AcasăLa Țintă!

La Țintă!

La Țintă!

Blues-uri, nu vorbe!

Agenția de cArte - 0
Scriind la începutul lui 2015 despre poeții care debutaseră în volum în anul precedent, făceam observația că, în lipsa unor criterii și indicatori mai concludenți, editura unde îți publici prima carte rămâne – în contextul atomizării extreme a „peisajului” sau scenei poetice contemporane – un reper rezonabil ce te poate ghida în torentul de apariții ale unui an. Lucrurile nu s-au schimbat defel în timpul scurs de atunci și, printr-o curioasă întâmplare, trei dintre poeții care au publicat un prim volum cu receptare favorabilă și cu potențial de evoluție în 2014 au ieșit de abia în 2022 cu o a doua carte, girată de câte una dintre editurile care țineau capul de afiș și în deceniul trecut – Merlich Saia (cutia toracică) la Tracus Arte, Cătălina Matei (Iubirea pentru morți e cea mai mare) la CDPL și Ligia Pârvulescu (Intracranian) la Casa de Editură Max Blecher. În 2021 reveniseră, confirmând nezgomotos câte un prim pas mai puțin hotărât făcut tot acum opt ani, Emanuela Ignățoiu-Sora (Clinamen) la CDPL și Ioana Iuna Șerban (Un viitor care se potrivește trecutului) la Vellant.
La Țintă!

Ce rămâne după Centenarul Încoronării?

Agenția de cArte - 0
Pentru că se apropie 1 Decembrie și pentru că vor fi din abundență în spațiul public declarații patriotarde, de multe ori fără substanță, se va afirma pompos iubirea de țară sau se va deplânge așa-zisa ei decădere, mă opresc puțin cu gândul la momentul meu de iubire de țară de anul acesta. Era 15 octombrie 2022. Se împlineau 100 de ani de la Încoronarea Regelui Ferdinand și a Reginei Maria. Am avut privilegiul să fiu producătorul unei emisiuni dedicată acestui eveniment la Radio România Cultural, la care au participat istoricii: Georgeta Filitti, Răzvan Theodorescu, Ioan Opriș, Alexandru Hârtopan. Aceștia au contribuit la volumul: “Centenarul Încoronării. Alba Iulia. 1922” *, al cărui coordonator și coautor este istoricul Narcis Dorin Ion, directorul Muzeului Național Peleș. Cartea-album, apărută la Editura Magic Print, a fost lansată cu acest prilej.
La Țintă!

Drumul spre centru

Agenția de cArte - 0
Drumul spre centru este călătoria pe care o face fiecare om sau ar trebui să o facă cel puțin o dată în viață. Pentru a înțelege forța acestuia, trebuie să ajungi în carne și oase, dar mai ales în spirit acolo. Dincolo de trimiterea la titlul cărții lui Mircea Eliade, este vorba aici despre un centru aflat pe un deal în Odorheiul Secuiesc, cu porțile larg deschise, cu zece surori în grija cărora se află, astăzi, 170 de copii. Alte sute au trecut pe aici, care au acum, la rândul lor, copii, care vin să viziteze și chiar să locuiască în acest centru unic în lume, datorită poveștii sale răvășitoare. Sora Maria Ionela, în închisoare fiind, în perioada comunismului, a făcut o promisiune că se va ocupa de copiii nevoiași. Iar destinul său, din gând, a devenit faptă. Fundaţia elveţiană „Basel Hilft” a demarat construcția, la Odorheiu Secuiesc, a unui „acasă” cu 200 de camere. Un oraș în sine, o construcție de vieți, de identități, unde locuiesc copii de la 3 la 18 ani, unde nimic din cele necesare trupului și sufletului nu lipsește. Capela pentru rugăciune, biblioteca, muzeul, sala de pictură și ceramică, cabinetul medical, dar și cabinetul stomatologic, săli de clasă, săli de sport, spații de studiu și meditație. Poate că nimeni nu știe mai bine câtă nevoie de dragoste are un orfan sau un copil care provine din familii destrămate, dar și câtă iubire are de dăruit. Și orfan este și copilul căruia unul sau ambii părinți au murit, dar și copilul părăsit, abandonat. În acest centru, toți cei care ajung aici sunt o familie, iar toți cei care pleacă sunt unul, nu mai sunt singuri, sunt conectați pentru întreaga viață la spiritul acestui loc, iar Sora Emilia este călăuza ideală, este mama tuturor acestor copii.
La Țintă!

Imaginația și predicțiile unui curator

Agenția de cArte - 0
Deseori termenul de curator pe care îl propun galeriile și muzeele românești e unul legat de o motivare conceptuală ori de un altfel de a promova opera și artistul. Sunt puține spre rare proiectele vizuale în care curatorul să aibă propria sa formulă de (re)construcție ori de (re)vizitare a unui spațiu. Pentru mine a fi curator înseamnă mai mult decât a scrie un text curatorial. Eu aștept să mi se ofere propuneri de (re)contextualizare a spațiului de prezentare a operei vizuale într-o relație organică și autentică. Un astfel de curator al spațiului dat este Mihai Zgondoiu în proiectul său ”Predicțiile Pământului. Despre gândirea și practica ecologică”, prezentat, între 2-25 noiembrie 2022, în saloanele aristocratice ale Institutului Cultural Român de la Londra. Cu atât mai mult cu cât Zgondy trebuia să rezolve mai multe provocări. Prima, cea legată de spațiul dat, Salonul Enescu, o sală de concerte de muzică clasică, cu un portret al lui Enescu realizat de Ion Irimescu ori cu o lucrare semnată de Iosif Iser, flancate de o tapiserie de Jan Cordijs și Hans Foppens după Jacques Jordaens, din anul 1660. A doua provocare a ținut de faptul că din proiectul inițial de la Muzeul Cotroceni a trebuit să facă o selecție de doar 15 artiști. Dar provocările sunt făcute pentru a stârni imaginația și predicțiile unui curator.
La Țintă!

Un voiaj imaginar de cinci stele

Agenția de cArte - 0
După o istorie de-a dreptul palpitantă despre călătoriile românilor cu trenul, Radu Mârza s-a oprit la Karlsbad*. Fiindcă pe la 1900 străbunicii noștri acolo se duceau la băi. Micul oraș balnear renumit pentru apele sale tămăduitoare devenise o țintă pentru românii suferinzi, dar și pentru cei ce voiau să se distreze, iar între războaiele mondiale, Karlsbadul ajunsese capitala de vară a întregii Europe, încît era musai să dai o raită acolo, măcar cît să trimiți o carte poștală prietenilor, ca să arăți că financiar o duci bine. Medicii români care își deschiseseră cabinete la Karlsbad își făceau reclamă prin ziarele de la noi, iar în extrasezon își anunțau onor pacienții că acordă consultații în cabinetele lor de la București. Politicienii autohtoni de toate culorile își luau după ei și gazetarii de casă care dădeau știri în țară despre vacanța la băi a aleșilor patriei și despre întîlnirile lor, departe – chipurile! – de indiscrețiile presei. La Karlsbad mergeau să concerteze și divele vremii și tot acolo se întîlneau pe teren neutru cucuzeii marilor puteri, ca să pună lumea la cale.
La Țintă!

Geografii și memorii decadente

Agenția de cArte - 0
Adevărat manual de imagini poetice ale decadenței și ale felului în care memoria și fețele ei schimbătoare ne plimbă când prin ficțiune, când prin seducătoare apelative livrești, când ”pe străzile cangrenate ale unei istorii / cu tot mai puține elemente de identificare”, noua enciclică poetică semnată de pontiful Pavel Șușară sub titlul ”Urbi & Orbi”* este una dintre cele mai seducătoare cărți de literatură apărută în anul 2022. O scrisoare în trei părți și cu trei geografii ale unor paradisuri pierdute, Sf. Gheorghe, Sulina și Herculane, însoțite și rezonate de fotogramele Dalinei Bădescu, ne evocă ”Paradisul istoriei pierdute”, ”în mii de cioburi strălucitoare” și din unghiuri și tehnici de filmare (auto)ironice, confesive ori (post)expresioniste. Subtextul acestor fotograme poetice în și prin memoriile decadente, în memoriile și istoriile mereu subiective, (de)codifică actul inițiatic al călătoriei ”prin efectele memoriei asociative” ca pe un elevat act de constructor și păzitor de poduri prin poetică și limbaj. ”Urbi & Orbi” e, astfel, pentru Pavel Șușară instrumentul de comunicare și de edictare al unui pontif, adică al unui constructor și păzitor de poduri între lumea văzută și nevăzută, între lumea trăită și lumea visată, între demonic și angelic, între apolinic și dionisiac și, nu în cele din urmă, între ”însemnele morții” și ”o întreagă lume / care și-a pierdut pofta de viață”.
La Țintă!

Mai creativ decât orice mașină de calcul creativ!

Agenția de cArte - 0
În mai multe intervenții publice, printre care și discuția purtată cu artistul vizual Mihai Zgondoiu pentru un număr tematic al revistei PropagArta dedicat NTF-urilor, am susținut faptul că noile tehnologii ale informației sunt și ar trebui să rămână doar un mijloc la îndemâna creatorului ori cercetătorului de opere artistice. Inteligența artificială poate produce un tip de operă după chipul și asemănarea unor algoritmi, dar, finalmente, nu poate fi creatoare de noi sensuri, de noi imagini poetice ori de noi limbaje. Creativitatea și comunicarea sinestezică sunt barierele de netrecut ale mașinilor de calcul creativ. Orice mijloc, fie că e vorba de contul pe o rețea de socializare, de cardul bancar sau de posibilitatea de a folosi un ”lanț” de criptare informatică prin care să urmărești o informație ori un ”conținut” informatizat, așa cum sunt NFT-urile, trebuie să rămână un mijloc. Atunci când mijlocul ne impune un sens, și nu invers, noi să dăm sens mijlocului, vinovat nu este mijlocul! NFT-urile, Inteligența Artificială, Metaversul sunt alte ”oglinzi” de ”înlănțuiri” numerice prin care ni se vinde mirajul unicității obiectelor, serviciilor și chiar al unor opere artistice ori mirajul multiplicării de sine. Creativitatea și comunicarea sensibilă și sinestezică nu pot fi serializate ori automatizate. Profesioniștii domeniilor artistice pot folosi aceste mijloace, dar nu pot fi înlocuiți de aceste mijloace! Creierul nostru este mai creativ decât orice mașină de calcul creativ! Iar meseriile viitorului apropiat, de la traducătorul și specialistul în emoticoane, până la creatorul de conținut virtual, vor avea nevoie de atuul creativității pentru a avea mai multă vizibilitate pe canalele virtuale.
La Țintă!

Să fim ca japonezii! Despre fericirea de a te ști mereu ocupat.

Agenția de cArte - 0
Cu toții am auzit poveștile unor persoane care, de exemplu, lucrau într-o bancă sau într-o multinațională, câștigau bine și aveau o viață îndestulată, dar aparent, dintr-o dată, s-au plictisit și au început să facă altceva: și-au deschis o cofetărie, au început să călătorească prin toată lumea și să țină un blog sau pur și simplu și-au cumpărat o căsuță la munte și trăiesc în ritmul naturii. Se pare că acești oameni nu și-au găsit în tinerețe IKIGAI*-ul, așa cum milioane de japonezi pretind că au făcut-o. Nu au găsit motivul pentru care să se dea jos din pat veseli în fiecare dimineață, indiferent cum le-ar fi fost noaptea. Pentru mulți, care își numesc serviciul, scârbici, asta pare o utopie. Dar conceptul i-a cucerit pe HECTOR GARCIA , care locuiește la Tokyo din 2004, iar site-ul său, kirainet.com, are peste un milion de vizualizări pe lună și este un punct de referință în materie de cultură populară japoneză, și pe scriitorul, jurnalistul și muzicianul FRANCESC MIRALLES. “Ikigai. Cum să îți găsești drumul în viață”, cartea apărută la Humanitas Junior, este încercarea lor de a îi determina pe adolescenți să ia în considerare toate dorințele și aspectele vieții și personalității lor, pentru a-și alege drumul bun în viață.
La Țintă!

Marea confirmare

Agenția de cArte - 0
Deși are mult umor și vervă satirică pe care și le exersează săptămînal în revista Cațavencii, pe Mihai Radu nu-l atrage proza umoristică. Chiar dacă cele două volume scrise în parteneriat cu Simona Tache, Femeile vin de pe Venus, bărbații de la băut și Bărbații vin de pe Marte, femeile de la coafor, cuprinzînd foiletoanele lor din Cațavencii, au avut un succes nebun, romancierul Mihai Radu e încă de la debutul cu Sebastian, ceilalți și-un cîine un realist bine cumpănit, explorator al moralei și al moravurilor contemporane, pentru care și umorul și șfichiuirea satirică se supun programului său de cronicar al vremilor noastre, la vădită distanță de instantaneiștii Ion Băieșu și Theodor Mazilu, dar și de proza cu băieți de cartier a noii generații. Observator pătrunzător al cotidianului și dotat cu spiritul moraliștilor redutabili, Radu e mai apropiat de opzeciștii Mircea Nedelciu și Ioan Lăcustă și de tîrgovișteanul inclasabil Costache Olăreanu, cel din Avionul de hîrtie.
La Țintă!

Drum prin vârste

Agenția de cArte - 0
La fel de puțin cunoscută în România pe cât a fost până de curând Eugen Cioclea (cel puțin până la antologiile publicate de Cartier în 2014, respectiv 2018, aceasta din urmă apărută deodată cu lansarea filmului documentar realizat de Violeta Gorgos), Marcela Benea este, în antologia recent apărută Eu sunt cartea* (Cartier, 2022), o descoperire de salutat. Ocolită cu obstinație de istoriile literare și absentă din antologiile relevante de poezie românească recentă, Benea (n. 1948, Văratic, raionul Râșcani) apare acum ca o autoare de primă mână a generației ce a-nceput să se afirme în anii ’70 ai secolului trecut, și care în România are câteva reprezentante de seamă în Grete Tartler sau Gabriela Negreanu. Debutând în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească cu Zestre (1974), Marcela Benea a publicat ulterior alte patru volume de poezie, la distanțe relativ mari de timp (Poveste neterminată, 1988; Evadare din frescă, 2005; Traducătorul de suferințe, 2015; Rupere de nori, 2021), strânse acum în antologia parcimonioasă de la Cartier, cu o postfață de Lucia Țurcanu. Explicația pentru această absență a Marcelei Benea (ca și a lui Eugen Cioclea sau Vsevolod Ciornei) din actualitatea imediată nu e greu de explicat în contextul clivajului care a existat înainte de căderea Cortinei de Fier (și, iată, chiar la câteva decenii după) între poezia scrisă în limba română pe cele două maluri ale Prutului: dezinteresul și prejudecățile criticilor din România consacrați în anii ’60-‘80 față de poezia basarabenilor (tratați aici multă vreme cu reflexe de superioritate) – a cărei unică, mare faimă a rămas până azi Grigore Vieru – au „lăsat în urmă” câteva nume și poetici reprezentative.
1...202122...57Pagina 21 din 57

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2025

De 16 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2025, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Premiile Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2025, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 70 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2025: 30 de cărți de poezie, 25 de cărți de proză, 5 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 10 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2026, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2024

De 15 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2024, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 80 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2024: 30 de cărți de poezie,  20 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și  20 de cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2025, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508