Pe urmele Fridei Kahlo, cu ajutorul poeziei Andrei Rotaru şi a unui film documentar de Amy Stechler

Recomandari

Pe urmele Fridei Kahlo, cu ajutorul poeziei Andrei Rotaru şi a unui film documentar de Amy Stechler

Duminică, 24 august 2014, ora 12:15, la Iowa Public Library (Iowa, USA) va avea loc o discuţie despre pictoriţa Frida Kahlo, pornind de la volumul “Într-un pat sub cearşaful alb”, de Andra Rotaru, Editura Vinea, 2005 (volum care va fi reeditat în 2015), şi de la filmul semnat de Amy Stechler, “The Life and Times of Frida Kahlo” (2005). Scriitoarea va vorbi despre relaţia dintre poezie şi filmul documentar, despre construcţia unui volum de poezie şi construcţia unui film documentar, despre martori şi voci poetice, despre cum poate o artă influenţa o altă artă, despre ceea ce poate (subiectiv) fi inclus şi ceea ce poate fi omis în poezie/documentar, despre ceea ce oferă poezia şi nu oferă filmul documentar şi viceversa.

La Tinta!

Un eveniment identitar şi exponenţial pentru Capitala Culturală europeană Un eveniment identitar şi exponenţial pentru Capitala Culturală europeană

În ultima vreme, după ce am participat la evenimente culturale importante la Timişoara, Craiova, Cluj, Iaşi şi Bucureşti, problema desemnării unui capitale culturale europene în România ridică şi probleme de infrastructură culturală, şi de identitate şi viziune culturală. Autorităţile locale din oraşele amintite au înţeles imensa oportunitate de investiţii şi de imagine generată de intrarea în competiţia pentru capitala culturală europeană. Peste tot unde am fost, am spus că fiecărui oraş îi lipseşte un eveniment cultural identitar şi exponenţial. Chiar dacă Clujul are TIFF-ul, Craiova – Festivalul Shakespeare, Iaşiul şi Timişoara – un festival internaţional de literatură şi un festival internaţional al educaţiei, aceste evenimente nu au ajuns să aibă o dimensiune europeană de prim rang şi nu sunt cotate în primele 5 evenimente anuale ale fiecărui gen artistic. Am dat exemplul Sibiului care, dacă nu ar fi avut Festivalulul Internaţional de Teatru iniţiat de Constantin Chiriac şi dacă nu l-ar fi avut pe Chiriac însuşi, nu ar fi avut miză pentru a fi ales capitală culturală europeană. Cei de la Paphos, în Cipru, unde am fost, în 2009, cu o delegaţie condusă de primarul Neculai Onţanu, au reuşit să convingă juriul european şi să obţină titlul de capitală culturală europeană, în 2017, cu conceptul „Uzina culturală în aer liber” şi festivalul de operă în aer liber din cetatea antică, cu o istorie de aproape 20 de ani. A fost mai important pentru ciprioţi conceptul şi programul în faţa infrastructurii! Sunt tare curios să aflu ce va prevala pentru români?

Spiritul critic nu e dependent de Net sau de facebook! Spiritul critic nu e dependent de Net sau de facebook!

Dl.Nicolae Manolescu reproşează Internetului că nu are “spirit critic”. Nu-l bănuiesc pe distinsul profesor şi critic literar că face o confuzie regretabilă între mediu, mijloc, suport şi conţinut. Spaima că reţeaua web este o ameninţare la adresa culturii, a literaturii, a spiritualităţii şi chiar a umanităţii e una, însă, de actualitate pentru foarte mulţi intelectuali care nu exersează mijlocul numit Internet. Cum sunt din fire optimist, cred că noile tehnologii ale informaţiei şi ale comunicării vor face actul lecturii din ce în ce mai democratic, oferindu-ne, într-o mare de informaţii şi între miliarde de acte de divertisment, şi produse culturale de calitate. Cartea ca obiect de hârtie care provoacă sinestezii nu va dispărea şi va fi, pentru cei iniţiaţi, o altă formă de rezistenţă în post-posmodernitate sau post-istorie. Lectura va avea un tot mai pronunţat caracter utilitar şi info-educaţional, iar cartea de valoare estetică va interesa doar pe cei care vor găsi în gimnastica limbajului şi a gândirii şi în construcţiile ficţionale temeiuri pentru devenire şi pentru un altfel de a fi. Aşa cum poezia şi umanitatea noastră nu vor dispărea din cauza tehnologiilor, nici cartea pe suportul de hârtie nu va urma profeţitul sfârşit!

Despre AFCN, fără patimă şi fără abjecţie Despre AFCN, fără patimă şi fără abjecţie

Înţeleg supărările şi frustrările celor care nu au câştigat licitaţia de proiecte culturale organizată de Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN). Eu însumi am trecut, în ultimii ani, prin stări de perplexitate după ce am văzut că proiectele depuse de mine au fost respinse de către experţi care astăzi strigă în gura mare că sunt nedreptăţiţi pentru că nu au primit nici-un leu pentru proiectele lor. De fiecare dată, însă, am urmat calea instituţională a contestaţiei şi a protestului civilizat, fără să demasc public conspiraţii văzute sau nevăzute împotriva mea şi a proiectelor pe care le-am depus la AFCN. O postare pe facebook a domnului Dragoş Neamu, preşedintele Reţelei Naţionale a Muzeelor din România, m-a şocat şi mi-a confirmat ieşirile sale din decorul logicii şi al bunului simţ. Dl. Neamu, care a câştigat, doar în acest an, un proiect la aria „Activităţi muzeale şi activităţi privind promovarea culturii scrise (inclusiv lecturile publice)”, a postat următoarea delicateţe stilistică: „ma f… in el de afcn”. Oare ce-l mâna pe el în luptă? Faptul că nu a mai câştigat câte trei sau patru proiecte la ariile de finanţare AFCN şi faptul că aura sa de mare manager cultural (de care face atâta tapaj!) a fost eclipsată. Obsesia anulării unor concursuri e mai veche la domnia sa, ultima sa cerere de acest gen fiind susţinută public după ce colegul său de birou şi bunul său prieten a pierdut concursul pentru funcţia de manager al Muzeului Naţional al Literaturii Române. Noroc că autorităţile şi lumea noastră culturală cunosc fineţurile domnului în cauză şi nu-l iau în seamă! Dar discuţia despre AFCN trebuie purtată, fără patimă şi fără abjecţie!

Ce probleme are de rezolvat noul preşedinte al Academiei Române? Ce probleme are de rezolvat noul preşedinte al Academiei Române?

În această lună, Academia Română îşi va alege, mai întâi, pe 8 aprilie 2014, preşedintele şi, mai apoi, pe 24 aprilie 2014, vicepreşedinţii şi secretarul general. Una dintre instituţiile de la noi care concurează, în sondaje, Biserica Ortodoxă Română la încredere, Academia Română, nu se vede în mass-media autohtonă, iar despre alegerile conducerii acestui „cel mai înalt for ştiinţific al României” nu găseşti elementare informaţii nici măcar pe pagina web a instituţiei din Calea Victoriei nr.125 . Faptul că abia am putut găsi o ştire pe web despre cei trei candidaţi la funcţia de preşedinte şi faptul că nu au fost făcute public programele candidaţilor ne arată imensul decalaj de cultură organizaţională pe care îl înregistrează în acest moment Academia Română. Până şi la mult hulita şi criticata Federaţie Română de Fotbal au fost prezentate programele de candidatură şi susţinerile publice ale candidaţilor!

Terapie pentru fantome, vampiri şi figuri abulice Terapie pentru fantome, vampiri şi figuri abulice

E lună plină! Tocmai am venit de la lansarea unei cărţi foarte frumoase de poezie, “Cartea dragostei” de Bogdan O. Popescu, apărută la Humanitas, cea mai frumoasă carte de poezie din ultimii 10 ani, după cum a afirmat Mircea Cărtărescu la lansare. Luna e tot mai luminată şi îmi trimite, în loc de raze nocturne, câteva versuri din Florin Dumitrescu: “Luna pe bloc umedă ca-ntr-un acvariu / orele bea ca pe întâiul salariu”. Luna plină mă invită la introspecţie. Cu ochii deschişi, visez că sunt alături de cei cinci evrei rătăcitori din filmul lui Nae Caranfil, “Closer to the Mooon”, şi, fără să ne privim în ochi şi în aparatul de filmat, încercăm să ne răspundem dacă am fost fericiţi în ultimii 10, în ultimii 20 de ani. Cei cinci din filmul lui Caranfil, cu umor negru şi cu asumarea eşecului social în care au trăit şi pentru care au pus umărul, au ales să joace într-o farsă ce s-a terminat cu moartea prin împuşcare. Eu ce voi alege, după atâtea şi atâtea iluzii gonflate şi pierdute? Voi alege poezia ca terapie şi ca drum iniţiatic! “Numai sinceritatea uneşte” – citesc din “Cartea dragostei”. Fără o miză interioară profundă, îmi dau seama, viața ni se transformă tot mai mult într-o cursă a înarmării materiale și, prin efect, într-o cursă egotică.

Dialogul de carte

”Beauté, poésie, aventure” în slow motion ”Beauté, poésie, aventure” în slow motion

Scriitoarea Catia Maxim este cunoscută publicului în special pentru cele mai recente două romane ale sale, volumele istorice ”Îngerii din Moscopole” și ”Îngerii din Moscopole. Exilul”, pentru care a studiat istoria aromânilor. Anul acesta, însă, a surprins prin lansarea unui roman… de dragoste care, spune ea, vine tot între scriituri istorice, urmând și alte apariții editoriale despre aromâni. ”Slow motion” (editura Tracus Arte) spune povestea a patru personaje legate între ele prin diferite relații de dragoste, afecțiune, comoditate, norme sociale sau dorințe. În exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, Dorina Cioplea a dialogat cu Catia Maxim despre acest nou volum și despre povești de dragoste, imaginate sau trăite.

Studioul de carte

“Transilvania este o sursă inepuizabilă de zen, experienţe culturale şi peisaje rurale idilice” “Transilvania este o sursă inepuizabilă de zen, experienţe culturale şi peisaje rurale idilice”

Miercuri, 20 august 2014, începând cu ora 17.00, în CROS Learning House (Intrarea Mihai Eminescu nr. 5, sector 2, Bucureşti) casa unde a locuit Ionel Teodoreanu şi care este sediul primei Universităţi Alternative din România, blogul călătorilor isteţi – VIAJOA.RO sărbătoreşte cinci ani de activitate editorială. viajoa.ro înseamnă locul în care se întâlnesc pasiunea de a scrie cu pasiunea de a călători și de a explora. Înseamnă locul de întâlnire al turiștilor și călătorilor isteți. Înseamnă bucurie – bucuria de descoperi, de a face, de a-ți depăși limitele, de a găsi povești, de a învăța, de a fi. În 2010, au câștigat premiul pentru cel mai bun blog de travel din Romania la RoBlogFest. În 5 ani de existență, editorii viajoa.ro au văzut 43 de țări, au scris 1391 de articole și interviuri , au făcut 12 excursii și tabere cu cititorii, au organizat 5 vânători de comori, 35 de concursuri și 4 seri de povești viajoa.ro. În exclusivitate pentru AgenţiadeCarte.ro, fondatorul viajoa.ro, Adriana Cocic, a purtat un dialog despre călătorii şi turismul cultural cu Dan Mircea Cipariu.

Postcard

Prima ediţie a Festivalului de Film Românesc „Trei culori, o singură fiinţă” Prima ediţie a Festivalului de Film Românesc „Trei culori, o singură fiinţă”

În perioada 24 – 31 august 2014, Moldova găzduieşte prima ediţie a Festivalului de Film Românesc „Trei culori, o singură fiinţă”, organizat de Uniunea Autorilor şi Realizatorilor de Film din România (U.A.R.F) şi Uniunea Cineaştilor din Moldova (UCM). Evenimentul este susţinut şi de Ministerul Afacerilor Externe – Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni şi se va desfăşura în Chişinău, în Piaţa Catedralei Sfânta Teodora de la Sihla. Paralel, în localităţile Ulmu (28 august) şi Căuşeni (29-30) august, vor avea loc manifestări cultural-artistice, însoţite tot de proiecţii cinematografice celebre. Printre proiecţiile de excepţie programate în cadrul evenimentului amintim: „Oglinda”, regia Sergiu Nicolaescu, „Țapinarii” şi „Lişca”, regia Ioan Cărmăzan, „Cel mai iubit dintre pământeni”, regia Șerban Marinescu, „Patul lui Procust”, regia Sergiu Prodan,” Lăutarii”, regia Emil Loteanu. La festival şi-au anunţat deja participarea personalităţi de marcă din lumea scenei şi filmului românesc şi moldovenesc precum: regizorul Șerban Marinescu, actorii Dorel Vişan, Tania Popa, Ioana Crăciunescu, Irina Gărdescu, Cristian Șofron, scenografa Diana Meţiu, scriitoarea Otilia Sîrbu si multe alte nume importante

Cronica de carte

Beţi şi vă veseliţi că… Beţi şi vă veseliţi că…

Reeditarea la eLiteratura în 2014 a hitului “Trecute vieți de fanți și de birlici” i-a adus un val de cumpărători lui Horea Gârbea la lansare. Acest gen de interpretare literară bazată pe șarje ale cavaleriei ușoare, nu pe armuri și care de luptă, este ceea ce Jauss numea “Katharsis” – acea bază a receptării în care se încearcă directa comunicare cu cititorul. Importă mai curând viața personajelor decât calitățile estetice ale operei. Dacă E. Lovinescu și Camil Petrescu susțineau că singurele personaje viabile sunt intelectualii, Horea Gârbea, asemeni lui Francesco de Sanctis, pariază pe defecte, nu pe calități: „personaje excepționale ca eroi, dar inconsistente ca oameni”. Lectura este lejeră, dar finețurile ironice și erudiția minimalistă pot încălzi sufeltul oricărui academician. Acest studiu al mentalităților presupune o reteritorializare a instrumentelor critice. Gilles Deleuze ar fi fost, fără îndoială, încântat. Mai este, apoi, și o abordare de tipul arheologiei literare, în care sunt scoase la iveală preocupările cotidiene mărunte. Toate acestea fac ca eseurile de istorie literară să se citească precum un roman.

Agenda de carte

Eveniment multiart, la Sighişoara, cu pictoriţa Mihaela Ionescu, caricaturistul Cristian Topan şi scriitorul şi jurnalistul Valentin Leahu Eveniment multiart, la Sighişoara, cu pictoriţa Mihaela Ionescu, caricaturistul Cristian Topan şi scriitorul şi jurnalistul Valentin Leahu

Vineri, 22 august 2014, orele 17:00, în galeria din Turnul Fierarilor de la Sighişoara, va avea loc un eveniment multiart – “Solitudine / Apusul vinului în călimară”, cu pictură, caricatură și prezentare de carte, avându-i drept protaginişti pe pictoriţa Mihaela Ionescu, pe caricaturistul Cristian Topan şi pe scriitorul şi jurnalistul Valentin Leahu. Vor prezenta evenimentul criticul de artă Olimpia Tudoran Ciungan, profesorul și scriitorul Ioan Radu Văcărescu, scriitorii Silviu Guga și Corneliu V. Mihail, toți din Sibiu. “Solitudinde” este titlul expoziţiei de pictură semnată de Mihaela Ionescu, o pictoriţă remarcabilă din Sibiu și un excelent designer, profesor de artă în Capitala culturală europeană de pe malul Cibinulu. “Apusul vinului în călimară” este tiltul cărţii lui Valentin Leahu apărută în 2011.

Eveniment

AG Weinberger, în recitalul EL GRINGO GRANDE AG Weinberger, în recitalul EL GRINGO GRANDE

Joi, 21 august 2014, de la orele 20:30, la Serendipity Art din Bucureşti (str. Dumbrava Rosie nr. 12), AG Weinberger prezintă recitalul EL GRINGO GRANDE, un concert-spectacol în care compozițiile originale îşi fac loc printre temele muzicale ce aparţin anilor ‘20, ’30 şi până astazi. El Gringo Grande ne oferă, cu generozitate, şansa de a asculta câteva dintre cele mai subtil alese muzici de la Atlantic până la Pacific. AG Weinberger nu doar reinventează şi recrează muzica, ci o sintetizeaza aproape visceral în propria sa cromatica sonoră. A.G.Weinberger este incontestabil cea mai puternică şi mai complexă personalitate a blues-ului din România, propus pentru nominalizare la 7 categorii la premiile Grammy în 2006, fiind supranumit THE TRANSYLVANIAN GUITAR MAN.

Proiecte

Callatis Fest 2014 Callatis Fest 2014

Între 21 și 24 august 2014, la Mangalia, se desfăşoară o nouă ediţie Callatis Fest. Începând de joi, 21 august 2014, până duminică, 24 august 2014, pe scena plutitoare din Portul turistic Mangalia, Callatis Fest 2014 propune patru seri de festival – Callatis Stars, Dor de Callatis, Gala premiilor de excelență Callatis și Top Romanian Brands . Astfel, vor urca pe aceeași scenă nume consacrate ale showbiz-ului românesc precum Proconsul, Nicu Covaci & Pheonix, Pact by Leo Iorga & Adi Ordean, Nico și Shobby, Morris, Sonny Flame, Vlad Miriță, Paula Seling, Anca Sigartău, Mihai Trăistariu, Nicolae Voiculeț Orchestra, Daniela Gyorfi, Valeria Arnăutu, Cornelia Catanga și Silvia Chifiriuc. Callatis Fest 2014 este prezentat de actrița Ioana Picoș, binecunoscuta Iuliana Marciuc, realizatorul Georgio dell Noce, Ana Poterașu, Radu Neamț, Răzvan Oprea şi Dan Mircea Cipariu. Evenimentul este organizat de Asociația Callatis Fest Marea Neagră, Asociația de turism Sudul Litoralului, Primăria Municipiului Mangalia și Consiliul local Mangalia. Intrarea este liberă.

AVERTISMENT: Textele de pe această pagină web sunt sub protecţia dreptului de autor deţinut de autori şi AgenţiadeCarte.ro. Reproducerea totală sau parţială este permisă doar cu acordul scris al redacţiei!