”Muzeele Literaturii Române, exemple de memorare a culturii naționale”

Recomandari

”Muzeele Literaturii Române, exemple de memorare a culturii naționale”

Marți, 28 noiembrie 2017, ora 19.00, la Universitatea Makedonia din Salonic, cu prilejul Zilei Naționale a României, Ioan Cristescu și Dan Lungu vor prezenta Muzeul Național al Literaturii Române din București și Muzeul Național al Literaturii Române din Iași, în cadrul evenimentului ”Muzeele Literaturii Române, exemple de memorare a culturii naționale”. Printre grupurile țintă ale proiectului se află studenții și profesorii facultăților cu limba de predare română din Grecia de nord: Universitatea Makedonia din Salonic, Universitatea Aristotel din Salonic, Universitatea Democrit din Komotini, Institutul de Limbi Balcanice din Salonic, editurile cu care România colaborează anual la editarea scriitorilor români și la organizarea Târgului International de Carte de la Salonic, critici literari, oameni de cultură eleni, membri ai comunitătii românești din Salonic. Cele două prezentări vor fi însoțite, la final, de un moment artistic de suprapunere a lecturii unor texte literare peste o interpretare la pian.

La Țintă!

Exerciții pentru resuscitarea sistemului de educație românesc Exerciții pentru resuscitarea sistemului de educație românesc

Îmi place mult să lucrez cu copiii, indiferent de vârsta lor. Și pedagogia, și psihologia copilului mi s-au părut interesante în facultate, ca teme de studiu, dar nici măcar o secundă nu mi-a trecut prin cap să intru în sistemul educațional român, din cauză că mi se pare mult prea bolnav, într-o fază terminală chiar. Știu, educația alternativă, cluburile pentru copii și elevi, atelierele de creație, taberele, și lista poate continua, sunt variante bune, cu scop și rezultate, în care oamenii ca mine pot lucra cu adolescenți și copii, fără a fi de fapt ”în sistem”. Dar ce te faci cu învățământul obligatoriu, în care profesorii adevărați, cei cu chemare, sunt din ce în ce mai rari? Și ce faci cu cei care își asumă cu adevărat acest rol, de formatori, dar într-un mediu care îi descurajează aproape constant? Sunt mulți care au ales să nu se (mai) implice după ce li s-au pus bețe în roate și asta lasă loc pentru cei care nu ar avea ce să caute în domeniu. Dar locul elevului unde este?

Răul din literatură față cu reacțiunea! Răul din literatură față cu reacțiunea!

O doamnă de la Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați m-a sunat să îmi ceară punctul de vedere cu privire la faptul că în multe opere literare canonice ale literaturii române aflate în programa școlară există multe scene de violență față de femei, violență în familie, discriminări față de femei, un adevărat bestiar de mentalități înrămate în rele și incorectitudini care îi influențează negativ pe elevi. Am răspuns că ficțiunea literară nu e realitate, nici măcar irealitatea din mintea cuiva care nu face diferența dintre autenticitatea textului literar și adevărul irefutabil! O banală problemă de gândire categorială și de comunicare este pusă pe tapet în mod și artificial, și fals pentru că merele nu pot fi tratate și consumate drept adevăruri atunci când nu pot fi nici pere, nici ceea ce proiectăm noi asupra unui text literar ori asupra unei imagini poetice. Iar argumentul că un text literar poate promova intoleranța sau violența e la fel de regretabil precum acțiunea din regimul comunist care impunea scriitorilor o listă de cuvinte interzise. Cenzorii comuniști, un fel de animiști materialiști-științific, se comportau la fel precum vigilenții corectitudinii de azi de parcă scrierea unui cuvânt va atrage și realitatea sa. A scăpa de fețele urâtului și ale răului, întruchipate fie și într-un text literar, e ca și cum cineva ar dori să trăiască într-un autism inodor, incolor, fără a i se înfățișa și fără a cunoaște nenumăratele fețe ale răului. Răul nu poate fi niciodată numai Celălalt, cum nu poate fi scos din discursurile fals moralizatoare și etice, într-o lume în care ficțiunea, spiritul critic și bucuria (re)interpretării au fost izgonite tocmai pentru a lăsa loc unei sărăciri de conținut literar și spiritual. Totul pentru a ajunge la comunicarea de masă fără comunicare, la societatea cunoașterii fără cunoaștere și la limba română fără literatura română!

Lupul roș, paznic la stâna drepturilor de autor! Lupul roș, paznic la stâna drepturilor de autor!

Cu complicitatea unor funcționari și cu suportul unor avocați care s-au prins că banii vin mai repede de la utilizatori, scriitorii și autorii de opere scrise au fost rași, rând pe rând, de la plata drepturilor lor de autor recunoscute de legislația europeană. Mai întâi, s-a lucrat eficient la scăderea compensației pentru copia privată percepută importatorilor de aparate pentru care se datorează remuneraţie compensatorie pentru copia privată și a importatorilor de hârtie, de la 5% la 0.5% pentru importatorii de echipamente tehnice, de la 1% la 0.1% pentru importatorii de hârtie. Copia digitală a fost omisă cu bună știință din textul care a modificat Legea drepturilor de autor, iar Copia de împrumut public pune Guvernul României în situația de infringement. Autorul are numai de pierdut, în timp ce apărătorii utilizatorilor și-au pus un lup roș paznic la stâna drepturilor de autor. Dovada? Cum se cheamă firma care îl apără pe utilizator să nu plătească la timp sau deloc banii cuveniți autorilor? Societatea civilă de avocați Roș și asociații!

Cum scăpăm de ”criminalul de război”, dincolo de retorică și stilistică? Cum scăpăm de ”criminalul de război”, dincolo de retorică și stilistică?

O lege trebuie aplicată, chiar dacă ne convine sau nu, chiar dacă ea a fost votată dintr-un interes de grup, partinic și/sau ideologic. Noi, cei care nu facem parte din puterea legislativă, avem pârghiile legale de a corecta, în sala de judecată, în contencios administrativ ori la Curtea Constituțională, legile care ne produc pagube morale sau materiale. Mai avem la îndemână puterea votului și puterea opiniilor noastre prezentate în manifestări publice legale ori în spațiul public (inclusiv pe rețelele de socializare!). Cu această convingere că ”nimeni nu e mai presus de lege” (art. 16 din Constituția României), încerc să deslușesc spinoasa problemă născută din punerea în aplicare a Legii nr. 217/2015 prin care mari personalități din perioada interbelică sunt tratate drept ”criminali de război” pentru că, în tinerețea lor, au aderat la Mișcarea Legionară.

Cultură de infringement? Cultură de infringement?

Între 30-31 mai 2017, la Helsinki, în cadrul reuniunii de vară a membrilor IFFRO (International Federation of Reproduction Rights Organisations, federație ce are două reprezentante din România – Copyro și Opera Scrisă.ro), am avut ocazia de a cunoaște, direct de la surse și decidenți, aplicarea directivelor europene în materie. Fostul coordonator al implementării Dreptului de Împrumut Public (Public Lending Right – PLR) în Marea Britanie, dr. Jim Parker, actualul coordonator al rețelei internaționale PLR, a atras atenția asupra faptului că România tergiversează implementarea acestei directive, fiind în situația de a intra în procedura europeană de infringement. Întrebat de oficialii de la Bruxelles și de cei ai IFFRO dacă noii reprezentanți ai puterii politice de la București întreprind ceva concret în rezolvarea acestei probleme, am răspuns rabinic: Sunt prea mulți autori copy-paste printre decidenții politici ca să nu rezolve implementarea Dreptului de Împrumut Public în România! Dincolo de orice fel de diplomație, am luat exemplul Finlandei, țară care și-a trecut în programul său de aniversare a centenarului ”creșterea compensațiilor PLR (increase in PLR compensations as a part of Finland 100 centenary celebration)”. Creșterea este remarcabilă: de la 8,475 milioane de Euro, în 2016, la 14,2 milioane de Euro, în 2017, de la bugetul de stat! În clipa în care voi vedea într-un program de celebrare a celor 100 de ani de la Unire că Guvernul României se va achita de obligațiile sale europene și va da primii bani pentru PLR, voi putea afirma că trăiesc într-un stat normal și european. Până atunci, politicile publice vor fi doar o cultură de infringement!

Dialogul de carte

”Să te bucuri de ceea ce numesc adulții nimicuri, să râzi cu gura până la urechi, să fii delicat și autentic” ”Să te bucuri de ceea ce numesc adulții nimicuri, să râzi cu gura până la urechi, să fii delicat și autentic”

Maria Constantinescu s-a născut la 20 mai 1975. Este absolventă a Liceului de Arte Plastice ”Al. Plămădeală”, Chișinău (Republica Moldova) -Pictură de șevalet și Pedagogie. Absolventă a Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice, Chișinău (Republica Moldova) – Design Vestimentar; Diplomă de licență – UNATC ”I.L. Caragiale”, București- Scenografia spectacolului de teatru; Diplomă de master -UNATC ”I.L. Caragiale”, București- Regie de Teatru. Din 2010 până în prezent este freelancer în domeniul artelor vizuale. ”Maria Constantinescu desenează de când se ține minte, iar dragostea pentru cărți o are chiar mai dinainte, din primele luni din viață pe care le-a petrecut într-o bibliotecă de sat, unde mama ei lucra în acele vremuri triste când mamele mergeau la serviciu aproape imediat după ce nășteau. Mirosul cărților l-am asociat cu mama, cu laptele matern, cu viața însăși. Cred că era firesc să ajung în punctul în care să vreau cu toată ființa mea să contribui la apariția unor cărți pentru copii. Nașterea primului copil, interesul pentru educația și creșterea armonioasă a copiilor, blogul personal au fost câteva dintre experiențele care au dus la întâlnirea cu autoarea, Andreea Constantin, și apariția cărții ”De ce plângem?- O explicație a plânsului pentru cei mici și cei mari”- editura Cartea Copiilor, 2017. ” (pagina a doua a cărții). Simona Ioniță a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, cu ilustratoarea Maria Constantinescu.

Studioul de carte

”Nu poti cunoaște sufletul omenesc fără să citești literatură în permanență, și nu doar literatură de specialitate” ”Nu poti cunoaște sufletul omenesc fără să citești literatură în permanență, și nu doar literatură de specialitate”

Gigi Ghinea s-a născut pe 3 noiembrie 1957, în comuna Bărcănești, județul Prahova. Este licenţiată în psihologie, cu un master în psihoterapie analitică. Este autoare a cărților: ”Iubirea care vindecă”, 2012; ”Respiră, Iubește și Taci”, 2014; ”Cum m-am vindecat de nefericire”, 2015; ”Hazardul și Iubirea dansează împreună”, 2017. După divorțul părinților a plecat cu mama la Dej, orașul ei natal. ”Am locuit cu bunicii din partea mamei. Am urmat școala generală nr 3 din Dej, din clasa a patra până într-a 8-a. Apoi am ales să urmez un liceu la Cluj – care ne învața și niște meserii – deși intrasem la cel mai bun liceu din Dej, Andrei Muresanu, cu o medie destul de mare. Am plecat să fac liceul de Alimentație publică și turism ca să primesc o repartiție și un loc de muncă după liceu, în cazul în care nu intram la facultate. E o poveste lungă, dar niciodată nu m-am gândit că ar putea interesa pe cineva detaliile – deși chiar acestea sunt cauzele profunde ale dramelor mele existențiale. Dar și resortul interior care m-a împins neobosit spre cunoaștere. Am vrut să aflu care este sensul acestei suferințe (așa simțeam atunci) iar mai apoi sensul existenței cu totul. Sunt multe de povestit din perioada copilăriei, adolescenței și tinereții mele. Le voi publica într-o carte cândva… deocamdată vreau ca cititorii să învețe să se conecteze cu esența ființei lor. Iar cei care au traume adânci din copilărie trebuie să meargă la psiholog… doar într-un cabinet, ghidați de un specialist le pot înțelege și depăși. Eu mi-am fost propriul vindecător. Pentru că așa a fost să fie”- Gigi Ghinea. Simona Ioniță a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, cu Gigi Ghinea despre cea mai recentă carte a sa, ”Hazardul și Iubirea dansează împreună”.

Postcard

Dezbaterea cu tema: “Centenarul Marii Uniri – identitatea națională ’sub asediu’?”, la Gaudeamus Dezbaterea cu tema: “Centenarul Marii Uniri – identitatea națională ’sub asediu’?”, la Gaudeamus

Sâmbătă, 25 noiembrie 2017, orele 19.00, PEN România vă invită, în cadrul Târgului de carte Gaudeamus, București, în spațiul 7.7 etaj (Romexpo), la dezbaterea cu tema: “Centenarul Marii Uniri – identitatea națională ’sub asediu’?”. Discuția va fi moderată de scriitorii Miruna Vlada și Caius Dobrescu. Invitați: Vintilă Mihăilescu, Gabriela Adameșteanu, Sorin Alexandrescu, Magda Cârneci, Bogdan Ghiu, Adrian Lăcătuș. Intrarea este liberă.

Cronica de carte

Noua fizică poetică Noua fizică poetică

”Instalaţia” lui Alex Văsieş (Cartea Românească, 2016) este un conglomerat care reuşeşte două performanţe: să obţină ambiguitatea poeziei de calitate, dar şi să propună imagini şi efecte de o claritate necruţătoare. Până la un punct, este satisfăcut idealul de claritas, susţinut de J. Joyce, însă nu acesta este călăreţul principal aici. „Instalaţia” poate foarte bine funcţiona ca ”Acceleratorul” lui Băieşu de acum câteva decenii: „Instalaţia cu lumini albastre, o văd seara înainte/ să adorm, e mai puternică decât mine”. Ea funcţionează atât ca potenţator al memoriei (mai cu seamă adolescentine), dar şi ca aparat textual, bun de satisfăcut „plăcerile retorice”. Impresia de halo este creată fizic de desele referiri la lumină: „eu nu voi mai lumina din persoana mea”. Deci instalaţia e şi un „scut energetic” ce reflectă şi refractă în regim cuantic.

Agenda de carte

Lansare de carte: Magda Cârneci- Opera poetică, la Gaudeamus Lansare de carte: Magda Cârneci- Opera poetică, la Gaudeamus

Sâmbătă, 25 noiembrie 2017, ora 18.00, la satandul editurii cartea Românească, în cadrul Tîrgului de carte Gaudeamus desfășurat la Romexpo, Magda Cârneci va lansa volumul ”Opera Poetică”. Invitați alături de autoare: Ion Bogdan Lefter și Călin Vasile.

Eveniment

Premiera spectacolului „Soțul tău rămâne-al meu”, la Centrul Cultural pentru UNESCO „Nicolae Bălcescu” Premiera spectacolului „Soțul tău rămâne-al meu”, la Centrul Cultural pentru UNESCO „Nicolae Bălcescu”

Vineri, 24 noiembrie și sâmbătă, 25 noiembrie 2017, de la ora 19.00, la Centrul Cultural pentru UNESCO „Nicolae Bălcescu”, va avea loc premiera spectacolului „Soțul tău rămâne-al meu”, adaptare scenică după textul “Nu-nțeleg ce se-ntâmplă” de Mihai Ignat. Conceptul regizoral îi aparține lui Daniel Iordan, iar distribuția este formată din actrițele Gabriela Hamzescu și Dana Piroiu.

Proiecte

Regulamentul și invitații speciali ai Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2017 Regulamentul și invitații speciali ai Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2017

Muzeul Național al Literaturii Române din București (MNLR) şi Asociația EURO CULTURART au hotărât realizarea programului GALA TINERILOR SCRIITORI / CARTEA DE POEZIE A ANULUI 2017 pentru celebrarea celei de-a opta ediții a Zilei Culturii Naționale, luni, 15 ianuarie 2018, ora 16.00, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare “Carol I” din București. Organizatorii Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2017 sunt Muzeul Naționale al Literaturii Române din București și Asociația EURO CULTURART, cu sprijinul Bibliotecii Centrale Universitare “Carol I” din București. Juriul va fi compus din trei tineri critici literari (laureați ai edițiilor 2012, 2014 și 2015): Bianca Burța-Cernat, Andreea Răsuceanu și Cosmin Borza. Juriul va anunța pe 9 ianuarie 2018 cele 3 nominalizări pentru Tânărul Poet al anului 2017, cele 3 nominalizări pentru Tânărul Prozator al anului 2017, precum şi cele 3 nominalizări pentru Tânărul Critic al anului 2017. Câștigătorii celor trei secțiuni vor fi desemnaţi şi prezentaţi la Gala Tinerilor Scriitori; de asemenea, marele câştigător, Tânărul Scriitor al anului 2017, ales dintre ei. Premiul CARTEA DE POEZIE A ANULUI 2017 pentru autorul celui mai important volum de versuri din anul 2017 va fi oferit în cadrul Galei Tinerilor Scriitori, ediţia a VIII-a. Tânărul artist vizual Mihai Zgondoiu va realiza afişele, diplomele și trofeele Galei Tinerilor Scriitori. Gala Tinerilor Scriitori se va desfăşura în cadrul unui eveniment multiart, avându-i ca invitați speciali pe Maria Răducanu și Sorin Terinte (pian). Gala Tinerilor Scriitori va fi transmisă în direct de către Radio România Cultural (producător: Anamaria Spătaru). Moderatorul şi iniţiatorul evenimentului: Dan Mircea CIPARIU. Coproducător: Radio România Cultural. Editorii şi autorii sunt invitaţi să trimită cărţi (anul editorial 2017!) pentru jurizare pe adresa Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti, str. Nicolae Creţulescu nr.8, cu precizarea “Pentru Premiile Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2017″, până vineri, 15 decembrie 2017, ora 11.00. AgenţiadeCarte.ro, partenerul tradiţional al proiectului, vă prezintă Regulamentul Premiilor GALA TINERILOR SCRIITORI / CARTEA DE POEZIE A ANULUI 2017.

AVERTISMENT: Textele de pe această pagină web sunt sub protecţia dreptului de autor deţinut de autori şi AgenţiadeCarte.ro. Reproducerea totală sau parţială este permisă doar cu acordul scris al redacţiei!