AcasăLa Țintă!

La Țintă!

#plânsul ca o poetică de a elibera subteranele

Omul post-istoriei simte că este copleșit de taxonomii, tehnici, tehnologii și ideologii. Re-sacralizarea spațiului său existențial o exersează prin diferite eresuri de tip new age, prin cursuri de dezvoltare personală ori printr-o compulsivă agregare sectară. Atacurile de panică, tot mai des întâlnite la omul post-istoriei, sunt întreținute de atacuri egotice asupra spiritului critic și asupra libertății de expresie. O portiță de salvare sufletească și chiar spirituală este aceea de a priza o poetică a lacrimilor sau, cum inspirat a formulat-o regretatul profesor și teoretician literar Romul Munteanu, să acceseze o literatură a lacrimilor pentru a se elibera de turbioanele interioare ori existențiale. În #plânsul*, o carte de poezie revelatoare a Florinei Zaharia, această poetică a lacrimilor prinde formă și conținut, oferindu-ne o ieșire din spaime, frici și angoase.

Cui i-e frică de Eugène Ionesco?

Cred că dacă ai fi pus întrebarea: “Cui i-e frică de Ionesco?” pe vremea când eu eram studentă sau masterandă, s-ar fi ridicat imediat mâinile tuturor studenților din sală. Prea puțini dintre noi eram măcar în mică măsură dispuși să ne confruntăm, la acea vreme, cu absurdul existenței, nici nu acceptam ideea de fapt, nici nu ne gândeam că vom fi vreodată la vârsta când angoasa, non-sensul, vidul existențial ne vor străbate viața. Cred însă, că dacă am fi avut acces la “Descoperiri”*, carte care a apărut abia acum, pentru prima dată în limba română, ne-am fi împrietenit mai repede cu Ionesco. Volumul, apărut inițial la prestigioasa editură Skira, în 1969, a fost tradus în limba română de Bogdan Ghiță și este oferit publicului în condiții grafice excepționale de Editura Nemira. De ce sunt atât de importante condițiile grafice? Pentru că acesta este primul volum de desene al lui Ionesco, un pasionat de pictură și un împătimit de Van Gogh. După cum reiese din jurnalele sale, vedea pictura ca pe o eliberare, dar în “Descoperiri” mărturisește: “Tocmai pentru că eram foarte slab la desen, m-am apucat de pictat în amurgul vieții. Am și vândut, chiar, câteva tablouri”.

Nu trageți în pianiști!

Premiile Agenției de cArte sunt gata. Ca orice premii, ele vor suscita discuții interminabile (pe o perioadă limitată, că vin și alte premii la refec) pro și contra. Juriul va trage ponoasele ani de-a rândul și va extrage cu greu, din frigider, pachetele cu cărniță. Dar asta e soarta tuturor juriilor, să fie acuzate de subiectivism, interese, manipulări și partizanate. Important – și asta ar trebui subliniat din start – e că, la producția de carte, România stă mult mai bine decât la economie, transporturi, educație și sănătate. Titlurile propuse spre a fi evaluate au fost multe. La poezie au fost 32, la proză, 20 (oho!), la critică / istorie literară, 10, la eseu / publicistică / memorialistică, 11. Din acest punct de vedere, anul 2021 a fost unul bogat, în ciuda pandemiei. Iar efortul și curajul editurilor, pe măsură. Publicul a votat pe saitul Agenției de cArte, iar juriul a avut ceva de furcă să se decidă încotro pleacă premiile. În câteva cazuri, părerile celor două instanțe au coincis, în altele, nu. Ceea ce vreau, însă, să spun e că judecata juriului (la fel ca voturile oricăruia dintre cei care au participat la sondaj) reflectă o opțiune estetică și un gust particular. E o imposibilitate fizică să judeci cu același cântar să te uiți cu același ochi la toate cărțile. Scrise cu talent, pasiune și profesionalism, cu personalități și viziuni diferite, originale, ele au emoționat sau au convins în mai mare sau mai mică măsură. Premiile reflectă, așadar, pe de o parte, opțiunile publicului, pe de alta, judecata mai rece, mai nepărtinitoare, a juriului, care contrabalansează, uneori, iureșul netului amical.

”VIDA, NO MUERTE”

Într-o discuție pe care am purtat-o la începutul de toamnă al anului 2000, regretatul profesor și teoretician Romul Munteanu scruta viitorul poeziei, prevăzându-i eliberarea de (auto)biografism, nihilism și mizerabilism prin reîntoarcerea la, sintagma îi aparține, o literatură a lacrimilor și la o poetică a ocnelor interioare din care putem extrage și sarea cuvântului, și sarea sufletului. Au trecut 22 de ani de la această profeție poetică pentru a citi una dintre cele mai autentice și mai puternice cărți de poezie, ”Crivacul” de Gabriela Toma, apărută recent la Tracus Arte, o carte care ne propune prin sensurile ”Crivacului” un instrument de sondare în ocnele ontologice ale post-istoriei și în spațiile limită dintre lumea legată de lucruri și duhuri și lumea cealaltă pe care o poți accesa odată cu Luminația ori cu circuitul neîntrerupt al amintirilor. Ontologia lacrimilor aduce la malul textului poetic sarea din moarte și din viață, cu granițe bine ferecate, în spatele cărora stau mereu la pândă imagini poetice care te urmăresc până la scufundarea cea mai de jos în imaginar ori în subconștient.

Impostura în viziunea lui Taburin din Sin-cereni

Pe scurt, Taburin este un cunoscut meșter de biciclete din Sin-cereni, orașul său natal. Este atât de cunoscut încât locuitorii nu mai spuneau bicicletei, bicicletă, ci taburină. Dar Taburin, care trece prin bune și prin rele în viață, ca orice omuleț, este glumeț, râde mult și lumea îi caută compania. Iubește și este dezamăgit și apoi este și el iubit. Ce mai, ar fi trebuit să fie fericit. Dar ce să vezi, Taburin suferă de sindromul impostorului. Pentru că el are pe suflet o mare greutate, un secret care îl chinuie. Nu știe să meargă pe bicicletă! Taburin însă are și un prieten, Figurin, fotograful orașului, care și el suferă de același sindrom. Numai că aflăm asta abia la finalul cărții, care se încheie într-un mare hohot, eliberator, de râs. Până atunci însă, sunt multe aventuri și mai ales fantastice desene care merită pe deplin descoperite. Ce să mai vorbim despre restul personajelor, cum ar fi opticianul Bifază sau băcanul Zbârcioagă...

Preda, înapoi la vorbele tatălui

În tinerețe, Marin Preda se duce la Paris împreună cu prietenul său criticul Ovid S. Crohmălniceanu. Se plimbă ei pe-acolo pînă se rătăcesc. Crohmălniceanu dă să scoată harta. Preda îl oprește și-i zice „Moni, tata îmi zicea că în situații ca asta, de te rătăcești, întrebi!” și a oprit pe cineva să întrebe. Mulți ani mai tîrziu, tot la Paris, de astă dată împreună cu mai tînărul Eugen Simion, vede Preda o pălărie în vitrina unui magazin. Intră s-o cumpere. Vînzătorul îi arată una la fel, că n-o putea extrage pe aia din vitrină. Preda o sucește în mînă, o probează – i se potrivea! – dar n-o cumpără. După cîteva zile, apare cu o pălărie pe cap și-i spune criticului, triumfător ca Moromete: „Am luat-o, monșer!” „E aia din vitrină?” „Păi da′ cum?”

Raiul și iadul de la business class

Între interstițiile poetice din ”Scrâșnetul dinților”, cel mai recent volum de poezie semnat de Șerban Axinte, apărut în 2021 la editura Cartier și aflat pe primul loc în topul preferințelor cititorilor AgențiadeCarte.ro, poți auzi, cu litere de foc, de pucioasă ori de lumină binefăcătoare, raiul și iadul de la business class. Un spațiu interior care rezonează cu elemente biografice, reale, imaginare ori imaginate, din care poți ghici un apofatism poetic copleșitor, într-un timp care ”se măsoară în junghiuri şi atacuri de panică”. Viața din poem își duce crucea ”până la gât”, ”până ne-am prins de mână”, ”până la refuz”, ”până la redistribuirea rolurilor, până când o să cadă ghilotina”, ”până la zero”, ”până atunci”, ” [până la 40 nu a avut niciodată liniște] ”, ”până în plăsele”, ” până reuşesc să aprind un bec de 100 W”, ”până la capăt”, ”până la urmă”, ”până când toate o vor lua de la început”, ” până când toate lucrurile din jur desăvârşesc forma organelor noastre genitale”, ” până ce vei învăța toate lucrurile”, ”până acum”, ”până aici fără să trişeze”, ” până mâine va veni şi iluminarea”, ” până când bila de gaz ajunge să înghită cartierul, oraşul”. Dumnezeu e singura certitudine a unei poezii care caută în rugăciunea inimii ori în refuzul semnului crucii toți demonii, cearcănele, muzica dată la maximum, ”muzica spaimelor”, ”muzica sufletelor fără însușiri” și ”muzica înainte de nașterea armoniei”.

Replieri interioare

Laureat, în urmă cu două săptămâni, al premiului „Patrel Berceanu” la a doua ediție a festivalului omonim organizat la Teatrul Național „Marin Sorescu” din Craiova, Vasile Baghiu se găsește într-un moment fast al parcursului său literar. Autor, din 2019 încoace, a patru volume de poezie publicate de editura Eikon (Metode simple de încetinire a timpului, 2019; Visuri pe care mi le pot permite, 2020; Respirație asistată, 2021; Avantajul de a nu câștiga nimic, 2022), care urmează altor șapte cărți de poezie, trei antologii, un volum de proză scurtă și trei romane publicate între 1994 și 2014, V. Baghiu este unul dintre scriitorii promoției 90 ce confirmă și dau greutate acestei mișcări neomogene rămase (nemeritat) și după aproape trei decenii în umbra generației 80. E de ajuns să privim volumele publicate în anii din urmă de Ionel Ciupureanu, Ruxandra Cesereanu, Radu Andriescu, Simona Popescu, Nicolae Coande sau Dumitru Crudu pentru a ne verifica această evidență – alături de aceștia, Baghiu a rămas constant în ținutul său himerist clar demarcat încă de la debutul cu Gustul înstrăinării, fără a se afla în lumina reflectoarelor.

Starea de bine în școală, un moft sau o necesitate?

Am avut o discuție amplă despre asta cu autoarea cărții apărută de curând la Corint, dna. Anca Tîrcă*, care a fost profesoară și directoare a unei școli declarate de specialiști ca cea mai reformistă din România în perioada 1997-2004. Din 2004, lucrează ca freelancer-specialist în educație atât în România, cât și în străinătate. Din carte și din discuție am aflat că pe alte meleaguri discuția despre starea de bine în școli e veche și că s-au luat măsuri. De exemplu, din 2006, în curriculumul de la Wellington College, Marea Britanie, există și un curs de fericire. Din 2007, legea educației din Japonia are la bază conceptul de școală fericită, în Finlanda, printre măsurile menite a asigura starea de bine este și participarea a 90% dintre școli la un program anti-bullying. Iar exemple sunt în carte chiar și din Coreea de Sud sau Bhutan. Așadar, o lume întreagă se preocupă de asta și desigur este momentul să începem și noi. De la dna. Anca Tîrcă am aflat cu bucurie că acest ghid a avut succes în rândul profesorilor și chiar al unor directori de școli. Este plin de idei și de îndemnuri care ar putea fi utile și pentru cu totul alte domenii. Spun asta pentru că, de exemplu, directorii sunt sfătuiți, printre altele, să „nu fugărească” profesorii, să renunțe la comportamentele autocratice, să nu ceară documente inutile și să nu încurajeze bârfa.

ORLAN, file de corp și auto-hagiografie

Lansarea la București, în Sala Auditorium a MNAR, a albumului ”ORLAN. Les films de Sainte-Orlan”*, apărut la Fundația Culturală Intact, a fost un eveniment pe care ni l-a oferit pictorul și managerul cultural Florin Ștefan, directorul Spațiului Intact din Centrul de Interes, din Cluj-Napoca, chiar în prezența acestui fenomen viu al artelor meta-vizuale, meta-spectaculare și corporale care este ORLAN. Cu două puneri în scenă seducătoare propuse de Horea Avram, curatorul expoziției din octombrie 2021 de la Centrul de Interes din Cluj-Napoca, și de Bogdan Ghiu, unul dintre autorii albumului ORLAN, am intrat într-un univers de ”ficțiuni auto-hagiografice” și de paradoxuri pe care le poate crea raportul supraexpus dintre corp-carne versus corp-imagine. Un album care ar trebui studiat atât de apologeții ismelor culturale, cât, mai ales, de cei care își revendică un demers profesionist în artele imaginii ori ale imaginarului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2025

De 16 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2025, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Premiile Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2025, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 70 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2025: 30 de cărți de poezie, 25 de cărți de proză, 5 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 10 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2026, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2024

De 15 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2024, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 80 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2024: 30 de cărți de poezie,  20 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și  20 de cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2025, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508