la sfârşitul anilor `90, acum este o simplă normalitate ca ocaziile să se înmulţească, iar picturile faciale să te definească.

Românul s-a născut poet. În Serbia!

În Serbia, ţară trecută prin ororile războiului şi prin cele ale dezmembrării teritoriale, există numeroase festivaluri internaţionale de poezie. Cu prestigiu şi cu ediţii care ajung în epoca mareşalului Tito, cu susţinere de la autorităţile locale şi cele centrale, cu public ce iubeşte şi rezonează poezia. Festivalul de la Smederevo, la 40 de kilometri de Belgrad, încheiat recent şi unde am fost invitat împreună cu Liubiţa Raichici, şi-a adăugat, în 2011, a 42-a ediţie. Un oraş de talia Reşiţei, cu care se aseamănă şi geografic, dar şi ca important centru siderurgic, Smederevo susţine un festival internaţional de poezie cum nu o fac, din păcate, autorităţile locale româneşti, cu excepţiile care confirmă regula. În ţara care-şi zice că „românul s-a născut poet”, poezia nu e pe nici-o agendă publică sau bugetară!

Frankfurt Book Fair 2011, între agonie şi viitor!

Târgul Internaţional de Carte de la Frankfurt din acest an a avut două mari teme: criza economică faţă cu criza lecturii şi marea lovitură pe care a dat-o cartea electronică lanţurilor de librării şi editorilor. Faptul că în Statele Unite vânzarea de carte electronică a depăşit, încă de la sfârşitul anului trecut, vânzarea de carte în format clasic a stârnit o reducere a vânzărilor de copyright. Se pare că pentru cartea din Galaxia Gutenberg sunetele de arme ale Sfârşitului se aud tot mai asurzitor şi mai agonic. Astfel, au apărut în Frankfurt Book Fair 2011 multe zone noi de specializare, de la servicii digitale de editare până la producţia jocurilor pe calculator. E-book-ul e pe buzele marilor şi micilor editori şi în strategiile lor viitoare. În total, au fost 7.384 de expozanţi din 106 ţări, iar cei 280.194 de vizitatori au putut alege dintre cele 3.200 de evenimente ale târgului.

Shirley Temple fumează trabuc?

După ce laşi în urmă mii de kilometri, nimic nu ţi se mai pare anormal: nici ceea ce ţine de tine, nici ceea ce ţine de alţii. Stresul dispare, temerile la fel, relaxarea te cuprinde de parcă ai fi practicat câteva ore yoga... America era un fel de sperietoare pentru mine, ceva de genul secvenţelor din Kill Bill, era în imaginaţia mea o ţară pe care pusesem tot felul de embleme, steguleţe de avarie şi decupaje din filmele copilăriei: doar că Shirley Temple fuma trabuc, iar Audrey Hepburn nu purta Chanel. După doar câteva zile, prejudecăţile au început să se clatine. Aici, până şi oamenii străzii au un farmec aparte, de personaje anume puse să-ţi facă farse şi să-ţi spună nişte banalităţi fantastico-poetice.

Viitorul Europei (mai) sună bine?

Peste câteva zile, între 13-15 octombrie 2011, Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, condusă de academicienii Maya Simionescu şi Eugen Simion, organizează a zecea ediţie a seminarului internaţional „Penser l’Europe”. Tema acestei ediţii are un titlu incitant şi plin de provocări: „Cum vă imaginaţi viitorul Europei? Cum credeţi că va arăta Europa peste 50 de ani?”. Mi-ar fi plăcut mult să onorez invitaţia la acest autentic eveniment intelectual. Soarta a vrut să fiu în aceeaşi perioadă la Frankfurt, la Târgul Internaţional de Carte, unde voi avea mai multe contacte cu cei care conduc asociaţii ale editorilor şi ale distribuitorilor de carte din Europa şi din lumea întreagă. Încerc, în rândurile ce urmează, să văd şi eu dacă viitorul Europei (mai) sună bine.

Cu pescăruşii la veterinar!

În perioada 1-7 octombrie 2011, România serbează “Săptămâna Vegetariană”. Alte numeroase ţări s-au aliniat acestui eveniment care a căpătat o amploare din ce în ce mai mare. Totodată, marţi, 4 octombrie 2011, la Casa de Cultură a Studenţilor din Bucureşti, va fi proiectat documentarul "Pământenii", narat de actorul Joaquin Phoenix, cu ocazia “Zilei Internaţionale a Animalelor”. Imaginile filmate cu camera ascunsă sunt şocante, reprezentând dovezi vii ale cruzimii omului şi ale sacrificărilor în masă, din plăcere, pentru distracţie sau pentru un comportament alimentar ce frizează primitivismul. O cruzime pe care, din păcate, am întâlnit-o şi faţă de pescăruşii de pe Lacul Morii despre care vă voi povesti.

Competenţele lingvistice şi moartea lentă a literaturii

De când competenţele lingvistice au fost introduse în „curricula şcolară” se vorbeşte parcă tot mai prost ori mai lipsit de imaginaţie în limba română. Paradoxul competenţelor lingvistice este cinic: încerci să te dumireşti cine sunt eul narator ori cel auctorial, dar nu te împrieteneşti deloc cu eroii şi protagoniştii literari! Pentru mulţi elevi, literatura română pare o altfel de matematică, un mod sterp de a pune pe hârtie „formularea ipotezei/ a propriei opinii faţă de problematica pusă în discuţie”. Generaţii de adolescenţi au fost fascinate să citească beletristică pentru forţa de persuasiune a stilului, pentru ficţiunea care face imposibilul posibil, pentru libertatea interioară a personajelor. Acum, literatura e pentru mulţi liceeni ceva „câh”, fără să ştie că acest „câh” înseamnă, de cele mai multe ori, doar dorinţa celor care au proiectat „curricula” de a fi structuralişti ori argumentativi. Până când consumatorii de facebook şi de tridimensional nu vor redescoperi seducţia literaturii prin operele ei contemporane şi clasice, vom asista la o moarte lentă a receptării şi la o limbă română tot mai schematic vorbită!

Pieţe editoriale dominate sau dominante

Sunt mulţi autori buni ale căror cărţi trec aproape neobservate de critică şi cititori, iar altele se bucură de o receptare mult mai bună sau “neadecvată”. Mulţi autori aşteaptă ani îndelungaţi o “portiţă”, alţii sunt excedaţi de astfel de strategii şi publică, în speranţa că valoarea va fi singurul criteriu de “judecare”. Situaţiile finanicare, publicate recent pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice şi cercetate jurnalistic de Mediafax, arată că Editurile Litera, Polirom (şi Cartea Românească), Curtea Veche şi Humanitas domină piaţa de carte din România. În ceea ce priveşte profiturile obţinute anul trecut, în 2010, editurile Art şi Paralelea 45 se situează pe primele locuri.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2025

De 16 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2025, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Premiile Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2025, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 70 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2025: 30 de cărți de poezie, 25 de cărți de proză, 5 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 10 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2026, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2024

De 15 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2024, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 80 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2024: 30 de cărți de poezie,  20 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și  20 de cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2025, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508