Colocviul Naţional al Tinerilor Critici Literari, ediţia a VIII-a

Recomandari

Colocviul Naţional al Tinerilor Critici Literari, ediţia a VIII-a

Vineri, 25 aprilie 2014, şi sâmbătă, 26 aprilie 2014, va avea loc, în Rotonda Muzeului Național al Literaturii Române (MNLR) din București și la sediul Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă (FNSA) din Bucureşti, a VIII-a ediţie a Colocviului Naţional al Tinerilor Critici Literari “G. Călinescu faţă cu noua critică literară”.

Recomandari

Burse și rezidențe de cercetare științifică la Muzeul Literaturii Române Iași

Începând de duminică, 20 aprilie 2014, va fi lansat Programul de burse și rezidențe de cercetare științifică privind istoria și viaţa culturală a Iaşiului, organizat de Muzeul Literaturii Române Iași, în colaborare cu Asociația „Patrimoniu pentru comunitate”.

La Tinta!

Despre AFCN, fără patimă şi fără abjecţie Despre AFCN, fără patimă şi fără abjecţie

Înţeleg supărările şi frustrările celor care nu au câştigat licitaţia de proiecte culturale organizată de Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN). Eu însumi am trecut, în ultimii ani, prin stări de perplexitate după ce am văzut că proiectele depuse de mine au fost respinse de către experţi care astăzi strigă în gura mare că sunt nedreptăţiţi pentru că nu au primit nici-un leu pentru proiectele lor. De fiecare dată, însă, am urmat calea instituţională a contestaţiei şi a protestului civilizat, fără să demasc public conspiraţii văzute sau nevăzute împotriva mea şi a proiectelor pe care le-am depus la AFCN. O postare pe facebook a domnului Dragoş Neamu, preşedintele Reţelei Naţionale a Muzeelor din România, m-a şocat şi mi-a confirmat ieşirile sale din decorul logicii şi al bunului simţ. Dl. Neamu, care a câştigat, doar în acest an, un proiect la aria „Activităţi muzeale şi activităţi privind promovarea culturii scrise (inclusiv lecturile publice)”, a postat următoarea delicateţe stilistică: „ma f… in el de afcn”. Oare ce-l mâna pe el în luptă? Faptul că nu a mai câştigat câte trei sau patru proiecte la ariile de finanţare AFCN şi faptul că aura sa de mare manager cultural (de care face atâta tapaj!) a fost eclipsată. Obsesia anulării unor concursuri e mai veche la domnia sa, ultima sa cerere de acest gen fiind susţinută public după ce colegul său de birou şi bunul său prieten a pierdut concursul pentru funcţia de manager al Muzeului Naţional al Literaturii Române. Noroc că autorităţile şi lumea noastră culturală cunosc fineţurile domnului în cauză şi nu-l iau în seamă! Dar discuţia despre AFCN trebuie purtată, fără patimă şi fără abjecţie!

Ce probleme are de rezolvat noul preşedinte al Academiei Române? Ce probleme are de rezolvat noul preşedinte al Academiei Române?

În această lună, Academia Română îşi va alege, mai întâi, pe 8 aprilie 2014, preşedintele şi, mai apoi, pe 24 aprilie 2014, vicepreşedinţii şi secretarul general. Una dintre instituţiile de la noi care concurează, în sondaje, Biserica Ortodoxă Română la încredere, Academia Română, nu se vede în mass-media autohtonă, iar despre alegerile conducerii acestui „cel mai înalt for ştiinţific al României” nu găseşti elementare informaţii nici măcar pe pagina web a instituţiei din Calea Victoriei nr.125 . Faptul că abia am putut găsi o ştire pe web despre cei trei candidaţi la funcţia de preşedinte şi faptul că nu au fost făcute public programele candidaţilor ne arată imensul decalaj de cultură organizaţională pe care îl înregistrează în acest moment Academia Română. Până şi la mult hulita şi criticata Federaţie Română de Fotbal au fost prezentate programele de candidatură şi susţinerile publice ale candidaţilor! Dacă e să citim cel mai recent Raport al Curţii de Conturi, situaţia Academiei Române este una care va face obiectul cercetărilor procurorilor. Curtea de Conturi a făcut o sesizare la DNA, încă din iunie 2010, pentru un prejudiciu de 536,2 milioane de euro. Astfel,Academia Română este acuzată de înstrăinarea unui teren la o valoare inferioară celei de piaţă. Este vorba de vânzarea a 42,5 hectare din fosta moşie Băneasa-Dămăroaia. Pe lângă problemele sesizate de Curtea de Conturi, unul dintre cei trei candidaţi la preşedinţia Academiei Române, matematicianul Viorel Barbu, inginerul electronist Ionel Valentin Vlad şi medicul Victor Voicu, va avea, din clipa în care va fi ales preşedinte, mai multe probleme de rezolvat. La o repede ochire, acestea ţin de un program coerent de comunicare, un program de transparenţă privind modul în care sunt cheltuite resursele financiare ale Academiei şi modul în care sunt aleşi cei care vor deveni viitorii academicieni şi, nu în cele din urmă, un program de resurse umane de calitate capabile să valorizeze profesionist patrimoniul Academiei Române.

Terapie pentru fantome, vampiri şi figuri abulice Terapie pentru fantome, vampiri şi figuri abulice

E lună plină! Tocmai am venit de la lansarea unei cărţi foarte frumoase de poezie, “Cartea dragostei” de Bogdan O. Popescu, apărută la Humanitas, cea mai frumoasă carte de poezie din ultimii 10 ani, după cum a afirmat Mircea Cărtărescu la lansare. Luna e tot mai luminată şi îmi trimite, în loc de raze nocturne, câteva versuri din Florin Dumitrescu: “Luna pe bloc umedă ca-ntr-un acvariu / orele bea ca pe întâiul salariu”. Luna plină mă invită la introspecţie. Cu ochii deschişi, visez că sunt alături de cei cinci evrei rătăcitori din filmul lui Nae Caranfil, “Closer to the Mooon”, şi, fără să ne privim în ochi şi în aparatul de filmat, încercăm să ne răspundem dacă am fost fericiţi în ultimii 10, în ultimii 20 de ani. Cei cinci din filmul lui Caranfil, cu umor negru şi cu asumarea eşecului social în care au trăit şi pentru care au pus umărul, au ales să joace într-o farsă ce s-a terminat cu moartea prin împuşcare. Eu ce voi alege, după atâtea şi atâtea iluzii gonflate şi pierdute? Voi alege poezia ca terapie şi ca drum iniţiatic! “Numai sinceritatea uneşte” – citesc din “Cartea dragostei”. Fără o miză interioară profundă, îmi dau seama, viața ni se transformă tot mai mult într-o cursă a înarmării materiale și, prin efect, într-o cursă egotică.

Orice, dar cu puţin management! Orice, dar cu puţin management!

Un prim pas spre o minimă normalitate în instituţiile publice de cultură de la noi a fost făcut: Comisia de Cultură a Camerei Deputaţilor a decis eliminarea limitării vârstei de pensionare a managerilor instituţiilor de cultură! Astfel, câţiva manageri culturali, dar şi mari artişti pe care îi stimez şi pe care îi admir, îi amintesc aici pe Ion Caramitru, George Mihăiţă sau Dorina Lazăr, pot să îşi continue opera artistică şi de construcţie culturală. Dincolo de elementul discriminator al limitării exercitării unei funcţii publice pe motiv de vârstă, cred că ar trebui să ne aplecăm mai mult asupra fetişizării conceptului de manager şi al celui de scriitor de programe. Influenţaţi de limbajul de bumbac european şi de birocraţia excesivă de la Bruxelles, am ajuns să retrăim formele fără fond din epoca lui Titu Maiorescu. Orice, dar cu puţin management, pare a fi mantra birocratică în care se ascund cele mai rele intenţii ale autorităţilor. Ne pândeşte, astfel, marele pericol de a pune peste tot manageri care au doar patalama de manager, dar care nu au prestigiu profesional şi autoritate culturală, manageri care nu au coordonat în viaţa lor proiecte ori programe culturale autentice şi organice.

nymphoROMANIAC! nymphoROMANIAC!

Întâmplarea, fiica vitregă a destinului, cum ar fi spus Caragiale, a făcut să vizionez prima parte a filmului lui Lars von Trier, „Nymphomaniac”. Un film care foloseşte atâtea şabloane vizuale, atâtea autopastişări, dar care reuşeşte să declanşeze reacţii critice puternice, negative sau pozitive. Când să discutăm, pro sau contra, despre film, a apărut decizia Centrului Naţional al Cinematografiei (CNC) de a interzice opera cinematografică a lui Lars von Trier. Din zona estetică, discuţia a fugit spre libertatea de expresie şi limitele ei. Nu sunt un fan al acestui film, nici unul căruia să nu-i placă total, dar decizia CNC este şi neprofesionistă (nu se poate ca decidenţii, în cazul în care sunt profesionişti, să nu fi făcut diferenţa între actul artistic şi pornografie!), şi neconstituţională pentru că aplică cenzura unui proiect artistic care beneficiază de dreptul la exprimare şi expresie. Dacă aş fi distribuitorul acestui film, aş fi fericit să văd cum incompetenţa unei instituţii, CNC, a creat o promovare gratuită pentru „Nymphomaniac” II şi o nesperată discuţie despre limitele dintre artă şi pornografie. Într-o ţară normală la cap, preşedintele CNC şi cei din comisia cenzuratoare ar trebui să-şi dea imediat demisia. Chiar şi în acest caz, reverberaţiile mediatice internaţionale ale acestui act stupid de cenzură vor continua să mai pună o cărămidă la mitul României impredictibile!

Dialogul de carte

”Este un proces lung găsirea libertății și, desigur, o găsim de cele mai multe ori în interiorul nostru” ”Este un proces lung găsirea libertății și, desigur, o găsim de cele mai multe ori în interiorul nostru”

Artistul vizual Paul Hitter este o prezență care nu poate fi trecută cu vederea în lumea artistică autohtonă, creând chiar un stil bine conturat (Expersionismul Balcanic) într-o zonă de nișă, neacoperită până acum, așa cum spune și el. Dorina Cioplea a dialogat cu Paul Hitter, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, interviul fiind realizat în totalitate online. O discuție de două ore despre arta contemporană românească, proteste și protestatari, realități sociale și politice, asumări și fabricări de imagini dar, mai ales, despre magia care răzbate, indiferent dacă acesta vrea sau nu, din creierul creatorului. ”Expresionismul Balcanic este un mod de a mă exprima într-un stil descoperit de mine. Este, în fond, libertate pe pâine. Libertatea de a spune de multe ori ceea ce alții nu au curajul să spună. Este inspirat din lucrurile văzute de mine în România”, spune Paul Hitter. Un interviu sincer și direct.

Studioul de carte

”Dragostea e intensitate şi e felul în care încercăm să uităm că murim” ”Dragostea e intensitate şi e felul în care încercăm să uităm că murim”

Conferențiar la Facultatea de Drept a Universității Transilvania din Brașov, Carmen Gheorghe a lansat în doi ani (2012 și 2013) două cărți: un roman (Tatuaj pe glezna stângă) și un volum de eseuri (Hamburgerul lui James Joyce), ambele apărute la editura Rao. Autoarea propune o scriitură cursivă, cu un ritm alert, uneori catalogată chiar impulsivă, un stil deja format și asumat. ”Scriitura este ca scriitorul şi cred că m-am temut întotdeauna să nu plictisesc, nici ca om, nici ca scriitor. De aceea textul poate părea superficial (…) Dar este un fel de scris care a tâşnit ca un gheizer needucat, hihi, aşa că acum ar trebui tras în izvoare şi aşezată lângă el o băncuţă, să ne tragem sufletul cu toţii. Şi scriitorul, şi cititorul. A fost o nevoie de a ieşi”, spune autoarea. Dorina Cioplea a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, cu Carmen Gheorghe despre aceste două prime volume, cum și de ce au fost scrise, despre cititori și despre miza creației.

Postcard

Voicu Dragomir a vernisat expoziția “Geometrii lirice” Voicu Dragomir a vernisat expoziția “Geometrii lirice”

Miercuri, 9 aprilie 2014, la Centrul de cultură arhitecturală al Uniunii Arhitecților din România (Str. J. Louis Calderon nr. 48, București) a avut loc vernisajul expoziţiei de arte plastice “Geometrii lirice”, de Voicu Dragomir. Proiectul reprezintă retrospectiva ultimilor patru ani de activitate ai artistului, concretizaţi în lucrări de grafică, pictură şi sculptură. Organizator: Creative Events. Curatorul expoziţiei: Laura Lucia Mihalca. Expoziția poate fi vizitată până marți, 29 aprilie 2014. AgențiadeCarte.ro este partener media al evenimentului.

Cronica de carte

Primăvara patriarhului Primăvara patriarhului

Artist total, un romantic Gesamtkünstler, Ciprian Măceșaru pătimește pe întregul eșichier artistic: poet, prozator, șef de revistă (Accente), compozitor și videoclipper [sic]. Spre deosebire de marea masă a artiștilor, el chiar are umor, pentru care singura explicație posibilă e hiponarcisismul arterial. Debaraua cu simțuri (Tracus Arte) începe cu grupajul fier vechi, ceea ce aduce aminte de o posibilă instalație (artistică) contemporană, deși la fel de bine ar putea fi o critică la adresa maneliștilor îmbogățiți din fier vechi. Ca în romantism, aparența umilă ascunde esențe nobile: „stau rezemat/de un zid foarte umed,/plămânii îmi zbârnâie/ca niște trambuline/în buzunar/am un șoarece inteligent” (cerșetorul).

Agenda de carte

Angela Furtună lansează ”Post-hipnotice” la București Angela Furtună lansează ”Post-hipnotice” la București

Prima lansare a cărții va avea loc la București, în Rotonda Muzeului Național al Literaturii Române (Bd. Dacia 12), marți, 6 mai 2014, de la ora 16.00.ȘInvitati: Tudorel Urian, Felix Nicolau, Pavel Șusară și Devis Grebu.

Eveniment

Constantin Bălăceanu Stolnici și Oana Marinache susțin conferințe la Mogoșoaia ClasicFest Constantin Bălăceanu Stolnici și Oana Marinache susțin conferințe la Mogoșoaia ClasicFest

În perioada 26 aprilie – 25 mai 2014, pentru cinci week-end-uri, Palatul Brâncovenesc de la Mogoşoaia se va transforma în Palatul Culturii, găzduind ediția a III-a a evenimentului Mogoşoaia ClasicFest, precum şi Conferința Academicianului Constantin Bălăceanu Stolnici şi istoricului de artă Oana Marinache. Organizatori: Primăria Municipiului București prin Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti, Asociația Pro Valores şi Radio România Cultural. AgențiadeCarte.ro este partener media al evenimentului.

Proiecte

Programul de Carte, ediția a III-a, de Ziua Internațională a Cărții și a Drepturilor de autor Programul de Carte, ediția a III-a, de Ziua Internațională a Cărții și a Drepturilor de autor

Miercuri, 23 aprilie 2014, între orele 12.00 şi 14.30, Muzeul Naţional al Literaturii Române (MNLR) din Bucureşti (Bdul Dacia nr.12, sector 1) organizează a treia ediţie a PROGRAMULUI DE CARTE, marcând, astfel, sărbătorirea Zilei Internaţionale a Cărţii şi a Drepturilor de Autor. Cu acest prilej, publicul are ocazia să primească o floare, o carte şi un poem şoptit. Locuitorii Municipiului Bucureşti pot dărui cărţi pentru Biblioteca Oraşului Voluntari, într-un program social susţinut de scriitoarea Gabriela Vrânceanu-Firea. În Rotonda MNLR, va avea loc DEZBATEREA DE CARTE – “Cultura scrisă, element de securitate naţională?”. Invitaţi (în ordine alfabetică): Silviu Angelescu, Dan Mircea Cipariu, Lucian Chişu, Bogdan Ghiu, Marcel Popa, acad.Eugen Simion, acad. Răzvan Theodorescu. Moderatori: Ioan Cristescu & Anamaria Spătaru (Radio România Cultural). Organizatorii PROGRAMULUI DE CARTE sunt Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti, în colaborare cu Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România, OPERA SCRISĂ.RO-societate de gestiune a drepturilor de autor şi Asociaţia EURO CULTURART. Parteneri media: Radio România Cultural şi www.agentiadecarte.ro

AVERTISMENT: Textele de pe această pagină web sunt sub protecţia dreptului de autor deţinut de autori şi AgenţiadeCarte.ro. Reproducerea totală sau parţială este permisă doar cu acordul scris al redacţiei!