Romanul  ”Solenoid”, de Mircea Cărtărescu, va fi lansat în limba suedeză, la Stockholm

Recomandari

Romanul ”Solenoid”, de Mircea Cărtărescu, va fi lansat în limba suedeză, la Stockholm

Marți, 28 mai 2019, ora 19.00, în aula Academiei de Științe Economice din Stockholm (Handelshögskolan), va fi lansat romanul ”Solenoid”, de Mircea Cărtărescu, în limba suedeză. La eveniment, vor participa scriitorii Mircea Cărtărescu şi Aris Fioretos. Cu ocazia recentei apariții în Suedia a romanului ”Solenoid”, de Mircea Cărtărescu, ICR Stockholm, în colaborare cu editura Albert Bonnier și Casa de Cultură a orașului Stockholm (Kulturhuset) prin programul Scena Internațională a Scriitorilor, organizează lansarea volumului, urmată de o discuție între scriitorii Mircea Cărtărescu și Aris Fioretos. Evenimentul va fi completat de o lectură publică în limba suedeză din roman. Astfel, Mircea Cărtărescu va vorbi despre temele centrale ale romanului său și va răspunde la întrebări din partea publicului. Partenerul său de discuții va fi scriitorul suedez Aris Fioretos, unul dintre laureații Premiului Marin Sorescu, acordat de institut unui scriitor suedez care prin opera sa desființează granițe, facilitând dialogul dintre culturi.

La Țintă!

Lipsa educației este un tip de educare Lipsa educației este un tip de educare

Cum ajungi la inversarea valorilor și modelelor? Cum inhibi potențialul intelectual al unor indivizi? Scoțând educația din ecuație și expunând aceste persoane, pentru o perioadă cât mai îndelungată, la situații în care inteligența naturală și instinctul de conservare (nefiind însoțite de educație) duc la o serie de acțiuni imorale și uneori chiar ilegale dar care, în ochii altora, devin cel puțin justificate dacă nu chiar adevărate modele de urmat și exemple de reușită în viață.

Durere și plăcere Durere și plăcere

Cu o oarecare uimire și cu ceva mai multă nedumerire mi-am adus aminte, după mai bine de trei luni după Revelion, că 2019 nu e numai an electoral, dar și, țineți-vă bine, Anul Cărții. Doar că, în loc să mă bucur, să îmi frec mîinile cu satisfacție că ieșim din groapa nefuncțională a Europei, eu mă întristez. E jumătatea lui aprilie și… nimic.
A auzit cineva ceva despre afurisitele astea de cărți? Poate spune vreun funcționar guvernamental cum se numește și unde crește copacul care face cărți? Pare de domeniul evidenței că micuțele obiecte cu foi înnegrite de tușul tipografic zburdă pe undeva, iar pe acolo se abat niște cow-boys care le prind cu lasoul, le domesticesc și le aduc în bătătura editurilor.
Din nefericire, cultura română literară s-a întors cu 200 de ani în urmă. Pe atunci, un nebun romantic, pe numele lui Ion Heliade Rădulescu, producea acest îndemn mobilizator: „Traducțiunile nu fac o literatură. Scrieți, băieți, numai scrieți.” Pe acest îndemn s-a construit literatura română „clasică”. Însă am ajuns, după intervalul de care vorbesc, să repetăm vechiul îndemn, doar că cu mai multă disperare și cu mult mai puțină încredere.

Secretele unei meserii (1) Secretele unei meserii (1)

Ce e și ce face un redactor de carte? Pînă în anii nouăzeci, doar debutanții care se duceau cu un manuscris la editură își puneau această întrebare. În ultimii ani însă am auzit atîtea păreri bizare despre această meserie, încît cred că e cazul pentru niscai precizări.

Redactorul de carte e acea persoană care primește manuscrisul acceptat de editură spre publicare. La editurile mici, redactorul de carte e și cel care avizează publicarea cărții. La editurile mari circuitul e mai complicat, în funcție de felul în care sînt organizate aceste edituri. Nu intru în amănunte, dar după ce manuscrisul e considerat publicabil e transmis unui redactor de carte.

Unde e bucuria cuvântului scris? Unde e bucuria cuvântului scris?

Până de curând credeam că în viaţa copiilor şi a tinerilor se află doar două categorii de adulţi: cei care îi încurajează să citească, le deschid şi alimentează gustul pentru lectură, şi categoria adulţilor care habar n-au că există şi o astfel de preocupare. Dar se pare că se dezvoltă şi un al treilea tip, monstruos, care oferă copiilor spre lectură opere ale literaturii universale rescrise, scurtate, ciuntite şi schingiuite, “pentru că deşi sunt frumoase, aceste cărţi sunt prea groase”. Serios? Adică le mănâncă tinerilor şi copiilor din programul de televizor şi internet, din preocupările lor atât de elevate şi formatoare de caracter? Zilele trecute mi-au picat ochii, într-o librărie, chiar pe ”Vrăjitorul din Oz”, carte care mi s-a părut suspect de subţire. Şi ce am citit pe coperta patru, un fel de argument pentru rescrierea operelor relevante, m-a îngrozit şi mi-a adus aminte, în acelaşi timp, de episodul pe care vi-l povestesc mai jos.

O victimă a festivismului literar O victimă a festivismului literar

Cine clamează mutarea ”accentului, în abordarea Zilei Culturii Naționale, dinspre festivismul prevalent până acum în manifestările organizate de diverse instituții înspre proiecte și programe de substanță”? N-ați ghicit? Canonicul Gabriel Chifu, tămâiatul Varujan Vosganian, hater-ul de douămiiști Nicolae Manolescu, misoginul Sorin Lavric,  criticul vegetarian-terian Daniel Cristea-Enache, literatul din cuțite și pahare Răzvan Voncu ori avocata decretului stalinist de recunoaștere a Uniunii Scriitorilor din Republica Populară Română? Niciunul dintre ei, dar toți laolaltă prin gregara semnătură ”Conducerea Uniunii Scriitorilor din România, București, 14 ianuarie 2019”. Ori tocmai festivismul, atât de mult exersat de tribul literar condus de Nicolae Manolescu, a mai făcut o victimă, în cel mai pur stil manolescian-kafkian. Astfel, poetul și traducătorul Constantin Abăluță, desemnat câștigător de juriul Premiului ”Mihai Eminescu” – Opera Omnia de la Botoșani, a primit în cont 35000 lei, valoarea premiului, și pentru că nu a putut ajunge la decernarea premiului i s-a cerut să returneze banii și, in extremis, a fost înlocuit, iar câștigător a fost anunțat…Liviu Ioan Stoiciu. Iată o măiastră lovitură de imagine pentru promovarea scriitorilor contemporani, pusă în operă de festiviștii din Conducerea Uniunii Scriitorilor din România!

”Fiecare loc frumos al României este însoțit de o legendă” ”Fiecare loc frumos al României este însoțit de o legendă”

Fotograful băimărean Ilie Tudorel a început, în urmă cu mai bine de zece ani, să imortalizeze obiectivele României de pe lista UNESCO. Au rezultat foarte multe fotografii din care a selectat, cu greu, după cum spune artistul, o serie de imagini care fac obiectul expoziției ”Comorile României”, expoziție ce a fost itinerată în mai toate zonele României și în câteva comunități de români din diaspora. Dorina Cioplea-Văduva s-a întâlnit cu Ilie Tudorel la Târgu Jiu, la vernisajul expoziției care este, până pe 10 mai 2019, găzduită de Muzeul Județean Gorj ”Alexandru Ștefulescu” și a discutat, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro despre acest proiect și necesitatea existenței unei baze de date dar și a unei vizibilități a acestor obiective aflate în patrimoniul cultural material și imaterial al umanității.

”Nu prea știm ce este fericirea și cum se cultivă, deoarece suntem prea ocupați să evităm sau să ținem departe nefericirea” ”Nu prea știm ce este fericirea și cum se cultivă, deoarece suntem prea ocupați să evităm sau să ținem departe nefericirea”

Gáspár György este custode de povești de viață și „reparator“ de relații, cu o experiență de 12 ani în psihologia clinică și psihoterapia de cuplu și familie. Este cofondator al platformei paginadepsihologie.ro și inițiator al programului național #RevoluțiaRelaționalăÎnRomânia. E membru al Colegiului Psihologilor din România și autorul cărților ”Copilul invizibil” (Curtea Veche Publishing, 2016), ”Revoluția iubirii” (Editura Pagina de Psihologie, 2017) și ”Mindfulness urban” (Curtea Veche Publishing, 2018). Simona Ioniță a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, cu Gáspár György despre cea mai recentă carte a lui, despre mindfulness și despre ce înseamnă #RevoluțiaRelaționalăÎnRomânia.

Caravana Gaudeamus Radio România, ediția Cluj-Napoca 2019 Caravana Gaudeamus Radio România, ediția Cluj-Napoca 2019

Ediția clujeană cu numărul 20 a Târgului Gaudeamus Radio România a ajuns astăzi la final. Evenimentul care a deschis, în anul 2000, seria de târguri de carte pe care postul public de radiodifuziune le organizează în cele mai importante centre culturale din țară sub numele de Caravana Gaudeamus Radio România, și-a confirmat și la această ediție reputația: peste 80 de participanți, 80 de evenimente editoriale, o suprafață de peste 800 mp de standuri și circa 27.500 de vizitatori, au transformat Cluj-Napoca, timp de cinci zile, în capitala cărții din România.

11 tineri artiști, în prima expoziție de la Kunsthalle Bega 11 tineri artiști, în prima expoziție de la Kunsthalle Bega

Propagat inițial doar în spațiul germanofon, conceptul de Kunsthalle a devenit în ultimii anii foarte popular în întreaga Europă, oscilând între diverse forme de discurs și organizare administrativă. La sfârșitul săptămânii trecute s-a deschis prima Kunsthalle într-o capitală din România, dar nu în București, ci în capitala culturală europeană 2021, Timișoara. Proiect al Fundației Calina, inițiat de Alina Cristescu, Liviana Dan și Bogdan Rață, Kunsthalle Bega (str. Circumvalațiunii, nr. 10, Timișoara) își propune, pe lângă programul expozițional, să ofere un premiu pentru un curator român sub 40 de ani, mizând pentru început pe crearea și experimentarea unui spațiu de dialog destinat tinerei generații de curatori și artiști.
Subliniind rolul curatorului în sistemul artei și reprezentând o premieră pentru scena de artă contemporană autohtonă, Bega ArtPrize, primul premiu oferit în România pentru un tânăr curator, va fi oferit,   la prima sa ediție, de un juriu format din Lia Perjovschi, Mara Rațiu, Anca Rujoiu, Călin Dan și Liviana Dan. De asemenea, pentru „Seeing Time”, prima expoziție de la Kunsthalle Bega, care se desfășoară în perioada 12.04 – 12.07.2019, curatoarea Liviana Dan a ales 11 tineri absolvenți ai Facultății de Arte și Design din Timișoara, care au ieșit din școală cu o viziune destul de clară asupra discursului și practicii artistice proprii: Dona Arnakis, Cătălin Bătrânu, Lera Kelemen, Elena Langă, Bogdan Matei, Andreea Medar, Silvia Moldovan, Andrei Pituţ, Ana Maria Szőllősi, Ion Toderașcu și Bogdan Tomșa.

Lansarea romanului „Pelerinul vrăjit“, scris de un clasic al literaturii ruse, Nikolai Leskov Lansarea romanului „Pelerinul vrăjit“, scris de un clasic al literaturii ruse, Nikolai Leskov

Miercuri, 24 aprilie 2019, ora 19.00, Editura Humanitas Fiction vă invită la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bld. Regina Elisabeta nr.38) la lansarea romanului ”Pelerinul vrăjit”, una dintre cele mai cunoscute opere ale scriitorului clasic rus Nikolai Leskov, recent apărut în traducerea Adrianei Liciu, în colecția „Raftul Denisei“, coordonată de Denisa Comănescu. Un roman picaresc de mici dimensiuni, dar plin de forță, uimitor, deconcertant, de o bogăție inepuizabilă a poveștii, ”Pelerinul vrăjit” îl aduce în prim-plan pe Ivan Severianîci Fliaghin, un protagonist neobișnuit și cu totul excepțional. „Un personaj, cum ar spune americanii astăzi, larger than life, măreț în apariția sa, după cum îl descrie cu excepțională acuitate Leskov în chiar primul capitol al povestirii, care știe tainele aproape magice ale îmblânzirii cailor, care știe ce se întâmplă dincolo, cu sufletele sinucigașilor, care a dus o viață fabuloasă, ratându-și, poate, chemarea monahală, dar împlinind din plin chemarea lumii largi, în care a fost doar un pelerin“ – astfel îl descrie Sever Voinescu în prefața ce însoțește această ediție în limba română.

”Filii Heroibus”. Concertul-omagiu al tinerilor muzicieni de mâine, la Sala Radio ”Filii Heroibus”. Concertul-omagiu al tinerilor muzicieni de mâine, la Sala Radio

Miercuri, 24 aprilie 2019, de la ora 19:00, la Sala Radio din București, va avea loc un concert de gală, cu triplă semnificație. Vor urca pe scenă laureații concursului „Drumul spre celebritate”, Ediția a IX-a, considerată „singura competiție muzicală din România care deschide porțile scenelor importante”. Totodată, seara de miercuri va aduce un omagiu Eroilor căzuți în Primul Război Mondial printr-un concert emoționant susținut de tineri și foarte tineri interpreți, cu participarea Corului de Copii Radio. Evenimentul încheie, cu același prilej, seria de evenimente „100 de ani în 100 de concerte” organizată de Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România – UCIMR, cu sprijinul Primăriei Sectorului 1 București, prin Centrul Cultural al Sectorului 1. Alături de Orchestra de Cameră Radio, sub bagheta dirijorului Radu Popa, vor concerta laureații prestigiosului concurs: Andra Mărgineanu – pian, Andra Lucia Matei – vioară și Paul J. Boylan – bariton. Evenimentul va continua prin concertul susținut de Corul de Copii Radio sub bagheta lui Răzvan Rădos. Programul va cuprinde lucrări de A. Vivaldi, W.A. Mozart, S. Pautza, G. Musicescu, D. Voiculescu, dar și aranjamente originale ale unor cântece de arme românești și italiene realizate de compozitorii Dan Variu și Paolo Marzocchi. La pian: Magdalena Faur. Evenimentul va fi prezentat de Sebastian Crăciun. AgențiadeCarte.ro este partener media.

Maia Morgenstern și George Mihăiță, la PROGRAMUL DE CARTE 2019 Maia Morgenstern și George Mihăiță, la PROGRAMUL DE CARTE 2019

Marți, 23 aprilie 2019, Muzeul Naţional al Literaturii Române (MNLR) din Bucureşti, Biblioteca Centrală Universitară “Carol I” din București şi asociaţia Euro CulturArt organizează a opta ediţie a PROGRAMULUI DE CARTE prin evenimente care marchează sărbătorirea Zilei Internaţionale a Cărţii şi a Drepturilor de Autor. PROGRAMUL DE CARTE  este un program de evenimente mediatice cu mesaje pro-lectură şi de susţinere a culturii scrise naţionale. Cu acest prilej,  de la ora 10.00, în Sala Perpessicius a MNLR (str.Nicolae Crețulescu nr. 8), 40 de copii de la Grădinițele Arc-en-Ciel și Liceul Pedagogic ”Anastasia Popescu” din București se vor întâlni cu păpușa animată Ion Creangă de la care vor primi o carte și o floare și cu care vor face un tur ghidat al muzeului. Moderator: Dan Mircea Cipariu.  De la ora 17.00, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare ”Carol I” (Calea Victoriei nr. 88), va avea loc conferința “Lectura creativă. Cum își citesc marii actori rolurile, textele și cărțile”, moderată de conf.univ.dr.Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române din București, cu participarea invitaților speciali: Maia Morgenstern și George Mihăiță. Invitații speciali vor dărui celor prezenţi un moment poetic, o floare, o carte și un autograf. Partenerii PROGRAMULUI DE CARTE sunt  Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România, OPERA SCRISĂ.RO şi Copyro. Parteneri media: Radio România Cultural, Observator cultural şi AgenţiadeCarte.ro. Intrarea este liberă!

AVERTISMENT: Textele de pe această pagină web sunt sub protecţia dreptului de autor deţinut de autori şi AgenţiadeCarte.ro. Reproducerea totală sau parţială este permisă doar cu acordul scris al redacţiei!