Câștigătorii Bucharest Jazz Festival 2018 și duoul George Dumitriu & Sanem Kalfa, la Arcub

Recomandari

Câștigătorii Bucharest Jazz Festival 2018 și duoul George Dumitriu & Sanem Kalfa, la Arcub

La final de an, a treia stagiune Artist in Residence organizată de Primăria Capitalei prin ARCUB vine în întâmpinarea iubitorilor de jazz cu o nouă experiență muzicală inedită. Dublul concert se deschide cu artiștii din noul val al jazzului românesc, câștigătorii Bucharest Jazz Festival 2018 – Toma Dimitriu, Alexandru Huțanu, Iulian Nicolau feat. Michael Acker, care vor fi urmați de duoul alcătuit din George Dumitru, liderul grupului DUMItRIO, și artista de origine turcă Sanem Kalfa. Aceștia vor urca pe scena Sălii Mari de la ARCUB într-un dublu concert fascinant ce va avea loc joi, 13 decembrie, de la ora 20:00. Concursul anual al Bucharest Jazz Festival contribuie la descoperirea și promovarea muzicienilor de jazz din România care activează în aria de compoziție de jazz, interpretare vocală sau interpretare instrumentală.

La Țintă!

Ce-i de făcut? Ce-i de făcut?

Am crezut, acum o lună, cînd încheiam șirul de articole în care încercam să explic de ce se scrie prea puțin și cam prost în România, că, gata, nu mai am ce adăuga. Însă am primit o întrebare la care, mărturisesc cinstit, nu știu ce să răspund. Uneori, răspunsurile simple sînt bune. Alteori, nu. Un cititor (bănuiesc că e, în secret, și scriitor amator) m-a întrebat ce e de făcut dacă trăiești într-un orășel de provincie. Dacă nu există pe acolo nici un profesor de română pasionat, dacă colegii și prietenii nu citesc nimic, dacă nu ai, în toată urbea, măcar doi-trei oameni cu care să împarți această pasiune. Cum îți construiești o axiologie, cum desparți apele de uscat, notorietatea și impostura de o parte, iar valoarea și unicitatea, de alta? Cum poți fi sigur că ceea ce pui pe hîrtie sau pe taste e bun sau doar bun de aruncat la gunoi?

Grea întrebare, fir-ar mama ei! Dar, deși nu știu să răspund și nici cu gîndul nu gîndesc unde îl vor duce pe singuraticul cititor panseurile mele, am să îndrăznesc să formulez cîteva căi.

M.A.G. – Marele Adolescent Gică! M.A.G. – Marele Adolescent Gică!

Mă leagă de Maestrul George Mihăiță o viață trăită și o viață visată!
O viață trăită cu mii de fotograme și amintiri născute dintr-o dorință care îl face special pe cel care a fost pentru mine când un tată spiritual, de la care m-am încărcat cu o teribilă ambiție de a împlini construcții și gânduri (”Dane, Dane, eu când mă duc, mă duc, mă duc, Dane, și nu mă mai oprește nimeni”), când un tată vitreg, iute la vorbă, înțelegător în situații grele și imprevizibil în mărunțișul vieții (”Dane, Dane, eu vreau ceva, ceva, să sară de pe tarabă!”).
În viața noastră trăită au fost zilele de neuitat de la revista ”Salut”, cu la fel de neuitatele proiecte pe care Marele Adolescent George le-a inițiat: Ziua Adolescenților (o lege care a fost promulgată, în 1997, de Președintele Emil Constantinescu), Festivalul de teatru pentru liceeni ”Jos Pălăria”, primele concursuri post-revoluționare de baschet, biliard și de tenis pentru adolescenți, mega-festivalul ”Salut, Adolescență” din Parcul Tineretului, regizat de regretatul Alexandru Tocilescu, concursurile de Miss Adolescența, cu Toni Grecu și Divertis reinventând personaje de legendă, Școala de Presă ”Salut”, unde au conferențiat doi mari jurnaliști care l-au sprijinit mereu pe George Mihăiță, e vorba de Ion Cristoiu și Cornel Nistorescu.

Triumful și decăderea talentului (V) Triumful și decăderea talentului (V)

După cîte am pritocit pînă aici, e clar că nu-i ușor ori profitabil să fii scriitor în România. Profesia asta, căci, repet, este o profesie, pare o cursă cu obstacole. Trebuie să ocolești formalizarea și abstractizarea prefabricate din școală, lipsa publicului, trebuie să eviți capcanele admirației prostești, trebuie să navighezi printre notorietățile la modă și trebuie (și asta n-am menționat-o data trecută) să accepți că, scriitor român fiind, n-ai să faci nici o brînză. Mai rău, dacă vei avea vreodată curajul nebunesc să spui în public că ești scriitor, vei avea de suportat o compătimire ipocrită: „Aha, săracu’, e scriitor… șșt, să nu-l tulburăm… Da’, de fapt, cu ce se ocupă?”

Dar e și soare unde-i nor, vorba lui Gellu Naum. Spuneam data trecută că autorul nostru imaginar a reușit să ducă la bun sfîrșit o carte. Și că a trimis-o la cîteva edituri. Ei bine, minunea are loc. Una dintre ele îi trimite un mail prin care îl informează că i-a selectat manuscrisul pentru promovare. Autorul privește năuc în jur, genunchii i se înmoaie, iar ochii lui împăienjeniți întrevăd Nobelul. Ce altceva ar putea să viseze autorul român? El nu se încurcă cu Femina, Goncourt, Cervantes, Médicis, Man Booker. De Pulitzer ce să mai vorbim? Ce premiu cu nume urît! Păi, dacă tot intră în cursă, atunci să se ia la trîntă cu absolutul. Totul sau nimic.

Triumful și decăderea talentului (IV) Triumful și decăderea talentului (IV)

Odată trecut de furcile caudine ale școlii și ale propagandei literare, eliberat de formalisam și dezinformare, scriitorul ajunge la liman. Scrie, cu puterile neajutate nici de leul, nici de taurul, nici de vultúrul, o carte, cărțulia lui. A pus în ea voință și reprezentare. A dat tot ce putea mai bun. Cum s-ar zice, cu o vorbă nu foarte inspirată, și-a pus sufletul în ea. Trimite la prieteni și așteaptă. Eventual, trimite și la o editură și așteaptă. Prietenii (vorbesc de prietenii literari, că e absolut neproductiv și contraindicat să-ți plasezi textul sub ochii cuiva care nu citește constant literatură, ori sub ochii îndrăgostiți ai familiei) îl bat pe spate: Ești mare, bătrîne! Hai să bem. Dar, ca un făcut, întotdeauna se ivește cîte un nepoftit, din aceeași gașcă literară, care are cîteva obiecții. Ba că s-a pierdut ritmul, ba că o burtă, ba că pasaje neclare… Și că, poate, ar trebui să revadă, măcar o dată, ce a scris. Cel care face una ca asta e, fără-ndoială, nebunul grupului.
Eu cred că astfel de sfaturi sau obiecții sînt binevenite. În fapt, cîrcotașul anticipează reacția cititorului care nici nu-l cunoaște pe autor, nici nu are habar de sensibilitatea și evoluția lui. Cititorul nu iartă. Peste ceafa lui nu stă nimeni aplecat să-i șoptească ce a vrut autorul să zică. Iar scriitorul de care vorbesc are două reacții specific românești.

Triumful și decăderea talentului (III) Triumful și decăderea talentului (III)

Spuneam data trecută că un întreg mecanism inconștient și binevoitor s-a pus în mișcare în școală pentru a sabota limba și literatura română. Concepția secretă, niciodată mărturisită a elevilor (de la ciclul secundar la cel gimnazial) e că degeaba citești, oricum nu poți pricepe nimic dacă nu tocești și dacă nu spui exact ce vrea profesorul. Toți ar trebui să simtă la fel (cum spun comentariile de-a gata), dar, drăcie, nimeni nu simte nimic. Asta e una din tristele explicații că trei cetățeni din patru nu mai citesc, după școală, nici o carte.

”Cu poezia am închis o uşă, apoi am mers mai departe” ”Cu poezia am închis o uşă, apoi am mers mai departe”

LIVIA ROŞCA (LUCAN-ARJOCA) este scriitoare, specialist în comunicare, președinte al Asociației 7 ARTE, blogger adevarul.ro, formator acreditat. A debutat cu volumul de poezie ”Ruj pe icoane”, Editura Cartea Românească, pentru care a primit Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru debut (2006), Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti (2006), Premiul Naţional „Mihai Eminescu” (2006). A fost nominalizată la premiile pentru debut ale revistei ”România literară” și la Premiul pentru debut al ”Fundaţiei Anonimul”. În 2016, a publicat volumul ”1+1>2”, la Editura Charmides. Este prezentă în mai multe antologii: ”Literatura potenţială” (2007), ”Ultima generaţie, primul val” (2006), ”Dragostea este pe 14 februarie” (2010) și ”Cele patru dimensiuni ale feminităţii româneşti” (2010). A participat la numeroase lecturi publice. Are peste 10 ani de activitate în industria comunicării. Timp de 4 ani a fost editor specializat pe domeniile sănătate şi „parenting” pentru publicațiile Adevărul, Adevărul Sănătate, Adevărul de Seară şi editor online pentru website-urile asociate acestor publicaţii. Din 2011 este specialist în marketing şi comunicare. În 2015, în cadrul Asociației 7 ARTE, Livia a inițiat proiectul smARTkid, care înseamnă ateliere educative, creative şi recreative pentru copii şi tineri. În lunile septembrie, octombrie și noiembrie 2018, 10 scriitori contemporani vor citi micuților de la SOS Satele Copiilor, într-un proiect al Asociației 7 ARTE, ”Nu mi-e frică de lectură”, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național Român, AFCN. Proiectul de promovare a culturii scrise este destinat copiilor cu vârste cuprinse între 6 și 12 ani. Simona Ioniță a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, cu Livia Roșca despre literatură și despre proiectele pe care le realizează.

”Nu prea știm ce este fericirea și cum se cultivă, deoarece suntem prea ocupați să evităm sau să ținem departe nefericirea” ”Nu prea știm ce este fericirea și cum se cultivă, deoarece suntem prea ocupați să evităm sau să ținem departe nefericirea”

Gáspár György este custode de povești de viață și „reparator“ de relații, cu o experiență de 12 ani în psihologia clinică și psihoterapia de cuplu și familie. Este cofondator al platformei paginadepsihologie.ro și inițiator al programului național #RevoluțiaRelaționalăÎnRomânia. E membru al Colegiului Psihologilor din România și autorul cărților ”Copilul invizibil” (Curtea Veche Publishing, 2016), ”Revoluția iubirii” (Editura Pagina de Psihologie, 2017) și ”Mindfulness urban” (Curtea Veche Publishing, 2018). Simona Ioniță a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, cu Gáspár György despre cea mai recentă carte a lui, despre mindfulness și despre ce înseamnă #RevoluțiaRelaționalăÎnRomânia.

11 personalități EURO CENTENART pentru România! 11 personalități EURO CENTENART pentru România!

Vineri, 7 decembrie 2018, ora 14:00, în Sala Perpessicius a Muzeului Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu, nr. 8), a avut loc GALA EURO CENTENART, un proiect finanțat de Ministerul Culturii și Identității Naționale și selectat de Comisia interministerială dedicată sărbătoririi Centenarului Marii Uniri de la 1 decembrie 2018. GALA EURO CENTENART este un proiect ce marchează sărbătorirea Centenarului Marii Uniri de la 1 decembrie 2018 prin premierea a 11 personalități ale culturii și artei din diaspora română de pe cuprinsul Uniunii Europene. Juriul a fost compus din cinci personalități ale culturii române: acad. Eugen Simion (președinte), prof. univ. dr. Silviu Angelescu, conf. univ. dr. Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române din București, scriitoarea și actrița Ioana Crăciunescu, scriitorul Cristian Teodorescu. Premiile EURO CENTENART au fost acordate pentru personalități ale culturii și artei române din diaspora care au promovat cultura română și spiritul identitar în Europa diversității și a valorii (în ordine alfabetică): Jean-Jacques Askenasy, Florin Codre, Eugen Doga, Ilina Gregori, Victor Ivanovici, Basarab Nicolescu, Monica Săvulescu Voudouri, Virgil Tănase, Dumitru Țepeneag, Leontina Văduva și Matei Vișniec. Într-o sală arhiplină, în public i-am remarcat pe academicienii Maya Simionescu, Mircea Martin și Mircia Dumitrescu, ministrul Energiei, Anton Anton, regizorul Radu Boroianu, editorul și traducătoarea Angela Martin, sculptorul Vlad Ciobanu, managerul cultural Cristian Vasile Petcu, jurnalistul Marius Constantinescu, traducătoarea Tudora Șandru Mehedinți, poetul și jurnalistul Lucian Vasilescu și Dora Stănescu.

Robert Șerban, Pavel Vereș, Ioana Nicolaie, Cosmin Ciotloş, Elena Stancu și Cosmin Bumbuț, câștigătorii topului AgențiadeCarte.ro – ”Cele mai bune cărți ale anului 2017” Robert Șerban, Pavel Vereș, Ioana Nicolaie, Cosmin Ciotloş, Elena Stancu și Cosmin Bumbuț, câștigătorii topului AgențiadeCarte.ro – ”Cele mai bune cărți ale anului 2017”

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro au votat-o până luni, 27 august 2018, ora 23.00. Astfel, au fost declarați câștigătorii topului AgențiadeCarte.ro – ”Cele mai bune cărți ale anului 2017” : Robert Șerban, Pavel Vereș – ”Ascuns în transparență”, Editura Polirom (secțiunea Poezie, 50%, 84 de voturi), Ioana Nicolaie – “Pelinul negru“, Editura Humanitas (secțiunea Proză, 50%, 79 voturi), Cosmin Ciotloş – ”Elementar, dragul meu Rache. Detalii mateine sub lupă”, Editura Humanitas (secțiunea Critică, istorie și teorie literară . 40%, 34 Voturi), Elena Stancu, Cosmin Bumbuț – ”acasă, pe drum. 4 ani teleleu”, Editura Humanitas (secțiunea Eseistică, memorialistică și publicistică 43%, 38 Votes). La sfârșitul lunii noiembrie 2018, în cadrul Galelor APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România), AgențiadeCarte.ro îi va premia pe câștigătorii celor mai bune cărți ale anului 2017.

Lansare de carte: „Historia Transylvaniae.  Transilvania în cinci secole de cartografie“ Lansare de carte: „Historia Transylvaniae. Transilvania în cinci secole de cartografie“

Marți, 11 decembrie 2018, de la ora 16.00, la Casa Titulescu (Șos. Kiseleff, nr.47), Institutul Cultural Român, împreună cu Fundația Europeană Titulescu, organizează lansarea volumului cartografic „Historia Transylvaniae. Transilvania în cinci secole de cartografie“. În cadrul evenimentului vor lua cuvântul autorii volumului: prof. univ. dr. Adrian Năstase, președintele Fundației Europene Titulescu, acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, E.S. Mihai Gribincea, ambasadorul Republicii Moldova în România. Alături de autori, la acestă prezentare va participa și Mirel Talos, vicepreședinte al Institutului Cultural Român.

”Papagalul mut” – Istorii aproape adevărate despre un spion aproape uitat, în premieră la TNB ”Papagalul mut” – Istorii aproape adevărate despre un spion aproape uitat, în premieră la TNB

Unul din cei mai cunoscuţi regizori români de film, multi-premiatul Nae Caranfil, după trei decenii de la debutul său în cinematografie, se află, la acest final de 2018 în pragul unui îndrăzneţ demers teatral. Ne amintim că, la începutul carierei sale, regizorul a montat câteva spectacole pe scene din Bucureşti şi Piatra Neamţ, iar acum este la prima colaborare cu Teatrul Naţional din Bucureşti. Invitat cu un proiect personal, semnează scenariul şi regia uneia dintre cele mai savuroase poveşti despre diplomaţie, politică, spionaj şi alcov, într-un melanj comic surprinzător.

A XX-a ediție a Galei Premiilor APLER A XX-a ediție a Galei Premiilor APLER

Luni, 10 decembrie 2018, ora 17:00, în Sala ”Ion Băieșu” a Muzeului Național al Literaturii Române din București (Calea Griviței, nr.64-66), are loc cea de-a XX-a ediție a Galelor APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România). Juriul format din prof.univ.dr. Silviu Angelescu (președinte) și scriitorii Ioan Groșan și Dan Mircea Cipariu va acorda 14 premii pentru anul editorial 2017. Evenimentul este finanțat de Ministerul Culturii și Identității Naționale, având parteneri societatea de gestiune a drepturilor de autor – Opera Scrisă.ro, Radio România Cultural și AgențiadeCarte.ro. Președintele APLER, dl. Ioan Cristescu, va acorda Premiul pentru Jurnalism Cultural realizatoarei de emisiuni și producătorului Anamaria Spătaru de la Radio România Cultural. Laureații acestei ediții sunt Ioana Crăciunescu și Teodor Dună pentru ”Cartea anului 2017”, Editura Muzeului Literaturii Române din București, editurile Școala Ardeleană și Neuma de la Cluj, revista ”Contemporanul-Ideea Europeană”, Alexandru Calmâcu – Premiul special pentru proză, Dumitru Păcuraru – Premiul Special pentru poezie, Florina Zaharia – Premiul pentru cel mai bun manager de proiecte literare și editorial, graficianul Andrei Gamarț, redactorii Vasile Mihalache și Andrei Dósa, precum și Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman“ din Craiova. Afișele, diplomele și invitațiile sunt concepute de artistul vizual Mihai Zgondoiu.

AVERTISMENT: Textele de pe această pagină web sunt sub protecţia dreptului de autor deţinut de autori şi AgenţiadeCarte.ro. Reproducerea totală sau parţială este permisă doar cu acordul scris al redacţiei!