Fresce și teatru documentar la Casa Filipescu-Cesianu

Recomandari

Fresce și teatru documentar la Casa Filipescu-Cesianu

Muzeul Municipiului Bucureşti și Teatrul Masca vă invită la seri cu totul speciale în curtea Casei Filipescu-Cesianu (Calea Victoriei, nr 151), în cadrul proiectului „În apropierea sfinţilor de la Văcăreşti – fresce şi teatru”. Vineri, 12 și 19 august 2022, bucureştenii sunt aşteptaţi în grădina Casei Filipescu-Cesianu la un dublu eveniment: vizitarea gratuită a expoziţiei „În apropierea sfinţilor. Frescele de la Văcăreşti după 40 de ani” în intervalul 18.00-19.00 şi participarea la premiera Teatrului Masca „O crimă perfectă (Îngerii de la Văcăreşti)”, un spectacol de Mihai Mălaimare care va începe de la ora 19.00. Premieră a stagiunii outdoor 2022 a Teatrului Masca, spectacolul este bazat pe documente de epocă şi pe memoriile celor implicaţi în derularea evenimentelor, aducând în faţa spectatorilor istoria tragică a distrugerii în ultimii ani ai regimului comunist a celei mai mari mănăstiri ortodoxe din Europa de Sud-Est.

La Țintă!

Parada luzărilor Parada luzărilor

Am stat de curînd de vorbă cu un editor și, după lungi eschive, ezitări și poticneli, am ajuns amândoi la câteva concluzii comune. Nu multe, numai două. Prima, că nimeni nu știe, în România, care e destinul public al unei cărți tipărite. Și a doua, că avem de a face cu o renaștere a literaturii române, calitativ și cantitativ. Cea din urmă e firească. Edituri mari sau importante și-au deschis porțile pentru literatura română. Polirom (pionierul), Humanitas, Paralela 45, Nemira (cu campania cea mai energică), Litera, Casa de pariuri literare (cea mai năpăstuită), Trei, Tracus Arte și altele, mai mici. Redacțiile nu mai prididesc cu manuscrisele. Sute de visători ciocăne la ușa e-mailului. 90% sunt gunoaie literare. Dar cele zece procente rămase deja au umplut scena. Nu e lună fără titluri noi, care, atenție, își găsesc repede drumul către poblic. Înclin să cred că, până la jumătatea acestui an, numărul cărților de proză cât de cât importante a depășit toată producția anului precedent, care a fost, și ea, la rândul ei, un record.

Poemul de la pagina 13 sau Poemul care se împotrivește Poemul de la pagina 13 sau Poemul care se împotrivește

Ai de ales între a căuta fețele și măștile biografice ale lui Traian-Te sau Don TraianTe și între a găsi noi înțelesuri și noi decriptări fețelor șlefuite de diamant stilistic din poezia atât de puternică și totuși atât de lirică a lui Traian T. Coșovei. Prilejul acestei duble lecturi din care iese și mai seducătoare poezia lui Traian T. Coșovei ne este oferit de un eveniment editorial al editurii Casa Radio din 2021: CD-ul și cartea ”Poemul care se împotrivește” de Traian T. Coșovei , cu un text stabilit, cuvânt-înainte și note de Cosmin Ciotloș, ilustrații de Luca Jebeleanu și cu o copertă ce prezintă un detaliu dintr-un desen de Traian T. Coșovei realizat la sfârșitul anilor ´70. Pentru cei care l-au cunoscut pe autorul volumului Bătrânețile unui băiat cuminte (re)ascultarea vocii lui Don TraianTe e ca o plonjare în nostalgie ori în acte tulburătoare de istorie literară și de boemă literară. În cele 67 de poeme din fonoteca Radiodifuziunii Române, timbrul vocii poetului, trecând de la o vitalitate molipsitoare și o dicțiune clară la felul șuierător ori electric de a rosti din ultimele înregistrări, amintind de Gheorghe Dinică sau Ștefan Iordache, ne oferă tot atâtea nuanțe ale vocii auctoriale, când ludice, când ”cu lacrimi calde, electrice”, într-o punere în scenă ce poate fi cel mai adesea și pentru sine, și pentru ascultător ”o trădare cu buzele cusute”!

Câinii din Giurgiu se aud foarte clar Câinii din Giurgiu se aud foarte clar

Criticii și publicul par să aibă dreptate, împreună, pentru prima dată. 2021 a fost un an excelent pentru proză. Punct. Doar că, nici ajuns la jumătate, 2022 îl și întrece. Nu-s puțini cei care au crezut că e un foc de paie, o furtună într-un pahar cu apă. Noile titluri apărute la mai toate editurile mari nu le dau dreptate. Fenomenul e vizibil, palpabil, iar publicul consimte. Am să povestesc în alt articol despre uimirea editurii „Trei”, care s-a trezit cu tot tirajul la cartea debutantului Remus Boldea, „A râs și tata”, epuizat în mai puțin de o lună. Am impresia că romanul (tot de debut) al Ruxandrei Burcescu, „Instabil”, editura „Humanitas”, va avea același destin. Cel puțin până azi, iată, numărul titlurilor noi a depășit totalul celor apărute anul trecut.
Dar s-o luăm pe firul apei. Discutând, deunăzi, cu Adriana Bittel, una din prozatoarele strălucite ale generației mele, mi-a mărturisit aproape în extaz plăcerea pe care i-a provocat-o romanul Ruxandrei. „Are ochi, mână și vână de prozator. Văd și aud personajele. Ritmul e susținut, elementele disparate se leagă cum rar întâlnești la un debutant. Va fi o scriitoare strălucită. Transmite-i asta, te rog. Și insistă că m-a dat gata!”

Splendoarea unei stele îndepărtate Splendoarea unei stele îndepărtate

Un Borges al romanului e Roberto Bolaño în O stea îndepărtată, care amintește în cîteva privințe de alt roman al său, mai cunoscutul, Literatura nazistă în America. Una dintre aceste privințe e că și O stea îndepărtată e o capodoperă*. În scurtul și engmaticul cuvînt înainte, în care adoptă cu subtilă autoironie convenția modestiei, dar și către sfîrșitul Stelei îndepărtate, chilianul se declară îndatorat lui Borges. O dată, amintindu-l pe Pierre Menard, personajul celebru al autorului Istoriei universale a infamiei. „Rolul meu s-a redus la a pregăti băuturile, la a consulta cîteva cărți și la a mă contrazice cu Arturo și cu spectrul din ce în ce mai însuflețit al lui Pierre Menard cu privire la validitatea repetării unora dintre paragrafe.” Și încă o dată atunci cînd autorul de hîrtie al romanului, un poet inventat de Bolaño, citează pios părerile despre moarte ale confratelui său argentinianul.

<strong>Consum delirant și deteriorare garantată!</strong> Consum delirant și deteriorare garantată!

În liniștea librăriei și a spațiului de coworking Seneca AntiCafe din București (str. arh. Ion Mincu, nr.1) s-a întâmplat ca ochelarii mei să îmi cadă pe podea în timp ce voiam să o ridic pe fiica mea Gloria Maria Sultana de 11 luni. Cu o pradă atât de mult dorită, Gloria a tras de brațele ochelarilor și a încercat în fel și chip să își pună ochelarii la ochi. O panică m-a cuprins pentru câteva secunde, gândindu-mă că ar fi a doua pereche de ochelari pe care ar trebui să o schimb în câteva luni. Librarii de la Seneca AntiCafe, simpatizanții declarați ai Gloriei, mi-au recomandat spre liniștire două cărți scrise de Serge Latouche, ”Deteriorare garantată! Eseu despre obsolescența programată” (2017) și ”Mic tratat de decreștere senină” (2016), apărute la Editura Seneca și traduse de Bogdan Ghiu. Peste câteva zile ochelarii s-au rupt și soția mea, Ana Daniela Sultana, m-a consolat spunându-mi că a citit în cartea lui Serge Latouche cum fabricanții de ochelari, dar nu numai ei, își programează produsele pentru un ciclu foarte mic de existență. Acesta a fost micul declic care m-a îndreptat spre lectura cărților unui autor contemporan recunoscut a fi una dintre ”cele mai puternice voci ale decreșterii conviviale”. Grație traducerii excelente a lui Bogdan Ghiu, am putut avea certe delicii de lectură cu o adevărată poetică a unor texte despre creșterea și descreșterea lumii noastre de azi pe mâine.

Ce rămîne din romanele scrise în obsedantul deceniu? Ce rămîne din romanele scrise în obsedantul deceniu?

Adevărurile spuse doar pe jumătate pot fi mai periculoase decît minciunile. Iar cînd alături de adevăruri ciuntite se răsfață minciuni oficiale rezultatul e catastrofal. Asta face de necitit azi cea mai mare parte a producției de romane despre România anilor cincizeci, de la profund falsul roman propagandistic Mitrea Cocor al lui Mihail Sadoveanu, la cele mai multe dintre romanele cu dezvăluiri despre „obsedantul deceniu”. Viciul fundamental al acestor cărți e că de fapt ignoră ansamblul tragic al evenimentelor din România, că aruncă vina pentru cele întîmplate pe Uniunea Sovietică, ca și cum liderii locali n-ar fi contribuit cu nimic la regimul de teroare din România acelor ani. Mai mult chiar, în prezentarea situației din țară de atunci, istoria e falsificată fără jenă, iar reprezentații claselor sociale care au avut cel mai mult de suferit de pe urma totalitarismului comunist, burghezia, proprietarii de pămînt care se opuneau colectivizării, militarii care au refuzat să pactizeze cu noul regim sînt caricatural portretizați, din perspectiva „luptei de clasă”.

„În scris am cu adevărat libertate, poate singura libertate totală și această conștientizare mi-a adus bucurie.” „În scris am cu adevărat libertate, poate singura libertate totală și această conștientizare mi-a adus bucurie.”

Livia Roșca (Lucan-Arjoca) este scriitoare, jurnalistă și inițiatoare de programe de educație prin cultură. Manuscrisul volumului ei de debut, „Ruj pe icoane”, a câștigat primul premiu pentru debut organizat de Editura Cartea Românească în anul 2005, iar anul următor autoarea a devenit laureată Premiului Național pentru Debut în Poezie „Mihai Eminescu”, 2006, cu volumul „Ruj pe icoane” și a altor premii naționale și locale precum: Premiul Uniunii Scriitorilor pentru Debut în poezie. În 2016 a publicat volumul de poezie „1+1>2”, sub numele Livia Lucan-Arjoca, la Editura Charmides. Volumele ei de poezie, „Ruj pe icoane” și „1+1>2” au fost reeditate la Editura Casa de pariuri literare în 2022. În 2015 a înființat Asociația 7 ARTE și a inițiat programul smARTkid, care înseamnă ateliere educative, creative şi recreative pentru copii şi tineri. Este antrenor de creativitate pentru atelierele smARTkid de scriere creativă, storytelling, lectură, jurnalism şi blogging, organizate de Asociația 7 ARTE. Până acum a coordonat an de an caravane cu scriitori pentru copii în zone rurale și pentru categorii defavorizate, precum și evenimente care promoveaza educația prin cultură. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu scriitoarea Livia Roșca.

”Scrisul e un fel de leapșă între tot soiul de singurătăți și limite” ”Scrisul e un fel de leapșă între tot soiul de singurătăți și limite”

Ioana Iuna Șerban (n. 1990) este curator la MARe/Muzeul de Artă Recentă, poetă și doctorand la CESI/Centrul de Excelență în Studiul Imaginii, unde scrie o lucrare despre nou în teorii și practici ale artei contemporane. A curatoriat expoziția Fete de vis: Idealul feminin în arta românească. A participat cu texte critice în cataloagele Mamuca, Diversitate Stilistică, Rai din Iad, Fete de vis: Idealul feminin în arta românească, GPS, Ștefan Ungureanu. Mapping Narratives, Time and Space, Marginali, izolați și excluși în arta românească, Din senin!, Arta și Orașul 1974-2021. A tradus cataloagele/volumele Mamuca: Mai Mult ca Abstractul, Florin Mitroi. Zile, Diversitate Stilistică cu răspundere limitată, Tricolor, GPS. Geometrii Post-Sistem în Arta Românească de Acum, Din senin!, CSA. Clubul Sportiv al Artelor, Arta și Orașul 1974-2021. Volumul de debut în poezie este Zero-Unu, apărut în 2014 la editura Brumar, volum ce a primit în 2015 o nominalizare la premiul Mihai Eminescu, Opera prima. În 2021, la editura Vellant, i-a apărut al doilea volum de poezie – Un viitor care se potrivește trecutului – volum însoțit de reproduceri după lucrări de Anca Mureșan. În 2022, la Gala Tinerilor Scriitori, volumul a primit o nominalizare pentru Tânărul Poet al Anului.
Dan Mircea Cipariu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu poeta și curatoarea Ioana Iuna Șerban despre cea mai recentă apariție a sa editorială, despre participarea la programul ”renshi virtual art” și despre imagine și imaginar în imensa vârtelniță de rețele virtuale și (i)reale.

”Bucharest International Dance Film Festival” la a VIII-a ediție ”Bucharest International Dance Film Festival” la a VIII-a ediție

În perioada 8 – 11 septembrie 2022, ”Bucharest International Dance Film Festival” (BIDFF) revine pentru a VIII-a ediție cu peste 25 de evenimente culturale dedicate atât publicului, cât și comunităților de artiști, reunite sub tema ZONE (NE)SIGURE.
Festivalul se va desfășura, ca și în anii trecuți, la Institutul Francez (Cinema Elvire Popesco), Cinema Muzeul Țăranului, Centrul Național al Dansului, /SAC @ MALMAISON și Fabrica Grivița, dar și în trei noi locații: CINEMAX Veranda, Grădina cu Filme – Cinema and More și Centrul Rezidențial pentru persoane vârstnice „Amalia și Șef Rabin Dr. Moses Rosen”. „Bucharest International Dance Film Festival, ediția a VIII-a” este un proiect cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național – AFCN* și de Primăria Municipiului București prin ARCUB în cadrul Programului București afectiv 2022**.

„Conservă de timp”, la Centrul de Artă Aluniș din Ținutul Buzăului „Conservă de timp”, la Centrul de Artă Aluniș din Ținutul Buzăului

„Angrenat în sistemul încă ierarhizat și de multe ori divizat al artei contemporane, îngrădit, poate, câteodată, de agendele spațiilor expoziționale în care operează, de bugete, sau de un anume tip de relaționare specifică mediului în care activează, un curator («nu ştiu alţii cum sunt, dar eu […]») simte, la un moment dat, nevoia unui proiect în care să-și exprime viziunea fără constrângeri, fără nicio miză, în deplină autonomie, „de amorul artei” cum s-ar spune. Aceasta este premisa expoziției de față – «Conservă de timp» – o expoziție (foarte) personală, în sensul lui Szeemann («Grandfather: A Pioneer Like Us», 1974), întrucât artistul expus este chiar tatăl meu, Constantin Sultana. Pictură abstractă, rulografie (termen propus de artistul însuși, ca și titlul, de altfel), dar și crochiuri – o selecție expozițională care aduce dimpreună lucrări din serii diferite, în încercarea de a oferi o perspectivă asupra unei complexe activități artistice care are la bază experimentul și care se desfășoară de mai bine de patru decenii.

Demersul, pe lângă componenta sa estetică, ține și de un anume tip de meditație interioară provenit din introspecție sau din căutarea / regăsirea de sine, proces spiritual care invocă la un anumit nivel și relația cu părinții, mentorii sau modelele personale.” (Ana Daniela Sultana)

”Antologie de poezie religioasă închinată Maicii Domnului” ”Antologie de poezie religioasă închinată Maicii Domnului”

Contemporary Literature Press, sub auspiciile următoarelor foruri: Universitatea din București, The British Council, Institutul Cultural Român, Uniunea Scriitorilor din România  și Muzeul Național al Literaturii Române anunță publicarea volumului ”Antologie de poezie religioasă închinată Maicii Domnului”. Ediție bilingvă germană–română și engleză–română. Traducere de Oana–Florina Avornicesei. Editat de Lidia Vianu. ISBN 978-606-760-206-7.               ”Această antologie de poezie în traducere este rezultatul unei lungi colaborări cu
[continue reading…]

”Buzura despre Buzura”, expoziție de fotografii și manuscrise la MNLR ”Buzura despre Buzura”, expoziție de fotografii și manuscrise la MNLR

Expoziția „Buzura despre Buzura”, organizată de Fundația Culturală „Augustin Buzura”, pe care Muzeul Național al Literaturii Române o găzduiește la sediul din Strada Nicolae Crețulescu 8, reconstruiește, cu documentele inedite, păstrate în arhiva familiei, traseul intelectual al scriitorului și medicului psihiatru Augustin Buzura. Expoziția poate fi vizitată de marți până duminică, în intervalul 10.00 – 18.00, în perioada 18 august – 8 septembrie 2022. Foile de observație – în care studentul la medicină adăuga detalii de scriitor; manuscrisul lucrării de diplomă – „Shakespeare în psihiatrie”; scrisorile unor cititori care țin să-și exprime solidaritatea cu autorul ale cărui cărți erau retrase de comuniști din librării; aprecierile private adresate de critici de profesie – expoziția descrie, cu o abundență de documente, responsabilitatea pe care scriitorul Buzura și-a asumat-o cu prețul unei continue frământări.

Poete la Maraton. Simona Popescu:” Poți să faci muzica gîndirii tale din toate sunetele” Poete la Maraton. Simona Popescu:” Poți să faci muzica gîndirii tale din toate sunetele”

Miercuri, 31 august 2022, de Ziua Limbii Române, între orele 19.00-22.00, în grădina Muzeului Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu, nr.8 ), va avea loc Maratonul de Poezie și Jazz, ediția a XIV-a, difuzat în direct de Radio România Cultural. 20 de nume importante din generații și geografii literare diferite vor susține lecturi publice de câte 5 minute. Sunt invitate 9 poete – Ioana Crăciunescu, Rozana Mihalache, Adelina Pascale, Simona Popescu, Livia Roșca, Andra Rotaru, Ana Săndulescu, Gabriela Toma și Miruna Vlada– alături de 11 poeți –Teodor Dună, Bogdan Ghiu, Sorin Gherguț, Florin Iaru, Ioan Matiuț, Andrei Novac, Dan Pleșa, Bogdan O. Popescu, Adrian Suciu, Grigore Șoitu și Tudor Voicu. Vor susține recitaluri câteva dintre cele mai importante și mai autentice nume ale blues-ului și jazz-ului contemporan românesc: Maria Răducanu, Nadia Trohin, Cătălina Beța, Albert Tajti (pian) și Mike Godoroja & Blue Spirit. Amfitrionii Maratonului sunt Dan Mircea Cipariu și Ioan Cristescu. Art director: Mihai Zgondoiu. Producător: Anamaria Spătaru.
Organizatorii Maratonului de Poezie și Jazz sunt Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române din București și asociația Euro CulturArt. Proiect cofinanțat de AFCN (Administrația Fondului Cultural Național). Parteneri: APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România) și Opera Scrisă.ro. Coproducător: Radio România Cultural. AgențiadeCarte.ro este partenerul media al evenimentului. Intrarea la eveniment se face numai pe bază de invitații care pot fi solicitate la adresa de email cipariu@yahoo.com, în limita locurilor disponibile, până cel mai târziu vineri, 26 august 2022, ora 12:00.
Dan Mircea Cipariu și Anamaria Spătaru au adresat câteva întrebări invitaților.
Răspunde poeta Simona Popescu.

AVERTISMENT: Textele de pe această pagină web sunt sub protecţia dreptului de autor deţinut de autori şi AgenţiadeCarte.ro. Reproducerea totală sau parţială este permisă doar cu acordul scris al redacţiei!