spot_img
AcasăLa Țintă!

La Țintă!

Poezia nu (mai) este joc la perete

Începutul de iunie 2010 a însemnat, în Bucureşti, ieşirea poeziei în spaţii neconvenţionale. O ieşire despre care, la noi, se discută şi se scrie mult, dar când e vorba despre punerea ei în practică, motoarele se (cam) gripează…Paradoxal, pentru că, dacă te uiţi prin cărţile poeţilor de (mai) toate promoţiile, poezia de azi pare să se fi instalat bine, cu arme- stilistice- şi bagaje- de seducţie-, în viaţa oraşului şi să fi coborât, la nivelul discursului măcar, în stradă. Un târg al volumelor cu poeme, dar şi al unor lansări, colocvii şi taclale literare altfel decât acelea demult prăfuite şi uzate până la urzeală şi un maraton poeticesc şi jazzistic au colorat, vreme de câteva zile, la început de iunie 2010, viaţa publicului de gen. Şi au dat seamă că se poate ca scriitorii- în cazul de faţă poeţii- să facă un pas spre mai buna definire a statutului lor în lumea de azi.

Intelectualul şi laţul de la gât

De la o zi la alta mă îndepărtez tot mai mult de acel spaţiu reconfortant în care aş putea scrie. Trupul nu mă mai ajută, nu mai vrea să reacţioneze la stimuli decât rar, mintea devine un aparat tot mai precis şi riguros, aşezat într-un talger prea echilibrat, spontaneitatea specifică vremurilor de până acum pare că a devenit retractilă la situaţii şi “ştie” din start la ce poate rezona şi la ce nu. Pe scurt, cu fiecare an adăugat, totul înţepeneşte sau devine condiţionat de un traseu de la care mi-este greu să mă mai abat.

Cultură de faliment şi manele!

Soarta produselor culturale de calitate e în mare pericol! Sunt din ce în ce mai puţine fonduri pentru cultură de la stat şi de la privaţi. Recenta declaraţie a ministrului Kelemen Hunor anunţă vremuri grele pentru finanţarea culturii. „După cum bine ştiţi, se discută reducerea bugetului ministerului la capitolul bunuri şi servicii de unde am putut finanţa până acum evenimente şi proiecte culturale prin alocarea unor sume proiectelor depuse la minister” - a declarat ministrul Kelemen Hunor într-o conferinţă de presă susţinută la sediul ministerului având drept subiect atragerea fondurilor europene şi rolul lor pe timp de criză.

Anti-canonul pe net

Trebuie să spun de la început că nu sunt o mare adeptă a topurilor literare. Nu într-atât însă încât să fiu total de acord cu negarea lor vehementă venită din partea unor mari scriitori ai momentului, aflaţi, fatal, pe listele cu pricina – chiar pe lista scurtă a Nobelului specializat. Între ei, Péter Esterházy, care îmi spunea, acum câţiva ani, la Festivalul “Zile şi nopţi de Literatură” de la Neptun (unde, între timp, a primit Premiul Ovidius), că venite din lumea “divertismentului care tâmpeşte şi a competiţiei pe termen limitat”, ele, topurile, nu au nici o relevanţă în literatură. Cartea nu e o marfă perisabilă, “proiectată” pentru o lună ori pentru un sezon, nu e concurentă la cursele de alergare rapidă ori must have în prezentarea de modă primăvară-vară ori toamnă-iarnă. Circuitul cărţii în ... natură e unul de durată, care poate depăşi cu mult viaţa autorului, ca şi pe aceea a criticului sau istoricului literar (cititori profesionişti) ce s-au încumetat cândva s-o aşeze într-o listă. Într-un top, cum se zice.

Succes la public sau succes la critica literară?

În prezent există două nişe vizibile în literatura română şi două categorii de scriitori: scriitorii cu o oarecare îndemânare în a fi convingători în faţa unui public nu tocmai avizat, şi care reuşesc să-şi vândă bine cărţile datorită talentelor PR-istice, şi scriitorii fără acest har sau acest interes, care-şi lasă promovarea cărţilor pe mâna echipelor editurilor. Fie că-s dintr-o tabără sau alta, cu toţii îşi au publicul şi frustrările lor. Problema scriitorilor de primă mână care suferă de pe urma unei promovări defectuoase, rămâne încă una dificil de teoretizat, iar fenomenul nu prea poate fi stopat.

Scriitorul cu bani de-acasă (Basm?)

Au fost odată ca niciodată, într-o lume paralelă, nişte oamnei care, de la răsăritul soarelui până-n amurg, ori din amurg până-n răsăritul soarelui, scriau literatură. Şi-atunci când (rareori!) se făcea că nu scriau, tot la ceea ce numeau ei literatură le era gândul. Cam învechit, cam fără rost (după unii), acestor oameni (în fapt, nişte copii mari) li se spunea…scriitori. Iar celor cărora trecuseră probele de măiestrie ale breslei, li se spunea chiar “scriitori profesionişti”.

Primiţi cu excluderea din Uniunea Scriitorilor?

Al doilea mandat al profesorului Nicolae Manolescu la conducerea Uniunii Scriitorilor nu are veşti bune pentru breaslă. Vom pierde, cel mai probabil, Casa Monteoru-Catargi şi vom ajunge în situaţia unei organizaţii fără resurse şi fără prea multe evenimente capabile să ofere mai multă vizibilitate cărţii şi scriitorului român contemporan. Ana Blandiana, de Ziua Mondială a Cărţii şi Drepturilor de Autor, deplângea faptul că nici măcar de zilele internaţionale dedicate Scriitorului, Poeziei sau Cărţii nu se întâmplă nimic. Uniunea Scriitorilor e de nevăzut în a realiza proiecte de promovare de impact public şi mediatic pentru cei mai mulţi dintre scriitori.

Prieteni de „raft 1”

Ce poţi face în weekend când eşti prins între redacţii şi scris? Când nu eşti doar jurnalist pe timp de criză, dar şi scriitor pe timp de criză, iar întâlnirile cu prietenii au şi ele de suferit. Amâni până în ultimul moment prietenii de “raft 2”, dai întâietate prietenilor de “raft 1” şi alegi locurile de vizitat în doi, pe placul meseriei oarecum comune şi pentru o bună dispoziţie generală. Îţi pui la pachet toate plăcerile, uiţi de listele de prieteni în aşteptare şi furi un pic din aerul monden bucureştean (de data asta).

N-am avut şi am pierdut

Marele absent al pieţei editoriale româneşti a fost, în ultimii 20 de ani, evenimentul de carte. Acela care promovează produsul cultural cu marcă autohtonă şi, implicit, pe scriitor. La concurenţă cu avântul noilor media şi al divertismentului acaparator - o concurenţă acerbă - interesul pentru lectură ar fi trebuit să fie recucerit sistematic, cu program şi nu lăsat la voia întâmplării şi la jumătatea de măsură a faptelor. Adică, doar sub umbrela liberei exprimări, a liberei editări şi a liberei comercializări.

Dl. Kelemen Hunor faţă cu producţiile web culturale

Iau de bună prioritatea domnului ministru Kelemen Hunor de a crea mecanisme eficiente pentru democratizarea accesului la cultură prin reţeaua web şi noile tehnologii ale comunicării şi informaţiei. Nu cunosc efectul concret al invitaţiei Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional (MCPN) şi a Administraţiei Fondului Cultural Naţional (AFCN) prin care „operatorii culturali” au fost rugaţi să trimită, până pe 26 martie a.c., sugestiile, recomandările şi completările lor pentru „îmbunătăţirea sistemului de finanţare a proiectelor culturale şi pentru actualizarea legislatiei specifice”.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508