„Breviar enescian”, o publicaţie-reper a Editurii Casa Radio

Recomandari

„Breviar enescian”, o publicaţie-reper a Editurii Casa Radio

În plină desfăşurare a Festivalului „George Enescu”, Editura Casa Radio aduce pe piaţa de carte un titlu de mare ajutor oricărui iubitor de cultură ce doreşte fie să descopere, fie să înţeleagă mai bine personalitatea şi creaţia lui George Enescu. „Breviar enescian” este titlul sub care compozitorul şi muzicologul Pascal Bentoiu – iscusit exeget al opusurilor enesciene şi totodată orchestrator al unor importante lucrări neterminate de Enescu – a realizat o trecere în revistă a creaţiilor marelui compozitor român. Aşadar, este vorba de o carte cu patru CD-uri, cuprinzând comentariile rostite de Pascal Bentoiu şi transcrise, inclusiv cu traducerea textului în limba engleză. Comentariile sunt accesibile publicului fără vreo pregătire specială – vorbitor sau nu de limbă română – şi constituie un adevărat compendiu despre universul enescian.

La Țintă!

Cum scăpăm de ”criminalul de război”, dincolo de retorică și stilistică? Cum scăpăm de ”criminalul de război”, dincolo de retorică și stilistică?

O lege trebuie aplicată, chiar dacă ne convine sau nu, chiar dacă ea a fost votată dintr-un interes de grup, partinic și/sau ideologic. Noi, cei care nu facem parte din puterea legislativă, avem pârghiile legale de a corecta, în sala de judecată, în contencios administrativ ori la Curtea Constituțională, legile care ne produc pagube morale sau materiale. Mai avem la îndemână puterea votului și puterea opiniilor noastre prezentate în manifestări publice legale ori în spațiul public (inclusiv pe rețelele de socializare!). Cu această convingere că ”nimeni nu e mai presus de lege” (art. 16 din Constituția României), încerc să deslușesc spinoasa problemă născută din punerea în aplicare a Legii nr. 217/2015 prin care mari personalități din perioada interbelică sunt tratate drept ”criminali de război” pentru că, în tinerețea lor, au aderat la Mișcarea Legionară. Astfel, conform legii, autoritățile locale, sesizate, pe bună dreptate, de Institutul Elie Wiesel, au aplicat Legea și s-au confruntat cu reacțiile propriilor lor alegători. Cum ieșim din această situație creată de și prin aplicarea unei Legi? Folosind, în primul rând, demersul legal. Problema este că nici Mircea Vulcănescu, nici Constantin Noica, nici Emil Cioran nu ar trebui să intre în categoria ”criminali de război” pentru că Tribunalul de la Nürnberg a scos Mișcarea Legionară din rândul organizațiilor fasciste și pentru că multe verdicte de ”criminal de război” au fost date prin hotărâri ale unor instanțe, după terminarea celui de-al doilea război mondial, hotărâri judecătorești ce pot fi anulate astăzi în instanță. Cel mai bun argument: reabilitarea lui Mircea Vulcănescu, urmare a unei hotărâri pronunțate de Tribunalul București pe 31 mai 2017!

Cultură de infringement? Cultură de infringement?

Între 30-31 mai 2017, la Helsinki, în cadrul reuniunii de vară a membrilor IFFRO (International Federation of Reproduction Rights Organisations, federație ce are două reprezentante din România – Copyro și Opera Scrisă.ro), am avut ocazia de a cunoaște, direct de la surse și decidenți, aplicarea directivelor europene în materie. Fostul coordonator al implementării Dreptului de Împrumut Public (Public Lending Right – PLR) în Marea Britanie, dr. Jim Parker, actualul coordonator al rețelei internaționale PLR, a atras atenția asupra faptului că România tergiversează implementarea acestei directive, fiind în situația de a intra în procedura europeană de infringement. Întrebat de oficialii de la Bruxelles și de cei ai IFFRO dacă noii reprezentanți ai puterii politice de la București întreprind ceva concret în rezolvarea acestei probleme, am răspuns rabinic: Sunt prea mulți autori copy-paste printre decidenții politici ca să nu rezolve implementarea Dreptului de Împrumut Public în România! Dincolo de orice fel de diplomație, am luat exemplul Finlandei, țară care și-a trecut în programul său de aniversare a centenarului ”creșterea compensațiilor PLR (increase in PLR compensations as a part of Finland 100 centenary celebration)”. Creșterea este remarcabilă: de la 8,475 milioane de Euro, în 2016, la 14,2 milioane de Euro, în 2017, de la bugetul de stat! În clipa în care voi vedea într-un program de celebrare a celor 100 de ani de la Unire că Guvernul României se va achita de obligațiile sale europene și va da primii bani pentru PLR, voi putea afirma că trăiesc într-un stat normal și european. Până atunci, politicile publice vor fi doar o cultură de infringement!

Kirishitans, Raiul şi Iadul de lângă noi Kirishitans, Raiul şi Iadul de lângă noi

Am văzut de două ori „Silence”, filmul de 159 de minute regizat de Martin Scorsese după romanul cu acelaşi nume scris de Shūsaku Endō. Cu cadre lungi şi picturale, parcă din gravurile maeştrilor din Ţara Soarelui Răsare, poate cea mai rafinată imagine dintre filmele nominalizate la recentul Oscar, “Silence” te provoacă să îţi oferi mai multe posibile răspunsuri atunci când Providenţa pare că tace şi pare că lasă istoria încremenită între îndoctrinare şi apostazie. Aceleaşi întrebări despre condiţia umană faţă cu intoleranţa religioasă te pun pe gânduri, vizionând filmul lui Scorsese, pe nedrept ne luat în seamă la premiile Academiei Americane de Film. În Japonia anului 1639, vânătoarea misionarilor iezuiţi, veniţi din Portugalia, este răsplătită pentru 150 de arginţi. Japonezii convertiţi de aceşti iezuiţi sunt numiţi Kirishitans şi asupra lor se exersează inimaginabile cazne până când aceştia ajung să calce cu tălpile pline de noroi pe o icoană a Maicii Domnului sau pe cea a Mântuitorului. Kirishitans îşi trăiesc şi îşi împărtăşesc credinţa pe ascuns, gata mereu de supliciul şi iadul de pe pâmânt ca un fel de plată pentru Raiul promis şi pentru Marea Linişte din lumea de dincolo. După 378 de ani, Kirishitans sunt vânaţi şi aruncaţi în aer fie în Egipt sau Franţa, fie în imaginarul unei lumi în care corectitudinea politică, consumismul şi post-adevărul ne fac tot mai singuri şi tot mai îndepărtaţi de luminile şi idealurile Umanismului!

România Memoriei! România Memoriei!

În bătăliille personale, de grup, etnice, religioase sau după felul şi chipul unor taxonomii sociale şi etice, memoria joacă un rol identitar. A avea memorie fără mecanisme prin care să o putem accesa devine o problemă şi de suport tehnic, şi de infrastructură a circuitului valorilor sociale şi spirituale. Realitatea lipsei de memorie mi-a fost declanşată după ce am citit, în ultima vreme, ştiri şi pagini web despre România unui viitor mai recent sau mai îndepărtat. Fie că e vorba despre o comisie prezidenţială, fie că este vorba despre o platformă lansată de un prim-ministru, România pare a fi proiectată doar într-o manieră de mecanică a Viitorului, într-o ipoteză în care constructul futurologic e apanajul bancherilor, tehnocraţilor şi al hipsterilor. Cu toate că stindardul Marii Uniri de la 1918 este fluturat ca punct de plecare într-o (re)configurare a priorităţilor naţionale, propunerile care privesc rolul identitar al culturii române vii şi al patrimoniului oferit de creatorii români contemporani sunt sublime, dar lipsesc cu desăvârşire! Ce fel de Românie proiectăm fără să avem în vedere modul în care îi accesăm memoria? Fără a rezolva marile probleme tehnice de stocare a informaţiei, fără a gândi, la priorităţi, ca ţara noastră să devină un furnizor cu rază regională şi europeană de stocare şi prelucrare a informaţiei, vom putea imagina un viitor care nu va rezista mai mult de câţiva ani pe un suport electronic. Iată de ce propunerea mea se numeşte – România Memoriei!

Loc pentru râsu’-plânsu’, Net şi consum Loc pentru râsu’-plânsu’, Net şi consum

“Sieranevada” e unul dintre cele mai româneşti şi universale filme bune pe care le-am văzut în ultimii 26 de ani pentru că el înregistrează, cu încetinitorul vieţii trăite (şi nu a celei visate!), şabloanele din epoca post-postmodernităţii, unde există atâta loc pentru simulare, picamere şi consum. Trei ore de parastas devin trei ore de intrare, cu privirea care fuge de gros-plan-ul extenuant al ştirilor rele de la televizor, într-un fel care să ne dovedească gradul zero al scriiturii/dicţiunii/trăirii în epoca Net-ului. Realitatea devine un mod stereotip de a rula cotidianul şi evenimentele lui.

Dialogul de carte

”Să te bucuri de ceea ce numesc adulții nimicuri, să râzi cu gura până la urechi, să fii delicat și autentic” ”Să te bucuri de ceea ce numesc adulții nimicuri, să râzi cu gura până la urechi, să fii delicat și autentic”

Maria Constantinescu s-a născut la 20 mai 1975. Este absolventă a Liceului de Arte Plastice ”Al. Plămădeală”, Chișinău (Republica Moldova) -Pictură de șevalet și Pedagogie. Absolventă a Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice, Chișinău (Republica Moldova) – Design Vestimentar; Diplomă de licență – UNATC ”I.L. Caragiale”, București- Scenografia spectacolului de teatru; Diplomă de master -UNATC ”I.L. Caragiale”, București- Regie de Teatru. Din 2010 până în prezent este freelancer în domeniul artelor vizuale. ”Maria Constantinescu desenează de când se ține minte, iar dragostea pentru cărți o are chiar mai dinainte, din primele luni din viață pe care le-a petrecut într-o bibliotecă de sat, unde mama ei lucra în acele vremuri triste când mamele mergeau la serviciu aproape imediat după ce nășteau. Mirosul cărților l-am asociat cu mama, cu laptele matern, cu viața însăși. Cred că era firesc să ajung în punctul în care să vreau cu toată ființa mea să contribui la apariția unor cărți pentru copii. Nașterea primului copil, interesul pentru educația și creșterea armonioasă a copiilor, blogul personal au fost câteva dintre experiențele care au dus la întâlnirea cu autoarea, Andreea Constantin, și apariția cărții ”De ce plângem?- O explicație a plânsului pentru cei mici și cei mari”- editura Cartea Copiilor, 2017. ” (pagina a doua a cărții). Simona Ioniță a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, cu ilustratoarea Maria Constantinescu.

Studioul de carte

”Nu poti cunoaște sufletul omenesc fără să citești literatură în permanență, și nu doar literatură de specialitate” ”Nu poti cunoaște sufletul omenesc fără să citești literatură în permanență, și nu doar literatură de specialitate”

Gigi Ghinea s-a născut pe 3 noiembrie 1957, în comuna Bărcănești, județul Prahova. Este licenţiată în psihologie, cu un master în psihoterapie analitică. Este autoare a cărților: ”Iubirea care vindecă”, 2012; ”Respiră, Iubește și Taci”, 2014; ”Cum m-am vindecat de nefericire”, 2015; ”Hazardul și Iubirea dansează împreună”, 2017. După divorțul părinților a plecat cu mama la Dej, orașul ei natal. ”Am locuit cu bunicii din partea mamei. Am urmat școala generală nr 3 din Dej, din clasa a patra până într-a 8-a. Apoi am ales să urmez un liceu la Cluj – care ne învața și niște meserii – deși intrasem la cel mai bun liceu din Dej, Andrei Muresanu, cu o medie destul de mare. Am plecat să fac liceul de Alimentație publică și turism ca să primesc o repartiție și un loc de muncă după liceu, în cazul în care nu intram la facultate. E o poveste lungă, dar niciodată nu m-am gândit că ar putea interesa pe cineva detaliile – deși chiar acestea sunt cauzele profunde ale dramelor mele existențiale. Dar și resortul interior care m-a împins neobosit spre cunoaștere. Am vrut să aflu care este sensul acestei suferințe (așa simțeam atunci) iar mai apoi sensul existenței cu totul. Sunt multe de povestit din perioada copilăriei, adolescenței și tinereții mele. Le voi publica într-o carte cândva… deocamdată vreau ca cititorii să învețe să se conecteze cu esența ființei lor. Iar cei care au traume adânci din copilărie trebuie să meargă la psiholog… doar într-un cabinet, ghidați de un specialist le pot înțelege și depăși. Eu mi-am fost propriul vindecător. Pentru că așa a fost să fie”- Gigi Ghinea. Simona Ioniță a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, cu Gigi Ghinea despre cea mai recentă carte a sa, ”Hazardul și Iubirea dansează împreună”.

Postcard

Scriitorul Geo Vasile, premiat pentru traducere la Festivalul Mondial de Poezie „Mihai Eminescu” de la Craiova Scriitorul Geo Vasile, premiat pentru traducere la Festivalul Mondial de Poezie „Mihai Eminescu” de la Craiova

În perioada 17- 20 septembrie 2017, la Craiova, a avut loc cea de-a V-a ediţie a Festivalului Mondial de Poezie „Mihai Eminescu”, organizat de Academia Internaţională „Mihai Eminescu”, în parteneriat cu Primăria şi Consiliul Local Municipal Craiova, Consiliul Judeţean Dolj şi Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman”. Festivalul a reunit invitaţi din numeroase ţări, de pe mai multe continente, ediţia din acest an fiind dedicată împlinirii a 2.000 de ani de la moartea lui Publius Ovidius Naso, la Tomis. Au fost decernate unsprezece premii din partea Academiei Internaţionale „Mihai Eminescu”.

Cronica de carte

(In)Certitudinea de a fi într-o relație (In)Certitudinea de a fi într-o relație

Când vorbim despre o carte despre relațiile de cuplu ar trebui să pornim înarmați cu ideea că normalitatea și, mai cu seamă, proiecția despre normalitate, frumos, bine sunt tot atâtea proiecții individuale care ne pot duce pe vârful propriului nostru munte de individualitate. Astfel, dincolo de stilistica efervescentă și cu inflexiuni retorice și chiar poetice de a pune în pagini cazuistica unor relații ce își au drept scop suprem iubirea care dăruie, care se dăruie, suntem atenți dacă ni se propune, prin noua carte al lui Gáspár György – ”Revoluția iubirii. O altfel de poveste despre atașament și relații”, un sistem de sondare în feluritele și multiplicatele proiecții individuale despre atașament și relații. Ce rămâne după ce dezbrăcăm de bibliografie, citate și efect stilistic această carte? (In)Certitudinea felulului în care dorim să relaționăm cu Celălalt, cu Alesul, felul în care ne desprindem de și din matrița ”după chipul și asemănarea noastră”, lăsând un loc de comunicare cu felul în care ne putem debarasa de șabloane și de imaginea prefabricată a lui Celălalt.

Agenda de carte

Lansarea volumului „Scrisoare unui copil nicicând născut” de Oriana Fallaci, la Cluj- Napoca Lansarea volumului „Scrisoare unui copil nicicând născut” de Oriana Fallaci, la Cluj- Napoca

Vineri, 29 septembrie 2017, ora 18.00, în Sala Tonitza a Muzeului de Artă din Cluj-Napoca, Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, Editura Școala Ardeleană și Revista Sinteza vă invită la lansarea volumului „Scrisoare unui copil nicicând născut” de Oriana Fallaci (În româneşte de Constantin Ivaneș, Prefaţă la ediţia în limba română de Emil Hurezeanu, Colecția Longseller, 2017).

Eveniment

Ofelia Popii, într-un spectacol – conferință, la Teatrul Gong Ofelia Popii, într-un spectacol – conferință, la Teatrul Gong

Miercuri, 27 septembrie 2017, la ora 18:00, la Teatrul Gong (Strada Alexandru Odobescu nr. 4), Ofelia Popii va fi protagonista unei noi ediții Round Table Sibiu, seria spectacolelor – conferință dedicate valorificării elitelor actuale românești. Supranumită „Madame Bulandra” în lumea teatrului contemporan datorită perfecționismului său, Ofelia Popii a cucerit nu doar publicul român prin rolurile sale din ultimii ani, ci și audiența internațională la festivaluri de prestigiu. În rolul de moderator va fi jurnalista Oana Ciucă Làzàr, redactor – șef al publicației Capital Cultural. Organizatorii au pregătit și cu acest prilej intermedii artistice live, la această ediţie fiind invitați să concerteze Raluca Stratulat – vioară și Andrei Olaru – harpă, cu un program inedit din repertoriul muzicii baroce și a muzicii culte de inspirație tradițională românească.

Proiecte

Scriitorii Ioana Crăciunescu, Eugen Suciu & Florin Iaru, pe Rampa de Jazz și Poezie, alături de muzicienii Cătălina Beța și Alexandru Olteanu Scriitorii Ioana Crăciunescu, Eugen Suciu & Florin Iaru, pe Rampa de Jazz și Poezie, alături de muzicienii Cătălina Beța și Alexandru Olteanu

Vineri, 22 septembrie 2017, de la ora 19.00, în Rampa de Jazz și Poezie din cadrul festivalului Strada de C`Arte, va avea loc o lectură publică a scriitorilor Ioana Crăciunescu, Eugen Suciu & Florin Iaru, amfitrion Dan Mircea Cipariu, invitați speciali fiind muzicienii Cătălina Beța și Alexandru Olteanu. Detalii despre Strada de C`Arte și programul evenimentelor găsiți aici. De-a lungul celor șase ediții, la Rampa de Jazz și Poezie au putut fi văzuți, ascultați și simțiți unii dintre cei mai importanți poeți români contemporani, însoțiți în această călătorie artistică de importante nume ale jazz-ului românesc. AgențiadeCarte.ro este partener media al festivalului.

AVERTISMENT: Textele de pe această pagină web sunt sub protecţia dreptului de autor deţinut de autori şi AgenţiadeCarte.ro. Reproducerea totală sau parţială este permisă doar cu acordul scris al redacţiei!