AcasăLa Țintă!

La Țintă!

La Țintă!

Despre Anca Vieru, numai de bine

Agenția de cArte - 0
Fără poză de profil* e al treilea volum de proză al Ancăi Vieru. Debutul cu Felii de lămâie a dat semnalul unei scriitoare cu vervă, spirit de observație, experiență și imaginație. S-a vorbit mult despre el, iar Polirom a trecut cartea, pentru a doua ediție, la colecția Top 10+. Și pe bună dreptate. Din clipa aia, autoarea și-a cîștigat fani, iar editura a trecut-o printre autorii cu care se mîndrește. E drept, romanul Spulberatic (un proiect mai vechi și mai de anvergură) a avut mai puțin succes. Dar asta e un lucru normal, după debuturile în forță. Și iată că a venit vremea celui de al doilea volum de proză scurtă, apărut recent. L-am citit cu mare plăcere. Dat fiind meseria, eu sînt acel Gică Contra care caută nod în papură. Vînez greșelile, exprimările greoaie sau neclare, lipsa de stil, de ritm, de viziune. Dar, în același timp, cînd am parte de o scriitură precisă și surprinzătoare, mă dau bătut. Anca face parte din categoria scriitorilor „povestitori” și nu a stiliștilor. Într-un fel, modul ei de a scrie e cuprins de viziunea americană, pragmatică a textului. Spui numai atît cît e necesar, nu te aventurezi în discuții despre ce e omul și care e scopul vieții. Dar, ciudat, din dinamica subiectului și a personajelor reiese și viziunea autorului, cea care face diferența dintre un talent și un meșteșugar.
La Țintă!

Rapsodii cotidiene

Agenția de cArte - 0
Niciodată nu știi încotro bate Dan Lungu la începutul povestirilor sale, în răspăr cu autorii clasici care te previn direct sau îți fac măcar o aluzie la ce să te aștepți. Chiar și enigmaticul Kafka se supune acestui ritual. Bunăoară în Metamorfoza el te anunță: „Într-o bună dimineaţă, cînd Gregor Samsa se trezi în patul lui, după o noapte de vise zbuciumate, se pomeni metamorfozat într-o gînganie înspăimîntătoare.” Dan Lungu te captează cu o frază care te intrigă sau te face să zîmbești, și dacă nu-i aplici o lectură grăbită ca să afli rapid despre ce e vorba, obicei total nerecomandabil!, te obligă să faci o pauză, pentru a-i savura inspirația. Fiindcă mai totdeauna povestirile lui nu sînt despre ceva, o anumită întîmplare, ci despre cineva. Iar acel cineva e și cel ce povestește și care vorbește despre sine însuși trecînd lejer de la una la alta. Cînd autorul e cel ce o face în locul lui, adoptă stilul indirect liber, spunînd la persoana a 3-a ceea ce ar fi zis personajul însuși, dacă ar fi fost lăsat să vorbească. Sub această aparentă lejeritate, se ascunde însă o rigoare de sociolog care-și investighează subiecții pentru a afla totul despre ei. Asta se vede cel mai bine în povestirile sale cu adolescenți care-ți spun ce cred ei despre lume și viață, insistînd asupra unui anumit episod dintre cele ce le vin în minte, pe moment, după asociațiile capricioase ale memoriei. Așa afli, pe rînd, cine sînt și cum mama, tatăl, prietenii, iubita sau – după caz – iubitul personajului, cu ce se ocupă, și ce părere are despre această ocupație, ce-i place și ce nu, ce speră și ce idealuri are. Toate astea se împletesc pe firul unor narațiuni seducătoare, de un firesc fără scame, din simplul motiv că Dan Lungu are un inepuizabil har de povestitor, înzestrat cu puterea de observație a marilor realiști.
La Țintă!

Parada luzărilor

Agenția de cArte - 0
Am stat de curînd de vorbă cu un editor și, după lungi eschive, ezitări și poticneli, am ajuns amândoi la câteva concluzii comune. Nu multe, numai două. Prima, că nimeni nu știe, în România, care e destinul public al unei cărți tipărite. Și a doua, că avem de a face cu o renaștere a literaturii române, calitativ și cantitativ. Cea din urmă e firească. Edituri mari sau importante și-au deschis porțile pentru literatura română. Polirom (pionierul), Humanitas, Paralela 45, Nemira (cu campania cea mai energică), Litera, Casa de pariuri literare (cea mai năpăstuită), Trei, Tracus Arte și altele, mai mici. Redacțiile nu mai prididesc cu manuscrisele. Sute de visători ciocăne la ușa e-mailului. 90% sunt gunoaie literare. Dar cele zece procente rămase deja au umplut scena. Nu e lună fără titluri noi, care, atenție, își găsesc repede drumul către poblic. Înclin să cred că, până la jumătatea acestui an, numărul cărților de proză cât de cât importante a depășit toată producția anului precedent, care a fost, și ea, la rândul ei, un record.
La Țintă!

Poemul de la pagina 13 sau Poemul care se împotrivește

Agenția de cArte - 0
Ai de ales între a căuta fețele și măștile biografice ale lui Traian-Te sau Don TraianTe și între a găsi noi înțelesuri și noi decriptări fețelor șlefuite de diamant stilistic din poezia atât de puternică și totuși atât de lirică a lui Traian T. Coșovei. Prilejul acestei duble lecturi din care iese și mai seducătoare poezia lui Traian T. Coșovei ne este oferit de un eveniment editorial al editurii Casa Radio din 2021: CD-ul și cartea ”Poemul care se împotrivește” de Traian T. Coșovei , cu un text stabilit, cuvânt-înainte și note de Cosmin Ciotloș, ilustrații de Luca Jebeleanu și cu o copertă ce prezintă un detaliu dintr-un desen de Traian T. Coșovei realizat la sfârșitul anilor ´70. Pentru cei care l-au cunoscut pe autorul volumului Bătrânețile unui băiat cuminte (re)ascultarea vocii lui Don TraianTe e ca o plonjare în nostalgie ori în acte tulburătoare de istorie literară și de boemă literară. În cele 67 de poeme din fonoteca Radiodifuziunii Române, timbrul vocii poetului, trecând de la o vitalitate molipsitoare și o dicțiune clară la felul șuierător ori electric de a rosti din ultimele înregistrări, amintind de Gheorghe Dinică sau Ștefan Iordache, ne oferă tot atâtea nuanțe ale vocii auctoriale, când ludice, când ”cu lacrimi calde, electrice”, într-o punere în scenă ce poate fi cel mai adesea și pentru sine, și pentru ascultător ”o trădare cu buzele cusute”!
La Țintă!

Câinii din Giurgiu se aud foarte clar

Agenția de cArte - 0
Criticii și publicul par să aibă dreptate, împreună, pentru prima dată. 2021 a fost un an excelent pentru proză. Punct. Doar că, nici ajuns la jumătate, 2022 îl și întrece. Nu-s puțini cei care au crezut că e un foc de paie, o furtună într-un pahar cu apă. Noile titluri apărute la mai toate editurile mari nu le dau dreptate. Fenomenul e vizibil, palpabil, iar publicul consimte. Am să povestesc în alt articol despre uimirea editurii „Trei”, care s-a trezit cu tot tirajul la cartea debutantului Remus Boldea, „A râs și tata”, epuizat în mai puțin de o lună. Am impresia că romanul (tot de debut) al Ruxandrei Burcescu, „Instabil”, editura „Humanitas”, va avea același destin. Cel puțin până azi, iată, numărul titlurilor noi a depășit totalul celor apărute anul trecut. Dar s-o luăm pe firul apei. Discutând, deunăzi, cu Adriana Bittel, una din prozatoarele strălucite ale generației mele, mi-a mărturisit aproape în extaz plăcerea pe care i-a provocat-o romanul Ruxandrei. „Are ochi, mână și vână de prozator. Văd și aud personajele. Ritmul e susținut, elementele disparate se leagă cum rar întâlnești la un debutant. Va fi o scriitoare strălucită. Transmite-i asta, te rog. Și insistă că m-a dat gata!”
La Țintă!

Splendoarea unei stele îndepărtate

Agenția de cArte - 0
Un Borges al romanului e Roberto Bolaño în O stea îndepărtată, care amintește în cîteva privințe de alt roman al său, mai cunoscutul, Literatura nazistă în America. Una dintre aceste privințe e că și O stea îndepărtată e o capodoperă*. În scurtul și engmaticul cuvînt înainte, în care adoptă cu subtilă autoironie convenția modestiei, dar și către sfîrșitul Stelei îndepărtate, chilianul se declară îndatorat lui Borges. O dată, amintindu-l pe Pierre Menard, personajul celebru al autorului Istoriei universale a infamiei. „Rolul meu s-a redus la a pregăti băuturile, la a consulta cîteva cărți și la a mă contrazice cu Arturo și cu spectrul din ce în ce mai însuflețit al lui Pierre Menard cu privire la validitatea repetării unora dintre paragrafe.” Și încă o dată atunci cînd autorul de hîrtie al romanului, un poet inventat de Bolaño, citează pios părerile despre moarte ale confratelui său argentinianul.
La Țintă!

Consum delirant și deteriorare garantată!

Agenția de cArte - 0
În liniștea librăriei și a spațiului de coworking Seneca AntiCafe din București (str. arh. Ion Mincu, nr.1) s-a întâmplat ca ochelarii mei să îmi cadă pe podea în timp ce voiam să o ridic pe fiica mea Gloria Maria Sultana de 11 luni. Cu o pradă atât de mult dorită, Gloria a tras de brațele ochelarilor și a încercat în fel și chip să își pună ochelarii la ochi. O panică m-a cuprins pentru câteva secunde, gândindu-mă că ar fi a doua pereche de ochelari pe care ar trebui să o schimb în câteva luni. Librarii de la Seneca AntiCafe, simpatizanții declarați ai Gloriei, mi-au recomandat spre liniștire două cărți scrise de Serge Latouche, ”Deteriorare garantată! Eseu despre obsolescența programată” (2017) și ”Mic tratat de decreștere senină” (2016), apărute la Editura Seneca și traduse de Bogdan Ghiu. Peste câteva zile ochelarii s-au rupt și soția mea, Ana Daniela Sultana, m-a consolat spunându-mi că a citit în cartea lui Serge Latouche cum fabricanții de ochelari, dar nu numai ei, își programează produsele pentru un ciclu foarte mic de existență. Acesta a fost micul declic care m-a îndreptat spre lectura cărților unui autor contemporan recunoscut a fi una dintre ”cele mai puternice voci ale decreșterii conviviale”. Grație traducerii excelente a lui Bogdan Ghiu, am putut avea certe delicii de lectură cu o adevărată poetică a unor texte despre creșterea și descreșterea lumii noastre de azi pe mâine.
La Țintă!

Ce rămîne din romanele scrise în obsedantul deceniu?

Agenția de cArte - 0
Adevărurile spuse doar pe jumătate pot fi mai periculoase decît minciunile. Iar cînd alături de adevăruri ciuntite se răsfață minciuni oficiale rezultatul e catastrofal. Asta face de necitit azi cea mai mare parte a producției de romane despre România anilor cincizeci, de la profund falsul roman propagandistic Mitrea Cocor al lui Mihail Sadoveanu, la cele mai multe dintre romanele cu dezvăluiri despre „obsedantul deceniu”. Viciul fundamental al acestor cărți e că de fapt ignoră ansamblul tragic al evenimentelor din România, că aruncă vina pentru cele întîmplate pe Uniunea Sovietică, ca și cum liderii locali n-ar fi contribuit cu nimic la regimul de teroare din România acelor ani. Mai mult chiar, în prezentarea situației din țară de atunci, istoria e falsificată fără jenă, iar reprezentații claselor sociale care au avut cel mai mult de suferit de pe urma totalitarismului comunist, burghezia, proprietarii de pămînt care se opuneau colectivizării, militarii care au refuzat să pactizeze cu noul regim sînt caricatural portretizați, din perspectiva „luptei de clasă”.
La Țintă!

”Omul aproximativ 3.0” față cu greaca veche și latina!

Agenția de cArte - 0
Deloc întâmplător, ieșirea din istorie e sincronă cu ieșirea din religie. ”Omul aproximativ 3.0”, după titlul surprinzătoarei expoziții de la Kunsthalle Bega din Timișoara, semnată de extraordinarul artist vizual Mihai Zgondoiu, iese din istorie pentru a genera lumi posibile și multiversuri, în care totul devine (auto)referențial, interșanjabil și cu o memorie tot mai scurtă și tot mai actualizată de tehnologii și ideologii. Acest om, produs și al ieșirii din religie, transformă, cel mai adesea, actul spiritual ori pe cel religios în accese de superstiții și naționalisme religioase, valorificate de partide politice populiste ori chiar extremiste din toată lumea. Este pregătită democrația occidentală și, cu atât mai mult, democrația dâmbovițeană să mai asigure securitatea culturală și securitatea existențială a cetățenilor săi? Dacă ne uităm la felul în care politic, educațional și, mai ales, financiar-economic, sunt proiectate și asigurate valorile culturale și cele religioase, răspunsul ne va conduce într-o zonă de non-combat, în care aceste valori sunt fie excesiv politizate, fie marginalizate.
La Țintă!

Orice, dar cu suveranitate digitală!

Agenția de cArte - 0
Când încă rețeaua web era la începuturile sale în România, la începutul anilor '90, într-o rubrică ce purta titlul unui volum de poezii – ”Hai să ne-ntâlnim pe site sâmbătă seara”, atrăgeam atenția, cu ironie tandră, asupra faptului că lumea noastră, reală sau virtuală, era  și este sub semnul unei mantre tehnologice: ”orice, dar cu puțin internet”. După mai bine de 20 de ani, mantra web a devenit tot mai mult netocrație și monopol al marilor giganți americani. Inteligența artificială și mașinăriile ei creatoare de șabloane de consum și de dependențe au dus ”era digitală” la asocieri tot mai dramatice precum ”dictatura digitală” ori chiar ”demența digitală”. Rolul elitelor și al actorilor sociali pe mișcătoarele rețele sociale este ecranat de algoritmii Big Data, algoritmi disputați de grupurile de business, de cele ale societății civile (non-profit), grupurile guvernamentale și cele politice. Algoritmii, însă, sunt dictați de interese financiare și politice. Opinia publică față de orice subiect la zi este construcția algoritmilor Big Data și al relațiilor de putere și de manipulare pe care actorii sociali le exercită folosindu-se chiar de armele secrete sau decodificate ale algoritmilor Big Data. Astfel, manipularea, fake news-ul ori cancel culture sunt ”(re)scrise” cu ajutorul real al mașinăriilor digitale. Spiritul critic și valorile societății deschise reprezintă, așadar, alternativa la ieșirea din ”baza de date” și cheia de acces și de structurare a unei necesare suveranități digitale. Sunt pregătiți actorii sociali din România pentru a face pasul decisiv de la securitatea cibernetică, dictată de interesele de securitate națională și europeană, la suveranitatea digitală atât de necesară actorilor sociali și intereselor lor de comunicare și de business?
1...222324...57Pagina 23 din 57

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2025

De 16 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2025, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Premiile Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2025, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 70 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2025: 30 de cărți de poezie, 25 de cărți de proză, 5 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 10 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2026, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2024

De 15 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2024, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 80 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2024: 30 de cărți de poezie,  20 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și  20 de cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2025, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508