Regina Maria- omagiu la Istanbul

Recomandari

Regina Maria- omagiu la Istanbul

Joi, 27 septembie 2018, ora 19.00, Institutul Cultural Român “Dimitrie Cantemir” din Istanbul organizează o expoziție extraordinară, dublată de vizionarea unui film documentar de impact al Televiziunii Naționale Române. În anul în care sărbătorim Centenarul Primului Război Mondial şi al Marii Uniri, ICR Istanbul are alături importanți parteneri naționali și locali pentru organizarea acestui dublu eveniment: Muzeul Naţional de Istorie a României, Arhivele Naţionale ale României şi Primăria Atașehir. Expoziţia va fi prezentată pe 20 de panouri, iar documentarul, semnat de jurnalista Camelia Csiki, este impresionant prin acuratețea poveștii și imaginii. Evenimentul de la Istanbul include expoziţia foto-documentară ”Femeile de pe front. Câmpul de luptă al Reginei Maria” și documentarul ”Inima Reginei”, de Camelia Csiki, singurul jurnalist român care a filmat vreodată inima Reginei Maria.

La Țintă!

Triumful și decăderea talentului (V) Triumful și decăderea talentului (V)

După cîte am pritocit pînă aici, e clar că nu-i ușor ori profitabil să fii scriitor în România. Profesia asta, căci, repet, este o profesie, pare o cursă cu obstacole. Trebuie să ocolești formalizarea și abstractizarea prefabricate din școală, lipsa publicului, trebuie să eviți capcanele admirației prostești, trebuie să navighezi printre notorietățile la modă și trebuie (și asta n-am menționat-o data trecută) să accepți că, scriitor român fiind, n-ai să faci nici o brînză. Mai rău, dacă vei avea vreodată curajul nebunesc să spui în public că ești scriitor, vei avea de suportat o compătimire ipocrită: “Aha, săracu’, e scriitor… șșt, să nu-l tulburăm… Da’, de fapt, cu ce se ocupă?”

Dar e și soare unde-i nor, vorba lui Gellu Naum. Spuneam data trecută că autorul nostru imaginar a reușit să ducă la bun sfîrșit o carte. Și că a trimis-o la cîteva edituri. Ei bine, minunea are loc. Una dintre ele îi trimite un mail prin care îl informează că i-a selectat manuscrisul pentru promovare. Autorul privește năuc în jur, genunchii i se înmoaie, iar ochii lui împăienjeniți întrevăd Nobelul. Ce altceva ar putea să viseze autorul român? El nu se încurcă cu Femina, Goncourt, Cervantes, Médicis, Man Booker. De Pulitzer ce să mai vorbim? Ce premiu cu nume urît! Păi, dacă tot intră în cursă, atunci să se ia la trîntă cu absolutul. Totul sau nimic.

Triumful și decăderea talentului (IV) Triumful și decăderea talentului (IV)

Odată trecut de furcile caudine ale școlii și ale propagandei literare, eliberat de formalisam și dezinformare, scriitorul ajunge la liman. Scrie, cu puterile neajutate nici de leul, nici de taurul, nici de vultúrul, o carte, cărțulia lui. A pus în ea voință și reprezentare. A dat tot ce putea mai bun. Cum s-ar zice, cu o vorbă nu foarte inspirată, și-a pus sufletul în ea. Trimite la prieteni și așteaptă. Eventual, trimite și la o editură și așteaptă. Prietenii (vorbesc de prietenii literari, că e absolut neproductiv și contraindicat să-ți plasezi textul sub ochii cuiva care nu citește constant literatură, ori sub ochii îndrăgostiți ai familiei) îl bat pe spate: Ești mare, bătrîne! Hai să bem. Dar, ca un făcut, întotdeauna se ivește cîte un nepoftit, din aceeași gașcă literară, care are cîteva obiecții. Ba că s-a pierdut ritmul, ba că o burtă, ba că pasaje neclare… Și că, poate, ar trebui să revadă, măcar o dată, ce a scris. Cel care face una ca asta e, fără-ndoială, nebunul grupului.
Eu cred că astfel de sfaturi sau obiecții sînt binevenite. În fapt, cîrcotașul anticipează reacția cititorului care nici nu-l cunoaște pe autor, nici nu are habar de sensibilitatea și evoluția lui. Cititorul nu iartă. Peste ceafa lui nu stă nimeni aplecat să-i șoptească ce a vrut autorul să zică. Iar scriitorul de care vorbesc are două reacții specific românești.

Triumful și decăderea talentului (III) Triumful și decăderea talentului (III)

Spuneam data trecută că un întreg mecanism inconștient și binevoitor s-a pus în mișcare în școală pentru a sabota limba și literatura română. Concepția secretă, niciodată mărturisită a elevilor (de la ciclul secundar la cel gimnazial) e că degeaba citești, oricum nu poți pricepe nimic dacă nu tocești și dacă nu spui exact ce vrea profesorul. Toți ar trebui să simtă la fel (cum spun comentariile de-a gata), dar, drăcie, nimeni nu simte nimic. Asta e una din tristele explicații că trei cetățeni din patru nu mai citesc, după școală, nici o carte.

Triumful și decăderea talentului (II) Triumful și decăderea talentului (II)

România are, statistic vorbind, la fel de multe talente in nuce ca oricare altă țară. Pentru că tot sîntem în grădina fotbalului, am să repet vorbele unui specialist străin, care a vizitat centrele sportive de copii din România. După părerea lui, puștii sînt foarte talentați, doar că, în materie de tehnică personală, sînt în urmă. Ei bine, și în materie de literatură, stăm la fel. Copii și adolescenți cu talent avem. Proporțional vorbind, la fel ca marile culturi, deci nu-i problemă. Unde se duc, însă, toatea astea cînd se duc? Pe apa Sîmbetei. De ce? Pentru că deprind (fără voia lor, firește) niște proaste obiceiuri care le alterează percepția și le deformează scrisul. Scrisul, dacă mi se permite o comparație nebunească, e ca legatul șireturilor la pantofi. Cînd e automat, eficient și rapid, șireturile nu se mai desfac. E suficient, însă, să le legi aiurea și ai să te împiedici mereu. De mici, autorii noștri potențiali sînt învățați tot ce e mai rău, mai nociv și mai inadecvat despre scris. Astfel, cînd ajunge la maturitate, învățul din copilărie nu mai are dezvăț.

Triumful și decăderea talentului Triumful și decăderea talentului

Literatura română (exceptînd poezia) e o literatură de nișă. Cu greu poți strînge 100 de cărți românești remarcabile, de la origini pînă în prezent. Cele mai multe au o valoare relativă, locală și netransmisibilă. Faptul că iubim literatura română ne face să trecem de multe ori peste aberațiile sau erorile autorilor, pe care îi pansăm în admirația noastră ca pe niște coconi în gogoși de mătase. 100 de cărți reprezintă foarte, foarte puțin pentru o literatură națională. “Capodoperele” sînt doar excepții. Lipsește cu desăvîrșire “regula”, adică nivelul mediu, o literatură solidă, fără pretenții metafizice, bine scrisă, patul germinativ pentru cele trecute în ghilimelele de mai sus. Lipsește literatura românească “de consum”, cea care definește gustul, orizontul psiho-social și economic al unei societăți, lipsesc abordările unor teme de interes general, de la textele sociale pînă la cele polițiste. E o mare suferință pentru orice critic literar integru să se refere la reușitele unui an anume sau (și mai rău) ale unei decade. Cu zece cărți deosebite (cam cîte poate număra în cîțiva ani) nu se face primăvară. Titluri puține (raportate la numărul de locuitor), reușite și mai puține. Literatura română contemporană, în integralitatea ei (exceptînd, mă repet, poezia), ar încăpea într-un singur oraș măricel (nu mare) al Occidentului. Dacă lăsăm prejudecățile deoparte, remarcăm fără efort că avem cel mai mic număr de scriitori profesioniști activi pe cap de locuitor. Urmarea? Capul de locuitor nu citește. De unde aveam impresia, în urmă cu 20 de ani, că publicul e vinovat pentru sărăcia extremă a cititului, am ajuns la concluzia că lipsa ofertei a lenevit și indispus atenția generală.

Dialogul de carte

”SFul (adevărat) de mâine va fi scris de aceia care citesc SFul care trebuie, astăzi” ”SFul (adevărat) de mâine va fi scris de aceia care citesc SFul care trebuie, astăzi”

Oliviu Crâznic (n. 1978) este scriitor de literatură fantastică, publicist şi consilier juridic (cu o lucrare de diplomă susținută la disciplina „Criminalistică” și intitulată “Particularități tactice privind confruntarea dintre inculpat și persoana vătămată”, 2001). În 2010, a publicat romanul gotic ”…Şi la sfârşit a mai rămas coşmarul” (Editura Vremea), declarat de Mircea Pricăjan (în revista culturală ”Familia”) „Momentul Walpole în literatura română”. Ulterior, a publicat numeroase povestiri şi nuvelete (majoritatea se regăsesc în volumul de colecție ”Ceasul fantasmelor”, Editura Crux Publishing, 2015), foarte bine primite de critică şi de public, şi a câştigat numeroase premii, inclusiv un premiu acordat de Societatea Europeană de Science Fiction. A fost publicat în diverse antologii şi reviste alături de nume importante ale literaturii universale contemporane, precum George R.R. Martin, Paolo Bacigalupi sau Ian R. MacLeod. A apărut, în 2015, în calitate de expert în istoria vampirismului, în episodul ”Hunting Vampires” al serialului ”Expedition Unknown”, realizat de Travel Channel. Simona Ioniță a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, cu Oliviu Crâznic despre volumul ”Ceasul fantasmelor” și despre literatura science fiction.

Studioul de carte

”Psihopatologia vieții cotidiene este la ea acasă în mediul online” ”Psihopatologia vieții cotidiene este la ea acasă în mediul online”

Marcel Manea s-a născut la 26 octombrie 1980. A scris mai multe scenarii de film, dar şi pe cel al concertului „Aventurile fantastice ale lui Peer Gynt” – călătorie prin basmele muzicale ale lumii, cu Bucharest Festival Orchestra, dirijorul Cristian Lupeş şi actorul Marius Manole. A călătorit o vreme prin Scandinavia, unde a avut răgazul să aştearnă cuvinte într-un manuscris care mai târziu a devenit nuvela ”Sindromul Stockholm” şi este co-autor al antologiei “Ficțiuni Reale”, Humanitas, 2013. În 2015, la editura Inspirescu din Satu-Mare, i-a apărut volumul ”Bărbați pe tocuri”. În 2017, la editura Herg Benet, a apărut ”Barbați pe tocuri”, ediție revizuită și adăugită. Simona Ioniță a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, cu Marcel Manea despre volumul ”Bărbați pe tocuri”- o colecție de scurte povestiri care explorează fanteziile romantice din marile orașe.

Postcard

8 autori și 4 tururi de renshi, la ”4X4.Instalația de cArte” 8 autori și 4 tururi de renshi, la ”4X4.Instalația de cArte”

Marți, 18 septembrie 2018, de la ora 19:00, la Galeria de artă contemporană și design Galateca din București (str. C.A. Rosetti, nr.2-4), a fost lansat programul, vernisajul și lectura publică ”4X4.Instalația de cArte”, în cadrul celei de-a VII-a ediții a Festivalului ”Strada de C’Arte”. 4 poeți – Dan Mircea Cipariu, Florin Iaru, Simona Popescu și Andra Rotaru – și 4 artiști vizuali – Cosmin Paulescu (aka Cozo), Ilina Schileru, Gabi Stamate și Mihai Zgondoiu – au realizat împreună, în patru sesiuni de creație, un program de cercetare poetică și vizuală și de re-creație artistică, în urma căruia au creat 4 produse ale programului; cartea de cArte, cu textele și schițele poeților și artiștilor vizuali invitați despre proiecția fiecăruia asupra formei și conținutului propriei sale cărți ideale, renshi de cArte, în 4 tururi, cu 4 trageri la sorți privind ordinea de intrare și de scriere a 4 exerciții de improvizație literară; dosArt (cu cărți-afiș- obiect, conținând fragmente din textele scrise în programul ”4X4.Instalația de cArte”, schițe și fotografii); videocArt, un altfel de montaj și dicteu vizual. Programul ”4X4.Instalația de cArte” este realizat de Asociația Euro CulturArt și Atelier 030202, cu susținerea financiară a Administrației Fondului Cultural Național (AFCN), în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române din București, Biblioteca Centrală Universitară ”Carol I” și Galeria Galateca. Inițiatorii și coordonatorii programului sunt scriitorul Dan Mircea Cipariu și artistul vizual Mihai Zgondoiu. Expoziția este deschisă publicului până sâmbătă, 29 septembrie 2018. Partenerii media ai programului sunt Radio România Cultural, AgențiadeCarte.ro, Modernism.ro, Biz, Arta, Artclue, Art Wall, Feeder.ro.

Cronica de carte

Robert Șerban, Pavel Vereș, Ioana Nicolaie, Cosmin Ciotloş, Elena Stancu și Cosmin Bumbuț, câștigătorii topului AgențiadeCarte.ro – ”Cele mai bune cărți ale anului 2017” Robert Șerban, Pavel Vereș, Ioana Nicolaie, Cosmin Ciotloş, Elena Stancu și Cosmin Bumbuț, câștigătorii topului AgențiadeCarte.ro – ”Cele mai bune cărți ale anului 2017”

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro au votat-o până luni, 27 august 2018, ora 23.00. Astfel, au fost declarați câștigătorii topului AgențiadeCarte.ro – ”Cele mai bune cărți ale anului 2017” : Robert Șerban, Pavel Vereș – ”Ascuns în transparență”, Editura Polirom (secțiunea Poezie, 50%, 84 de voturi), Ioana Nicolaie – “Pelinul negru“, Editura Humanitas (secțiunea Proză, 50%, 79 voturi), Cosmin Ciotloş – ”Elementar, dragul meu Rache. Detalii mateine sub lupă”, Editura Humanitas (secțiunea Critică, istorie și teorie literară . 40%, 34 Voturi), Elena Stancu, Cosmin Bumbuț – ”acasă, pe drum. 4 ani teleleu”, Editura Humanitas (secțiunea Eseistică, memorialistică și publicistică 43%, 38 Votes). La sfârșitul lunii noiembrie 2018, în cadrul Galelor APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România), AgențiadeCarte.ro îi va premia pe câștigătorii celor mai bune cărți ale anului 2017.

Agenda de carte

Romanul ”Miruna, o poveste”, de Bogdan Suceavă, tradus în farsi Romanul ”Miruna, o poveste”, de Bogdan Suceavă, tradus în farsi

”Miruna, o poveste”, romanul lui Bogdan Suceavă publicat la Editura Polirom în 2017 (în colecţia „Top 10+”), va apărea la editura iraniană Hanooz, în traducerea lui Babak Mazloumi. Distins cu Premiul pentru Proză al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, romanul ”Miruna, o poveste” a mai fost publicat în engleză (Twisted Spoon, 2014, traducere de Alistair Ian Blyth), italiană (Atmosfere Libri, 2015, traducere de Roberto Merlo) și slovenă (Editura Modrijan, traducere de Aleš Mustar). Prima ediție a romanului ”Miruna, o poveste”, a apărut la Editura „Curtea veche” în 2007, urmată de cea de-a doua ediţie în 2008 în cadrul aceleiaşi edituri.

Eveniment

Despre „Țară. Țară de adopție”, cu 17 scriitori de pe 3 continente, la Timișoara Despre „Țară. Țară de adopție”, cu 17 scriitori de pe 3 continente, la Timișoara

În perioada 23-27 octombrie 2018, în capitala Banatului, va avea loc cea de a VII-a ediție a Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara (FILTM). Eveniment deja cu tradiție, lansat în avanpremiera competiției pentru titulatura de Capitală Culturală Europeană, FILTM reunește la ediția din acest an 17 scriitori, din peste 10 țări și continente. În plus, în contextul semantic deschis de Centenar, Festivalul le propune iubitorilor de literatură din Banat o ediție tematică: „Țară. Țară de adopție” – aceasta este tema FILTM 2018, cinci seri de lecturi publice și dezbateri, în Timișoara, un oraș aflat el însuși într-un proces de redefinire identitară: fostă parte din Imperiu, oraș-reper în istoria României moderne, viitoare Capitală Europeană a Culturii, în România anului 2021. „Țară. Țară de adopție” este, în viziunea organizatorilor, un pretext pentru a încerca să înțelegem ce mai înseamnă, astăzi, conceptul de țară, într-o Europă care și-a deschis granițele și un cadru în care mixul identitar naște, deopotrivă, pasiuni, antagonisme, războaie sau literatură.

Proiecte

PoetArt.100 PoetArt.100

Sâmbătă, 15 septembrie 2018, de la ora 19:00, în Grădina Muzeului Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu nr. 8), are loc lectura publică de poezie și recitalul de muzică – PoetArt.100, un eveniment inclus în Noaptea Capitalelor Centenare și Festivalul Capitalelor Națiunilor Centenare (FCNC, 10-17 septembrie 2018). Sunt invitați poeți din Cehia (Petr Hruška), Republica Moldova (Grigore Chiper, Nicolae Spătaru) și România (Teodor Dună, Cătălina Matei, Ioan Matiuț, Ioan Es. Pop, Livia Roșca, Andra Rotaru, Tudor Voicu și Florina Zaharia) care vor citi 100 de poeme. Invitatul special al proiectului este muzicianul, poetul și profesorul de flaut Ion Bogdan Ștefănescu, alături „Flaut Power”, un grup de studenți la masteratul de flaut coordonat de Ion Bogdan Ștefănescu la Universitatea Națională de Muzică din București. Amfitrion: Dan Mircea Cipariu. AgențiadeCarte.ro este partenerul evenimentului.

AVERTISMENT: Textele de pe această pagină web sunt sub protecţia dreptului de autor deţinut de autori şi AgenţiadeCarte.ro. Reproducerea totală sau parţială este permisă doar cu acordul scris al redacţiei!