Regal al filmului românesc, la Oneşti

Recomandari

Regal al filmului românesc, la Oneşti

În perioada 3 – 9 august 2015, pentru al treilea an consecutiv, „Caravana filmului românesc – Capodopere ale cinematografiei naţionale” ajunge la Oneşti. Programul va fi unul complex, cu proiecţii atât în aer liber (pe platoul din faţa Primăriei Municipiului Oneşti, cu începere de la ora 21.00), cât şi în interior, la Biblioteca Municipală „Radu Rosetti” (cu începere de la orele 10.00, 12.00, şi 18.00). Pe parcursul a şapte zile, vor fi prezentate 25 de titluri, cinefilii fiind invitaţi să urmărească o bogată selecţie de filme, de la producţii clasice la filme contemporane, de la comedie la dramă, de la film istoric la filme pentru copii. AgențiadeCarte.ro este partener media al evenimentului.

La Tinta!

La un click distanţă La un click distanţă

Cunoaşteţi formula. Reprezintă ideologia virtuală. E modalitatea care ilustrează lăcomia pentru cunoaştere. Depune mărturie pentru creşterea proceselor intelectuale. Dar ascunde şi pericolul de a transforma un mijloc în scop. Cartea nu a cedat. Dar competiţia între „lectură” şi „accesare” a trecut de turnantă. Click-ul merge la sursă (sau cel puţin aşa promite). Răsfoitul paginilor dublează efortul cognitiv. Constatăm că răbdarea şi puterea de concentrare au scăzut. Ştim şi că e-book-ul poate fi scanat de privirea noastră. Numai că browse-ul electronic permite căutarea directă după cuvinte-cheie. Destinaţia pare certă.
Toate operaţiunile virtuale sunt după chipul şi asemănarea societăţii supraspecializate de azi. Internetul e o enciclopedie. Însă folosirea lui devine mărginită, pierdută printre referinţe (uneori îndoielnice), curiozităţi secundare (faţă de profilul specific al utilizatorului) şi note de subsol. Riscul e să rătăcim printre date. O cauză des întâlnită pentru această disfuncţie ar fi că internetul dispune de prea multe instrucţiuni explicite de găsire. Pe internet puţini sunt „căutătorii”. Ei se profesionalizează, fără să se gândească la asta, într-un mediu dominat de informaţia rapidă, nu totdeauna de primă mână. Bunul comun din piaţa virtuală seamănă cu prejucăţi de tipul „românii se trag din daci şi din romani”, de parcă populaţia autohtonă din anul 106, când Traian l-a învins pe Decebal, era pură, iar romanii proveneau din Peninsula Italică. Or, prin romani trebuie să înţelegem cetăţeni ai Imperiului.

Elogiul Cafenelei! Elogiul Cafenelei!

“Centrele revoluţionare ale unui oraş sunt mai degrabă în cafenele şi redacţii decât în biblioteci şi Universităţi.” – Mircea Eliade, Radio Bucureşti, 21 ianuarie 1937, ora 20

Întotdeauna, mi-am dorit să transform actul de a savura o cafea bună într-un exerciţiu spontan de comunicare şi de taclá. Rareori îmi beau cafeaua în singurătate. Chiar şi atunci când sunt într-o cafenea fără parteneri, fără prieteni, instinctul de a relaţiona mă duce la mese necunoscute, unde poţi descoperi energii neexprimate ori frenezii ideatice rare. Cafeneaua este pentru mine o călătorie, un act pur de iniţiere în visul cu ochii deschişi. Cafeneaua este cel mai înalt pretext de a locui un spaţiu prin sinestezii, idei, jocuri, măşti, discursuri, persuasiuni. Nu întâmplător, revoluţiile şi ideologiile artistice au găsit în spaţiul cafenelei aderenţă, polemică şi mult, mult entuziasm. Nu întâmplător, aburii unei cafele din Kenya (cu gust de fructe şi aciditate medie) sau Haiti (cu un delicat şi pregnant gust dulce) te pot duce într-o ţară interioară, unde nu există butoane de panică sau de deparazitat creierul, o ţară fără playback şi playlist, în care chiar şi tu, un trecător pe acolo, poţi deveni un exportator al stării de bine.

Pieţari în piața de carte Pieţari în piața de carte

Mi-a fost clar încă o dată, după ediţia din acest an a Salonului Internaţional de Carte Bookfest (Bucureşti, 20-23 mai 2015), că lansările la târg au ajuns desuete. E suficient ca un eveniment de la o editură concurentă să se decaleze, aşa încât celălalt competitor să iasă în pagubă. Uneori apar fenomene de audiţie stereo sau de dialoguri ale surzilor. Cine are urechea ascuţită va aduna, de la ambii rivali, enunţuri încărcate de expresivitate involuntară. Amânarea unor evenimente – sau neîncadrarea acestora în timpul prevăzut în programul oficial – are câteva cauze recurente.

Lanţul promovărilor Lanţul promovărilor

Scriitorii le trimit colegilor un manuscris electronic (!). Tovarăşii de breaslă îi recomandă vreunei edituri. În colectivul editurii se iau decizii. Un redactor responsabil va citi textul şi, la nevoie, va fi şi corector, şi stilist şi cenzor. Scriitorul va fi anunţat (aşa s-ar cuveni) că editura doreşte unele modificări pentru o mai bună întreţinere a cărţii şi pentru a prinde o piaţă virtuală. Scriitorul va polemiza cu redactorul responsabil, dar va ceda în faţa argumentului de marketing. Volumul va intra la tehnoredactare. Primind „şpalturile“ – adică versiunea în „pdf“ – scriitorul va mai face unele schimbări. Coperta va fi, probabil, cuiul lui Pepelea. Dintr-odată scriitorul va modifica titlul. Editura va solicita Bibliotecii Naţionale un alt ISBN. (Paranteză: procedeul nu e tocmai îngăduit, fiindcă, altfel, ar circula titluri-fantomă).

Griji pentru un cititor contemporan Griji pentru un cititor contemporan

Când scriem, ce scriem și de ce scriem? Și, mai ales, pentru cine? Cu ce fel de titluri este ademenit cititorul și cine girează calitatea acestora? Unele edituri, din motive financiare, aleg să publice aproximativ orice titlu, atât timp cât autorul manuscrisului plătește. Cenaclurile sunt din ce în ce mai rare și, oricum, sunt considerate de cea mai mare parte a tinerilor neinteresante și perimate. Astfel, cenacliștii ajung să încurajeze și cea mai mică urmă de interes pentru literatură, chiar dacă nu este însoțită de vreun talent excepțional. Din păcate, uneori nu este însoțită de talent deloc. În al treilea rând și, probabil, cel mai important, nu mai există, decât foarte rar, prototipul de ”profesor”, maestrul care să strângă și să țină pe lângă el discipolii. Care să îi învețe când să continue și când să se oprească.

Dialogul de carte

”Pe o insulă pustie aș lua o proză poematică” ”Pe o insulă pustie aș lua o proză poematică”

Ciprian Măceşaru s-a născut la 7 septembrie 1976, la Câmpina. Primul om de cultură pe care l-a admirat a fost N. Grigorescu. Haşdeu şi fantoma Iuliei l-au îngrozit. Jebeleanu l-a lăsat rece. În liceu a cântat thrash metal pe versuri de Bacovia. A lucrat ca desenator de animaţie (cea mai frumoasă slujbă pe care a avut-o vreodată), vânzător, responsabil de librării, PR Manager al revistei Şapte Seri. Cărți publicate: Dialoguri în oglindă (interviuri) și Cântecul greierilor de sub calea ferată (poeme), Ed. Curtea Veche, 2007; Focul din tâmplă (jurnal cultural) și Poeme, Ed. Brumar, 2010; Străzi interioare (poeme), Ed. Brumar, 2011; Superhero (roman), Ed. Cartea Românească, 2012; Roșu pentru pietoni (poeme), Ed. Charmides, 2012; Debaraua cu simțuri (poeme), Ed. Tracus Arte, 2013. Prezent în antologiile: Cele mai frumoase poeme din 2010 și Cele mai frumoase poeme din 2011, Ed. Tracus Arte, 2011 și respectiv 2012; Cu fața la perete, Ed. Brumar, 2013; Blue Max Review (Irlanda), 2013; Povești pe două roți, Ed. Tritonic, 2013; Portbagaj, Ed. Trei, 2014; Despre nerăbdarea de a fi răbdător. Dan C. Mihăilescu și Ciprian Măceșaru în dialog epistolar, Ed. Humanitas, 2014. Poeme traduse în engleză și bulgară. Premii: Premiul ”Tânărul scriitor al anului 2013” pentru roman în manuscris, acordat de Filiala București Proză a Uniunii Scriitorilor din România, pentru ”Portbagaj”; Diploma de Excelență pentru Jurnalism European, acordată de EUROLINK – House of Europe, 2010. Este fondator și director al revistei ACCENTE și al editurii NEXT PAGE. Simona Ioniță a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, cu scriitorul Ciprian Măceșaru despre volumul ” Portbagaj” ( Editura Trei, 2014).

Studioul de carte

„Poate rugăciunile mele sunt ele, lucrările.“ „Poate rugăciunile mele sunt ele, lucrările.“

Gheorghe FIKL s-a născut la 1 aprilie 1968, la Timișoara. Între anii 1994-1998 a studiat la Facultatea de Arte Plastice din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara. Două picturi ale sale apar pe coperțile a două volume lansate și în România, „Bogații” de John Kampfner și „Înalta societate” de Alexander von Schönburg, ambele editate de „Baroque Books&Art”. Lucrări ale lui au intrat în colecții private din Londra, cum este cea a Prințului de Wales. Pentru AgențiadeCarte.ro, Veronica Kirchner a dialogat cu artistul Gheorghe FIKL.

Postcard

Lumea ca literatură DE CE NU-L SUPORT PE NOAM CHOMSKY Lumea ca literatură DE CE NU-L SUPORT PE NOAM CHOMSKY

În 1980 stăteam împreună cu bunul meu amic George Țâra într-un bloc plin de șobolani din cartierul Militari, în gazdă la un văr de-al lui din Bistrița care nu prea venea prin București, așa că nu ne deranja cu lunile nimeni. Cu excepția șobolanilor. Deși încercasem să blindăm un apartament de două camere, bucătărie și baie la etajul 5, aceste mamifere inteligente ce-ți oripilau nervul optic urcau naiba știe cum, pe coloanele de apă probabil, și nu rareori aveam scurtisime confruntări vizuale cu ele, la bucătărie și baie, după care ele dispăreau fulgerător prin niște găuri minuscule, de parcă aveau corp de caracatatiță. Degeaba astupam noi orificiile cu cioburi de sticlă, cu gips și ciment, degeaba puneam otrăvuri, căci șobolanii, cu tenacitatea unui romancier de cursă lungă, înlăturau toate obstacolele și după o perioadă de relativă liniște îi auzeam din nou, noaptea, foșnind prin bucătărie. Singurul care a reușit să captureze unul, strivindu-l cu bocancul său uriaș după un sprint de Usain Bolt spre gaura de sub ușa de la baie, a fost poetul Petru Romoșan, aflat într-o vizită ardelenească la noi. (A fost, de altfel, și cel mai rapid dintre noi din punct de vedere editorial: volumul lui de poeme ”Ochii lui Homer” a apărut în 1977, făcând pârtie întregii noastre generații).

Cronica de carte

Sardinia face bine la poezie Sardinia face bine la poezie

Un reinventator este Daniel D. Marin. Până acum, poetica sa ne obişnuise cu fragmentarul, sugestivul şi inocenţa abil folosită pentru a critica diverse anomalii. În ”poeme cu ochelari”, Tracus Arte, 2014, anecdoticul ingenuu şi figurativul ocupă scena. Mai toate „întâmplările” conţin un sâmbure fantastic ori un ”clinamen” logic, după care sunt trase concluziile abaterii. Probabil că mulţi cititori vor trăi nostalgia retenţiei din ”Aşa cum a fost” (2008) şi ”L-am luat deoparte şi i-am spus”, însă şi acest volum are înţelepciunile lui.

Agenda de carte

Victor Rebengiuc, Dan C. Mihăilescu și Lidia Bodea vorbesc despre ”Ferma animalelor” de George Orwell, la Librăria Humanitas Kretzulescu Victor Rebengiuc, Dan C. Mihăilescu și Lidia Bodea vorbesc despre ”Ferma animalelor” de George Orwell, la Librăria Humanitas Kretzulescu

Marți, 4 august 2015, la ora 19.00, Humanitas Multimedia vă invită pe terasa librăriei Humanitas Kretzulescu să descoperiți audiobookul verii: ”Ferma animalelor” de George Orwell, în lectura lui Victor Rebengiuc. Discuția la care vor participa Victor Rebengiuc, Dan C. Mihăilescu și Lidia Bodea va fi urmată de lectura câtorva fragmente din nuvela lui Orwell.

Eveniment

Festivalul Independent de Teatru Undercloud, ediţia a VIII-a Festivalul Independent de Teatru Undercloud, ediţia a VIII-a

În perioada 22 – 31 august 2015, la Muzeul Naţional al Ţăranului Român, se va desfășura Festivalul Independent de Teatru Undercloud. Cele 33 de spectacole şi evenimente care compun ediţia a VIII-a a festivalului sunt garanţia faptului că Muzeul Naţional al Ţăranului Român se transformă în cel mai căutat loc din capitală. Ediţia a VIII-a se desfăşoară sub sigla programului european EFFE 2015-2016 – Europe for Festivals. Festivals for Europe, un important certificat internaţional atribuit de către Comisia Europeană şi Asociaţia Festivalurilor din Europa. UNDERCLOUD este singurul festival internaţional de teatru independent din România care a primit această distincţie.

Proiecte

”Salonul de carte și muzică”, ediția a V-a, Casino Sinaia ”Salonul de carte și muzică”, ediția a V-a, Casino Sinaia

În perioada 12-15 august 2015, la Casino- Sinaia, va avea loc ”Salonul de carte și muzică”, ediția a V-a. Organizată de Amplus International Ltd ., în parteneriat cu Departamentul pentru Relații Interetnice al Guvernului României, Primăria orașului Sinaia și Asociația socioculturală “Prahova Excelsior”, ediția din acest an vizează atragerea unui număr cât mai mare de vizitatori din rândul localnicilor și al locuitorilor județului Prahova și ai județelor limitrofe, precum și dintre turiștii români și străini aflați în vacanță. AgențiadeCarte.ro este partener media al evenimentului.

AVERTISMENT: Textele de pe această pagină web sunt sub protecţia dreptului de autor deţinut de autori şi AgenţiadeCarte.ro. Reproducerea totală sau parţială este permisă doar cu acordul scris al redacţiei!