spot_img

Poeme șoptite, din sufrageria Teatrelli-CREART

O sufragerie fără amplificare, luminată de lampadare și proiectoare, i-a pus, de Ziua Națională a Lecturii, făță către față, chip către chip, pe poeta și actrița Ioana Crăciunescu, poeta și managerul cultural Cătălina Bălan, scriitorul, traducătorul și curatorul Bogdan Ghiu și muzicianul și universitarul Fernando Mihalache, într-o serată poetică și muzicală moderată de Dan Mircea Cipariu. A doua secvență a programului de performance pro-lectură intitulat „Lecturi Șoptite #2” a avut loc joi, 15 februarie 2024, de la ora 19.00, la CREART – SALA TEATRELLI din Bucureşti (Piaţa Alexandru Lahovari, nr. 7). Organizatorii, Primăria Capitalei, prin CREART – Centrul de Creaţie, Artă şi Tradiţie al Municipiului Bucureşti și asociația Euro CulturArt, au propus publicului și ascultătorilor în direct ai Radio România Cultural un spațiu intim, rezonat de sonurile memorabile de acordeon (re)vizitate de Fernando Mihalache. Cei cinci protagoniști au citit din cărțile lor și din cărți care le-au schimbat viața. 

Bogdan Ghiu, Ioana Crăciunescu, Dan Mircea Cipariu, Cătălina Bălan, Fernando Mihalache (foto: Dragoș Tudor/CREART)

”O seară fastuoasă! – vă spune Dan Mircea Cipariu din Sala Teatrelli Creart, unde vom rezona cu lecturi poetice și muzicale de Ziua Națională a Lecturii. Suntem la a doua secvență a programului Lecturi Șoptite, în transmisie în direct pe Radio România Cultural, într-un performance pro-lectură ce îi are ca parteneri media AgentiadeCarte.ro, Propagarta, Observator cultural și Amos News. Un eveniment cinstit de JIDVEI. Vă invităm la un dialog muzical și poetic între Marele și Micul Paris, cu revizitări ori recitiri ale unor geografii interioare trăite ori visate de Ioana Crăciunescu, Cătălina Bălan, Bogdan Ghiu și Fernando Mihalache, fiecare dintre ei având o relație biografică, artistică sau poetică cu țara lui Baudelaire, Valéry sau Prévert.”,  a spus Dan Mircea Cipariu, la începutul evenimentului, transmis în direct de Radio România Cultural.

La microfonul Radio România Cultural, Dan Mircea Cipariu a citit poemul ”Bad Boy” de Traian T. Coșovei, publicat, în 2000, în cartea ”Mahalaua de azi pe mâine. Poeme trăite de Dan Mircea și Traian T. Coșovei”, Editura Vinea. Apoi a continuat ”Lecturile șoptite” cu două poeme personale, ”Nota de plată”, din volumul colectiv ”Aer de București”,  și ”Cartea de tarot” din volumul ”Meta Vers”. Amfitrionul evenimentului l-a invitat apoi la microfon pe Fernando Mihalache: ”Fernando Mihalache este primul reprezentat din România în Confederația Mondială de Acordeon și membru în juriu la Trofeul Mondial de Acordeon. Predă acordeon, muzică de cameră, ansamblu instrumental și acompaniament la UNMB.”

Fernando Mihalache (foto: Dragoș Tudor/CREART)

Fernando Mihalache a interpretat la acordeon piesa ”sunshine”, despre care a mărturisit că ”a fost scrisă în perioada pandemiei și, da, este o rază de soare”.

Dan Mircea Cipariu: ”Acum o invit la microfonul Radio România Cultural pe Cătălina Bălan. Scriitoare și manager cultural, Cătălina Bălan este prezentă în antologii de poezie și proză din România, Republica Moldova, Franța, Belgia.”

Cătălina Bălan: ”Sunt foarte bucuroasă să fiu aici, îi salut și pe cei care ne ascultă pe Radio România Cultural. Într-adevăr, cum bine m-ai demascat Dan, am o legătură maritală cu Franța, soțul meu este francez, așa că deseori se întâmplă să vorbesc acasă mai mult franceză decât română. Venind aici m-am gândit să vă citesc un poem de Jacques Prévert, un poem care este foarte aproape de inima mea și datorită căruia m-am gândit că foarte des purtăm înăuntrul nostru conexiuni de care nu ne dăm seama. Datorită acestui eveniment mi-am dat seama nu doar că i-am dedicat o poezie lui Jacques Prévert, dar am și scris un text care păstrează melodia poeziei pe care o voi citi.” Cătălina Bălan a citi poemul ”Immense et rouge”, de Jacques Prévert și a continuat Lecturile șoptite cu poezii din volumul personal ”cutii” (Editura Paralela 45, 2019) și cu texte inedite dintr-un volum în lucru.

Cătălina Bălan (foto: Dragoș Tudor/CREART)

Evenimentul din sufrageria Teatrelli a continuat într-o notă franceză cu un nou moment muzical susținut de Fernando Mihalache.

(foto: Dragoș Tudor/CREART)

Dan Mircea Cipariu: ”În invit acum la microfon, la cea de-a doua ediție a evenimentului Lecturi șoptite, pe Bogdan Ghiu,  care scrie și publică poezie, teorie (și) critică (despre literatură, filosofie, media, artă contemporană, arhitectură, teoria și pedagogia traducerii, politică) și traduceri (peste 70) din filosofia și literatura franceză. ”

Bogdan Ghiu a citit un fragment numit ”Însemnări prețioase”, din volumul ”Inima mea dezvăluită”, de Charles Baudelaire, despre care a declarat: ”În 2002, am tradus așa numitele jurnale intime ale lui Charles Baudelaire, o carte apărută datorită unui pionier, editorul Samuel Tastet.” Bogdan Ghiu a citit apoi texte proprii din volumul ”Manualul autorului” (Editura Cartea Românească, 2004) și ”Cu Orice e posibil” (Nemira, 2019).

Bogdan Ghiu și Ioana Crăciunescu (foto: Dragoș Tudor/CREART)

În continuare, Fernando Mihalache a cucerit publicul prezent și ascultătorii Radio România Cultural cu acordeonul său, transformând sufrageria Teatrelli într-un spațiu de sonorități magice.

Cătălina Bălan și Fernando Mihalache (foto: Dragoș Tudor/CREART)

Dan Mircea Cipariu: ”O vom asculta acum pe Ioana Crăciunescu, o carismatică actriță de teatru și cinema și poetă. Volumul ei de poezie „Chit sau dublu”, Editura Charmides, a primit Premiul APLER – Cartea de Poezie a anului 2021.”

Ioana Crăciunescu: ”Mulțumesc organizatorilor că s-au gândit să șoptească poemele și sufletul poeților. Mulțumesc din inimă, Fernando Mihalache, fiindcă mă emoționează această muzică și-mi dă speranță că mai pot să scriu. Propun să rămânem cu aceiași prieteni comuni, așadar voi citi poezie de Traian T. Coșovei, fiindcă absența lui este o prezență foarte importantă.” Ioana Crăciunescu a citi poezia ”Copilul absent”, de Traian T. Coșovei și a încheiat cu poeme proprii din volumul ”Chit sau dublu” (Editura Charmides, 2021).

Bogdan Ghiu, Ioana Crăciunescu și Dan Mircea Cipariu (foto: Dragoș Tudor/CREART)

Cea de-a doua ediție a evenimentului ”Lecturi șoptite”, s-a încheiat în direct la Radio România Cultural, de la Creart – Sala Teatrelli, cu muzica interpretată de Fernando Mihalache. După spectacol, publicul și protagoniștii au rămas pentru ”a cimenta relațiile” la un pahar de vin și proseco oferit de JIDVEI, așa cum a spus amfitrionul evenimentului, Dan Mircea Cipariu.

(foto: Dragoș Tudor/CREART)

Programul a fost organizat de Primăria Capitalei, prin CREART – Centrul de Creaţie, Artă şi Tradiţie al Municipiului Bucureşti și asociația Euro CulturArt. Co-producător Radio România Cultural (realizator: Anamaria Spătaru). Parteneri media: AgentiadeCarte.ro, Propagarta.ro, Observator cultural, Amos News.

Tudor VOICU

Ioana Crăciunescu (foto: Alex Cașcatinge)

IOANA CRĂCIUNESCU (actriţă de teatru şi cinema şi poetă) s-a născut la 13 noiembrie 1950, la Bucureşti. În 1973 a absolvit Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică I. L. Caragiale din Bucureşti şi a devenit actriţă a Teatrului Nottara. A publicat volumele: „Duminica absent”, Cartea Românească, București, 1980; „Supa de ceapă”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981; „Iarna clinic”, Cartea Românească, București, 1983; „Mașinăria cu aburi”, Editura Eminescu, București, 1984; „Creștet și gheare”, Cartea Românească, București, 1998; „Supa de ceapă / Soupe à l’oignon”, Editura Brumar, Timișoara, 2007; „Mon general”, Editura Tracus Arte, 2017, „Piața Chibrit”, Editura Charmides, 2017. În 2021, a publicat volumul de poezie „Chit sau dublu”, Editura Charmides, care a primit Premiul APLER -Cartea de Poezie a anuui 2021.  Filmografie: Actorul și sălbaticii (1975); Artista, dolarii și ardelenii (1980). Ioana Crăciunescu a jucat în producțiile Pullman paradis (1995), Mensonge (1993), Quelque part vers Conakry (1992), Întâmplări cu Alexandra (1989), Duminica în familie (1987), Să-ți vorbesc despre mine (1987), Femeia din Ursa Mare (1982), La capătul liniei (1982), De ce trag clopotele, Mitică? (1981), Ion: Blestemul pamântului, blestemul iubirii (1979), Ediție specială (1978).

Cătălina Bălan

CĂTĂLINA BĂLAN (n. 1995, Chișinău) este absolventă a secției franceze a Facultății de Științe Politice, Universitatea din București (2017) și a unui Master de Diplomație în Economia Internațională, Academia de Studii Economice, București (2019). În prezent, este doctorandă a Școlii Doctorale a Facultății de Științe Politice din cadrul Universității din București. Între 2011 și 2014, PR junior al editurii Casa de Pariuri Literare. Debutează cu poezie în „Stare de Urgență”, proiect publicistic nonconformist al unor oameni de artă de pe ambele maluri ale Prutului. Publică poezie, proză, recenzii și analiză politică în mai multe reviste („Observator Cultural”, „Contrafort”, „Revista la Plic” etc.). Prezentă în antologii de poezie și proză din România, Republica Moldova, Franța, Belgia. În 2019 publică volumul de poezie „Cutii”, apărut în colecţia Avanpost a Editurii Paralela 45. În prezent este director de marketing al Editurii Paralela 45.

Bogdan Ghiu

BOGDAN GHIU scrie și publică poezie, teorie (și) critică (despre literatură, filosofie, media, artă contemporană, arhitectură, teoria și pedagogia traducerii, politică) și traduceri (peste 70) din filosofia și literatura franceză. Este membru al Generației 80 și fost membru al Cenaclului de Luni, președinte ArtLit (Asociația Română a Traducătorilor Literari) și membru în conducerea PEN România. Cele mai recente cărţi și traduceri: Cu Orice e posibil (poezie, 2019), Pandemiocrația. Kairos și vidul împărtășit (eseu, 2020); Baptiste Morizot, Răscolind jarul viului. Un front comun, Milan Kundera, Un Occident răpit sau Tragedia Europei Centrale, Giuliano da Empoli, Magul de la Kremlin. Cărți și traduceri în lucru: reBAbel, Un oraș pe drumuri și o carte despre Generația 80; Gilles Deleuze, Logica sensului, Barbara Cassin, Elogiu traducerii, Barbara Stiegler, „Trebuie să ne adaptăm”. Despre un nou imperativ politic și Yves Mihaud, „Arta s-a terminat”. Eseuri despre hiperestetică și atmosfere. Se exprimă săptămânal în Observator cultural și LiterNet, și zilnic la Radio România Cultural. 

Fernando Mihalache

FERNANDO MIHALACHE a studiat Compoziție la Universitatea Naţionalǎ de Muzică din Bucureşti şi s-a specializat la workshopuri şi cursuri de acordeon cu profesori renumiţi, precum: Massimiliano Pitocco, Yuri Shishkin, Frank Angelis, Frederich Lips, Xiao Quing Cao, Raimondas Sviackevicius. Ȋn anul 2014 a înfiinţat prima catedră de acordeon la UNMB. De-a lungul timpului a susținut o serie de recitaluri şi turnee naționale, atât ca solist, cât şi cu anasambluri camerale importante (Traffic Strings, Maxim Quartet, Accord Vibes) și a participat la festivaluri naționale și internaționale, precum: Festivalul Internațional George Enescu, European Weeks Festival in Passau, Festival of Ierrusalim, Sǎptǎmâna Internaționalǎ a Muzicii Noi, Bucharest Jazz Festival ș.a.. Ȋn Festivalul „S.I.M.N.”(2017) a susţinut în primă audiţie românească, alături de Orchestra Radio, „Concertul pentru Acordeon şi Anasamblu de Camerǎ”, de Aurel Stroe. A colaborat cu instrumentişti de renume din țarǎ şi și din strǎinatate și cu orchestre ca Orchestra Naționalǎ Radio, Filarmonica George Enescu, Orchestra ONB ș.a.. A aranjat pentru acordeon numeroase lucrǎri importante: a publicat primul volum de Sonate (D. Scarlatti) și a realizat o transcripţie a Invenţiunilor la douǎ voci de J.S. Bach.

Din anul 2023 este primul reprezentat din Romȃnia în Confederația Mondialǎ de Acordeon şi membrul în juriu la Trofeul Mondial de Acordeon. Tot anul trecut realizeazǎ proiectul „Şansonete şi şuete“ împreunǎ cu renumitul flautist Ionuț Bogdan Ştefǎnescu şi susțin o serie de recitaluri în cadrul Turneului Național Flautul Fermecat.

În prezent, Fernando Mihalache predǎ acordeon, muzicǎ de camerǎ, ansamblu instrumental și acompaniament la UNMB, şi îşi desfȃşoarǎ activitatea artisticǎ atȃt ca solist cȃt şi ca membru în ansambluri camerale sau în orchestre din țară sau din străinătate.

Dan Mircea Cipariu (foto: Dragoș Toader)

DAN MIRCEA CIPARIU (născut la 7 septembrie 1972, București), licențiat al Universității București, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, scriitor, jurnalist și manager de proiecte și programe culturale. A debutat în presa literară în 1988 (SLAST), iar editorial, în 1999, cu volumul Hai să ne-ntâlnim pe site sâmbătă seara (editura Libra). În 2007, volumul său de poeme Tsunami (editura Brumar), 2006, a primit Premiul Asociației Scriitorilor din București. În 2008, a inițiat și coordonat proiectul „Scriitori pe Calea Regală”, iar din 2009 până în prezent, proiectul „Maratonul de poezie și jazz”. Între, 2011 și 2023, de Ziua Culturii Naționale, a inițiat și coordonat proiectul „Gala Tinerilor Scriitori/ Cartea de poezie a anului”. Este fondatorul și președintele asociației Euro Culturart, ce deține o galerie dedicată tinerilor artiști vizuali din Europa – „Atelier 030202”, coordonată de artistul vizual Mihai Zgondoiu. Este editorul www.agențiadecarte.ro , spațiu virtual în care sunt prezentate la zi evenimentele de carte și artă. Este președintele Opera Scrisă.Ro, societate de gestiune a drepturilor de autor.

În 2020, a primit titlul de doctor în filologie pentru lucrarea „Tipare ale imaginii poetice”, sub coordonarea prof. univ. dr. Silviu Angelescu, la Școala Doctorală a Facultății de Litere, Universitatea din București. A predat cursuri de scriere creativă la Universitățile din Belgrad și Novi Sad, la Muzeul Național al Literaturii Române din București și în programele Centrului Cultural Arad, ale asociațiilor Euro CulturArt, Aluniș Art Center și ale Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER).

În 2022, a publicat volumul META VERS, cu 7 ilustrații de Mihai Zgondoiu, la Editura Vellant, carte distinsă cu Premiul Special al revistei Ficțiunea OPT M și cu Premiul Național pentru Poezie „Vasile Voiculescu” . În 2023, a publicat Gloria Veselia și Ursulețul Cipi, cu ilustrații de Raluca Neferu, la Editura Ars Libri, și Pe Planeta Moș Crăciun, cu ilustrații de Raluca Neferu, la Editura Ars Libri .

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508