De ziua Madrigalului, concert extraordinar la Ateneul Român

Recomandari

De ziua Madrigalului, concert extraordinar la Ateneul Român

Duminică, 3 martie 2019, de la ora 18:00, Ateneul Român va găzdui Gala aniversară Madrigal – Cantus Mundi, ce marchează 94 de ani de la nașterea dirijorului Marin Constantin, 56 de ani de activitate neîntreruptă a corului și 5 ani de când Programul Național Cantus Mundi a fost instituționalizat. Evenimentul cuprinde tradiționalul concert al Corului Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” și decernarea, în premieră, a „Premiilor Marin Constantin”, distincție omagială creată în memoria maestrului care a fondat renumitul ansamblu coral în anul 1963. Gala aniversară Madrigal – Cantus Mundi este dedicată maestrului Marin Constantin, onorând valoroasa moștenire lăsată de acesta României – prestigiosul Cor Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin”. În cadrul evenimentului va avea loc și lansarea oficială a noilor vestimentații ale Corului Madrigal, realizate de scenografa Elena Gheorghe și inspirate din istoria ultimilor 100 de ani ai României.

La Țintă!

O victimă a festivismului literar O victimă a festivismului literar

Cine clamează mutarea ”accentului, în abordarea Zilei Culturii Naționale, dinspre festivismul prevalent până acum în manifestările organizate de diverse instituții înspre proiecte și programe de substanță”? N-ați ghicit? Canonicul Gabriel Chifu, tămâiatul Varujan Vosganian, hater-ul de douămiiști Nicolae Manolescu, misoginul Sorin Lavric,  criticul vegetarian-terian Daniel Cristea-Enache, literatul din cuțite și pahare Răzvan Voncu ori avocata decretului stalinist de recunoaștere a Uniunii Scriitorilor din Republica Populară Română? Niciunul dintre ei, dar toți laolaltă prin gregara semnătură ”Conducerea Uniunii Scriitorilor din România, București, 14 ianuarie 2019”. Ori tocmai festivismul, atât de mult exersat de tribul literar condus de Nicolae Manolescu, a mai făcut o victimă, în cel mai pur stil manolescian-kafkian. Astfel, poetul și traducătorul Constantin Abăluță, desemnat câștigător de juriul Premiului ”Mihai Eminescu” – Opera Omnia de la Botoșani, a primit în cont 35000 lei, valoarea premiului, și pentru că nu a putut ajunge la decernarea premiului i s-a cerut să returneze banii și, in extremis, a fost înlocuit, iar câștigător a fost anunțat…Liviu Ioan Stoiciu. Iată o măiastră lovitură de imagine pentru promovarea scriitorilor contemporani, pusă în operă de festiviștii din Conducerea Uniunii Scriitorilor din România!

Ce-i de făcut? Ce-i de făcut?

Am crezut, acum o lună, cînd încheiam șirul de articole în care încercam să explic de ce se scrie prea puțin și cam prost în România, că, gata, nu mai am ce adăuga. Însă am primit o întrebare la care, mărturisesc cinstit, nu știu ce să răspund. Uneori, răspunsurile simple sînt bune. Alteori, nu. Un cititor (bănuiesc că e, în secret, și scriitor amator) m-a întrebat ce e de făcut dacă trăiești într-un orășel de provincie. Dacă nu există pe acolo nici un profesor de română pasionat, dacă colegii și prietenii nu citesc nimic, dacă nu ai, în toată urbea, măcar doi-trei oameni cu care să împarți această pasiune. Cum îți construiești o axiologie, cum desparți apele de uscat, notorietatea și impostura de o parte, iar valoarea și unicitatea, de alta? Cum poți fi sigur că ceea ce pui pe hîrtie sau pe taste e bun sau doar bun de aruncat la gunoi?

Grea întrebare, fir-ar mama ei! Dar, deși nu știu să răspund și nici cu gîndul nu gîndesc unde îl vor duce pe singuraticul cititor panseurile mele, am să îndrăznesc să formulez cîteva căi.

M.A.G. – Marele Adolescent Gică! M.A.G. – Marele Adolescent Gică!

Mă leagă de Maestrul George Mihăiță o viață trăită și o viață visată!
O viață trăită cu mii de fotograme și amintiri născute dintr-o dorință care îl face special pe cel care a fost pentru mine când un tată spiritual, de la care m-am încărcat cu o teribilă ambiție de a împlini construcții și gânduri (”Dane, Dane, eu când mă duc, mă duc, mă duc, Dane, și nu mă mai oprește nimeni”), când un tată vitreg, iute la vorbă, înțelegător în situații grele și imprevizibil în mărunțișul vieții (”Dane, Dane, eu vreau ceva, ceva, să sară de pe tarabă!”).
În viața noastră trăită au fost zilele de neuitat de la revista ”Salut”, cu la fel de neuitatele proiecte pe care Marele Adolescent George le-a inițiat: Ziua Adolescenților (o lege care a fost promulgată, în 1997, de Președintele Emil Constantinescu), Festivalul de teatru pentru liceeni ”Jos Pălăria”, primele concursuri post-revoluționare de baschet, biliard și de tenis pentru adolescenți, mega-festivalul ”Salut, Adolescență” din Parcul Tineretului, regizat de regretatul Alexandru Tocilescu, concursurile de Miss Adolescența, cu Toni Grecu și Divertis reinventând personaje de legendă, Școala de Presă ”Salut”, unde au conferențiat doi mari jurnaliști care l-au sprijinit mereu pe George Mihăiță, e vorba de Ion Cristoiu și Cornel Nistorescu.

Triumful și decăderea talentului (V) Triumful și decăderea talentului (V)

După cîte am pritocit pînă aici, e clar că nu-i ușor ori profitabil să fii scriitor în România. Profesia asta, căci, repet, este o profesie, pare o cursă cu obstacole. Trebuie să ocolești formalizarea și abstractizarea prefabricate din școală, lipsa publicului, trebuie să eviți capcanele admirației prostești, trebuie să navighezi printre notorietățile la modă și trebuie (și asta n-am menționat-o data trecută) să accepți că, scriitor român fiind, n-ai să faci nici o brînză. Mai rău, dacă vei avea vreodată curajul nebunesc să spui în public că ești scriitor, vei avea de suportat o compătimire ipocrită: „Aha, săracu’, e scriitor… șșt, să nu-l tulburăm… Da’, de fapt, cu ce se ocupă?”

Dar e și soare unde-i nor, vorba lui Gellu Naum. Spuneam data trecută că autorul nostru imaginar a reușit să ducă la bun sfîrșit o carte. Și că a trimis-o la cîteva edituri. Ei bine, minunea are loc. Una dintre ele îi trimite un mail prin care îl informează că i-a selectat manuscrisul pentru promovare. Autorul privește năuc în jur, genunchii i se înmoaie, iar ochii lui împăienjeniți întrevăd Nobelul. Ce altceva ar putea să viseze autorul român? El nu se încurcă cu Femina, Goncourt, Cervantes, Médicis, Man Booker. De Pulitzer ce să mai vorbim? Ce premiu cu nume urît! Păi, dacă tot intră în cursă, atunci să se ia la trîntă cu absolutul. Totul sau nimic.

Triumful și decăderea talentului (IV) Triumful și decăderea talentului (IV)

Odată trecut de furcile caudine ale școlii și ale propagandei literare, eliberat de formalisam și dezinformare, scriitorul ajunge la liman. Scrie, cu puterile neajutate nici de leul, nici de taurul, nici de vultúrul, o carte, cărțulia lui. A pus în ea voință și reprezentare. A dat tot ce putea mai bun. Cum s-ar zice, cu o vorbă nu foarte inspirată, și-a pus sufletul în ea. Trimite la prieteni și așteaptă. Eventual, trimite și la o editură și așteaptă. Prietenii (vorbesc de prietenii literari, că e absolut neproductiv și contraindicat să-ți plasezi textul sub ochii cuiva care nu citește constant literatură, ori sub ochii îndrăgostiți ai familiei) îl bat pe spate: Ești mare, bătrîne! Hai să bem. Dar, ca un făcut, întotdeauna se ivește cîte un nepoftit, din aceeași gașcă literară, care are cîteva obiecții. Ba că s-a pierdut ritmul, ba că o burtă, ba că pasaje neclare… Și că, poate, ar trebui să revadă, măcar o dată, ce a scris. Cel care face una ca asta e, fără-ndoială, nebunul grupului.
Eu cred că astfel de sfaturi sau obiecții sînt binevenite. În fapt, cîrcotașul anticipează reacția cititorului care nici nu-l cunoaște pe autor, nici nu are habar de sensibilitatea și evoluția lui. Cititorul nu iartă. Peste ceafa lui nu stă nimeni aplecat să-i șoptească ce a vrut autorul să zică. Iar scriitorul de care vorbesc are două reacții specific românești.

„Marginalii sîntem noi toți” „Marginalii sîntem noi toți”

Volumul „odeletă societății de consum”, de Romulus Bucur, a fost publicat de Editura Tracus Arte în 2018. Pe 15 ianuarie 2019, în cadrul Galei Tinerilor Scriitori/Cartea de poezie a anului 2018, într-o ceremonie transmisă în direct de Radio România Cultural, Romulus Bucur a primit Premiul „Cartea de poezie a anului 2018” pentru „odeletă societății de consum”. „Poezie foarte bună, impecabil scrisă, de aici și acum-ul actual, aproape live. E și existențialism biografic, neoantropologic, dar sunt și realități virtuale (nu lipsește nici facebook-ul, nici haștagul).” – a scris Mihail Vakulovski despre „odeletă societății de consum. „Pe Romulus Bucur îl cunoaștem de mult, poet optzecist, care nu mai are nevoie de prea multe prezentări. Poeții adevărați sunt aceia care la un moment dat reușesc să se desprindă de plutonul cu care au pornit, reușesc să se desprindă de generația lor. Romulus Bucur s-a desprins în forță. „odeletă societății de consum” este o carte experiment, o carte ironică, ludică, o carte despre societatea zilelor noastre, o carte despre posibilitatea de a mai scrie poezie în societatea contemporană. Cartea începe contrariant cu un abstract care seamănă foarte bine cu acele abstracte pe care mai ales cei din mediile de cercetare le cunosc, apar cuvinte cheie în engleză și se încheie pe coperta a patra cu un text de recomandare, care este un text despre poezie, despre poezia care contează și despre poezia experiment.”– a spus criticul literar Bianca Burța-Cernat la decernarea Premiului „Cartea de poezie a anului 2018”. Andra Rotaru a dialogat cu Romulus Bucur despre acest volum pe care vă recomandăm să-l căutați în librării și pe site-ul Editurii Tracus Arte.

”Nu prea știm ce este fericirea și cum se cultivă, deoarece suntem prea ocupați să evităm sau să ținem departe nefericirea” ”Nu prea știm ce este fericirea și cum se cultivă, deoarece suntem prea ocupați să evităm sau să ținem departe nefericirea”

Gáspár György este custode de povești de viață și „reparator“ de relații, cu o experiență de 12 ani în psihologia clinică și psihoterapia de cuplu și familie. Este cofondator al platformei paginadepsihologie.ro și inițiator al programului național #RevoluțiaRelaționalăÎnRomânia. E membru al Colegiului Psihologilor din România și autorul cărților ”Copilul invizibil” (Curtea Veche Publishing, 2016), ”Revoluția iubirii” (Editura Pagina de Psihologie, 2017) și ”Mindfulness urban” (Curtea Veche Publishing, 2018). Simona Ioniță a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, cu Gáspár György despre cea mai recentă carte a lui, despre mindfulness și despre ce înseamnă #RevoluțiaRelaționalăÎnRomânia.

Finisaj inedit al expoziției „Gustav Klimt. Precursor al modernității”, la Palatul Suțu Finisaj inedit al expoziției „Gustav Klimt. Precursor al modernității”, la Palatul Suțu

Joi, 28 februarie 2019, ora 19.00, Muzeul Municipiului București și Forumul Cultural Austriac București vă invită la finisajul expoziției „Gustav Klimt. Precursor al modernității”. Evenimentul va avea loc la Palatul Suțu (Bd. I.C. Brătianu, nr. 2) și va fi unul inedit, deoarece va include un montaj video 3D după faimosul portret al Adelei Bloch-Bauer realizat de Gustav Klimt.

Gimnastici intelectuale care nu dăunează grav ♡ Gimnastici intelectuale care nu dăunează grav ♡

În luna februarie, când toți se lasă conduși de ♡ și iz de marțipan, Editura Tracus Arte vă recomandă gimnastici intelectuale care nu dăunează grav ♡. Intelecte generale: douăzeci și unu de gânditori pentru secolul douăzeci și unu, de McKenzie Wark, Filosofeli amare și drăgălașe. O carte ciudățică pentru copiii mari, de KK Jart, O propunere de corpo-etică feministă: masculinități și filosofia diferenței sexuale, de Ovidiu Anemțoaicei. În perioada 14-24 februarie, aceste titluri beneficiază de 50% discount dacă le comandați de pe site-ul editurii Tracus Arte!

Karaoke poetic, la Tramvaiul 26 Karaoke poetic, la Tramvaiul 26

Duminică, 24 februarie 2019, ora 19:00, la Tramvaiul 26 (Str. Cercului nr. 6, București), va avea loc un eveniment care va readuce în atenția publicului traduceri din limbile polonă, persană și neo-zeelandeză. Scriitorii Diana Iepure, Anastasia Gavrilovici, Irina-Roxana Georgescu și Ionuț Sociu vor da viață textelor din volumele Filosofeli amare și drăgălașe, de KK Jart, Să dăm crezare începutului de anotimp rece, de Forugh Farrokhzad, O cameră mai mare decât pâinea, de Julian Kornhauser, și Mehrab (cele mai frumoase poezii), de Sohrab Sepehri, volume apărute la Editura Tracus Arte. Moderator: Sorin Despot.

Concert de Dragobete, la MNLR Concert de Dragobete, la MNLR

Duminică, 24 februarie 2019, la ora 17.00, Muzeul Național al Literaturii Române îi invită pe toți cei care au sau nu pereche la un „Concert de Dragobete” cu interpreta de muzică veche Doina Lavric Parghel și actorul Vlad Rădescu, la sediul din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8 (în spatele Bisericii Albe). De asemenea, de-a lungul întregii zile, De asemenea, de-a lungul întregii zile, cu ajutorul muzeografilor MNLR vizitatorii pot descoperi poveștile de iubire ale scriitorilor români. AgențiadeCarte.ro este partener media.

Mircea Tiberian, în deschiderea Stagiunii „Eufonii” la Muzeul Național al Literaturii Române Mircea Tiberian, în deschiderea Stagiunii „Eufonii” la Muzeul Național al Literaturii Române

Concertul susținut de Mircea Tiberian, Ana Dubyk și Marina Arsene alături de lectura autorului Cosmin Perța vor inaugura cea mai nouă stagiune inițiată de UCIMR pentru a celebra creativitatea autorilor români de jazz și literatură. Primul eveniment al Stagiunii de jazz și literatură «Eufonii» la MNLR va avea loc sâmbătă, 16 februarie 2019, de la ora 18:00, la Sala Perpessicius a Muzeului Național al Literaturii Române (Str. Nicolae Crețulescu nr. 8, aproape de Biserica Albă). Stagiunea ce se va desfășura în perioada februarie – aprilie 2019 într-unul dintre spațiile emblematice ale creativității românești – Muzeul Național al Literaturii Române – face parte din proiectul ambițios „100 de ani în 100 de concerte” organizat de UCIMR cu sprijinul Primăriei Sectorului 1 prin Centrul Cultural al Sectorului 1. Și cum altfel poate începe un astfel de proiect, dacă nu avându-l invitat pe Mircea Tiberian, nume care a contribuit fundamental la evoluția scenei de jazz din România, atât prin semnătura de autor, cât și prin eforturile depuse constant pentru încurajarea noilor generații din jazz-ul românesc. Cu o carieră în muzică de peste 40 de ani, Mircea Tiberian este pianist, compozitor, dar şi profesor în cadrul Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti unde a fondat, şi coordonează în prezent, Departamentul de jazz. Alături de Mircea Tiberian vor concerta Ana Dubyk și Marina Arsene, două voci cu timbru aparte ce s-au făcut remarcate în ultimii ani la numeroase evenimente și festivaluri de profil, impresionând juriile la concursurile de jazz. Iar Cosmin Perța, unul dintre autorii reprezentativi ai generației douămiiste, va continua timpul sonor al „Eufoniilor” de la MNLR prin spectacolul de lectură din care vor face parte unele dintre cele mai recente scrieri ale sale. Următorul eveniment al Stagiunii „Eufonii” la MNLR va avea loc sâmbătă, 2 martie, de la ora 18:00 când invitat va fi Sorin Zlat Trio (Sorin Zlat – pian, Mihaela Alexa – voce, Michael Acker – contrabas), iar autoarea Svetlana Cârstean va citi din cele mai recente scrieri. AgențiadeCarte.ro este partener media.

AVERTISMENT: Textele de pe această pagină web sunt sub protecţia dreptului de autor deţinut de autori şi AgenţiadeCarte.ro. Reproducerea totală sau parţială este permisă doar cu acordul scris al redacţiei!