AcasăLa Țintă!

La Țintă!

Testul Apgar de “adaptare la mediu”

După mult timp, am început să mă simt eliberată. Asta pentru că am pus întrebări celor din jur despre temerile lor, pentru că am aflat răspunsuri şi am auzit tot mai des interogaţii de genul “crezi că oamenilor simpli, unora cu puţini neuroni, le este teamă de ceva? crezi că vor suferi dereglări dacă îşi vor vedea oile sfâşiate de lupi?”. Am zâmbit pe moment, fără să înţeleg foarte bine sensul. Aş fi spus că îmi pare rău pentru suferinţa oilor, nu neapărat a ciobanului. Apoi, am vorbit cu vecinii de bloc, iar replicile lor despre cum scapă de temeri s-au concluzionat astfel: “mi-e dor uneori să merg în piaţă, să îi privesc pe oamenii simpli cum îşi duc viaţa; îmi place să mă duc în parc, să văd cerşetorii cum mănâncă resturi de hrană; îmi fac bine plimbările în locuri care nu mă fac să gândesc.”

Acest atom indestructibil, de configuraţia păpădiei

Ce este mai important – scrisul sau omul care scrie? Întrebarea pare simplistă şi ar putea da, inclusiv unor onorabili cunoscători ai ADN-ului uman, sentimentul că nu merită un răspuns complex. Partizanii dialecticii, acei abonaţi la sentimentul, păgân azi, că scrisul este indefectibil legat de persoana scriitoare despică nodul gordian la infinit în fire ce imită urzeala firească a lucrurilor.

Cele 5 elemente şi veriga lipsă esenţială

M-am abţinut de la băutură, m-am abţinut de la carne, m-am abţinut de la deliciile ...upsss! Au trecut doar 4 zile şi jumătate, am creierul limpede, gândesc mai bine, mă simt mai bine, fac mult sport...Duminică voi mânca, mă voi îmbăta...Cam astea sunt frazele pe care le-am auzit în perioada Săptămânii Patimilor. O cură rapidă, un post „minimalist”, o despovărare de păcate, o spovedanie, iar la capătul atâtor eforturi, un maximum desfrâu culinar şi trupesc. Am mai auzit chiar şi poveşti despre posturi ţinute în procente. Adică un fel de post precum sprintul peste garduri: unul ţinut 90%, cu îngăduinţă şi binecuvântare personalizată.

Chinurile adevărului

Păcatul mărturisit e pe jumătate iertat! Gândul acesta a venit imediat ce am aflat despre autodenunţul marelui poet Ioan Es. Pop cum că a semnat un document de colaborare cu Securitatea. De ceva vreme, apropiaţii poetului ştiau de intenţia lui Ioan Es. Pop de a se mărturisi public, prin intermediul unui text pregătit pentru săptămânalul „România literară”. De ceva vreme, fără să fie urmărit de „cercetătorii” CNSAS, Ioan Es. Pop nefiind membru în conducerea Uniunii Scriitorilor din România şi nefiind trimis spre „cercetare”!, poetul şi-a făcut grave procese de conştiinţă pentru un gest făcut la sfârşitul adolescenţei, pe când avea 17 ani. Aceste procese de conştiinţă l-au transformat şi fizic, şi psihic pe Ioan Es Pop. Adevărul a ieşit la suprafaţă chiar prin mâna autorului „Ieudului fără ieşire”. Un gest care îi poate vindeca pe jumătate biografia şi care ne spune ceva şi despre caracterul unui om aflat, cândva, sub vremuri.

Continuitatea unei mărturisiri – între porci, demoni şi oameni

De multe ori mă gândesc cu teamă că, dacă ar fi să fiu judecată de cei mulţi, atunci probabil că nu voi mai avea multe motive de bucurie. Dacă ar fi să traduc această teamă şi să o judec lucid, ea ar putea semnifica, de fapt, teama de ceva ce încă nu s-a întâmplat, dar am văzut că e posibil să se întâmple, teama de persoane care m-ar investi şi cu altceva, care nu ar mai ţine de mine, ci de multe lucruri proprii lor. Dar în toate aceste posibile sau imposibile scenarii, tot răul ar trebui să fie spre bine, iar unii oameni şi judecăţi lăsate în urmă, pentru a face loc altora, mai serene şi valoroase.

Personalităţi-instituţie pentru cultura română

Realitatea ne oferă tot mai multe argumente că instituţiile statului şi organizaţiile de breaslă care ar trebui să se ocupe de scriitori, artişti vizuali, actori şi regizori, compozitori şi interpreţi, cu alte cuvinte de creatorii şi intelectualii României, se îndreaptă aproape de gradul zero al implicării lor în proiecte şi programe culturale şi artistice de anvergură. Conducerile acestor instituţii sunt, cel mai adesea, sinecuriste şi interesate ca funcţiile lor în numele artiştilor să fie tot mai eficiente rampe de lansare în politică, diplomaţie şi afaceri personale. Relaţiile acestor conduceri cu creatorii sunt sublime, mai ales atunci când lipsesc cu desăvârşire. Faptul că în România mai există evenimente de cultură ţine, în primul rând, de entuziasmul unor personalităţi-instituţie care susţin cultura, deseori, cu banii lor aduşi de acasă.

Revoluţie la AFCN!

Am criticat în mai multe rânduri felul în care Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN) a organizat, în anii trecuţi, sesiunile de finanţare pentru proiectele editoriale şi culturale. Am făcut-o alături de reprezentanţii altor organizaţii non-guvernamentale, multe dintre ele asociate în Coaliţia Sectorului Cultural Independent. Principalele reproşuri aduse AFCN priveau modalităţile de evaluare şi finanţare ale proiectelor, precum şi alegerea experţilor evaluatori. De aici, multe acuze – unele pe bună dreptate! – că AFCN funcţionează netransparent şi fără să aibă o comunicare reală cu editorii şi societatea civilă. În urma propunerilor mele de modificare ale normelor AFCN, anul acesta vor fi finanţate cu 323.665 lei proiectele editoriale pe suport electronic (CD, DVD) şi online. Nu această veste este, însă, de domeniul revoluţiei în AFCN! La începutul lunii martie, în urma unei scrisori ultimative a cartelului paginilor web de calitate din România, scrisoare pe care am iniţiat-o şi semnat-o, AFCN s-a comportat „anormal” pentru o instituţie a statului român de astăzi: a acceptat cerinţele societăţii civile şi a făcut câteva modificări revoluţionare. Printre ele, cea mai importantă, acordarea unor tranşe de avans atât pentru proiectele editoriale pe suport clasic, cât şi pentru cele pe format electronic!

Gânduri despre Romul Munteanu

Sunt zile când îţi dai seama ce viaţă de rahat duci, încorsetat în meschinării vremelnice fără de care n-ar fi nici un mâine, din păcate, că aşa-i la noi, în semi-jungla numită România, că efectiv uiţi de cei care te-au făcut ceea ce eşti, deschizându-ţi ochii la momentul potrivit. De câteva ore mi-e ruşine de mine, şi sunt trist, şi n-am stare, şi fumez ca prostul spunându-mi ce nerecunoscător am putut să fiu. De când am aflat că a murit Romul Munteanu, cu o zi înainte să împlinească 85 de ani. Un om care a făcut lucruri memorabile pentru cultura română, în postura de critic literar, de profesor universitar, dar îndeobşte ca director la editura „Univers” între 1971- 1990.

„Cazul” GROŞAN

Preluăm, cu permisiunea autorului şi a Academiei Caţavencu, un text scris de Ştefan Agopian despre "cazul" Groşan, "Sper că rezultă clar pentru toată lumea, chiar şi pentru dl Manolescu, că Groşan nu a fost trimis în Occident de către Securitate cu vreo misiune. Ba chiar mai mult, după călătorie, Groşan s-a întors contaminat de ideile „elementelor ostile din exterior“, idei pe care nu s-a ferit să le spună verde-n faţă unui ofiţer de Securitate", a scris Ştefan Agopian. Cunoscutul prozator şi jurnalist şi-a încheiat textul astfel: "Dl Manolescu ar trebui să înţeleagă că una e să scrii anapoda despre cărţile confraţilor şi alta e să te joci cu destinul unui om. Ar trebui să-şi ceară scuze atît faţă de Groşan, cît şi faţă de cititorii României literare, pe care i-a dezinformat. Să nu uităm, totuşi, afirmaţia foarte gravă a dlui Manolescu, nesusţinută de nici o probă, care-l punea pe Groşan cu spatele la zid: „a fost expediat în Germania şi în Franţa ca să culeagă informaţii despre emigraţie. S-a întors la timp cît să apuce să i le comunice comanditarului, înainte de a începe revoluţia“. Publicăm integral textul scris de Ştefan Agopian şi publicat de săptămânalul "Academia Caţavencu".

Internetul şi literatura

Prietenul Dan Mircea Cipariu a scris nu demult pe « Agenţia de Carte » despre « Terorismul cultural pe Net! ». Este un fenomen neliniştitor prin amploare. Cipariu afirma că « Sunt mulţi scriitori şi intelectuali autentici care şi-au retras colaborările din pagini web ori din ziare în urma abuzurilor de limbaj şi de logică exultate pe forumuri ori în locurile virtuale dedicate comentariilor unor articole şi unor texte». Aşa-i, acesta-i adevărul. Dar nu înseamnă că poziţia acestor scriitori şi intelectuali este cea corectă, deşi e de înţeles psihologic. Ei abandonează un mediu comunicaţional cu potenţial imens cedând în faţa impostorilor, a «teroriştilor culturali » . Ca să evidenţiez pregnant eroarea, spun: oamenii trebuie să renunţe la zborul cu avioanele de frica atentatelor şi să călătorească, mai încet, doar cu vapoarele şi trenurile? Apoi, deşi s-ar putea să sune deplasat prin diferenţa de amploare- SUA ar trebui să-şi cedeze poziţiile şi să-şi încalce principiile în urma presiunilor lui Ben Ladin şi a altora ca el, cu gândire de cavernă? Sunt convins că nu. De pe urma fricii câştigă “băieţii răi”, şi în cazul culturii, şi în cel al relaţionărilor internaţionale. Iar viitorul fără mediul virtual este ca şi cum am perora despre aprinderea focului în absenţa scânteii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2025

De 16 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2025, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Premiile Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2025, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 70 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2025: 30 de cărți de poezie, 25 de cărți de proză, 5 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 10 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2026, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2024

De 15 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2024, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 80 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2024: 30 de cărți de poezie,  20 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și  20 de cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2025, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508