Preda, înapoi la vorbele tatălui

oct. 3rd, 2022 | By | Category: La Țintă!
Cristian Teodorescu

În tinerețe, Marin Preda se duce la Paris împreună cu prietenul său criticul Ovid S. Crohmălniceanu. Se plimbă ei pe-acolo pînă se rătăcesc. Crohmălniceanu dă să scoată harta. Preda îl oprește și-i zice „Moni, tata îmi zicea că în situații ca asta, de te rătăcești, întrebi!” și a oprit pe cineva să întrebe. Mulți ani mai tîrziu, tot la Paris, de astă dată împreună cu mai tînărul Eugen Simion, vede Preda o pălărie în vitrina unui magazin. Intră s-o cumpere. Vînzătorul îi arată una la fel, că n-o putea extrage pe aia din vitrină. Preda o sucește în mînă, o probează – i se potrivea! – dar n-o cumpără. După cîteva zile, apare cu o pălărie pe cap și-i spune criticului, triumfător ca Moromete: „Am luat-o, monșer!” „E aia din vitrină?” „Păi da′ cum?”

N-am regăsit întîmplările astea în biografia romanțată a lui Marin Preda publicată la Polirom de tînărul romancier Bogdan Răileanu. L-am regăsit în schimb pe acel Preda care, altfel om complicat și anxios, cînd nu dădea de capătul vreunei chestii de viață, îl convoca ad hoc pe tatăl său Tudor Călărașu, să-l lumineze. Pe acel Preda obsedat că va rămîne toată viața scriitorul unei singure cărți, Moromeții 1, respins de consătenii din Siliștea-Gumești, fiindcă și-o luase în cap, și ironizat de scriitorii-orășeni pentru apucăturile sale de țăran. Pe acel Preda care în tinerețe era omul regimului și încerca fără succes să-i explice neadaptatului său tată în ce constau binefacerile vremurilor noi prezente și mai ales viitoare pentru țărani. Pe acel Preda ghinionist în amorul casnic. Pe scriitorul care ajunsese director de mare editură și care cînd a murit era deputat în Marea Adunare Națională și autorul unui nou roman de uriaș succes la cititori, Cel mai iubit dintre pămînteni, dar care tocmai ce fusese retras din librării, fiindcă spre deosebire de romanele obsedantiste care criticau numai perioada lui Gheorghiu Dej, și asta cu voie de la Putere, Preda anunța în romanul său că după obsedantul deceniu începuse „era ticăloșilor”.      

În biografia romanțată a lui Marin Preda, scrisă de Bogdan Răileanu din perspectiva personajului său, scriitorul se ciondănește direct sau doar la el în cap cu mulți dintre cei cu care are de-a face, încearcă să-și explice compromisurile și exasperarea treptată de care se lasă cuprins și mai ales își tot pune mari întrebări cărora nu izbutește să le găsească răspunsuri satisfăcătoare.

Acesta să fi fost autorul Moromeților? Depinde pe cine întrebi. Pentru Constantin Țoiu, Preda era un tip cupid și ascuns pînă la ridicol, pe care-l văzuse cum își burdușea buzunarele, inclusiv buzunarele paltonului cu multele teancuri de bani, drepturile sale de autor, primite la casieria Uniunii Scriitorilor, ca să nu fie văzut că-și cară banii cu servieta. Pentru Gelu Ionescu, a fost editorul care i-a respins din stadiul de proiect cartea despre Eugen Ionesco, din pricină că „Ionescu ăsta ne cam înjură, monșer!”, deși Gelu Ionescu admite că Preda își cîștigase reputația că se lupta pentru publicarea cărților „incomode”. Aurora Cornu, prima soție a lui Preda, și-l amintește ca pe un bărbat fermecător, de o inepuizabilă tandrețe, ceea ce nu consună deloc cu amintirile Ninei Cassian căreia i se părea de o seducătoare primitivitate. Altcineva, un scriitor uitat care-i ceruse lui Preda să protesteze din postura de membru al Marii Adunări Naționale împotriva unei nedreptăți suferite de un confrate susține că romancierul i-ar fi răspuns că el nu e Tudor Vladimirescu.

Preda pe care îl reconstituie Bogdan Răileanu e departe de autorul cu același nume desființat de Ion Negoițescu, pentru care romancierul n-a depășit condiția de conformist practicant al realismului socialist nici măcar atunci cînd, tîrziu, a încercat s-o facă în Cel mai iubit dintre pămînteni Acest Preda e mai aproape de scriitorul pe care-l apără Eugen Simion de exegeții șaizeciști care vor să-l desființeze, cu deosebirea că Răileanu nu-i ignoră scăderile din motive tactice. Personajul din Adevărul ca o pradă  mi se pare „scriitorul chinuit și chinuitor”, cum și-l amintește Ana Blandiana, cel ce, împins de disperare se desparte în ultimii săi ani de convingerile din tinerețe într-o întoarcere dureroasă la adevărurile și la libertatea tatălui.    

Cristian TEODORESCU

Bogdan Răileanu, Preda, adevărul ca o pradă, Editura Polirom, 2022

Număr de vizualizări :267


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro