„Caravana filmului românesc” la Hunedoara: de la filmul istoric la povestea de dragoste

Recomandari

„Caravana filmului românesc” la Hunedoara: de la filmul istoric la povestea de dragoste

În perioada 30 august – 1 septembrie 2019, Caravana filmului românesc – Capodopere ale cinematografiei naționale” va ajunge pentru prima dată la Hunedoara, invitând spectatorii la trei seri de film clasic românesc. De la filmul istoric, la cel de dragoste, hunedorenii vor putea viziona creații clasice românești, care au făcut istorie. Proiecțiile vor avea loc în aer liber, în fața Casei de Cultură – Centrul Pietonal Corvin, cu începere de la ora 20.30, iar accesul publicului este gratuit. Scopul „Caravanei filmului românesc – Cartea şi filmul / Capodopere ale cinematografiei naţionale”, proiect aflat în al şaptelea an de existenţă, este acela de a promova filmul românesc, aducând un omagiu cinematografiei naţionale şi cineaştilor români, fiind singura caravana care promovează exclusiv filmul românesc din toate timpurile. AgențiadeCarte.ro este partener media și vă prezintă programul proiecțiilor.

La Țintă!

Ipocrizii fiscale și contractul social Ipocrizii fiscale și contractul social

A devenit un loc comun să comentăm bugetele culturii ce tind spre zero de la căderea comunismului și până astăzi! 2019 este, din nefericire, anul unor tăieri masive pentru cultură, atât din bugetul național, cât și din cel al primăriilor. Fondurile pentru proiecte culturale și pentru plata colaboratorilor (artiști, scriitori, muzicieni, interpreți) sunt diminuate exponențial sau lipsesc cu desăvârșire. Suferințele materiale ale creatorilor români sunt dublate de suferințe de imagine, într-un context public și politic care expediază meritocrația și ideea de elită în zone de nișă, cu accesibilitate simbolică. Contractul social al Statului român îl lipsește, astfel, pe cetățean de la accesul democratic la resurse culturale, educaționale și științifice de calitate. Motivația e deja clasică: nu sunt bani! Dar, la o repede ochire, vezi că sunt bani – cazul Europalia este simptomatic! – doar pentru interese de partid și de clan. Și atunci, cultura rămâne să fie exercitată și promovată de creatorii înșiși și de puținii manageri culturali din societatea civilă. O societate civilă pe care Statul se preface că o ajută prin înființarea unui Registru de control și prin așa-zise facilități fiscale care ascund, de fapt, scăderile dramatice ale bugetelor pentru cultură și obținerea banilor pentru cultură de la privați și societăți comerciale!

With A Little Help From My Friends… With A Little Help From My Friends…

Nu mai știu cine a spus banalitatea asta, care a înflăcărat generații: „Nu te întreba ce a făcut țara pentru tine, întreabă-te ce ai făcut tu pentru țară”, dar azi îmi vine, nu știu de ce, s-o iau la bani mărunți.
Are o parte bună, inatacabilă, care ține de existența milenară a popoarelor, a națiunilor. Au trecut mii de ani peste ele, foamete, războaie, dictaturi, molime. Oamenii au fost înjumătățiți, strămutați, robiți, pedepsiți sau făcuți una cu pământul. Națiunile însă au supraviețuit, uneori cu pierderi colosale. Secretul e în această încăpățânare individuală de a supraviețui, de a lăsa urme și urmași. Un soi de dor fără sațiu, care e chiar definiția vieții. Cum au știut, cum s-au priceput, uneori mai șontâc, alteori mai peltic, oamenii au străbătut timpurile lăsând în spate dezolante peisaje după bătălie. Dar, pentru că acest articol e despre actualitatea culturală românească, pot să spun că și aici principiul încăpățânat al supraviețuirii a funcționat. Dacă oamenii ar fi fost – toți – sub vremi, atunci ne-am fi trezit azi într-un teatru de surdo-muți, încurcați într-o mimică ridicolă. Mai ales azi. Pentru că niciodată, ca azi, cultura nu a fost mai puțin subvenționată și mai căpușată de politruci și nepoții, verișoarele, cumnatele, tănticile și iubitele lor. De-ar vedea un asemenea spectacol, un om normal s-ar lăsa de meserie. De scris, de jucat, de dansat, de cântat, de pictat, de sculptat. Ei bine, nu. În conformitate cu acest secret istoric, descris mai sus, sunt oameni deciși să nu abandoneze nici lupta, nici speranța. Ei își fac în continuare meseria cu onestitate, urmăriți de hohotele ironice ale noilor îmbogățiți, de fluierăturile analfabeților funcțional și de aroganța jupânilor de la butoane.

Aventurile literare ale Bibliei (1) Aventurile literare ale Bibliei (1)

Nu există carte mai citată și mai folosită ca sursă de inspirație decît Biblia, în Europa și mai tîrziu în America. William Faulkner era de părere că Sfînta Carte e cel mai mare roman al lumii. (E drept că Faulkner nu se omora cu cititul, așa că nu prea avea cu ce s-o compare.)
Literatura veche românească e plină de trimiteri la Biblie, mai ales la Noul Testament, și cum observă profesorul Eugen Negrici, încercările cronicarilor de a îndrepta morala și moravurile, din Sfînta Scriptură li se trag. Doxat în literatura noastră veche, Negrici remarcă și că în timp ce cronicarii noștri scriau texte despre istoria Țărilor Române, în Europa literatura beletristică avea deja un trecut respectabil, despre care autorii noștri n-aveau habar. Asta poate și din cauza barierelor lingvistice, dar cu certitudine din pricina izolării noastre culturale care a durat pînă tîrziu, astfel că singura carte cu autoritate pe care se puteau bizui cronicarii ca să-și scrie și mai ales ca să-și armeze narațiunile era Biblia.

Secretele unei meserii (3) Secretele unei meserii (3)

De-abia spre sfîrșitul anilor nouăzeci editurile nou-apărute în România s-au prins că aveau nevoie de redactori de carte profesioniști, dar și de șefi de departamente pricepuți, astfel încît să nu mai tragă tiraje exagerat de mari, de le rămîneau cărțile în depozite. În acea perioadă au început să dispară editurile pirat, dar s-au prăbușit și cîteva edituri cu tradiții. Atunci s-au impus pe piață editurile Nemira, RAO și Polirom, concurînd serios Humanitas. Tot atunci au dispărut cărțile tipărite pe hîrtie proastă și cu coperte ponosite. E drept însă că a crescut și prețul cărților.

Secretele unei meserii (2) Secretele unei meserii (2)

La Editura Cartea Românească redactori de carte erau cîțiva scriitori și critici literari de elită. Poetul și prozatorul Mircea Ciobanu, poetul Florin Mugur, romanciera Gabriela Adameșteanu, eseistul Alexandru Paleologu, criticul și istoricul literar Magdalena Bedrosian, poetul și traducătorul Sorin Mărculescu. Cu cîțiva dintre ei am avut relații amicale. Cei mai mulți dintre ei lucrau acasă. La editură veneau cîteva ore pe zi, să discute cu autorii cărților. Marin Preda, primul director al editurii, apoi George Bălăiță, care a venit după moartea lui Preda, nu țineau la respectarea programului. Amîndurora li se părea mai important ceea ce făceau redactorii decît ca aceștia să stea opt ore pe zi „la serviciu”.  Meseria asta e acaparantă, încît mi se părea aproape de necrezut că mai găseau timp și pentru cărțile lor. Ei erau primii care vorbeau prin tîrg despre noile apariții și le atrăgeau atenția criticilor asupra titlurilor ieșite din comun. Fiindcă editau și cărți care „mergeau”, dar nu era mare lucru de capul lor.

”Îmbinarea muzicii cu psihologia, profesional și personal, oferă o balanță frumoasă și căutărilor mele despre sensul și armonia vieții” ”Îmbinarea muzicii cu psihologia, profesional și personal, oferă o balanță frumoasă și căutărilor mele despre sensul și armonia vieții”

Pianista și muzicoterapeuta Angelica Postu, născută în 6 noiembrie 1988, a urmat cursurile Liceului de Muzică „George Enescu” din București, unde a avut-o ca profesoară pe Mihaela Zamfirescu. În 2011 și-a încheiat studiile la Universitatea Națională de Muzică București, secția Interpretare Muzicală-Pian, la clasa Prof. Dr. Dana Borșan și a lect. Univ. Dr. Delia Pavlovici. În 2009 a fost studentă bursieră la Universitatea de Arte din Berlin (UDK). În paralel cu studiile muzicale a urmat cursurile Facultății de Psihologie a Universității „Titu Maiorescu” din București. O dată cu activitatea concertistică pe scene din România și străinătate, Angelica Postu, a absolvit și Diploma de Master în Interpretare pianistică la Conservatorul Regal Flamand din Bruxelles, la clasa renumitului pianist și profesor Daniel Blumenthal. Specializarea în Muzicoterapie a început cu absolvirea programului universitar de Master of Arts în Muzicoterapie, de la Universitatea de Arte din Berlin, și a continuat cu stagii de lucru muzicoterapeutic la Clinica de Oncologie Paliativă L’Esperanca din Barcelona, Spitalul Universitar de Psihiatrie din Leuven, Clinica de psihiatrie pentru copii și adolescenți Vivantes, Berlin. În prezent, Angelica Postu, singura româncă membră a Asociației Germane de Muzicoterapie, lucrează ca muzicoterapeută la Centrul Universitar de Psihiatrie al spitalului Charité din Berlin. Este președinte al Asociației Române de Muzicoterapie, asociație înființată în 2017. Simona Ioniță a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, cu pianista și muzicoterapeuta Angelica Postu.

”Să scrii pe structura ta, să te lași în voia condeiului” ”Să scrii pe structura ta, să te lași în voia condeiului”

Mihail Păunescu este câştigătorul Concursului de debut al Editurii Cartea Românească pe anul 2017. Romanul „Ultimile luni din viața lui Achim Ioachim” a apărut editorial în noiembrie 2018 (lansat la Targul de carte Gaudeamus). ”Câştigătorul Concursului de debut al Editurii Cartea Românească pe anul 2017, tânărul Mihail Păunescu, este un prozator care, deşi încă aflat în formare, stăpâneşte deja instrumentele prin intermediul cărora poate transforma povestea de viaţă în roman. Ultimele luni din viaţa lui Achim Ioachim, romanul cu care acum pătrunde în literatură, este o construcţie meticuloasă, atentă la detalii şi care, fără să neglijeze personajele sociale marginale, caută să surprindă fărâma de diamant care zace, adesea neştiută, în fiecare dintre ele. Fără să fie un moralist, această privire în sus a lui Mihail Păunescu, umorul şi seninătatea cu care se desprinde de epifenomen, îl diferenţiază de mizerabilismul insuportabil al multora dintre colegii săi de generaţie. Proza sa are o miză, alta decât exhibiţia unui ego atrofiat, iar asta mă face să privesc cu speranţă viitorul său literar.”- Răzvan Voncu. Simona Ioniță a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, cu scriitorul Mihail Păunescu.

Vernisajul expoziției „Curiozități arhitectonice bucureștene”, la Muzeul Dr. Nicolae Minovici Vernisajul expoziției „Curiozități arhitectonice bucureștene”, la Muzeul Dr. Nicolae Minovici

Miercuri, 28 august 2019, ora 18.30, Muzeul Municipiului București vă invită la vernisajul expoziției tematice „Curiozități arhitectonice bucureștene: Gheorghe Leahu”, eveniment care va avea loc la Muzeul Dr. Nicolae Minovici. Arhitect și acuarelist, Gheorghe Leahu s-a născut la 10 mai 1932 la Chişinău, iar în 1940 a ajuns la Bucureşti împreună cu familia. A urmat cursurile de arhitectură ale Institutului de Arhitectură Ion Mincu între anii 1951-1957. Aici a avut ocazia să se formeze sub îndrumarea unor profesori de formaţie occidentală, care au activat ca arhitecţi în România interbelică, precum Duiliu Marcu sau Octav Doicescu. Aceştia i-au cultivat un respect deosebit faţă de patrimoniul construit. În perioada 1957-1991 a lucrat ca arhitect în cadrul Institutului Proiect Bucureşti, care realiza planurile urbanistice şi de arhitectură pentru Capitala României, fiind responsabil pentru proiectarea unor clădiri emblematice construite între anii 1970 – 1980.

Grund la galeria Five Plus din Viena Grund la galeria Five Plus din Viena

Luna trecută a avut loc la galeria Five Plus din Viena vernisajul expoziției de grup „Distant Closeness, Intimate Expanse” curatoriată de Miel Delahaij, care a adus împreună lucrări de pictură semnate de Adrian Dică, Răzvan Năstase, Laura Niculescu, Augustin Răzvan Radu și Daniel Roșca. Cei cinci artiști alcătuiesc GRUND – o comunitate artistică deschisă, mai de grabă decât un grup artistic cu misiune și statement – iar aceasta este prima lor expoziție în formulă completă. Fiecare are desigur și un parcurs artistic individual, iar o parte din ei a mai expus în acest spațiu expozițional concentrat pe arta românească, situat pe Argentinierstrasse, nr. 39, chiar lângă Institutul Cultural Român de la Viena. Însoțită de un catalog bilingv, expoziția explorează noțiunea de spațiu, reunind abordări diferite ale tematicii, în ceea ce privește stilul și cromatica.

”Educație versus Învățământ”, eveniment desfășurat în cadrul campaniei naţionale „Te aşteptăm în librărie!” ”Educație versus Învățământ”, eveniment desfășurat în cadrul campaniei naţionale „Te aşteptăm în librărie!”

Marți, 27 august 2019, ora 18.30, Editura Herald şi Librăria Humanitas Cişmigiu din Bucureşti (Bulevardul Regina Elisabeta, nr. 38) vă invită la evenimentul Educație versus Învățământ, desfăşurat în cadrul campaniei naţionale „Te aşteptăm în librărie!”. AgențiadeCarte.ro este partener media.

Festivalul Internațional George Enescu 2019 cucerește întreg Bucureștiul prin Programul Național Cantus Mundi Festivalul Internațional George Enescu 2019 cucerește întreg Bucureștiul prin Programul Național Cantus Mundi

De la 150.000 la 500.000, aceasta este creșterea pe care proiectul Orașul cântă și-o dorește pentru publicul dornic de muzică din București. Muzica Festivalului Internațional George Enescu va depăși granițele sălilor de concert prin Programul Național Cantus Mundi, care propune în ediția cu numărul XXIV a Festivalului o extindere a proiectelor muzicale ale acestuia cu peste 250 de noi micro-concerte și recitaluri, care vor avea loc în parcuri, muzee, centre comerciale și clădiri de birouri din toate colțurile Bucureștiului, în perioada 31 august – 22 septembrie. Aproape 2.000 de coriști și instrumentiști din Programul Național Cantus Mundi vor face orașul să răsune la unison cu Festivalul Internațional George Enescu, în cadrul proiectului asociat Orașul cântă. Acesta este un program derulat în premieră, ce va contribui la creșterea conexiunii dintre oraș și festival și la extinderea experienței festivaliere către un public cât mai numeros și divers. AgențiadeCarte.ro este partener media.

Maratonul de Poezie și Jazz, la Radio România Cultural, de Ziua Limbii Române Maratonul de Poezie și Jazz, la Radio România Cultural, de Ziua Limbii Române

Sâmbătă, 31 august 2019, de Ziua Limbii Române, de la orele 16:00 la 19:00, Radio România Cultural difuzează a XI-a ediție a Maratonului de Poezie și Jazz, un eveniment înregistrat sâmbătă, 18 mai 2019, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare “Carol I” din Bucureşti, în cadrul Festivalului Internaţional de Poezie Bucureşti (FIPB) și al TNCP (Târgul Național al Cărții de Poezie). A XI-a ediție a Maratonului de Poezie şi Jazz a fost organizată de Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti și asociația Euro CulturArt, coproducătorul evenimentului fiind Radio România Cultural. Astfel, vom putea asculta poemele scrise și citite de 8 poete – Magda Cârneci, Laura Dan, Mina Decu, Irina-Roxana Georgescu, Cătălina Matei, Simona Popescu, Andra Rotaru, Livia Roșca – și de 8 poeți – Romulus Bucur, Florin Dumitrescu, Sorin Gherguț, Andrei Novac, Dan Pleșa, Bogdan O. Popescu, Adrian Suciu, Robert Șerban, alături de trei muzicieni de blues & jazz: Maria Răducanu (voce), Pedro Negrescu (contrabas) și Sorin Terinte (pian). Amfitrionii Maratonului de Poezie și Jazz au fost Dan Mircea Cipariu și Ioan Cristescu. Producător: Anamaria Spătaru. Art director: Mihai Zgondoiu. Proiect finanțat de Ministerul Culturii și Identității Naționale. Partener media: AgențiadeCarte.ro.

AVERTISMENT: Textele de pe această pagină web sunt sub protecţia dreptului de autor deţinut de autori şi AgenţiadeCarte.ro. Reproducerea totală sau parţială este permisă doar cu acordul scris al redacţiei!