”News from Polska” – performance polonez la București

Recomandari

”News from Polska” – performance polonez la București

În perioada 31 martie-9 aprilie 2017, pe scena Centrului Național al Dansului din București (CNDB) vor urca cei mai interesanți creatori polonezi ai tinerei generații. Mișcarea, dansul și experimentul vor fi vedetele celei de-a treia ediții a festivalului de arte performative „News from Polska”. Ediția din acest an a festivalului poartă titlul „The Tickler and the Ticklee”. Spectacolele și performance-urile selectate în programul „News from Polska” de curatoarea Larisa Crunțeanu folosesc dramaturgii complexe bazate pe dialogul sau monologul interior. Organizatorii festivalului „News from Polska” sunt Institutul Polonez din București și Centrul Național al Dansului București, în al cărui sediu vor avea loc toate spectacolele. AgențiadeCarte.ro vă prezintă programul festivalului.

La Țintă!

România Memoriei! România Memoriei!

În bătăliille personale, de grup, etnice, religioase sau după felul şi chipul unor taxonomii sociale şi etice, memoria joacă un rol identitar. A avea memorie fără mecanisme prin care să o putem accesa devine o problemă şi de suport tehnic, şi de infrastructură a circuitului valorilor sociale şi spirituale. Realitatea lipsei de memorie mi-a fost declanşată după ce am citit, în ultima vreme, ştiri şi pagini web despre România unui viitor mai recent sau mai îndepărtat. Fie că e vorba despre o comisie prezidenţială, fie că este vorba despre o platformă lansată de un prim-ministru, România pare a fi proiectată doar într-o manieră de mecanică a Viitorului, într-o ipoteză în care constructul futurologic e apanajul bancherilor, tehnocraţilor şi al hipsterilor. Cu toate că stindardul Marii Uniri de la 1918 este fluturat ca punct de plecare într-o (re)configurare a priorităţilor naţionale, propunerile care privesc rolul identitar al culturii române vii şi al patrimoniului oferit de creatorii români contemporani sunt sublime, dar lipsesc cu desăvârşire! Ce fel de Românie proiectăm fără să avem în vedere modul în care îi accesăm memoria? Fără a rezolva marile probleme tehnice de stocare a informaţiei, fără a gândi, la priorităţi, ca ţara noastră să devină un furnizor cu rază regională şi europeană de stocare şi prelucrare a informaţiei, vom putea imagina un viitor care nu va rezista mai mult de câţiva ani pe un suport electronic. Iată de ce propunerea mea se numeşte – România Memoriei!

Loc pentru râsu’-plânsu’, Net şi consum Loc pentru râsu’-plânsu’, Net şi consum

“Sieranevada” e unul dintre cele mai româneşti şi universale filme bune pe care le-am văzut în ultimii 26 de ani pentru că el înregistrează, cu încetinitorul vieţii trăite (şi nu a celei visate!), şabloanele din epoca post-postmodernităţii, unde există atâta loc pentru simulare, picamere şi consum. Trei ore de parastas devin trei ore de intrare, cu privirea care fuge de gros-plan-ul extenuant al ştirilor rele de la televizor, într-un fel care să ne dovedească gradul zero al scriiturii/dicţiunii/trăirii în epoca Net-ului. Realitatea devine un mod stereotip de a rula cotidianul şi evenimentele lui.

Dracul nu e chiar așa de negru, merge la școală și face și voluntariat Dracul nu e chiar așa de negru, merge la școală și face și voluntariat

De la an la an, adolescenții (la această vârstă controversată) șochează măcar o parte din generațiile anterioare. Babele își scuipă în sân, preoții se închid în biserică și înalță rugăciuni fierbinți, iar vecinii care își trăiesc 90% din viață la scara blocului dau dezaprobator din cap când trece vreun adolescent cu o freză ce sfidează legile gravitației sau vreo fată cu blugii rupți și părul colorat curcubeu. ”Ăștia n-au nimic în cap”, ”nu mai citesc nimic”, ”pe vremea mea…” sunt doar câteva dintre refrenele care se perpetuează cu brio printre cei care au uitat că au fost adolescenți sau, mai rău, printre cei cărora mereu le-a fost teamă să aibă o personalitate. Ei bine, eu cunosc liceeni care fac voluntariat în muzee și biblioteci și nu, nu sunt inadaptați social sau ”tocilari”. Sunt tineri cool, care merg la școală și, culmea! mai și citesc din plăcere!

Mecena nu e sigur român! Mecena nu e sigur român!

Nu trebuie doar să priveşti la ştirile rele de la la televizor ca să afli despre situaţia precară în care se află cultura, educaţia şi chiar infrastuctura sportivă din ţara noastră. Televiziunile au făcut vedete de carton pentru nişte consumatori care sunt din ce în ce mai dezorientaţi. Actele de mecenat pentru proiecte culturale sunt atât de discrete, încât ai putea crede că e mai uşor să sari de la 10000 de metri înălţime decât să dai de industriaşi şi capitalişti care să finanţeze proiecte pentru minte, inimă şi literatură, doar de amorul artei. Cu rarele excepţii care confirmă regula, putem afirmă fără a greşi prea mult că Mecena nu e sigur român! Ne-o confirmă, de altfel, şi Mircea Eliade care, într-o conferinţă radiofonică din august 1934, se plângea de faptul că milionarii români nu sprijină cultura română! Accesoriile cu cristale Swarovsky şi cu perle dau mult mai bine “la cameră”, decât construirea unei galerii de artă, a unei biblioteci sau a unei piste olimpice de canotaj! Înainte de a-i pune în aceeaşi oală pe toţi milionarii români în lei sau euro, putem remarca lipsa de viziune şi chiar de interes naţional a decidenţilor politici faţă de gestul mecenatului. Mecanismele greoaie şi birocratice ale statului îi descurajează pe oamenii cu bani să sprijine acte de cultură, programe info-educaţionale sau de cercetare. Asta pentru ca statul vrea să ia el banii pentru a-i cheltui, cel mai adesea, după interesele de trib ale celor care se ocupă astăzi de soarta culturii, a educaţiei şi a sănătăţii, la nivel local sau naţional! În loc să-i încurajăm pe milionari să creeze asociaţii şi fundaţii, construcţii culturale şi premii, punem piedici şi cote mici de deducere pentru profitul distribuit în acte de mecenat.

Mânia ortodox-psihotică sau despre cum totul este patologie! Mânia ortodox-psihotică sau despre cum totul este patologie!

Căutând să mă dumiresc cine este incendiatorul care atacă, tezist, fără criterii artistice şi fără gândire categorială, o operă de artă, am aflat mai multe şi m-am crucit! Dacă jurnaliştii care i-au preluat declaraţia ar fi procedat la o minimă documentare pe web, sunt convins că acest „subiect” de presă ar fi fost expediat, cu grăbire, pe canapeaua lui Sigmund Freud! Mă gândesc cât de penibil va fi pentru Constantin Chiriac, directorul teatrului şi cel căruia Sibiul îi datorează, în mare parte, titlul de „Capitală Culturală Europeană”, să dea cu subsemnatul pe la Direcţia de Ocrotire a Copilului, după 9 ani de la premiera lui „Faust”, ca să explice ceea ce e de înţeles, de altfel, şi de bun simţ pentru orice om familiarizat cu convenţia numită teatru, scenă, spaţiu de creaţie teatrală! Pe de altă parte, văzând partea plină a unui pahar plin cu proiecţii şi dejecţii psihanalizabile, cred că spectacolul lui Purcărete va avea o şi mai mare audienţă şi poate că şi noi receptări critice.

Dialogul de carte

”Poezia și muzica au capacitatea a ne aminti de acele părți din noi de care uităm cu ușurință, în viața de zi cu zi” ”Poezia și muzica au capacitatea a ne aminti de acele părți din noi de care uităm cu ușurință, în viața de zi cu zi”

Denisa Duran este poetă, traducătoare și manager cultural. Autoare a cinci volume de poezie, primele trei semnate cu numele Denisa Mirena Pişcu. Este prezentă în mai multe antologii naţionale şi internaţionale iar selecții din poemele ei au fost traduse în treisprezece limbi străine. În anul 2015 a creat împreună cu Bruno Pisek, compozitor austriac, autor, director de cor, inginer de sunet și autor de proiecte pentru radio, lucrarea radiofonică “Bucharest nowadays is beautiful, isn’t it?”, difuzată la Radioul Național Austriac, în cadrul emisiunii ORF Kunstradio – Radiokunst: o lucrare “proaspătă, captivantă, complexă… ; o concepție originală, avangardistă; o simfonie extraordinară de versuri, șoapte și sunete, care conturează orașul”. Colaborarea lor a început în anul 2009, când Bruno a făcut primele înregistrări cu mediul ambiental din București și cu textele despre oraș ale Denisei. ”Bucharest nowadays is beautiful, isn’t it?” – două puncte de vedere asupra orașului: al străinului și al locuitorului, pe parcursul mai multor ani, comprimate într-un performance de o oră. Bucureștiul este descris în trei limbi: română, germană și engleză. Performance-ul este îmbogățit de implicarea unor tineri și foarte talentați artiști români: muzicienii Diana Miron (vioară) și Laurențiu Coțac (contrabas) și actorii: Oana Dragnea, Ana Donosa, Carmen Gâlcă, Dan Lupu și Ioana Lixăndroaia – care formează corul de voci. Proiect realizat cu sprijinul Forumului Cultural Austriac. Simona Ioniță a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, cu Denisa Duran și Bruno Pisek despre spectacolul sonor ”Bucharest nowadays is beautiful, isn’t it?”, care a avut două reprezentații, la București, în luna februarie 2017.

Studioul de carte

“Nu ar trebui politizată conducerea ICR!” “Nu ar trebui politizată conducerea ICR!”

Irina Cornişteanu a absolvit Universitatea de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti. Este activă în managementul cultural din anul 2006. În cei 11 ani de experienţă în administraţia publică a coordonat festivaluri internaţionale de teatru, jazz şi muzică clasică organizate de ARCUB şi a colaborat cu artişti români, organizaţii neguvernamentale şi uniuni de creaţie din calitatea de director în cadrul Institutului Cultural Român. Timp de doi ani a fost membru în Grupul strategic de la Bruxelles al reţelei EUNIC – European National Institutes for Culture (2014-2016) şi în consiliul Administraţiei Fondului Cultural Naţional (2013-2015). Din 2014 este detaşată în Ministerul Afacerilor Externe, ca director al Institutului Cultural Român de la Viena. Irina Cornişteanu este preşedintele EUNIC Austria. Dan Mircea Cipariu a dialogat, în exclusivitate pentru AgenţiadeCarte.ro, cu Irina Cornişteanu despre problemele cu care se confruntă astăzi promovarea operelor şi a personalităţilor culturale din spaţiul nostru cultural în societatea informaţiei şi a globalizării.

Postcard

Spectacolele de matineu revin pe afișul TNB Spectacolele de matineu revin pe afișul TNB

La cererea publicului şi într-o bună tradiţie a teatrului, matineele revin pe afişul Naţionalului bucureştean, ocazie cu care unele din cele mai solicitate spectacole vor putea fi urmărite de la ora 11.00, sau de la ora 15.00. Între primele titluri ce urmează această programare figurează spectacole din repertoriul sălilor Atelier, Pictura şi Studio.

Cronica de carte

Amintiri imaginare despre rezistenţe la sistem Amintiri imaginare despre rezistenţe la sistem

O romancieră cu respiraţie largă şi răbdare inifinită este Doina Jela. ”Villa Margareta” (Polirom, 2015) etalează fineţuri psihologice şi sofisticării narative, caracteristica romanului mainstream fiind ambiţia evidentă. Scrierea se asamblează din diverse manuscrise, epistole şi documente de arhivă; rezultă o carte de peste 500 de pagini care ţinteşte, pe cât posibil, metaliteratura şi estomparea prin analiză a suspansului. Incipitul atenţionează cu privire la această manie/soartă a acumulării şi translatării: „De când mă ştiu, car bagaje. Trag de valize, geamantane burduşite, cutii de carton, cufere, saci cu cărţi…”. Frazele se descolăcesc proustian şi îşi aranjează mereu ţinuta pentru a evita orice crâmpoţeală. Alt aspect definitoriu este cosmopolitismul indirect, adică obţinerea din reflectări ale unor corespondenţe în engleză şi franceză; indirect şi pentru că funcţia de localizare se fixează mereu pe un sat dunărean şi şcoala generală de acolo.

Agenda de carte

Lansare de carte: “Fata cu fragi” de Lisa Strømme, un roman despre tumultoasa poveste de dragoste care a inspirat “Strigătul” lui Edvard Munch Lansare de carte: “Fata cu fragi” de Lisa Strømme, un roman despre tumultoasa poveste de dragoste care a inspirat “Strigătul” lui Edvard Munch

Miercuri, 29 martie 2017, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (Bld. Regina Elisabeta nr.38), Editura Humanitas Fiction vă invită la lansarea volumului ”Fata cu fragi” de Lisa Strømme, recent apărut în colecţia Raftul Denisei în traducerea Irinei Bojin, un roman despre tumultoasa poveste de dragoste care a inspirat celebrul tablou ”Strigătul” de Edvard Munch. Alături de Lisa Strømme, care va participa prin Skype la eveniment, vor vorbi Ioana Nicolaie, scriitoare, Ana-Maria Onisei, jurnalist cultural şi Laura Câlţea, blogger cultural. Întâlnirea va fi moderată de Denisa Comănescu, director general al Editurii Humanitas Fiction.

Eveniment

”Carina pe drumul spre casă” ajunge în Arad, Timișoara, Buzău și Constanța ”Carina pe drumul spre casă” ajunge în Arad, Timișoara, Buzău și Constanța

În perioada 27 martie – 6 aprilie 2017, copiii din orașele Arad, Timișoara, Buzău și Constanța sunt așteptați la spectacolul de teatru ”Carina pe drumul spre casă”. Turneul organizat de Asociația Culturală pentru Educație prin Artă (ACEA) face parte din modulul educațional cu același titlu, adresat copiilor cu vârste între 6 și 11 ani. Proiectul cultural este co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN) și este susținut de Ministerul Educației Naționale. Spectacolul va fi prezentat la Teatrul Clasic “Ioan Slavici” din Arad, la Teatrul Național “Mihai Eminescu” din Timișoara, la Teatrul “George Ciprian” din Buzău și la Teatrul pentru Copii și Tineret “Căluțul de mare” din Constanța.

Proiecte

RECITAL CU PERECHE, de Ziua Internațională a Poeziei RECITAL CU PERECHE, de Ziua Internațională a Poeziei

Marţi, 21 martie 2017, Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti (MNLR) şi Asociaţia Euro CulturArt organizează a treia ediţie a evenimentului RECITAL CU PERECHE – “Noi şi amintirea lor”, de la ora 13:00, la Green Hours jazz-cafe din București (Calea Victoriei nr. 120). A treia ediţie a evenimentului RECITAL CU PERECHE este un proiect ce marchează sărbătorirea Zilei Internaţionale a Poeziei. 12 poeţi contemporani (Dinu Adam, Aura Christi, Ioana Crăciunescu, Florin Iaru, Ioana Greceanu, Mugur Grosu, Dan Iancu, Andrei Novac, Adrian Suciu, Eugen Suciu, Grigore Şoitu, Ioan Vieru) citesc poemele a 11 poeţi români plecaţi în raiul poeziei (Constantin Virgil Bănescu, Traian T. Coşovei, Ion Drăgănoiu, Ioan Flora, Cezar Ivănescu, Mariana Marin, Virgil Mazilescu, Alexandru Muşina, Cornelia Maria Savu, Daniel Turcea, George Vasilievici). Invitatul special al Recitalului este profesorul şi muzicianul de jazz Mircea Tiberian. Amfitrion: Dan Mircea Cipariu. Art director: Mihai Zgondoiu. Intrarea este liberă! RECITAL CU PERECHE – “Noi şi amintirea lor” este un proiect pentru promovarea poeziei române contemporane prin intermediul unor lecturi publice. Cei 11 poeţi invitaţi în proiect vor citi fiecare câte trei poeme: două poeme ale lor şi poemul unui confrate plecat dintre noi. Evenimentul va fi înregistrat audio şi video şi se va constitui într-un document de patrimoniu literar şi cultural. RECITAL CU PERECHE – “Noi şi amintirea lor” este organizat de Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti şi Asociaţia Euro CulturArt, în colaborare cu Green Hours jazz-café, Grupul pentru Dialog Social (GDS), APLER (Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România) şi Opera Scrisă.ro. Partenerii media ai proiectului sunt Observator cultural şi AgenţiadeCarte.ro. Coproducător: Radio România Cultural (producător: Anamaria Spătaru).

AVERTISMENT: Textele de pe această pagină web sunt sub protecţia dreptului de autor deţinut de autori şi AgenţiadeCarte.ro. Reproducerea totală sau parţială este permisă doar cu acordul scris al redacţiei!