Începutul de iunie 2010 a însemnat, în Bucureşti, ieşirea poeziei în spaţii neconvenţionale. O ieşire despre care, la noi, se discută şi se scrie mult, dar când e vorba despre punerea ei în practică, motoarele se (cam) gripează…Paradoxal, pentru că, dacă te uiţi prin cărţile poeţilor de (mai) toate promoţiile, poezia de azi pare să se fi instalat bine, cu arme- stilistice- şi bagaje- de seducţie-, în viaţa oraşului şi să fi coborât, la nivelul discursului măcar, în stradă.
Un târg al volumelor cu poeme, dar şi al unor lansări, colocvii şi taclale literare altfel decât acelea demult prăfuite şi uzate până la urzeală şi un maraton poeticesc şi jazzistic au colorat, vreme de câteva zile, la început de iunie 2010, viaţa publicului de gen. Şi au dat seamă că se poate ca scriitorii- în cazul de faţă poeţii- să facă un pas spre mai buna definire a statutului lor în lumea de azi.
A doua ediţie a “Maratonului de Poezie şi Jazz” (noaptea de vineri- 4 iunie a.c. – spre sâmbătă- 5 iunie a. c.) a reunit, în foaierul Teatrului Naţional de Operetă “Ion Dacian”, peste patru sute de spectatori. Alte câteva zeci de mii de ascultători au urmărit transmisia în direct (şapte ore de poezie şi muzică) efectuată de Radio România Cultural de la faţa “ostilităţilor”.
Treizeci şi trei de poeţi din Bucureşti, Iaşi, Cluj, Satu-Mare, Galaţi, Târgu-Jiu, Constanţa, Piteşti, Botoşani, Braşov, Bistriţa- Năsăud, Arad, poeţi de cursă lungă, au pornit, cu poemele lor, din block-straturi spre întâlnirea cu publicul mare, dar şi cu acela specializat- confraţi, critici şi istorici literari, editori, jurnalişti culturali. Câteva momente poetice insolite au făcut legătura cu Parisul, Oraşul Lumină al poeziei- Matei Vişniec şi trupa de actori şi muzicieni Delagare& CIE, dar şi cu lumea…de dincolo, în care s-au dus, mult prea devreme, poeţi ce ar fi putut să fie şi ei maratonişti: Mariana Marin, Augustin Frăţilă, Aurel Dumitraşcu, Virgil Mazilescu…Iar muzicienii aduşi la maraton de maestrul Mircea Tiberian- cu două prezenţe feminine de top ale genului, Maria Răducanu şi Nadia Trohin (în plină afirmare)- au arătat încă o dată că două arte de nişă, cum sunt poezia şi jazzul, fac bună casă împreună, se susţin şi se pun în relief cu delicii şi răsfăţ cultural pentru spectatorii ce vor să evadeze din lumea strident kitschoasă a divertismentului livrat cu toptanul de mass-media.
Condus cu vervă de cei doi moderatori, scriitorul Dan Mircea Cipariu şi managerul Ioan Cristescu, maratonul a arătat, încă o dată, faptul că poezia nu mai poate fi doar joc la perete, antrenament al poetului de unul singur. Ea are nevoie de partener, de public, şi trebuie să-şi recâştige funcţia socio-comunitară. Mai ales prin astfel de ieşiri “în peisaj”, atâta vreme cât editorii mizează doar accidental pe cărţile de gen, care au tiraje confidenţiale, “îngropate” de difuzarea defectuoasă.
Cele două ediţii ale “Maratonului de Poezie şi Jazz” au demonstrat apoi şi un fapt foarte important, acela că parteneriatul public- privat în cultură se lasă cu bune rezultate atunci când partenerul privat- în cazul de faţă EURO CULTURART şi OPEN ART- vine cu proiecte viabile, de anvergură, cu public ţintă bine cunoscut şi nu e din categoria…ciupelilor clientelare. La acest capitol ar fi multe de discutat şi o voi face în câteva editoriale viitoare.
