
Recomandari
Orhan Pamuk la Timișoara
Scriitorul turc Orhan Pamuk, laureat al Premiului Nobel pentru literatură, este invitat și onorat la Timișoara, în cadrul seriei „La UVT, Cultura este Capitală!”. Unul dintre cei mai îndrăgiți autori din portofoliul Editurii Polirom, Orhan Pamuk va participa la două evenimente organizate de Universitatea de Vest din Timișoara, în cadrul programului cultural „Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii”.Luni, 3 aprilie 2023, începând cu ora 19.30, în Aula Magna a UVT, scriitorul turc va participa la o dezbatere publică moderată de scriitorul Radu Paraschivescu. Marți, 4 aprilie, de la ora 10.00, tot în Aula Magna, comunitatea academică din UVT îi va acorda titlul de Doctor Honoris Causa renumitului scriitor. Participanții la evenimente pot achiziționa volume din opera scriitorului turc, Librăria La Două Bufnițe fiind prezentă cu un stand cu cărțile acestuia, toate publicate de Polirom.
Recent Posts
...
- ”Gloria Veselia și ursulețul Cipi”, la Radio România Cultural de Ziua Internațională a Cărții pentru Copii
- Povești fabuloase din veacul Crailor de Curtea Veche transpuse într-un scenariu teatral marca Dragoș Galgoțiu
- Orhan Pamuk la Timișoara
- ”o nouă pantă”, de Arthur Suciu, în curs de apariție la Editura Tracus arte
- ”Explozii controlate”,de Hristina Doroftei, în curs de aparițe la Editura Tracus Arte
- „Femeia Deltei”, un nou volum de Stelian Țurlea la Editura Integral
- Doisprezece pași pentru starea de bine a familiei, explicați de psihoterapeuta Julia Samuel
La Țintă!

Cristina Chira (unul dintre pariurile mele pentru viitorul literaturii române) a debutat de cîteva zile, la Polirom. „Raluca nu s-a culcat niciodată cu Tudor”* e un titlu care nu te lasă indiferent, deși nu e chiar cel care la care te-ai fi așteptat după ce deschizi cartea. În același timp, e foarte exact, ca o definiție de tipul mise-en-abîme a întregii cărți. Cîți dintre noi nu încercăm să reparăm trecutul neconvenabil? Cîți nu ne petrecem zile și ani să reparăm greșelile trecutului, punînd creierul la muncă?
La o primă vedere, cartea de povestiri a Cristinei e despre fete și femei înconjurate de singurătate și nesiguranță. Un volum feminist, ar spune un prost cititor. Un ideolog, mai ales, s-ar revolta: femeile volumului nu sînt puternice, învingătoare, pe soartă stăpîne, dar nici victime sigure, strivite de o societate sexistă și opresivă. O să rîdeți: au dreptate. Și cititorul simplist, și ideologul. Autoarea izbutește să-și ascundă admirabil personalitatea și punctele de vedere, lăsînd la suprafață doar ceea ce poate fi văzut și descris. Chiar cînd scrie la persoana I, are inteligența, subtilitatea de a lăsa cititorului orice concluzie. Bună sau rea. Dar niciodată una inadecvată. Pentru că, încet, încet, poveștile sînt ale tuturor, ele sînt micile sau marile noastre eșecuri, niciodată mărturisite în public. Întîmplările neîntîmplate, gesturile și cuvintele care nu vin niciodată la timp, paradisul pierdut al împlinirii personale. Și, desigur, superbia învinsului.

Fascinant și frisonant totodată este romanul “Magul De la Kremlin”*, apărut în luna martie 2023 în limba română la Humanitas Fiction. Aproape imposibil de lăsat din mână, romanul demontează mecanismele puterii din Rusia din ultimii 30 de ani, și o face cu acuratețe istorică, deși autorul a ales modul ficțional, și cu îndrăzneală, căci, după cum spune personajul central al romanului: „Puterea este ca soarele și ca moartea, nu poate fi privită în față. Mai cu seamă în Rusia”.
„Magul de la Kremlin este un roman în același timp rece și fierbinte, ca un pahar plin ochi cu vodcă”, scrie France Inter. Autorul său pare să fi fost un vizionar, scriindu-l în pandemie. Această poveste rusească a stârnit un asemenea interes, un asemenea val de apreciere și totodată atâtea controverse încât a urcat imediat în topul vânzărilor din Franța, unde a apărut la Gallimard în 2022, fiind predată editurii în 2021. Dar extraordinar este că acest debut în ficțiune a lui Giuliano da Empoli, autor cu origini italo-elvețiene, născut în 1973 la Neuilly- sur-Seine, a obținut Marele Premiu pentru Roman al Academiei Franceze și Premiul Honoré de Balzac și a ajuns până în selecția finală a prestigiosului premiu Goncourt.

Cînd contele de Monte Cristo se hotărăște să se răzbune pe cei din cauza cărora a stat 20 de ani în temniță, el pleacă de la premisa că era nevinovat. Or, nu-i tocmai așa. Chiar dacă foarte tînărul căpitan de corabie, Edmond Dantès, e trimis la pușcărie de procurorul Villefort, fără judecată, după ce-l și asigură că nu comisese nici un delict. Amicul său din temniță, abatele Faria, deținut politic, e cel care îl luminează, reconstituind faptele. Doi dintre marinarii de pe corabie, Danglars și Fernand Mondego, l-au turnat la procuratură. Cei doi știau de scrisoarea prin care Napoleon, exilat pe insula Elba, punea la cale un complot, pentru a se întoarce pe tron. Mesagerul scrisorii ar fi trebuit să fie căpitanul corăbiei Leclère. Dar cum căpitanul cade la pat, îi încredințează comanda corăbiei și scrisoarea inocentului Edmond, apoi, firește, moare. Dantès, de cuvînt, livrează scrisoarea destinatarului, care e tatăl procurorului Villefort.

Vândut de marketingul neuronal ca ”un puternic roman de familie”, noua construcție romanescă a Gabrielei Adameșteanu – ”Voci la distanță”, apărută, în 2022, la Polirom, e o excelentă și seducătoare polifonie stilistică despre singurătate, exilul interior și despre fețele pierzătoare ori câștigătoare ale exilaților din geografia politică a Estului. Eroina naratoare, Anda Dragomir, o doctoriță pensionară care își rememorează viața trăită și viața visată, din comunism până la venirea pandemiei și a războiului din Ucraina, apelează la ingrediente narative clasice ori postmoderne, de la povestirile de prin auzite până la cele filmate în direct de curiozitățile ori indiscrețiile personajelor sale. Nu întâmplător, formarea și deformarea amintirilor se fac prin intermediul unor notații de jurnal ori prin relatările unor povestiri spuse la telefon ori dezvăluite la un restaurant de lux pentru turiștii străini din epoca Nicolae Ceaușescu. Rolul acestor cioburi de povești, sparte, adunate ori recompuse de memoria mereu versatilă a personajelor care intră și ies din pliurile istoriei, este de a (re)stabili distanța dintre confuzia memoriei și a istoriei.

Mulți dintre scriitori și artiști au mușcat momeala întinsă de firul nevăzut al piariștilor și al dezvoltatorilor de mașinării de inteligență artificială, luând (pe bună dreptate) în derâdere robotul ori chiar mai mult adăugând informații gratuit, atât de mult dorite de chatbot-uri. Așa cum au dezvăluit simpli utilizatori de rețele sociale și jurnaliști de investigație de la importante ziare internaționale, există o strategie conform căreia cei care administrează astfel de mașinării ”inteligente” angajează răspândaci din Kenia ori din țările lumii a treia, plătiți, cei mai mulți dintre ei, cu 2 dolari americani pe oră, ca să asocieze și să eticheteze pe web și pe rețelele sociale exact fragmentele care iau în derâdere ”inteligența” chatbot-urilor.
Momeala făcută să răzgâie orgoliul multor autori a fost prinsă și multiplicată pe gratis. Informații de primă mână, oferite la liber cât ai spune AI, au ajuns exact la cei care doresc să le aibă. Mașinăriile dezvoltă, din bube, mucigaiuri și noroi virtual, un soft care să le facă mai ”inteligente”, adăugând în memoria lor miliarde de fețe (ne)scrise ale cunoașterii umane. Totul fără bani și, mai ales, cu materialul clientului! Orice, dar cu puțin AI, devine nu doar o chestiune de a hrăni roboți, ci, în primul rând, o mare problemă de etică!
Îi provoc pe doi buni cunoscători ai domeniului, politicieni în același timp, e vorba de Sebastian Burduja (PNL) și Alexandru Petrescu (PSD), să ne spună dacă au vreo idee despre felul în care statul român poate reglementa problemele juridice și etice pe care le provoacă dezvoltările din domeniul inteligenței artificiale.

Anunțat de un grupaj consistent apărut în „Vatra” înainte de pandemie, cel mai recent volum al Letiției Ilea, un singur poem (Limes, 2022), a apărut de-abia de câteva luni, confirmând, dacă mai era nevoie, la douăzeci și cinci de ani de la debutul cu eufemisme, prezența statornică a unei autoare mai degrabă neglijate de critică. Și e păcat că-i așa: poetă care nu a scăzut nivelul, ba dimpotrivă – o văd într-o continuă, deși nespectaculoasă, evoluție –, traducătoare experimentată din franceză (limbă în care i-au apărut cinci cărți, cea mai recentă în 2021) și cadru universitar, Letiția Ilea nu ține să-și revendice zgomotos o poziție pe scena literară, deși ar fi mai îndreptățită decât alții să o facă.

Alina Purcaru a primit pe 15 ianuarie 2023 Premiul Cartea de poezie a anului 2022, în cadrul Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, pentru volumul de poezii ”Tot mai multă splendoare”, apărut la editura Cartier. ”La fel ca autoarea premiată în seara asta împărtășesc o inimă necâștigătoare, cum frumos spune ea, Rapid inimă necâștigătoare. Volumul conține și câteva poeme dedicate unui club de fotbal, ceea ce ar putea fi neobișnuit. Dar nu e vorba aici neapărat de un tip de atașament urban pe fiecare dintre noi și-l îngăduie, e vorba de un tip de fragilitate pe care Alina Purcaru nu-l pune pentru prima dată în pagină. Tot mai multă splendoare e cartea care câștigă, iată, anul acesta Premiul Cartea de Poezie a anului 2022, dar vine cărând în spate și restul poeziei Alinei Purcaru, care de câțiva ani buni reușește să-și creeze un drum al ei dintr-o foarte elegantă formă de împachetare a spaimelor, a fragilității, a momentelor de tonus sau retractilitate, pe care de data aceasta a pus-o splendid într-o carte, care pentru inima mea de critic literar înseamnă mult, și pentru inima mea de rapidist înseamnă la fel de mult. Felicitări, Alina Purcaru!” a spus Cosmin Ciotloș în cadrul Galei.
În cadrul campaniei de promovare a laureaților Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, un proiect cultural finanțat de Ministerul Culturii, Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu Alina Purcaru.

Cornel George Popa (n. 1957, Popricani, Iași) este prozator, dramaturg și regizor. A absolvit Facultatea de Construcții din Iași (1986) și secția Regie film de la UNATC București (1997). Între 1986 și 1997 a lucrat în presa scrisă, apoi a făcut televiziune, teatru, film și publicitate. A obținut Premiul „Liviu Rebreanu” pentru debut (”Cincizeci și șase de blitzuri și alte chestii”, Editura Institutul European, 1992) și Premiul UNITER pentru cea mai bună piesă românească a anului (”Viața mea sexuală”, Editura Unitext, 2005). Autor a treisprezece volume (proză scurtă, roman, eseu, teatru), din care amintim: ”Dobitocul de țânțar” (Editura Cartea Românească, 1996), ”Nesimțitul” (Editura Mașina de Scris, 1997), ”Salonul de masaj” (Editura ALL, 2014), ”Ura” (Editura Cartea Românească, 2014), ”Ultima cină cu Leonardo. Anula” (Editura Corint, 2015), ”Cei care mor și cei care vor muri. Aventurile unui bibliotecar” (Editura Polirom, 2016), ”Celălalt” (Editura Trei, 2019), ”definitiv. o trilogie” (Editura Polirom, 2023). Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro cu scriitorul Cornel George Popa.
– Dacă nu ar exista internet și telefonie mobilă, pe unde te-ar găsi cititorii și cititoarele pentru un autograf, în afara lansărilor de carte?
– Cititoarele și cititorii însetați de Cornel George Popa mă pot găsi în pădurea de lângă casă, în toate mijloacele de transport în comun (iubesc maxim tramvaiul 21) și la orice târg de carte cât de cât vizibil. Și aștept oricând să mă abordeze.
Cea mai mare satisfacție a mea, mărturisesc, a fost să văd o tipă în metrou care citea o carte de Cornel George Popa. Am simțit că mă topesc de emoție.

Pe 2 aprilie este ”Ziua Internațională a Cărții pentru Copii”, iar una dintre cărțile care ar putea fi propuse celor mici este “Gloria Veselia și Ursulețul Cipi”. Este prima carte pentru copii a poetului Dan Mircea Cipariu și a apărut de curând la editura Ars Libri, cu ilustrații de Raluca Neferu.
Cartea captează esența copilăriei într-un mod ritmat, amuzant, plin de tâlc și de învățăminte. Ne îndeamnă să revenim la inocență, să credem că îngerii există și putem să vorbim cu ei, să ne colorăm viețile cu fericire pentru ca totul să fie posibil. Deja a fost prezentată copiilor din două școli bucureștene în prezența autorului și a ilustratoarei, în cadrul Săptămânii Altfel.
Despre carte, dar și despre receptarea ei de către cei mici, vom afla mai multe din interviul pe care Anamaria Spătaru l-a realizat cu autorul pentru emisiunea IClasă de duminică, 2 aprilie 2023, de la ora 14.00, difuzată de Radio România Cultural și realizată de Mirela Stana.

Luni, 27 martie 2023, începând cu ora 16:00, la Galeria CREART din București (Piața Alexandru Lahovari 7) are loc vernisajul expoziției „Ou cu ou și cărămidă cu cărămidă” – un proiect Grivița53. Evenimentul este organizat de Primăria Capitalei, prin CREART, cu ocazia Zilei Mondiale a Teatrului. Expoziția reunește reproduceri ale celor 19 ouă supradimensionate din cadrul Festivalului Ouălor, inițiat de scriitoarea și regizoarea Chris Simion-Mercurian în 2019, când personalități importante ale artei, sportului, muzicii, teatrului și altor industrii creative au acceptat provocarea de a da o identitate vizuală unică fiecărui ou. Având-o curatoare pe Ana Daniela Sultana, expoziția „Ou cu ou și cărămidă cu cărămidă” prezintă, de asemenea, în dimensiune reală, un ou Grivița53 – cel semnat de artista vizuală Dalina Bădescu și de regizorul Cristian Mungiu – scenografia fiind întregită de cărămizi care fac trimitere la edificarea „primului teatru construit împreună”. De altfel, titlul expoziției este extras dintr-o declarație acordată de Cristian Mungiu pentru susținerea proiectului Grivița53. Canotoarea olimpică Valeria Răcilă van Groningen, din a cărei colecție de artă face parte oul expus la Galeria CREART, va ține o alocuţiune în deschiderea evenimentului. Expoziția „Ou cu ou și cărămidă cu cărămidă” poate fi vizitată în perioada 27 martie – 7 mai 2023.

Oamenii învaţă cel mai bine prin intermediul poveștilor, este de părere psihoterapeuta Julia Samuel. Ea expune în cartea ”Fiecare familie are o poveste. Cum moștenim dragostea și pierderea”, recent apărută la Editura Trei, în colecția Psihologia pentru Toți, poveștile de viață ale membrilor din opt familii și demersurile sale terapeutice pentru a-i sprijini în vindecarea și schimbarea relațiilor disfuncționale.
Desfășurate pe parcursul mai multor generații, aceste povești, în care iubirea și suferința se împletesc, scot la iveală, în opt studii de caz, unele dintre cele dificile aspecte emoționale, grupate în opt teme existențiale majore. Însă, pe cât de diferite sunt aceste teme pe care le vor descoperi cititorii, pe atât aspectele comune care le apropie vorbesc despre speranță, posibilitatea vindecării și astfel despre eliberarea unor imense poveri mentale și emoționale, purtate cu greu de-a lungul generațiilor.
Unul dintre aceste aspecte îl reprezintă expunerea, efortul și dedicarea cu care membrii acestor familii s-au implicat în procesul terapeutic: „În fiecare dintre aceste povești, pe măsură ce își exprimau suferinţa, clienţii mei descopereau că ceva se schimba odată ce erau ascultaţi și întâmpinaţi cu compasiune, iar acea schimbare avea un efect reparator. Când s-au putut îndrepta spre ei înșiși și spre ceilalţi cu sinceritate, au urmat empatia și vindecarea. Legăturile lor firești de iubire au fost restabilite”.

Orchestra Naţională Simfonică a României dirijată de Cristian Mandeal va susţine miercuri, 5 aprilie 2023, ora 20.30 un concert extraordinar la Salonic, mai precis la Megaron Thessaloniki Concert Hall, precedat de un concert la Ateneul Român, pe 3 aprilie 2023 de la ora 19.00, cu un program ce va cuprinde lucrări de Dan Dediu – ”Elegia minacciosa”, Serghei Rahmaninov – ”Concertul nr. 3, în re minor, pentru pian şi orchestră, op. 30” şi Serghei Rahmaninov – ”Simfonia nr. 2, în mi minor, op. 27”. Solistul concertului de la Bucureşti va fi Antoniu Nagy, iar al celui de la Salonic Alexei Volodin. Organizator: Centrul Național de Artă „Tinerimea Română”. Partener: Filarmonica „George Enescu”. AgențiadecArte.ro este partener media al evenimentului.

Vineri, 31 martie 2023, Gloria Veselia și Cipi, ursulețul fermecat, au poposit la Liceul Teoretic Național din București, (LTN), unde elevii clasei I și cei ai grupei pregătitoare s-au bucurat de un nou eveniment marca Dan Mircea Cipariu. Ei au intrat în Țara Gloriei Veselia pentru o frumoasă excursie literară, iar ghid le-a fost Ursulețul Cipi, singurul ursuleț vorbitor. Ca prin magie, copiii au pășit entuziasmați pe tărâmul care se întinde din Țara Viselor până dincolo de Țara Cărților, identificându-se cu personajele „adevărate și înaripate” din poveste.
Carismatic, scriitorul și poetul Dan Mircea Cipariu a reușit și de această dată să-i impresioneze pe cei mici cu lectura fragmentelor din cartea sa. Cititul este o adevărată gimnastică a creierului, prin folosirea imaginației, a gândirii și a memoriei. De asemenea, cititul îmbunătățește concentrarea, ceea ce este esențial pentru activitățile școlare. Cititul dezvoltă vocabularul, iar un vocabular bogat ne ajută să înțelegem mai bine lumea înconjurătoare. Mai mult decât atât, așa cum au demonstrat azi copiii de la Liceul Teoretic Național, cititul poate fi o activitate foarte amuzantă. Cu mânuțele ridicate, micuții dornici să citească erau nerăbdători să fie chemați în față de Ursulețul Cipi. Ușor-ușor, în aplauzele tuturor, camera de întâlnire s-a transformat într-un club de lectură.
La final, Dan Mircea Cipariu a împărțit autografe, iar Raluca Neferu, autoarea ilustrațiilor, le-a dăruit copiilor câte un desen, după dorința fiecăruia. Excursia în Țara Gloriei Veselia continuă!