Expoziţia Laurian Popa -“Spaţii şi obiecte pentru nimic”, la Muzeul de Artă din Arad

Recomandari

Expoziţia Laurian Popa -“Spaţii şi obiecte pentru nimic”, la Muzeul de Artă din Arad

În perioada 24 octombrie 2014- 16 noiembrie 2014, la Muzeul de Artă din Arad va avea loc expoziţia “Spaţii şi obiecte pentru nimic” de Laurian Popa, reprezentant de vârf al artei abstracte româneşti actuale. Expoziţia va fi inaugurată vineri, 24 octombrie 2014, ora 18.00, în Sala Ovidiu Maitec a Muzeului de Artă din Arad. Curator: Claudio Scorretti.

Recomandari

„Amintiri din epoca de şcoală”, regia Radu Apostol, la Teatrul de Comedie

Marţi, 21 octombrie 2014, ora 19.00, la Teatrul de Comedie, Sala Nouă (Str. Sfânta Vineri nr. 11), are loc premiera spectacolului Amintiri din epoca de școală de Mihaela Michailov, regia Radu Apostol.

La Tinta!

La ce bun Ministerul Culturii? La ce bun Ministerul Culturii?

De Ziua Limbii Române, Ministerul Culturii nu a propus şi nu a finanţat niciun eveniment! Nu s-a îngrijit să redacteze un amărât de comunicat, aşa cum a făcut, de pildă, preşedintele Traian Băsescu. Evenimentele importante dedicate Zilei Limbii Române au fost organizate de primarul Neculai Onţanu şi de către Institutul Cultural Român. Nici în cazul nefericit al Muzeului Naţional al Literaturii Române din Bucureşti, ministerul condus de scriitorul Kelemen Hunor nu a făcut nimic în afară de a critica Primăria Municipiului Bucureşti. Lipsa din peisaj a Ministerului Culturii ne determină să punem sub lupa realităţii existenţa acestei instituţii a statutului. În acest moment, direcţiile judeţene se ocupă doar de procesul de descărcare de sarcină arheologică şi de urmărirea virtuală a clădirilor de patrimoniu. Aceste direcţii nu au buget pentru evenimente culturale, artistice şi ştiinţifice şi nu au de implementat nici-un plan naţional de infrastructură naţională. Ministerul Culturii – cu cele mai mici salarii ale funcţionarilor din administraţie! – nu are nici bani şi nici programe pentru un fond de mobilitate, burse şi rezidenţe, nu are nici bani şi nici programe pentru achiziţia unor opere vizuale, literare sau muzicale ale unor creatori contemporani. Cum o afirma tranşant academicianul Eugen Simion de Ziua Limbii Române, Ministerul Culturii nu dă un leu pentru operele fundamentale, de tip Pleiade, ale autorilor canonici din limba română. Achiziţia de cărţi pentru biblioteci, începută anul trecut şi nefinalizată nici acum!, este o insultă pentru editori şi o formulă birocratică aberantă prin care câştigă difuzorul, nu editorul! Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN) îşi dă obştescul sfârşit, după ce Guvernul Ponta i-a retras banii de la Loteria Română! AFCN s-a confruntat, de altfel, din cauza lipsei de profesionalism a celor din Consiliul AFCN cu două sesiuni de proiecte, culturale şi editoriale, contestate vehement de către operatorii culturali. Deşi i s-a cerut să demită Consiliul AFCN, ministrul Kelemen Hunor nu a făcut nimic, lăsând căruţa AFCN într-un perpetuu interimat! Unitatea de Management a Proiectului din cadrul Ministerului Culturii, care are în mare parte experţii de la AFCN contestaţi de operatorii culturali, se confruntă cu o mare problemă de credibilitate şi profesionalism în gestionarea fondurilor norvegiene. Practic, de când cu anunţul demisiei domnului Kelemen Hunor, Ministerul Culturii a intrat în moarte clinică!

Un eveniment identitar şi exponenţial pentru Capitala Culturală europeană Un eveniment identitar şi exponenţial pentru Capitala Culturală europeană

În ultima vreme, după ce am participat la evenimente culturale importante la Timişoara, Craiova, Cluj, Iaşi şi Bucureşti, problema desemnării unui capitale culturale europene în România ridică şi probleme de infrastructură culturală, şi de identitate şi viziune culturală. Autorităţile locale din oraşele amintite au înţeles imensa oportunitate de investiţii şi de imagine generată de intrarea în competiţia pentru capitala culturală europeană. Peste tot unde am fost, am spus că fiecărui oraş îi lipseşte un eveniment cultural identitar şi exponenţial. Chiar dacă Clujul are TIFF-ul, Craiova – Festivalul Shakespeare, Iaşiul şi Timişoara – un festival internaţional de literatură şi un festival internaţional al educaţiei, aceste evenimente nu au ajuns să aibă o dimensiune europeană de prim rang şi nu sunt cotate în primele 5 evenimente anuale ale fiecărui gen artistic. Am dat exemplul Sibiului care, dacă nu ar fi avut Festivalulul Internaţional de Teatru iniţiat de Constantin Chiriac şi dacă nu l-ar fi avut pe Chiriac însuşi, nu ar fi avut miză pentru a fi ales capitală culturală europeană. Cei de la Paphos, în Cipru, unde am fost, în 2009, cu o delegaţie condusă de primarul Neculai Onţanu, au reuşit să convingă juriul european şi să obţină titlul de capitală culturală europeană, în 2017, cu conceptul „Uzina culturală în aer liber” şi festivalul de operă în aer liber din cetatea antică, cu o istorie de aproape 20 de ani. A fost mai important pentru ciprioţi conceptul şi programul în faţa infrastructurii! Sunt tare curios să aflu ce va prevala pentru români?

Spiritul critic nu e dependent de Net sau de facebook! Spiritul critic nu e dependent de Net sau de facebook!

Dl.Nicolae Manolescu reproşează Internetului că nu are “spirit critic”. Nu-l bănuiesc pe distinsul profesor şi critic literar că face o confuzie regretabilă între mediu, mijloc, suport şi conţinut. Spaima că reţeaua web este o ameninţare la adresa culturii, a literaturii, a spiritualităţii şi chiar a umanităţii e una, însă, de actualitate pentru foarte mulţi intelectuali care nu exersează mijlocul numit Internet. Cum sunt din fire optimist, cred că noile tehnologii ale informaţiei şi ale comunicării vor face actul lecturii din ce în ce mai democratic, oferindu-ne, într-o mare de informaţii şi între miliarde de acte de divertisment, şi produse culturale de calitate. Cartea ca obiect de hârtie care provoacă sinestezii nu va dispărea şi va fi, pentru cei iniţiaţi, o altă formă de rezistenţă în post-posmodernitate sau post-istorie. Lectura va avea un tot mai pronunţat caracter utilitar şi info-educaţional, iar cartea de valoare estetică va interesa doar pe cei care vor găsi în gimnastica limbajului şi a gândirii şi în construcţiile ficţionale temeiuri pentru devenire şi pentru un altfel de a fi. Aşa cum poezia şi umanitatea noastră nu vor dispărea din cauza tehnologiilor, nici cartea pe suportul de hârtie nu va urma profeţitul sfârşit!

Despre AFCN, fără patimă şi fără abjecţie Despre AFCN, fără patimă şi fără abjecţie

Înţeleg supărările şi frustrările celor care nu au câştigat licitaţia de proiecte culturale organizată de Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN). Eu însumi am trecut, în ultimii ani, prin stări de perplexitate după ce am văzut că proiectele depuse de mine au fost respinse de către experţi care astăzi strigă în gura mare că sunt nedreptăţiţi pentru că nu au primit nici-un leu pentru proiectele lor. De fiecare dată, însă, am urmat calea instituţională a contestaţiei şi a protestului civilizat, fără să demasc public conspiraţii văzute sau nevăzute împotriva mea şi a proiectelor pe care le-am depus la AFCN. O postare pe facebook a domnului Dragoş Neamu, preşedintele Reţelei Naţionale a Muzeelor din România, m-a şocat şi mi-a confirmat ieşirile sale din decorul logicii şi al bunului simţ. Dl. Neamu, care a câştigat, doar în acest an, un proiect la aria „Activităţi muzeale şi activităţi privind promovarea culturii scrise (inclusiv lecturile publice)”, a postat următoarea delicateţe stilistică: „ma f… in el de afcn”. Oare ce-l mâna pe el în luptă? Faptul că nu a mai câştigat câte trei sau patru proiecte la ariile de finanţare AFCN şi faptul că aura sa de mare manager cultural (de care face atâta tapaj!) a fost eclipsată. Obsesia anulării unor concursuri e mai veche la domnia sa, ultima sa cerere de acest gen fiind susţinută public după ce colegul său de birou şi bunul său prieten a pierdut concursul pentru funcţia de manager al Muzeului Naţional al Literaturii Române. Noroc că autorităţile şi lumea noastră culturală cunosc fineţurile domnului în cauză şi nu-l iau în seamă! Dar discuţia despre AFCN trebuie purtată, fără patimă şi fără abjecţie!

Ce probleme are de rezolvat noul preşedinte al Academiei Române? Ce probleme are de rezolvat noul preşedinte al Academiei Române?

În această lună, Academia Română îşi va alege, mai întâi, pe 8 aprilie 2014, preşedintele şi, mai apoi, pe 24 aprilie 2014, vicepreşedinţii şi secretarul general. Una dintre instituţiile de la noi care concurează, în sondaje, Biserica Ortodoxă Română la încredere, Academia Română, nu se vede în mass-media autohtonă, iar despre alegerile conducerii acestui „cel mai înalt for ştiinţific al României” nu găseşti elementare informaţii nici măcar pe pagina web a instituţiei din Calea Victoriei nr.125 . Faptul că abia am putut găsi o ştire pe web despre cei trei candidaţi la funcţia de preşedinte şi faptul că nu au fost făcute public programele candidaţilor ne arată imensul decalaj de cultură organizaţională pe care îl înregistrează în acest moment Academia Română. Până şi la mult hulita şi criticata Federaţie Română de Fotbal au fost prezentate programele de candidatură şi susţinerile publice ale candidaţilor!

Dialogul de carte

„Dacă m-aș vedea nevoit să mă repet, cu siguranță m-aș lăsa de scris” „Dacă m-aș vedea nevoit să mă repet, cu siguranță m-aș lăsa de scris”

În urmă cu trei ani – mai exact în octombrie 2011 – , poetul Paul Vinicius reapărea în atenția publicului pasionat de literatură după o tăcere editorială de peste nouă ani – o perioadă de „mort viu” –, așa cum singur și-o caracteriza și despre care a și relatat, cu lux de amănunte, în tușe extrem de picante, într-un interviu memorabil luat de Robert Șerban și publicat în numărul din 27 martie 2012 al revistei timișorene „Orizont”. Din acel moment însă, dorind parcă să-și ia revanșa asupra acelei îndelungate „inexistențe” literare, Paul Vinicius și-a luat în serios arsenalul poetic scoțând, la intervale scurte de timp, volume primite empatic de critica de specialitate și primind premii literare importante: „Liniştea de dinaintea liniştei” (Ed. Tracus Arte, Bucureşti) – căruia i-au fost decernate premiile naţionale pentru poezie pe anul 2011 „Mircea Ivănescu” al Taberei Internaţionale de Poezie „Artgothica” Sibiu, apoi cel al Festivalului Internaţional de Poezie de la Sighetu Marmaţiei şi premiul „Cezar Ivănescu” al APLER, pentru autorul anului 2011 –, iar în noiembrie 2012 îi apare volumul de poezie „kemada” (Ed. Tracus Arte, Bucureşti), care a primit premiul Cartea Anului al Filialei București a U.S.R. Iată că și în acest an Paul Vinicius s-a dovedit la fel de harnic, lansându-și, în mai, la Madrid, volumul antologic de poeme intitulat „Las noches de los maniquíes y otros blues” [„Noaptea manechinelor & alte blues-uri”] (Ed. Niram Art, Madrid, 2014), în versiunea spaniolă a lui Fabianni Belemuski, iar de curând, pe 10 octombrie, volumul „Nopți la maximum, dimineți voalate” (Ed. Agol, București). În exclusivitate pentru AgenţiadeCarte.ro, Dan Mircea Cipariu a dialogat cu Paul Vinicius atât despre acest recent volum publicat dar și despre activitățile literare recente și cele viitoare.

Studioul de carte

“Transilvania este o sursă inepuizabilă de zen, experienţe culturale şi peisaje rurale idilice” “Transilvania este o sursă inepuizabilă de zen, experienţe culturale şi peisaje rurale idilice”

Miercuri, 20 august 2014, începând cu ora 17.00, în CROS Learning House (Intrarea Mihai Eminescu nr. 5, sector 2, Bucureşti) casa unde a locuit Ionel Teodoreanu şi care este sediul primei Universităţi Alternative din România, blogul călătorilor isteţi – VIAJOA.RO sărbătoreşte cinci ani de activitate editorială. viajoa.ro înseamnă locul în care se întâlnesc pasiunea de a scrie cu pasiunea de a călători și de a explora. Înseamnă locul de întâlnire al turiștilor și călătorilor isteți. Înseamnă bucurie – bucuria de descoperi, de a face, de a-ți depăși limitele, de a găsi povești, de a învăța, de a fi. În 2010, au câștigat premiul pentru cel mai bun blog de travel din Romania la RoBlogFest. În 5 ani de existență, editorii viajoa.ro au văzut 43 de țări, au scris 1391 de articole și interviuri , au făcut 12 excursii și tabere cu cititorii, au organizat 5 vânători de comori, 35 de concursuri și 4 seri de povești viajoa.ro. În exclusivitate pentru AgenţiadeCarte.ro, fondatorul viajoa.ro, Adriana Cocic, a purtat un dialog despre călătorii şi turismul cultural cu Dan Mircea Cipariu.

Postcard

“POEZIE. LA COMEDIE!”, o seară cu poeme şi compoziţii alese “POEZIE. LA COMEDIE!”, o seară cu poeme şi compoziţii alese

Luni, 20 octombrie 2014, ora 18.00, în Sala Studio a Teatrului de Comedie din Bucureşti (str. Sf. Dumitru, nr. 2, Centrul Istoric), Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti (MNLR) a lansat prima secvenţă a unui program de poezie şi jazz ce se va desfăşura timp de şase săptămâni sub genericul Serile de poezie şi jazz ale MNLR “POEZIE. LA COMEDIE!”. Amfitrionii acestui program sunt poetul Dan Mircea Cipariu şi muzicianul Mircea Tiberian. Iniţiatorul și coordonatorul programului este universitarul şi criticul de teatru Ioan Cristescu, directorul MNLR. La prima ediţie, au susţinut recitaluri doi dintre cei mai importanţi poeţi ai generaţiei ’80: Florin Iaru (care a citit din antologia “Poeme alese”, apărută, în 2002, la Editura Aula a regretatului poet Alexandru Muşina) şi Eugen Suciu ( cu un poem publicat recent în “România literară” şi cu o selecţie din “Ţeasta”, Editura Tracus Arte, 2013, carte care a fost distinsă cu Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru cea mai bună carte a anului 2013) . Momentele de jazz susţinute de Mircea Tiberian (printre ele, două compoziţii proprii dinainte de 1989!) i-au electrizat pe spectatorii prezenţi la eveniment, care au aplaudat la scenă deschisă minute în şir. Printre spectatori, i-am remarcat pe scriitorii Ioana Crăciunescu, Ştefania Coşovei, Cornelia Maria Savu, Adrian Pârvu, pe artiştii vizuali Vlad Ciobanu şi Mihai Zgondoiu, pe directorul Direcţiei de Cultură a Primăriei Municipiului Bucureşti, Emanuel Papagheorghiu. “Sunt bucuros că putem relua Serile de poezie şi jazz ale Muzeului Naţional al Literaturii Române, în acest spaţiu. Aproape zece ani, în 90 de reprezentaţii, la Muzeul Naţional al Literaturii Române, în clădirea pierdută din Bulevardul Dacia din Bucureşti, a avut loc acest proiect. Spiritul acestor seri reînvie, dincolo de a fi pierdute nişte ziduri şi o clădire. Este mai important să găsim literatura română vie, cu cele mai importante nume ale prezentului. Acest proiect a găsit o bună comunicare cu Teatrul de Comedie şi cu George Mihăiţă. Cei care au fost la Festivalul Comediei Româneşti îşi amintesc că, în iunie, George Mihăiţă a lansat împreună cu Editura Tracus Arte antologia Salonul ludicilor, cu 24 de poeţi, nume importante, de la Mircea Dinescu la Forin Iaru, de la Emil Brumaru la Eugen Suciu. Aşadar, nu este o întâmplare că facem acest proiect Poezie. La Comedie!, la Teatrul de Comedie. George Mihaiţă are o bună relaţie cu poeţii optzecişti, iar acest eveniment se întâmplă la momentul la care trebuia să se întâmple. După o discuţie avută cu Ioan Cristescu, actualul director al Muzeului, am găsit această minunată soluţie de a face timp de şase săptâmâni, în fiecare luni, de la ora 18.00, Serile de poezie şi jazz POEZIE. LA COMEDIE!. Programul nostru se va încheia pe 24 noiembrie 2014, cu un recital al lui Ion Mureşan, care vine special de la Cluj, şi George Mihăiţă, care va citi câteva poeme care l-au impresionat din ultima carte a lui Traian T. Coşovei, Aritmetica pleoapelor, Editura Tracus Arte, 2013“, a declarat poetul Dan Mircea Cipariu în deschiderea evenimentului.

Cronica de carte

Un roman fără rețetă Un roman fără rețetă

După al doilea volum al trilogiei ”Îngerii din Moscopole” și înainte de a încheia această trilogie, Catia Maxim a publicat, la Editura Tracus Arte, romanul ”Slow Motion”. Trecerea de la epica istorică la întâmplări din zilele noastre s-a dovedit a fi una inspirată. Cel mai nou roman al Catiei Maxim este unul fără rețetă. Adică nu vizează apartenența la vreuna dintre tendințele prozei românești de după 1990 și nici nu se erijează în… trofeu al câștigătorului. Autoarea optează pentru supremația poveștii, cam neglijată de prozatori în ultima vreme (firește cu excepțiile de rigoare) și pe un inedit patrulater al iubirii, în viață și în imaginația unor personaje. Patrulaterul e analizat cinematografic în slow motion, adică într-o mișcare narativă încetinită, cu multe decupaje și planuri fixe, cu ficționalizare zero sau cu ficționalizare accentuată. Bucureștiul cenușiu și tern cu blocurile zonei Gării de Nord e pus față în față cu exotismul Marocului privit nu ca o zonă turistică, în culori tari și obiceiuri desprinse parcă din „O mie și una de nopți”, ci ca o veritabilă călătorie inițiatică (în vis? în realitate?) menită s-o salveze pe Smara. A cărei căsătorie cu Adrian se află în impas după descoperirea relației lui adulterine cu traducătoarea Corina, mama fiului său Daniel bine ascuns… pe facebook. Al patrulea membru al patrulaterului este Jan-Paul, un fel de zburător modern, în rol de salvator al Smarei dar și ca pasionat al zborului cu parapanta.

Agenda de carte

Editura Herg Benet lansează “ #kazim (contemporani cu primăvara arabă)” de Andrei Zbîrnea Editura Herg Benet lansează “ #kazim (contemporani cu primăvara arabă)” de Andrei Zbîrnea

Marți, 28 octombrie 2014, ora 19.00, în Club Bazaar (Strada Covaci, nr. 10, București), va avea loc lansarea volumului de poezie “ #kazim (contemporani cu primăvara arabă)”, semnat de Andrei Zbîrnea, apărut la Editura Herg Benet, în Colecţia Radical din 5. Vor vorbi despre volum: scriitoarea Ioana Nicolaie, jurnalistele Andreea Banciu și Silvia Dumitrache. Moderatorul evenimentului va fi criticul literar și scriitorul Felix Nicolau. Evenimentul este organizat de Agenția Culturală AdLittera, Editura Herg Benet și Clubul Bazaar. AgenţiadeCarte.ro este partener media al evenimentului.

Eveniment

Avangarda Europeană în Arhiva Națională de Filme a României, la Cinemateca Eforie Avangarda Europeană în Arhiva Națională de Filme a României, la Cinemateca Eforie

Joi, 23 octombrie 2014, ora 20.00 şi sâmbătă, 25 octombrie 2014, ora 20.00, la Cinemateca Eforie (Sala “Jean Georgescu”, Str. Eforie nr. 2, Bucureşti), va avea loc proiecţia celei de-a opta sesiuni din cadrul ediţiei dedicată avangardei cinematografice din România. În cadrul evenimentului se va difuza un talk-show mai puţin cunoscut, din 1996, al dramaturgului Cornel Todea cu Gellu Naum pentru emisiunea As Show de la Tele 7 abc. Proiecţia peliculei va fi urmată de o serie absolut inedită de jurnale de actualităţi vizând personalităţile şi operele unor artişti precum: Aurel Baugh, Geo Bogza, Titina și Ion Călugăru, Iosif Iser, Medi Weschler Dinu, Scarlat Callimachi, Jules Perahim, Gellu Naum, Sașa Pană, Eugen Ionescu. Curator: Igor Mocanu. Organizator: Cinemateca Eforie – Arhiva Națională de Filme a României.

Proiecte

Marian Drăghici şi Ioan Es Pop, la Serile de poezie şi blues ale MNLR “POEZIE. LA COMEDIE!” Marian Drăghici şi Ioan Es Pop, la Serile de poezie şi blues ale MNLR “POEZIE. LA COMEDIE!”

Luni, 27 octombrie 2014, ora 18.00, în Sala Studio a Teatrului de Comedie din Bucureşti (str. Sf. Dumitru, nr. 2, în Centrul Istoric), Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti (MNLR) prezintă a doua secvenţă a programului Serile de poezie şi blues ale MNLR “POEZIE. LA COMEDIE!”. Vor susţine recitaluri doi dintre cei mai importanţi poeţi români contemporani: Marian Drăghici şi Ioan Es Pop. Amfitrionii Serilor sunt poetul Dan Mircea Cipariu şi muzicianul Mircea Tiberian. Iniţiatorul programului este universitarul şi criticul de teatru Ioan Cristescu, directorul MNLR. La prima ediţie (20 octombrie 2014), au fost invitaţi doi lideri ai poeziei optzeciste, Florin Iaru şi Eugen Suciu. Organizatori: MNLR şi Teatrul de Comedie (director: Maestrul George Mihăiţă), cu susţinerea financiară a Primăriei Municipiului Bucureşti. Parteneri: Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Bucureşti Poezie, Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România (APLER), Opera Scrisă.Ro – societate de gestiune a drepturilor de autor. Parteneri media: Radio România Cultural, Observator Cultural, Cultura şi AgenţiadeCarte.ro. În următoarele ediţii vor fi invitaţi Magda Cârneci, Denisa Comănescu, Miruna Vlada (3 noiembrie 2014), Simona-Grazia Dima, Cornelia Maria Savu, Adrian Suciu (10 noiembrie 2014), Laura Dan, Grigore Şoitu şi Teodor Dună (17 noiembrie 2014), Ion Mureşan şi Maestrul George Mihăiţă, cu un recital din poemele scrise de Traian T. Coşovei (24 noiembrie 2014). Afișul programului este realizat de Anna-Maria Orban. Intrarea este liberă!

AVERTISMENT: Textele de pe această pagină web sunt sub protecţia dreptului de autor deţinut de autori şi AgenţiadeCarte.ro. Reproducerea totală sau parţială este permisă doar cu acordul scris al redacţiei!