digitizArte – apel deschis pentru contribuții: arte vizuale și muzică

Recomandari

digitizArte – apel deschis pentru contribuții: arte vizuale și muzică

Apelul deschis pentru contribuții sub formă de lucrări originale digitalizate, se adresează tinerelor și tinerilor creativi, invitați să auto-publice pe platformă lucrări care vor fi evaluate de un juriu impar compus din artiști, organizatori și parteneri și votate anonim de către public. Apelul deschis este organizat de Save or Cancel, cu susținere din partea AFCN și face parte din proiectul cultural „digitizArte”. Acesta își propune să devină o platformă interactivă online de auto-publicare, lansare și promovare pentru creativi, compuși din, dar fără a se limita la, artiști, arhitecți, designeri, graficieni și muzicieni. Apelul este public, deschis către orice persoană fizică sau grup (echipă) de persoane fizice, care pot înscrie maximum trei propuneri în acest apel deschis, în oricare din cele două categorii: artă vizuală și muzică. Propunerile pot fi lucrări originale digitalizate, cum ar fi tablouri, grafică, obiecte de design, murale, piese muzicale, compoziții și seturi.

La Țintă!

Uniunea Scriitorilor din România față cu legea sau îndreptar privind ființarea U.S.R. Uniunea Scriitorilor din România față cu legea sau îndreptar privind ființarea U.S.R.

Indemnizațiile lunare pe care le primesc ”pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite” vin de la bugetul de stat, conform Legii nr. 8 din 11 ianuarie 2006, o lege pentru care s-au luptat scriitorii Adrian Păunescu și Eugen Uricaru. Banii nu vin, așadar, nici din seifurile uniunilor de creație și nici din pușculițele magice ale unor pretinși președinți ori vicepreședinți de uniuni de creație. Primele două articole ale Legii nr.8/2006 afirmă, negru pe alb, că ”reglementează dreptul la o indemnizație lunară în beneficiul pensionarilor sistemului public de pensii, care sunt membri ai uniunilor de creatori legal constituite, recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică” (articolul I) și ” În înțelesul legii, prin uniuni de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică se înțelege persoanele juridice române de drept privat, fără scop patrimonial, din domenii precum cel al creației muzicale, interpretative, cinematografice, literare, arhitecturale, teatrale, jurnalistice și al artelor plastice, care sunt recunoscute ca fiind de utilitate publică” (articolul II). Ce afirmă pretinșii reprezentanți legali ai Uniunii Scriitorilor din România? Că USR este o persoană juridică de drept public, înființată prin Decretul 267/1949. Dacă această alegație ar fi adevărată, ar însemna că pensionarii U.S.R. și-ar pierde drepturile fix din cauza celor care se pretind a fi conducătorii Uniunii Scriitorilor din România. Persoanele juridice de drept public sunt înființate prin lege, așa cum au fost înființate, de pildă, Academia Română sau Institutul Cultural Român. Uniunea Scriitorilor din România nu a fost înființată prin Decretul 267/1949 și nici nu are o lege de funcționare. Și dacă ar fi o persoană juridică de drept public, atunci nu ar mai beneficia de indemnizația prevăzută prin Legea 8/1996, tocmai pentru că legiuitorul a pus două condiții cumulative clare: se acordă persoanelor juridice de drept privat (1) și (2) anume acelora care sunt recunoscute ca fiind de utilitate publică. Grupul de reformare a U.S.R. a luptat și se luptă cu succes pentru ca U.S.R. să fie o persoană juridică de drept privat, sub autoritatea legală a OG 26/2000, legea asociațiilor și fundațiilor. Am reușit să aducem argumentele pentru intrarea în legalitate a U.S.R. într-un proces inițiat, în 2017, nu de Grupul de reformare a U.S.R., ci de un pretins reprezentant legal al U.S.R., cel care, în dosarul 18753/299/2017, a cerut instanței de judecată înscrierea în Registrul Special al Asociațiilor și Fundațiilor a ”mențiunii privind faptul că petenta a fost înființată și recunoscută ca persoană juridică română de utilitate publică prin Decretul nr.267/1949”. La fond, cererea a fost respinsă, la fel și la apel, conform Hotărârii definitive nr. 500 din 18.02.2021, pronunțată în dosarul 18753/299/2017. Adică s-a dreptate celor din Grupul de reformare a U.S.R. care au susținut de 6 ani de zile că U.S.R. este persoană juridică de drept privat, că Decretul 267/1949 este abrogat, că U.S.R. se supune reglementărilor OG 26/2000.
Cum retorica găunoasă și incitările de tip legionar nu pot șterge hotărârile juridice definitive, repetăm, cu calm și cu claritate, că există o singură Uniune a Scriitorilor din România, persoană juridică de drept privat, înființată de mari scriitori, încă din anul 1908, și nu printr-un decret comunist, o asociație care funcționează conform legii OG 26/2000. Numai în aceste condiții legale, scriitorii pot beneficia de indemnizația de merit!

Ficțiunile apocaliptice, mască după mască Ficțiunile apocaliptice, mască după mască

Între ficțiunea și trăirea sfârșitului lumii există mereu o relație complementară ce potențează atât feluritele forme de utopie socială, cât și diferitele mecanisme de (auto)exilare. Imaginea literară multiplicatoare din proza latino-americană a secolului XX devine tot mai mult o forma mentis prin care și autorul, și cititorul pot da un sens și o semnificare oglindirii de sine în oglindirea lumii aflate sub dictaturi și fanatisme. Recenta cercetare publicată de Rodica Grigore la editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2021, ”Tigrul și steaua” , ne oferă argumentele conceptuale, imagologice și stilistice prin care ficțiunea ori narațiunea apocaliptică seduce publicul pentru a-i oferi șansa ideatică a unei exorcizări. Cu atât mai mult astăzi, când ne confruntăm cu măștile unei apocalipse post-libertariene și post-consumiste, tiparele narative ale sfârșitului lumii ne conduc mereu și mereu spre o imagine a lumii care își devoalează, mască după mască, limitele, fanatismul și fatalismul retoric. Apocalipsul nu e numai o temă literară, ci, mult mai grav, lumea din care facem parte și pe care, de cele mai multe ori, o cauționăm prin tăcerile și lașitățile noastre, fără a antrena gândirea critică, spiritul critic.

Scriitorii, jurnaliștii și editurile față cu copia digitală și infrastructurile virtuale    Scriitorii, jurnaliștii și editurile față cu copia digitală și infrastructurile virtuale  

În epoca tehnologiei 5G, imaginea este idolatrizată, blasfemiată ori repudiată mai degrabă pentru felul în care ea este depozitată, livrată sau accesată de infrastructurile virtuale care cartelează și formalizează conținuturile până la golirea lor de spirit identitar sau critic. Dependența de rețea, de marketingul neuronal al mediilor electronice a condus deja la poziții dominante ale marilor proprietari de infrastructuri virtuale. Doar o structură politică puternică cum este Uniunea Europeană a mai putut să cenzureze, etic și economic, dictatura Big Tech. Când ajungem să comentăm, în contextul revoluției 4.0. și al pandemiei, despre infrastructura fizică și cea virtuală ajungem inevitabil la imaginile noastre și cele reflectate prin și de spațiul public despre cei care realizează și controlează aceste infrastructuri cu ajutorul ori prin controlul pieței și al statului.

La marginea lumii La marginea lumii

— Nu e vis, e abis.
Cu vorbele astea tîmpite o vrăjise în urmă cu treizeci de ani. Ce porcărie, cum a putut fi atît de oarbă, de proastă și de tută? Cînd l-a auzit rostindu-le (era într-o după amiază cu ger, la începutul lui februarie, mai exact pe 5 februarie 1990, vineri după amiază, în curtea institutului), a avut revelația că el e bărbatul vieții sale. E drept, și Ilior avusese aceeași revelație. Un pic altfel. Fata cu obraji roșii, care rîdea din nimic l-a făcut să-i bată inima puțin mai repede. Asta a fost tot. O chema și o cheamă și azi Valerica. Doar că acum se uită în gura lui, cum stă răsturnat pe pat, cu fața în sus, cu mîinile pe piept, ca și cum ar fi mort, și fierbe de nervi. Pufnește cu țîfnă cînd îl vede cît de frumos respiră în somn, cu fața aia a lui nesuferită, acum senină și luminoasă, cum nu e el niciodată. Toată ziulica e mohorît, împiedicat și nefolositor. Nu e bun de nimic, greșește în tot ce face și-i scoate sufletul Valericăi. Din visul de iubire a rămas abisul deznădejdii.

Un anunț mortuar: finanțarea culturii române Un anunț mortuar: finanțarea culturii române

Circulă pe net o istorioară atribuită premierului britanic Winston Churchill conform căreia după ce i-a fost prezentat bugetul anual al Regatului Unit, în cadrul unei ședințe a cabinetului său, viitorul laureat al Premiului Nobel pentru Literatură a tresărit la vederea neatribuirii niciunei lire sterline pentru cultură. Funcționarii Ministerului de Finanțe au adus drept argument faptul că Marea Britanie se afla în plin război, în a doua conflagrație mondială. „Suntem în război”, au spus funcționarii. „Şi atunci pentru ce luptăm?!”, a replicat Churchill. Cum nici Ludovic Orban nu e Winston Churchill, mă aștept, totuși, din partea președintelui Partidului Național Liberal, un om educat de la care am așteptări că se poate manifesta ca un adevărat om de stat, să scoată finanțarea culturii române din anunțul mortuar al notei de fundamentare pentru cea de-a doua rectificare bugetară a anului 2020. Altfel, am putea cu toții să constatăm că fără cultură, mai bine zis fără operele autorilor și creatorilor români contemporani, nu prea mai avem motive să luptăm pentru a fi români și europeni!
Nota de fundamentate pentru a doua rectificare bugetară a acestui an prevede tăieri drastice pentru bugetele Ministerului Culturii (se proiectează să fie tăiată o finanțare de 51,5 milioane lei) și ale Institutului Cultural Român (o tăiere de 11,5 milioane lei). Cum și din banii alocați pentru cultură de consiliile locale și județene din România au fost făcute deja tăieri semnificative, cei mai mulți dintre creatorii și autorii români se află la marginea subzistenței. Argumentul că nu sunt bani pentru cultura vie nu mai poate fi invocat pentru că Secretariatului General al Guvernului i-a fost prevăzută o creștere semnificativă de 124,8 milioane lei (în special mai mulți bani pentru biserici, după cum reiese din nota de fundamentare).

”Copilul nu ne va reproșa niciodată ceea ce credem că greșim, ci doar ceea ce credem că facem bine” ”Copilul nu ne va reproșa niciodată ceea ce credem că greșim, ci doar ceea ce credem că facem bine”

Speranța Farca este psihanalist și conferențiar universitar doctor la Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic din cadrul Universității Naționale de Arte, București. Site: speranta.farca.ro. Cărți publicate: ”Despre frica de necunoscut”, Editura Universitară, București, 2020; ”Leacuri pentru frica de necunoscut”, Editura Universitară, București, 2020; ”Independența copilului”, Editura Humanitas, București, 2018, ediție reeditată, adăugită și revizuită (carte publicată ca e-book pe iTunes în 2014); ”Venirea pe lume a copilului”, e-book, iTunes, 2014; ”The Newborn and his Mother”, e-book, iTunes, 2012; ”Grădinița mea favorită! Ghid pentru părinți și educatoare” e-book, iTunes, 2012; ”Copilul meu merge la Școală! Ghidul părinților” – pdf, Institutul de Științe ale Educației, 2013; ”Cum întâmpinăm copilul ca părinţi, bunici, medici şi educatori”, Editura Trei, București, 2010; ”Ce trăieşte copilul şi ce simte mama lui”, Editura Trei, București, 2009; ”Psihanaliza şi cele patru vârste ale eului. Cum devenim părinţi”, Editura Trei, București, 2003. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu Speranța Farca.

”Stările intense, cum deopotrivă meditațiile întinse în timp, rareori îmi aduc, în exterior, poezie” ”Stările intense, cum deopotrivă meditațiile întinse în timp, rareori îmi aduc, în exterior, poezie”

Daniel D. Marin a publicat cinci volume de poezie (”Oră de vârf”, 2003, nominalizare la Premiul Naţional de Poezie Mihai Eminescu – Opera Prima, 2004; ”Așa cum a fost”, 2008; ”L-am luat deoparte și i-am spus”, 2009, Premiul Marin Mincu, 2010; ”Poeme cu ochelari”, 2014, Premiul Naţional de Poezie George Coşbuc, 2015; ”Trupurile care nu ne vin niciodată bine”, 2021) și un mic jurnal sardo-american (”Din România sunt doar eu”, 2018). O versiune restrânsă a ”Trupurilor” (30 de poeme în italiană și engleză) s-a aflat printre finalistele ediției din 2021 a premiului Bologna in Lettere, secțiunea Cărți inedite. Este realizatorul unei antologii retrospective a generației 2000 (”Poezia antiutopică. O antologie a douămiismului poetic românesc”, 2010). Pentru ediția din 2015 a Festivalului Internațional de Poezie din București a tradus poeme de Annelisa Alleva. Între 2013-2016 a făcut selecția textelor autorilor români pentru expoziția Poesia a Strappo Alghero. Din 2011, este redactor asociat la revista Zona literară, unde a inițiat o rubrică de poezie italiană contemporană, traducând, pentru prima dată în limba română, texte de câțiva dintre cei mai reprezentativi poeți italieni de astăzi. Poet, călător și fotograf amator, momentan locuiește în Sardegna, unde, între 2016 – 2019, a fost reprezentant al Europei de Est în Consulta comunale dell’immigrazione a orașului Sassari. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, cu scriitorul Daniel D. Marin.

Emisiunea de mărci poștale ”Neagoe Basarab, 500 de ani de la trecerea la cele veșnice” Emisiunea de mărci poștale ”Neagoe Basarab, 500 de ani de la trecerea la cele veșnice”

Joi, 5 august 2021, Romfilatelia introduce în circulație emisiunea de mărci poștale ”Neagoe Basarab, 500 de ani de la trecerea la cele veșnice”.

„Life in progress”, expoziția-atelier a artistului vizual Ruslan Cîrlan, la Aluniș „Life in progress”, expoziția-atelier a artistului vizual Ruslan Cîrlan, la Aluniș

«Ruslan Cîrlan este un pictor basarabean care a studiat arta la Chișinău, mai întâi la liceul de arte plastice „Igor Vieru”, iar apoi la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice. Practica sa artistică se concentrează, într-un registru preponderent figurativ, pe portretistică și peisagistică, fiind inspirat de aspecte ale vieții de zi cu zi, experiențe metafizice, persoane pe care le întâlnește sau nostalgii privind meleagurile natale. Seria de lucrări reunite în expoziția „Life in progress” este realizată exclusiv la Aluniș, pe parcursul a aproape un an, de când Ruslan Cîrlan se află aici în rezidență permanentă și se va extinde pe durata proiectului cu încă câteva picturi, la care artistul va lucra live, la centrul de artă, transformând spațiul expozițional în propriul său atelier de lucru. O incursiune inedită în imaginarul unui artist cu o viziune a vieții profund spirituală, căruia schimbarea de reședință din Republica Moldova în România, via Marea Britanie, i-a potențat și mai mult capacitatea de creație și puterea de exprimare a propriei sale esențe. Alunișul are un efect aparte asupra celor care îl vizitează și cu atât mai mult asupra celor care îl locuiesc, iar acest lucru se vede în pictura lui Ruslan Cîrlan. Atent la mijloacele sale de expresie, care oscilează între hiperrealism oniric și abstracție gestuală, Ruslan Cîrlan propune un univers plastic plin de autenticitate, viu, ușor recognoscibil, cu amprentele unei dicțiuni interioare asupra spațiului și asupra construcției vizuale.» (Ana Sultana Cipariu)

Live&online: ”Antologia de proză scurtă KIWI, ediția 2021. SOSIRI / PLECĂRI”,  Marius Chivu (editor) Live&online: ”Antologia de proză scurtă KIWI, ediția 2021. SOSIRI / PLECĂRI”, Marius Chivu (editor)

Joi, 5 august 2021, începînd cu ora 19.00, pe paginile de Facebook Polirom & Cărturești va avea loc lansarea ”Antologiei de proză scurtă Kiwi. Ediția 2021. SOSIRI / PLECĂRI”, coordonată de Marius Chivu și apărută de curînd la Editura Polirom. Vor vorbi, alături de Marius Chivu, editorul volumului, trei dintre autorii din prima ediție a antologiei: Simona Goșu, Ana Irina Lupu și Andrei Dumitrescu.Va modera Mircea Pricăjan.

Orchestra Română de Tineret, a şasea oară la Konzerthaus Berlin Orchestra Română de Tineret, a şasea oară la Konzerthaus Berlin

După un an de întrerupere, festivalul Young Euro Classic de la Berlin se reia între 31 iulie şi 15 august 2021 la celebra Konzerthaus, Orchestra Română de Tineret dirijată de Cristian Mandeal, solist Daniel Ciobanu – pian, fiind invitată pentru a şasea oară în seara de 7 august, de data aceasta cu un program C. Silvestri, D. Șostakovici, R. Schumann. Young Euro Classic este un festival creat special pentru orchestre simfonice de tineret. Concertele se ţin la Konzerthaus din Gendarmenmarkt Berlin şi sunt concentrate pe repertoriul clasic şi contemporan. În fiecare an, în timpul festivalului sala este arhiplină, compoziţii de la Beethoven la Şostakovici, dar şi lucrări contemporane din întreaga lume atrăgând o audienţă numeroasă. Young Euro Classic este un festival cu o componentă internaţională foarte importantă şi aceasta nu numai din punctul de vedere al muzicii interpretate. În fiecare an, tot mai multe orchestre au participat la festival, aducând la un loc cultura orchestrală europeană şi tradiţiile muzicale ale fiecărei naţiuni participante. AgwnțiadeCarte.ro este partener media.

Hotărâre definitivă: Uniunea Scriitorilor din România este asociație de drept privat, supusă OG 26/2000! Hotărâre definitivă: Uniunea Scriitorilor din România este asociație de drept privat, supusă OG 26/2000!

Luni, 12 aprilie 2021, Tribunalul București, Secția a III-a civilă, a comunicat redactarea Hotărârii nr.500A din 10 februarie 2021, hotărâre definitivă, conținând 35 de pagini, pronunțată în dosarul nr. 18753/299/2017. Astfel, au fost soluționate apelurilor formulate de apelanta intervenientă în nume propriu Fundația pentru literatură și arte vizuale „Contrapunct” și de apelanta petentă Uniunea Scriitorilor din România, prin dl Nicolae Manolescu Apolzan, împotriva Încheierii din 28.11.2019 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr. 18753/299/2017, în contradictoriu cu intervenienții în nume propriu Cipariu Mircea Dan și asociația Uniunea Scriitorilor din România – prin Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București la data de 06.06.2017, sub nr. 18753/299/2017, petenta Uniunea Scriitorilor din România prin Nicolae Manolescu a solicitat înregistrarea în registrul asociațiilor şi fundațiilor ținut de Judecătoria Sectorului 1 a mențiunii potrivit căreia Uniunea Scriitorilor din România a fost înființată și recunoscută ca persoană juridică română de utilitate publică prin Decretul nr. 267/1949 și funcționează în temeiul Decretului-Lege nr. 27/1990 și propriului statut, fiindu-i astfel aplicabile prevederile art. 85 din OG 26/2000. Prin Încheierea din data de 28.11.2019, Judecătoria Sectorului 1 București a respins cererea formulată de petenta Uniunea Scriitorilor din România ca neîntemeiată.
Instanța de apel, constituită din doamna judecător Roxana Maria Călin, președinte, și doamna judecător Cristina Vîlceleanu, a respins ca neîntemeiat apelul formulat de Uniunea Scriitorilor din România, prin dl Nicolae Manolescu Apolzan. Instanța de apel a reținut următoarele: ”În ce privește argumentul apelantei că Uniunea Scriitorilor din România nu e o asociație și că nu i se aplică dispozițiile Legii nr. 21/1924 și nici OG nr. 26/2000, se reține că pe de o parte, în mod efectiv acest argument contrazice raționamentul prezentat chiar de apelantă care a invocat dispozițiile Legii nr. 21/1924, iar pe de altă parte cadrul legal care permite efectuarea înregistrărilor în Registrul asociațiilor și fundațiilor este doar OG nr. 26/2000. Singurul cadru legal în care se poate înregistra mențiunea caracterului de utilitate publică este OG nr. 26/2000, cu aplicarea procedurii prevăzute de acest text. (…) Este corectă reținerea primei instanțe în sensul că după intrarea în vigoare a Decretului-Lege nr. 27/1990 toate asociațiile au devenit de drept privat. (…) Uniunea din speță este o persoană juridică de drept privat, căreia în mod expres i s-a menținut prin art. 85 OG nr. 26/2000 caracterul de utilitate publică, nefiind însă supus înregistrării acest caracter. Se notează că această limitare în privința înregistrării nu semnifică sub nicio formă neobligativitatea înregistrării în Registrul asociațiilor și fundațiilor a modificărilor aduse asociației, statutului ori altor aspecte privind funcționarea asociației, având în vedere producerea de efecte juridice prin înregistrări anterioare a aspectelor referitoare la organizarea și funcționarea asociației, interpretarea dorită de apelantă în sensul că art. 85 OG nr. 26/2000 a exclus obligativitatea înregistrărilor în registru în privința funcționării și organizării, fiind exclusă. Aceasta deoarece conform art. 86 OG nr. 26/2000, pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe se abrogă Legea nr. 21/1924 pentru persoanele juridice (Asociații și Fundații), publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 27 din 6 februarie 1924, cu modificările ulterioare, precum și orice alte dispoziții contrare. Prin urmare, în privința înregistrării aspectelor referitoare la funcționara asociației, dispozițiile privind procedura de înregistrare se constituie în cadrul legal actual, cu o excepție caracterul de utilitate publică expres menținut prin art. 85.”
Vineri, 19 martie 2021, Judecătoria Sectorului 1 București a publicat pe portalul instanțelor de judecată soluția pe scurt în dosarul 15108/299/2018* (judecător Dan Răzvan Grigorescu): ”Respinge cererea formulată de petentul Nicolae Manolescu-Apolzan ca neîntemeiată. Respinge cererea de intervenţie voluntară principală formulată de intervenientul voluntar principal Teodorescu Cristian George ca neîntemeiată. Cu drept de apel în termen de 5 zile de la pronunţare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti. Pronunţarea s-a făcut prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei astăzi, 19.03.2021.” Astfel, a fost respinsă cererea de înscriere a domnului Nicolae Manolescu-Apolzan pentru mandatul 2018-2023.

AVERTISMENT: Textele de pe această pagină web sunt sub protecţia dreptului de autor deţinut de autori şi AgenţiadeCarte.ro. Reproducerea totală sau parţială este permisă doar cu acordul scris al redacţiei!