Nadia Trohin & Friends, Albert Tajti și Michael Acker, la Clubul de Jazz şi Blues ICR

Recomandari

Nadia Trohin & Friends, Albert Tajti și Michael Acker, la Clubul de Jazz şi Blues ICR

Luni, 27 iunie 2016, cu începere de la ora 19.00, în Sala mare a Institutului Cultural Român (Aleea Alexandru nr. 38), în cadrul Clubului de Jazz şi Blues ICR, va avea loc o nouă întâlnire cu muzica de calitate. De această dată, accentul va fi pus pe procedeul de esenţă al generării jazz-ului – improvizaţia. Pregătit să explice fenomenul, să-şi susţină argumentaţia cu semnificative ilustrări video şi audio, Florian Lungu, ajutat de producătorul american Norman Granz, va apela la nume celebre ale jazz-ului de peste ocean – precum saxofoniştii Coleman Hawkins, Charlie Parker, Lester Young, Benny Carter, Eddie „Lockjaw” Davis, trompetiştii Harry „Sweetes” Edison, Roy Eldridge, Clark Terry, Dizzy Gillespie, tromboniştii Bill Harris, Al Grey, pianiştii Hank Jones, Duke Ellington, Count Basie, Marian Petrescu, bass-iştii Ray Brown, John Lamb, Niels-Henning Oersted Pedersen, bateriştii Buddy Rich, Sam Woodyard, Bobby Durham şi mulţi alţii.

La Țintă!

Mecena nu e sigur român! Mecena nu e sigur român!

Nu trebuie doar să priveşti la ştirile rele de la la televizor ca să afli despre situaţia precară în care se află cultura, educaţia şi chiar infrastuctura sportivă din ţara noastră. Televiziunile au făcut vedete de carton pentru nişte consumatori care sunt din ce în ce mai dezorientaţi. Actele de mecenat pentru proiecte culturale sunt atât de discrete, încât ai putea crede că e mai uşor să sari de la 10000 de metri înălţime decât să dai de industriaşi şi capitalişti care să finanţeze proiecte pentru minte, inimă şi literatură, doar de amorul artei. Cu rarele excepţii care confirmă regula, putem afirmă fără a greşi prea mult că Mecena nu e sigur român! Ne-o confirmă, de altfel, şi Mircea Eliade care, într-o conferinţă radiofonică din august 1934, se plângea de faptul că milionarii români nu sprijină cultura română! Accesoriile cu cristale Swarovsky şi cu perle dau mult mai bine “la cameră”, decât construirea unei galerii de artă, a unei biblioteci sau a unei piste olimpice de canotaj!

Mânia ortodox-psihotică sau despre cum totul este patologie! Mânia ortodox-psihotică sau despre cum totul este patologie!

Ştirea că un psiholog din Sibiu a aruncat cu piatra moralităţii în poate cel mai interesant şi mai bun spectacol de teatru din ultimii 20 de ani realizat în România, “Faust” de Goethe, pus în scenă de Silviu Purcărete, la Teatrul Naţional din Sibiu, mi s-a părut, la început, un scandal de presă scornit pentru a promova râzgâirea unui orgoliu. Chiar dacă titlurile senzaţionaliste încercau, cu o mânie ortodox-psihotică, să demaşte faptul că în capodopera care a fost cap de afiş la Edinburgh, în 2009, au fost distribuite minore, ceva m-a făcut să caut dincolo de faptul că un act artistic, estetic, pur a fost denunţat, cum ar fi spus Nichita Stănescu, de „gândirea murdară” a unui individ care se pretinde a fi psihanalist. Căutând să mă dumiresc cine este incendiatorul care atacă, tezist, fără criterii artistice şi fără gândire categorială, o operă de artă, am aflat mai multe şi m-am crucit! Dacă jurnaliştii care i-au preluat declaraţia ar fi procedat la o minimă documentare pe web, sunt convins că acest „subiect” de presă ar fi fost expediat, cu grăbire, pe canapeaua lui Sigmund Freud! Mă gândesc cât de penibil va fi pentru Constantin Chiriac, directorul teatrului şi cel căruia Sibiul îi datorează, în mare parte, titlul de „Capitală Culturală Europeană”, să dea cu subsemnatul pe la Direcţia de Ocrotire a Copilului, după 9 ani de la premiera lui „Faust”, ca să explice ceea ce e de înţeles, de altfel, şi de bun simţ pentru orice om familiarizat cu convenţia numită teatru, scenă, spaţiu de creaţie teatrală! Pe de altă parte, văzând partea plină a unui pahar plin cu proiecţii şi dejecţii psihanalizabile, cred că spectacolul lui Purcărete va avea o şi mai mare audienţă şi poate că şi noi receptări critice.

Păcatele noastre au urgentă şi mare nevoie de îndreptare! Păcatele noastre au urgentă şi mare nevoie de îndreptare!

Trăim într-o lume din ce în ce mai potopită! Potop de gândire şi acţiuni devoratoare, potop cunsumist, potop al tabloidizării aspectelor intime ale vieţii, potop de egolatrii, potop de noxe şi potop de idoli falşi! Potop de miei sacrificaţi după cum o cere mecanica unui ritual deloc creştin! Potop de emisari şi vindecători ai Domnului! Potop de clemenţe sociale pentru o bunăstare iluzorie! Potop de ziceri religioase în gurile politicienilor care şi-l fac agent electoral pe Bunul Dumnezeu! Ce mai poate să facă un suflet prins printre şi între atâtea potopiri? Să iubească în continuare cu credinţa nezdruncinată că sufletul său este şi creaţia Domnului, şi act de creaţie şi de acţiune a binelui divin! Putem fiecare, în felul nostru şi după puterile noastre, să transformăm lumea noastră interioară şi lumea în care trăim şi care ne-a fost dăruită. Transformarea poate începe cu conştiinţa că păcatelor noastre au urgentă şi mare nevoie de îndreptare!

O revoluție culturală și electorală O revoluție culturală și electorală

Nu mă amăgesc cu politicienii care conduc astăzi partidele mari și mici! Le-am trimis de câteva ori – și lui Crin Antonescu, și lui Victor Ponta – propunerile mele pentru a avea o România mai culturală, mai spirituală și nu s-a întâmplat nimic. Nu mă amăgesc nici cu tehnocrații (câțiva dintre ei sunt, cu neveste cu tot, precum Nicolae și Elena Ceaușescu, în comitete și comiții, gata să ocupe gările culturale, ministeriale și muzeale)! Dacă unora le plac lemnul și spațiile mici, îmi dau seama că tehnocrațiilor le plac exact aceleași lucuri ca și politicienilor veroși: elogiul public vecin cu osanelele deșănțate și talanții ascunși chiar prin paradisuri fiscale ori guvernamentale! Cum încă spiritul meu civic nu s-a tocit, profit de apropiatele alegeri locale (sper că în două tururi!) și de marea înghesuială a primarilor la DNA ca să prezint o posibilă revoluție culturală și electorală! Să pornim de la realitatea că banii culturii locale sunt de aproape 7 ori mai mulți decât cei din bugetul Ministerului Culturii! Acești bani ai culturii locale merg la instituțiile publice de cultură, de cele mai multe ori sub comandamentele politice și financiare ale consilierilor locali și județeni. Mulți dintre acești bani merg pe evenimente și programe cu mici, bere și termopane. Paradigma funcționarilor și animatorilor culturali poate fi schimbată cu paradigma operelor și proiectelor culturale vii! Totul ar putea deveni a altă realitate dacă viziunea politică a instituției publice ar fi schimbată cu viziunea unui agregator public prin care să fie asigurat accesul democratic la resurse culturale, educaționale și sociale de calitate. Asta ar însemna să pariem pe profesioniști în fața structurilor care suferă de birocrație și de Pile.Cunoștințe.Relații și să finanțăm proiecte și programe realizate de profesioniști și de societatea civilă la o cotă bugetară cât mai aproape de valoarea instituțiilor de stat!

Bani din tabloidizare pentru AFCN Bani din tabloidizare pentru AFCN

Am fost invitat zilele trecute să ofer câteva soluții pentru ca Administrația Fondului Cultural Național (AFCN) să poată deveni mai puternică și mai predictibilă financiar și organizațional. O modificare legislativă, trecută prin cele două comisii de cultură ale Camerei Deputaților și Senatului, este necesară pentru a actualiza mai multe realități ale felului în care funcționează astăzi ”operatorii culturali” din România. O debirocratizare a accesului la resursele AFCN este necesară și acest fapt trebuie să fie dublat de o creștere a valorii de finanțare pentru proiectele și programele culturale. Pentru ca AFCN să colecteze mai mulți bani, am propus ca posturile de televiziune care difuzează pe teritoriul României emisiuni clasificate de către CNA pentru conținutul lor cu referire la organe sexuale, acte sau raporturi sexuale ori aspecte legate de viaţa sexuală, violenţă fizică şi psihică, care încurajează plăcerile sadice sau consumul de droguri, care detaliază tehnicile criminale, adică tot ceea ce ne îngrețoșează în tabloidizarea de masă a televiziunilor de la noi, să li se aplice 2% din încasări care să fie virați lunar în conturile AFCN!

Dialogul de carte

”Raportarea la memorie, pentru mine, este esențială” ”Raportarea la memorie, pentru mine, este esențială”

Artista Ilina Schileru s-a născut la București, dar primii ani din viață și, poate, cei mai importanți în formarea ei, i-a petrecut în Gorj, la Schela, o localitate aflată la 20 și ceva de kilometri de Târgu Jiu. Spațiul satului și al familiei, al familiarului, și închiderea unui cerc început cu mulți ani în urmă au fost subiectul expoziției de grafică ”Grădina Icoanei”, pe care Ilina Schileru a vernisat-o de curând la Galeriile Municipale de Artă din Târgu Jiu. Despre importanța memoriei în actul creației, punctele de cotitură dar și punctele fixe din biografia unui artist, despre trăiri și modalități de exprimare, artista a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, cu Dorina Cioplea, într-un interviu de o candoare aparte, cum numai universul copilăriei poate să fie, indiferent la ce vârstă este invocat.

Studioul de carte

”Calculatorul este un fel de creion mai complex…” ”Calculatorul este un fel de creion mai complex…”

Cătălin Negrea este grafic deisgner și asistent universitar la Universitatea ”Tibiscus” din Timișoara și, în timpul liber, lucrează ca freelancer tot în domeniul grafic design-ului. Mereu un vizionar, Cătălin s-a făcut remarcat în grafică încă din școala generală, desenele sale tapetând holurile Liceului de Arte ”Constantin Brăiloiu” din Târgu Jiu, școală pe care am frecventat-o și eu încă din clasa I. De atunci i-am urmărit evoluția ori de câte ori am putut și acum am avut ocazia să transform o discuție online într-un interviu în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro. Am discutat despre evoluția design-ului, despre ce înseamnă să lucrezi ca freelancer în România, despre studenți și așteptările lor, dar și despre multe altele. Vă invit să citiți interviul de mai jos pentru a cunoaște un punct de vedere valid în grafica contemporană.

Postcard

”Învelit în propriul corp”, un nou volum de poezie semnat Denisa Duran ”Învelit în propriul corp”, un nou volum de poezie semnat Denisa Duran

Denisa Duran (Pișcu) a lansat de curând un nou volum de poezie, ”Învelit în propriul corp” (ed. Cartea Românească, un volum pe despre care criticii spun că este altceva, este o evoluție dar, în același timp, este o carte care păstrează linia creațiilor semnate de Denisa Duran. ”Un volum de poezie excepțional, zic eu, l-am citit de două ori până astăzi. Mi-a plăcut foarte tare și nu știu cum dar citind-o Denisa Duran reușește să mă surprindă de fiecare dată. Cred că asta este o calitate a unui poet bun. Cum bine știți Denisa Duran are studii de filolog, mai mult decât atât s-a ocupat și se mai ocupă de un domeniu care pe mine mă interesează foarte tare, sound poetry. Chiar de curând, anul trecut, a colaborat cu Bruno Pisek și a scos o piesă foarte faină, ”Bucharest nowadays is beautiful, isn`t it?”sper să o putem asculta în curând și în limba română și să fie difuzată și aici”, spunea Eli Bădică în deschiderea evenimentului de lansare pe care l-a moderat. Lansarea a avut loc pe terasa Librăriei Humanitas Kretzulescu din București și, pe lângă autoare și moderatoare, au mai fost invitați și criticii literari Luminița Corneanu și George Neagoe. AgențiadeCarte.ro vă oferă un reportaj amplu despre ce s-a întâmplat la lansarea cărții ”Învelit în propriul corp”, semnată de Denisa Duran.

Cronica de carte

Credinţele contemporane şi graniţe sârbeşti Credinţele contemporane şi graniţe sârbeşti

Discursul de predicatoare ortodoxă al Ioanei Bogdan a fost întotdeauna scurt-circuitat de plonjările nesăţioase în consumism, dar şi condimentat de o auto-ironie cu trei seturi de zimţi. Structura aceasta contrastivă şi hibridă a fost rafinată în volumele Anumite femei (2006) şi Poeme înainte şi după Claudiu (2009), iar cristalizarea ei a avut loc în Frate Zaheu, Editura Prier, 2004. Vizualul şi contextualizarea au avut mereu un loc important în poezia Ioanei Bogdan, acum decorul fiind unul jumătate dunărean, jumătate virtual: „Sicriele plutesc pe Dunăre, ca nişte crenvurşti fierţi,/ înfăşurate în veste antiglonţ”. Dar mai importante sunt obsesiile, refrenurile, identităţile temelor şi motivelor. Noroc că acestea sunt dinamice, uneori simili-masculine, şi nu se diluează în arabescuri bizantine: „Data viitoare o să-mi păzesc bărbatul cu puşca de vânătoare sub pat/ şi la prima femeie care o să apară în viaţa noastră, o să-i spun:/ -Împuşc-o!” (Poemul acesta sârbesc). Graniţa sârbească din vecinătate generează viziuni de un morbid baudelairian.

Agenda de carte

Seară dedicată romanului “Calea Idei Brown” de Ricardo Piglia, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu Seară dedicată romanului “Calea Idei Brown” de Ricardo Piglia, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu

Miercuri, 29 iunie 2016, ora 19.00, la Librăria Humanitas Cişmigiu (Bld. Regina Elisabeta nr.38), va avea loc o seară dedicată romanului ”Calea Idei Brown” de Ricardo Piglia, una din cele mai importante voci ale literaturii hispano-americane contemporane. La eveniment vor participa Tania Radu, critic literar, Ioana Bâldea Constantinescu, scriitoare şi jurnalist cultural şi Alina Cantacuzino traducătoarea romanului. Roman de campus, poveste de dragoste, thriller captivant cu elemente de road movie, carte tradusă în peste zece limbi, ”Calea Idei Brown” este un omagiu de mare fineţe adus ficţiunii americane. Considerat ultimul mare clasic al literaturii argentiniene, Ricardo Piglia se remarcă printr-o scriitură hipnotică, inconfundabilă, care trece cu uşurinţă de la autobiografie la satiră.

Eveniment

StartPoint Prize 2016, la Victoria Art Center StartPoint Prize 2016, la Victoria Art Center

Marți, 28 iunie 2016, de la ora 19.00, la Victoria Art Center din București are loc vernisajul expoziției StartPoint Prize 2016, ce prezintă o selecţie a celor mai bune proiecte realizate în 2016 de absolvenţi ai universităţilor de artă din România. Un juriu desemnat de organizatori va alege participantul la faza finală ce va avea loc la Centrul pentru artă contemporană DOX în Praga.

Proiecte

Expoziția națională EGOgrafie, la a VII-a ediție Expoziția națională EGOgrafie, la a VII-a ediție

Joi, 23 iunie 2016, de la ora 17.00, la Muzeul de Artă Târgu Jiu, va avea loc vernisajul ediției a VII-a a expoziției naționale de arte vizuale ”EGOgrafie”. Curatori: Cristina Cioplea & Dorina Cioplea. Expun artiștii: Rodica Banciu Regep; Ioana Banciu Russell; Petru Birău; Lorena Caldeș; Cristina Cioplea; Dorina Cioplea; Virgiliu Dan Dimulescu; Eugenia Drăgoi-Banciu; Marcel Duțu; Bogdan Epure; Oana-Cătălina Gavriliu; Ana Daria Haidău Ionescu; Florin Hutium; Rodica Rozalia Jianu; Armand Landh; Lidia Mărgelu; Valer Neag; Cătălin Negrea; Cristina Gloria Oprișa; Lucica Popescu; Paul Popescu; Dan Virgil Scurtu; Daniel-Dumitru Șerban; Mihai Șocu; Ștefan Strâmtu; Viorel Surdoiu; Aurelian Iulius Șuță – ȘAI; Petru Vamanu; Gabriela Voicu. ”EGOgrafie înseamnă, pentru mine, de câțiva ani, poate unul dintre cele mai importante proiecte pe care le-am realizat. Cu siguranță este un proiect de suflet, care vreau să crească. În ultimii ani se expune mult, cât mai mult și, din păcate, uneori prost. Cantitatea a început să ia locul, cu pași repezi, calității. Și asta a fost una dintre capcanele în care am încercat să nu cad, din postura de curator. EGOgrafia, EGOgrafierea, desenarea / schițarea sinelui sunt, probabil, cele mai intime teme artistice pe care le-ar putea aborda cineva, indiferent de tehnică. Lucrările din această expoziție sunt atât de diferite tocmai pentru că artiștii sunt foarte diferiți, iar trăirile lor sunt autentice. S-au dezbrăcat de canoane, de limite impuse și autoimpuse și au venit la EGOgrafie cu lucrări sincere.” (Dorina CIOPLEA – curator)

AVERTISMENT: Textele de pe această pagină web sunt sub protecţia dreptului de autor deţinut de autori şi AgenţiadeCarte.ro. Reproducerea totală sau parţială este permisă doar cu acordul scris al redacţiei!