Gala ”Primul meu film documentar”- ediția a 15-a, la Timișoara

Recomandari

Gala ”Primul meu film documentar”- ediția a 15-a, la Timișoara

Luni, 21 mai 2018, ora 19:00, la Teatrul pentru Copii și Tineret ”Merlin” din Timișoara, va avea loc Gala ”Primul meu film documentar”, ediția a 15-a. Participanții la ediția cu numărul XV a proiectului educațional „Primul meu film documentar”, desfășurată în Timișoara, se îmbracă în haine de gală și urcă pe scenă pentru a-și prezenta creațiile cinematografice. Vedetele Galei sunt 20 de elevi de liceu din Timișoara care în primăvara aceasta au participat la atelierul practic „Primul meu film documentar”. Curajoși, determinați și foarte creativi, aceștia au deprins tainele filmului documentar și apoi au lucrat în echipă pentru realizarea propriilor filme documentare despre Timișoara. Prin atelierele de film documentar destinate liceenilor, tinerii participanţi îşi dezvoltă un set complex de competenţe ce ţin de analiza şi înţelegerea universului din imediata apropiere, precum şi de reprezentarea vizuală a unui subiect din această sferă.

La Țintă!

Cum a renunțat George Ivașcu la 7000 de mii de lei din banii de proiecte ai Ministerului Culturii și Identității Naționale? Cum a renunțat George Ivașcu la 7000 de mii de lei din banii de proiecte ai Ministerului Culturii și Identității Naționale?

Despre George Ivașcu am scris cu entuziasm, acum mai bine de 25 de ani, despre rolul său memorabil din ”Mireasa mută” de Ben Johnson, în regia regretatului Alexandru Tocilescu, un spectacol al Teatrului de Comedie din București. Cum am avut șansa să îl cunosc pe actor înainte de Revoluție, i-am purtat lui George Ivașcu o vie simpatie. Atunci când a fost votat în funcția publică de ministru al Culturii, speranțele mele că ar putea să salveze ceea ce mai era de salvat din Centenar m-au mobilizat să scriu un editorial în care îi acordam mari șanse de împlinire. Și iată-mă acum pus în situația stânjenitoare și comică de a juca scena unei recitiri de rol ministerial, o scenă aflată între lipsa de performanță managerială și drobul de sare al incapacității și al impotenței de a fi un bun ministru al culturii. Când scriu acest text mă gândesc cum să împac capra orgoliului de a fi ministru cu varza ministerială a culturii. Sper, dragă George Ivașcu, ca prietenia pentru adevăr să ne ofere un viitor în care să ne putem privim ochi în ochi cu inocența cu care ne-am privit ani și ani de zile. Și acum, la o repede ochire, trebuie să afirm că sunt uluit de faptul că un ministru al culturii a semnat cu propria lui mână să renunțe la 7 milioane de lei, bani pentru proiecte culturale în 2018, pentru ca acești bani să fie gestionați, poate că mai bine, poate că mai eficient, de Institutul Cultural Român și de Ministerul de Externe. Îți pui întrebarea: la ce bun atunci un minister al culturii dacă el nu este în stare să organizeze evenimentele, proiectele și programele pentru Centenar, Europalia, Sezonul Franța-România ori președinția română a Consiliului Europei din 2019?

Un ministru care (ne) poate salva Centenarul! Un ministru care (ne) poate salva Centenarul!

George Ivașcu, noul ministru al culturii, are una dintre cele mai importante dar și ingrate misiuni în anul aniversării Centenarului. În acest moment, spre deosebire de celelalte țări europene care își celebrează fiecare propriul Centenar (Ungaria, la 16 noiembrie 2018, Polonia, la 11 noiembrie 2018, Lituania, la 16 februarie 2018, Cehia și Slovacia, la 28 octombrie 2018), țări care au deja realizate programe consistente și unicat, cu pagini web dedicate, noi nu avem aproape nimic, în afară de câteva idei improvizate și un departament de specialitate condus de un fotbalist ratat! Nu avem nici resurse web dedicate, în română și engleză, nici proiecte, nici programe și evenimente pe măsura importanței actului istoric de la 1 decembrie 1918, nici o infrastructură de resurse umane și financiare prin care să fie realizate politicile și programele culturale ale ministerului. Problema Centenarului este piatra de moară la gâtul unei guvernări care mizează tot mai mult pe elementele naționale și pe cele identitare.

2018, Regalitatea, spiritul DaDa și resurecția valorilor identitare 2018, Regalitatea, spiritul DaDa și resurecția valorilor identitare

2018 se arată a fi un an al marilor schimbări sociale, politice, culturale și, mai ales, spirituale. Centenarul Marii Uniri de la 1 decembrie 2018 va fi sărbătorit într-un sat global ce a păstrat, peste mode și timp, multe dintre semnele schimbării de acum 100 de ani: spiritul DaDa față cu resurecția valorilor identitare și schimbarea paradigmatică a relațiilor sociale și a mijloacelor de producție. Astfel încât dezvoltarea suporturilor/adjuvanților de memorie laolaltă cu realizarea unor nanotehnologii ce vor face posibile țintirea precisă a persoanelor, obiectelor și a bolilor ne vor da dimensiunea reală a inteligenței artificiale, la 190 de ani de la nașterea lui Jules Verne (8 februarie 1828, la Nantes, în Franța). Pentru români, 2018 va fi anul în care celebrarea unor mari personalități din trecut ale Regalității vor pune în dezbatere publică valorile republicane și cele ale unei monarhii constituționale, într-un an declarat de Sfântul Sinod al Patriarhiei Române ”Anul omagial al unității de credință și de neam” și ”Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918”. Astfel, pe 18 iulie 2018, vom comemora 80 de ani de la moartea Reginei Maria a României. Pe 15 octombrie 2018 vom sărbători 125 de ani de la nașterea Regelui Carol al II-lea. Privind spre 2018 ca la un an în care literatura română nici nu dispare, nici nu se predă, notez faptul că Nichita Stănescu ar fi putut împlini 85 de ani precum colegul său de clasă, marele critic și istoric literar Eugen Simion (la 25 mai).

Exerciții pentru resuscitarea sistemului de educație românesc Exerciții pentru resuscitarea sistemului de educație românesc

Îmi place mult să lucrez cu copiii, indiferent de vârsta lor. Și pedagogia, și psihologia copilului mi s-au părut interesante în facultate, ca teme de studiu, dar nici măcar o secundă nu mi-a trecut prin cap să intru în sistemul educațional român, din cauză că mi se pare mult prea bolnav, într-o fază terminală chiar. Știu, educația alternativă, cluburile pentru copii și elevi, atelierele de creație, taberele, și lista poate continua, sunt variante bune, cu scop și rezultate, în care oamenii ca mine pot lucra cu adolescenți și copii, fără a fi de fapt ”în sistem”. Dar ce te faci cu învățământul obligatoriu, în care profesorii adevărați, cei cu chemare, sunt din ce în ce mai rari? Și ce faci cu cei care își asumă cu adevărat acest rol, de formatori, dar într-un mediu care îi descurajează aproape constant? Sunt mulți care au ales să nu se (mai) implice după ce li s-au pus bețe în roate și asta lasă loc pentru cei care nu ar avea ce să caute în domeniu. Dar locul elevului unde este?

Răul din literatură față cu reacțiunea! Răul din literatură față cu reacțiunea!

O doamnă de la Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați m-a sunat să îmi ceară punctul de vedere cu privire la faptul că în multe opere literare canonice ale literaturii române aflate în programa școlară există multe scene de violență față de femei, violență în familie, discriminări față de femei, un adevărat bestiar de mentalități înrămate în rele și incorectitudini care îi influențează negativ pe elevi. Am răspuns că ficțiunea literară nu e realitate, nici măcar irealitatea din mintea cuiva care nu face diferența dintre autenticitatea textului literar și adevărul irefutabil! O banală problemă de gândire categorială și de comunicare este pusă pe tapet în mod și artificial, și fals pentru că merele nu pot fi tratate și consumate drept adevăruri atunci când nu pot fi nici pere, nici ceea ce proiectăm noi asupra unui text literar ori asupra unei imagini poetice. Iar argumentul că un text literar poate promova intoleranța sau violența e la fel de regretabil precum acțiunea din regimul comunist care impunea scriitorilor o listă de cuvinte interzise. Cenzorii comuniști, un fel de animiști materialiști-științific, se comportau la fel precum vigilenții corectitudinii de azi de parcă scrierea unui cuvânt va atrage și realitatea sa. A scăpa de fețele urâtului și ale răului, întruchipate fie și într-un text literar, e ca și cum cineva ar dori să trăiască într-un autism inodor, incolor, fără a i se înfățișa și fără a cunoaște nenumăratele fețe ale răului. Răul nu poate fi niciodată numai Celălalt, cum nu poate fi scos din discursurile fals moralizatoare și etice, într-o lume în care ficțiunea, spiritul critic și bucuria (re)interpretării au fost izgonite tocmai pentru a lăsa loc unei sărăciri de conținut literar și spiritual. Totul pentru a ajunge la comunicarea de masă fără comunicare, la societatea cunoașterii fără cunoaștere și la limba română fără literatura română!

Dialogul de carte

”Universul meu este, cum spun unii, ciudat. Dar nu suntem cu toții ciudați și unici?” ”Universul meu este, cum spun unii, ciudat. Dar nu suntem cu toții ciudați și unici?”

Doina Roman, născută în Ploieşti, a absolvit Business Administration la „Open University Business School”, UK. A debutat în 2014 cu romanul „Pragul”, editura Tracus Arte. Au urmat: „Pragul 2 – Umbra martor” şi „Pragul 3 – Ultimul trimis Oserp”, la aceeaşi editură. În 2017, la editura Paralela 45, în colecția Bestseller, i-a apărut romanul ”Prea mulți zei pentru un deșert”. Cărţile sale au obţinut premiile: Cea mai bună carte la debut în volum, 2015, RomCon, Convenţia Naţională Română de SF&F, Premiul CHRYSALIDE, Dortmund, Germania, SESF (Société Européenne de Science-Fiction), Premiul Colin 2017, pentru cea mai bună carte la categoria new weird/dark fantasy/gothic/horror. În presa românească există peste 70 de cronici, recenzii şi referinţe la opera sa. Simona Ioniță a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, cu Doina Roman despre cel mai recent roman al său.

Studioul de carte

”Academia Română a fost în întreaga sa istorie implicată major în Proiectul România” ”Academia Română a fost în întreaga sa istorie implicată major în Proiectul România”

Preşedintele Academiei Române, Prof.univ.dr. Ioan Aurel Pop (n. 1955) este doctor în Istorie, specializarea Istorie Medievală; rector al Univeristăţii “Babeş-Bolyai” (din 2012); director al Centrului de Studii Transilvane din Cluj (din 1993), director al Centrului Cultural Român din New York (1994-1995), profesor asociat la Universitatea “Ca’ Foscari” şi director al Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică din Veneţia (2003-2007), iar între 2012-2013 a fost profesor asociat la Universitatea din Trento. Pe lângă cele peste 500 de studii și articole, a publicat mai mult de 70 de cărți, proprii și în colaborare, în: Albania, Argentina, Austria, Cehia, Germania, Italia, Marea Britanie, Polonia, Republica Moldova, România, Statele Unite ale Americii, Ungaria etc. Membru în diverse organisme ştiinţifice din Milano, Veneto, Gorizia, Oradea, Rusia, Iaşi ş.a. A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, a primit Premiul George Barițiu al Academiei Române pentru lucrarea „Instituții medievale românești”, Premiul de excelență al Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru Românii de Pretutindeni, este Comandor al Ordinului Militar de România etc. Membru de onoare al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Membru corespondent al Academiei Central Europene de Științe, Litere și Arte din Paris, Doctor Honoris Causa al Universităților din Alba-Iulia, Timişoara, Oradea, Cahul, Galaţi, Sibiu, Chişinău, Membru titular al Academiei Europene de Știință și Artă de la Salzburg, Membru titular al Academiei Naționale Virgiliene din Mantova (Italia). Vorbeşte limbile engleză, franceză, italiană, germană, maghiară. Maria Dobrescu a dialogat, pentru AgențiadeCarte.ro, cu Prof.univ.dr. Ioan Aurel Pop.

Postcard

13.235 de vizitatori, la cele 8 muzee și case memoriale ale Muzeului Municipiului București de Noaptea Muzeelor 2018 13.235 de vizitatori, la cele 8 muzee și case memoriale ale Muzeului Municipiului București de Noaptea Muzeelor 2018

Sâmbătă, 19 mai 2018, de Noaptea Muzeelor, 13.235 de vizitatori au participat la evenimentele speciale și au vizitat expozițiile din cele 8 muzee și case memoriale din structura Muzeului Municipiului București (MMB). Palatul Suțu, Casa Filipescu-Cesianu și Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” au putut fi vizitate până la ora 04:00, celelalte obiective având program până după miezul nopții. Expoziții precum „Timpul Orașului”, ”Muzeul Vârstelor”, „Fizionomii unificatoare «Toți în unu»-Povestea unui proiect de țară”, ”Zeițe și șamani în credințele străvechi. Plastica antropozoomorfă – de la artă la identitate”, „Războiul între mit și artă”, „JÓZEF PIŁSUDSKI – om de stat al Poloniei și Europei”, „Imagini ale invizibilului”, ”«Vila Dr. Nicolae Minovici»: RESTITUTIO” și ”Pe urmele trecutului. Colecția «Maria și Dr. George Severeanu»”, precum și expoziția de outdoor de fotografie InstantA au stârnit interesul vizitatorilor până târziu, în noapte. Expozițiilor deschise la Palatul Suțu, Casa Filipescu-Cesianu, Muzeul Theodor Aman, Muzeul George Severeanu, Muzeul Nicolae Minovici, Muzeul Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck li s-a adăugat Colecția de Artă Ligia și Pompiliu Macovei. În acest an, Muzeul Victor Babeș nu a participat la Noaptea Muzeelor, aflându-se în proces de restaurare.

Cronica de carte

Mici năzbâtii incitante Mici năzbâtii incitante

Cu material la îndemâna oricui şi cu desăvârşit curaj al confesiunii jucăuş-provocatoare, Ada Carol exudă o poezie a sincerităţii caline, dar – mare noroc – inteligente. ”Declaraţie de dependenţă” (Ars Docendi, 2015) este un volum cochet, ilustrat antropomorfic spectral ori cu grafică de creion apăsat de Andana Călinescu şi Claudia Popescu. Copertele cu floarea soarelui efervescentă şi apoi răcorită în verde îi aparţin lui Ştefan Ciobanu. În prefaţă, anglista Monica Pillat evidenţiază umorul liric şi „autocontrolul emoţiei mărturisite” ce protejează vulnerabilitatea alter-egoului poetic. Cartea Adei Carol (Adriana Bulz) ar adăposti „un <> de Şeherazadă”, cu discurs „histrionic, jucăuş”.

Agenda de carte

Dan Alexe despre romanul ”Pantere parfumate”, la Cărturești Verona Dan Alexe despre romanul ”Pantere parfumate”, la Cărturești Verona

Marţi, 22 mai 2018, la ora 19:00, la Libăria Cărtureşti Verona (Str. Arthur Verona 13-15), Dan Alexe va dialoga cu Carmen Lidia Vidu, pornind de la romanul ”Pantere parfumate”, apărut de curînd în colecţia „Ego. Proză” a Editurii Polirom, şi în format digital. Evenimentul va avea loc în cadrul proiectului „Cercul”.

Eveniment

VOICU ENĂCHESCU 75 DE ANI! VOICU ENĂCHESCU 75 DE ANI!

Luni, 21 mai 2018, de la ora 19.00, Corul de Cameră Preludiu al Centrului Național de Artă “Tinerimea Română” va susţine la Ateneul Român un concert dedicat sărbătoririi dirijorului Voicu Enăchescu, formatorul și dirijorul corului de peste 45 de ani, cu titlul VOICU ENĂCHESCU 75 DE ANI!, eveniment organizat în colaborare cu Filarmonica “George Enescu”. Programul aniversar va oferi publicului ocazia de vedea, asculta și recunoaște pe viu spiritul artistic creat de dirijorul Voicu Enăchescu care definește Corul de Cameră Preludiu, putând să recunoască chiar pe cei care au făcut cunoscute publicului larg o bună parte dintre aceste piese, atât prin intermediul discurilor și al CD-urilor, cât mai ales prin zecile de înregistrări făcute la radio de-a lungul celor 45 de ani de activitate.

Proiecte

Maratonul de Poezie şi Jazz, o ediție de 10! Maratonul de Poezie şi Jazz, o ediție de 10!

Sâmbătă, 19 mai 2018, ora 20:00, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare “Carol I” din Bucureşti (Calea Victoriei, nr. 88), în cadrul Festivalului Internaţional de Poezie Bucureşti (FIPB) și al TNCP (Târgul Național al Cărții de Poezie), organizat de Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti şi Asociaţia Euro CulturArt, a avut loc ediţia a X-a a Maratonului de Poezie şi Jazz, difuzat în fiecare an de Radio România Cultural, eveniment care a marcat prin poezie, blues şi jazz Noaptea Europeană a Muzeelor și Centenarul Marii Uniri. O ediție de 10, sărbătorită prin poemele scrise și citite de Magda Cârneci, Ioana Crăciunescu, Nora Iuga, Ioana Nicolaie, Cătălina Matei, Simona Popescu, Livia Roșca, Andra Rotaru și de Dan Coman, Sorin Gherguț, Florin Iaru, Ion Mureșan, Ioan Es Pop, Bogdan O. Popescu, Adrian Suciu, Eugen Suciu, Robert Șerban, alături de 10 muzicieni de blues & jazz: Maria Răducanu, Nadia Trohin, Cătălina Beța, Mircea Tiberian, Sorin Terinte, Mike Godoroja & Blue Spirit (Vali Vătuiu, percuție, Alin Păun, ghitare electrice, Tibi Duțu, ghitară bas, Dorian Pîrvu, orgă & pian). Amfitrion: Dan Mircea Cipariu care a citit poeme scrise de Cornelia Maria Savu, Andrei Bodiu și Traian T. Coșovei, regretați poeți invitați în edițiile trecute ale Maratonului. Producător: Anamaria Spătaru. Art director: Mihai Zgondoiu. Proiect co-finanțat de: AFCN – Administrația Fondului Cultural Național.

AVERTISMENT: Textele de pe această pagină web sunt sub protecţia dreptului de autor deţinut de autori şi AgenţiadeCarte.ro. Reproducerea totală sau parţială este permisă doar cu acordul scris al redacţiei!