Alex. Ştefănescu, dublă lansare de carte la Braşov

Recomandari

Alex. Ştefănescu, dublă lansare de carte la Braşov

Luni, 22 septembrie 2014, ora 18.00, la Librăria Şt. O. Iosif din Braşov, Editura ALL vă invită la o dublă lansare de carte: „Texte care n-au folosit la nimic” şi „Un scriitor, doi scriitori”, de Alex. Ştefănescu.Invitaţi alături de autor: Stelian Ţurlea şi Cristian Munteanu.

Recomandari

„Șantier în lucru” la IRCCU Veneția, în cadrul celei de-a 14-a Bienală de Arhitectură de la Veneția

Luni, 22 septembrie 2014, de la ora 18.30, în sala „Marian Papahagi” a IRCCU Veneția, va avea loc proiecția filmului documentar “ŞANTIER ÎN LUCRU”, ce poartă semnătura realizatorilor Sindy QUERE, Guillaume LEBON şi Bénédicte VACQUEREL.

La Tinta!

La ce bun Ministerul Culturii? La ce bun Ministerul Culturii?

De Ziua Limbii Române, Ministerul Culturii nu a propus şi nu a finanţat niciun eveniment! Nu s-a îngrijit să redacteze un amărât de comunicat, aşa cum a făcut, de pildă, preşedintele Traian Băsescu. Evenimentele importante dedicate Zilei Limbii Române au fost organizate de primarul Neculai Onţanu şi de către Institutul Cultural Român. Nici în cazul nefericit al Muzeului Naţional al Literaturii Române din Bucureşti, ministerul condus de scriitorul Kelemen Hunor nu a făcut nimic în afară de a critica Primăria Municipiului Bucureşti. Lipsa din peisaj a Ministerului Culturii ne determină să punem sub lupa realităţii existenţa acestei instituţii a statutului. În acest moment, direcţiile judeţene se ocupă doar de procesul de descărcare de sarcină arheologică şi de urmărirea virtuală a clădirilor de patrimoniu. Aceste direcţii nu au buget pentru evenimente culturale, artistice şi ştiinţifice şi nu au de implementat nici-un plan naţional de infrastructură naţională. Ministerul Culturii – cu cele mai mici salarii ale funcţionarilor din administraţie! – nu are nici bani şi nici programe pentru un fond de mobilitate, burse şi rezidenţe, nu are nici bani şi nici programe pentru achiziţia unor opere vizuale, literare sau muzicale ale unor creatori contemporani. Cum o afirma tranşant academicianul Eugen Simion de Ziua Limbii Române, Ministerul Culturii nu dă un leu pentru operele fundamentale, de tip Pleiade, ale autorilor canonici din limba română. Achiziţia de cărţi pentru biblioteci, începută anul trecut şi nefinalizată nici acum!, este o insultă pentru editori şi o formulă birocratică aberantă prin care câştigă difuzorul, nu editorul! Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN) îşi dă obştescul sfârşit, după ce Guvernul Ponta i-a retras banii de la Loteria Română! AFCN s-a confruntat, de altfel, din cauza lipsei de profesionalism a celor din Consiliul AFCN cu două sesiuni de proiecte, culturale şi editoriale, contestate vehement de către operatorii culturali. Deşi i s-a cerut să demită Consiliul AFCN, ministrul Kelemen Hunor nu a făcut nimic, lăsând căruţa AFCN într-un perpetuu interimat! Unitatea de Management a Proiectului din cadrul Ministerului Culturii, care are în mare parte experţii de la AFCN contestaţi de operatorii culturali, se confruntă cu o mare problemă de credibilitate şi profesionalism în gestionarea fondurilor norvegiene. Practic, de când cu anunţul demisiei domnului Kelemen Hunor, Ministerul Culturii a intrat în moarte clinică!

Un eveniment identitar şi exponenţial pentru Capitala Culturală europeană Un eveniment identitar şi exponenţial pentru Capitala Culturală europeană

În ultima vreme, după ce am participat la evenimente culturale importante la Timişoara, Craiova, Cluj, Iaşi şi Bucureşti, problema desemnării unui capitale culturale europene în România ridică şi probleme de infrastructură culturală, şi de identitate şi viziune culturală. Autorităţile locale din oraşele amintite au înţeles imensa oportunitate de investiţii şi de imagine generată de intrarea în competiţia pentru capitala culturală europeană. Peste tot unde am fost, am spus că fiecărui oraş îi lipseşte un eveniment cultural identitar şi exponenţial. Chiar dacă Clujul are TIFF-ul, Craiova – Festivalul Shakespeare, Iaşiul şi Timişoara – un festival internaţional de literatură şi un festival internaţional al educaţiei, aceste evenimente nu au ajuns să aibă o dimensiune europeană de prim rang şi nu sunt cotate în primele 5 evenimente anuale ale fiecărui gen artistic. Am dat exemplul Sibiului care, dacă nu ar fi avut Festivalulul Internaţional de Teatru iniţiat de Constantin Chiriac şi dacă nu l-ar fi avut pe Chiriac însuşi, nu ar fi avut miză pentru a fi ales capitală culturală europeană. Cei de la Paphos, în Cipru, unde am fost, în 2009, cu o delegaţie condusă de primarul Neculai Onţanu, au reuşit să convingă juriul european şi să obţină titlul de capitală culturală europeană, în 2017, cu conceptul „Uzina culturală în aer liber” şi festivalul de operă în aer liber din cetatea antică, cu o istorie de aproape 20 de ani. A fost mai important pentru ciprioţi conceptul şi programul în faţa infrastructurii! Sunt tare curios să aflu ce va prevala pentru români?

Spiritul critic nu e dependent de Net sau de facebook! Spiritul critic nu e dependent de Net sau de facebook!

Dl.Nicolae Manolescu reproşează Internetului că nu are “spirit critic”. Nu-l bănuiesc pe distinsul profesor şi critic literar că face o confuzie regretabilă între mediu, mijloc, suport şi conţinut. Spaima că reţeaua web este o ameninţare la adresa culturii, a literaturii, a spiritualităţii şi chiar a umanităţii e una, însă, de actualitate pentru foarte mulţi intelectuali care nu exersează mijlocul numit Internet. Cum sunt din fire optimist, cred că noile tehnologii ale informaţiei şi ale comunicării vor face actul lecturii din ce în ce mai democratic, oferindu-ne, într-o mare de informaţii şi între miliarde de acte de divertisment, şi produse culturale de calitate. Cartea ca obiect de hârtie care provoacă sinestezii nu va dispărea şi va fi, pentru cei iniţiaţi, o altă formă de rezistenţă în post-posmodernitate sau post-istorie. Lectura va avea un tot mai pronunţat caracter utilitar şi info-educaţional, iar cartea de valoare estetică va interesa doar pe cei care vor găsi în gimnastica limbajului şi a gândirii şi în construcţiile ficţionale temeiuri pentru devenire şi pentru un altfel de a fi. Aşa cum poezia şi umanitatea noastră nu vor dispărea din cauza tehnologiilor, nici cartea pe suportul de hârtie nu va urma profeţitul sfârşit!

Despre AFCN, fără patimă şi fără abjecţie Despre AFCN, fără patimă şi fără abjecţie

Înţeleg supărările şi frustrările celor care nu au câştigat licitaţia de proiecte culturale organizată de Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN). Eu însumi am trecut, în ultimii ani, prin stări de perplexitate după ce am văzut că proiectele depuse de mine au fost respinse de către experţi care astăzi strigă în gura mare că sunt nedreptăţiţi pentru că nu au primit nici-un leu pentru proiectele lor. De fiecare dată, însă, am urmat calea instituţională a contestaţiei şi a protestului civilizat, fără să demasc public conspiraţii văzute sau nevăzute împotriva mea şi a proiectelor pe care le-am depus la AFCN. O postare pe facebook a domnului Dragoş Neamu, preşedintele Reţelei Naţionale a Muzeelor din România, m-a şocat şi mi-a confirmat ieşirile sale din decorul logicii şi al bunului simţ. Dl. Neamu, care a câştigat, doar în acest an, un proiect la aria „Activităţi muzeale şi activităţi privind promovarea culturii scrise (inclusiv lecturile publice)”, a postat următoarea delicateţe stilistică: „ma f… in el de afcn”. Oare ce-l mâna pe el în luptă? Faptul că nu a mai câştigat câte trei sau patru proiecte la ariile de finanţare AFCN şi faptul că aura sa de mare manager cultural (de care face atâta tapaj!) a fost eclipsată. Obsesia anulării unor concursuri e mai veche la domnia sa, ultima sa cerere de acest gen fiind susţinută public după ce colegul său de birou şi bunul său prieten a pierdut concursul pentru funcţia de manager al Muzeului Naţional al Literaturii Române. Noroc că autorităţile şi lumea noastră culturală cunosc fineţurile domnului în cauză şi nu-l iau în seamă! Dar discuţia despre AFCN trebuie purtată, fără patimă şi fără abjecţie!

Ce probleme are de rezolvat noul preşedinte al Academiei Române? Ce probleme are de rezolvat noul preşedinte al Academiei Române?

În această lună, Academia Română îşi va alege, mai întâi, pe 8 aprilie 2014, preşedintele şi, mai apoi, pe 24 aprilie 2014, vicepreşedinţii şi secretarul general. Una dintre instituţiile de la noi care concurează, în sondaje, Biserica Ortodoxă Română la încredere, Academia Română, nu se vede în mass-media autohtonă, iar despre alegerile conducerii acestui „cel mai înalt for ştiinţific al României” nu găseşti elementare informaţii nici măcar pe pagina web a instituţiei din Calea Victoriei nr.125 . Faptul că abia am putut găsi o ştire pe web despre cei trei candidaţi la funcţia de preşedinte şi faptul că nu au fost făcute public programele candidaţilor ne arată imensul decalaj de cultură organizaţională pe care îl înregistrează în acest moment Academia Română. Până şi la mult hulita şi criticata Federaţie Română de Fotbal au fost prezentate programele de candidatură şi susţinerile publice ale candidaţilor!

Dialogul de carte

”Beauté, poésie, aventure” în slow motion ”Beauté, poésie, aventure” în slow motion

Scriitoarea Catia Maxim este cunoscută publicului în special pentru cele mai recente două romane ale sale, volumele istorice ”Îngerii din Moscopole” și ”Îngerii din Moscopole. Exilul”, pentru care a studiat istoria aromânilor. Anul acesta, însă, a surprins prin lansarea unui roman… de dragoste care, spune ea, vine tot între scriituri istorice, urmând și alte apariții editoriale despre aromâni. ”Slow motion” (editura Tracus Arte) spune povestea a patru personaje legate între ele prin diferite relații de dragoste, afecțiune, comoditate, norme sociale sau dorințe. În exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, Dorina Cioplea a dialogat cu Catia Maxim despre acest nou volum și despre povești de dragoste, imaginate sau trăite.

Studioul de carte

“Transilvania este o sursă inepuizabilă de zen, experienţe culturale şi peisaje rurale idilice” “Transilvania este o sursă inepuizabilă de zen, experienţe culturale şi peisaje rurale idilice”

Miercuri, 20 august 2014, începând cu ora 17.00, în CROS Learning House (Intrarea Mihai Eminescu nr. 5, sector 2, Bucureşti) casa unde a locuit Ionel Teodoreanu şi care este sediul primei Universităţi Alternative din România, blogul călătorilor isteţi – VIAJOA.RO sărbătoreşte cinci ani de activitate editorială. viajoa.ro înseamnă locul în care se întâlnesc pasiunea de a scrie cu pasiunea de a călători și de a explora. Înseamnă locul de întâlnire al turiștilor și călătorilor isteți. Înseamnă bucurie – bucuria de descoperi, de a face, de a-ți depăși limitele, de a găsi povești, de a învăța, de a fi. În 2010, au câștigat premiul pentru cel mai bun blog de travel din Romania la RoBlogFest. În 5 ani de existență, editorii viajoa.ro au văzut 43 de țări, au scris 1391 de articole și interviuri , au făcut 12 excursii și tabere cu cititorii, au organizat 5 vânători de comori, 35 de concursuri și 4 seri de povești viajoa.ro. În exclusivitate pentru AgenţiadeCarte.ro, fondatorul viajoa.ro, Adriana Cocic, a purtat un dialog despre călătorii şi turismul cultural cu Dan Mircea Cipariu.

Postcard

„Citim în iarbă”, în Herăstrău, pe 28 septembrie „Citim în iarbă”, în Herăstrău, pe 28 septembrie

Duminică, 28 septembrie 2014, agenţia de relaţii publice „Deci se poate” organizează a treia ediţie „Citim în iarbă”, în Parcul Herăstrau din Bucureşti, în zona Roata Mare. Publicul este invitat să vină cu pături, să se aşeze pe iarbă şi să citească poveşti preferate copiilor dragi din viaţa noastră (fii, fiice, nepoţi, nepoate, prieteni, vecini). „Citim in iarbă” începe la ora 10.00 şi durează până la ora 20.00. Cuprinde şi o serie de activități frumoase pentru copii: schimb de cărţi (susţinut Bookblog), bibliotecă în aer liber (organizată de Editura Litera), Teatrul Zurli pentru copii, ateliere de creaţie și workshop-uri susţinute de Step by Step. Sunt şi o mulțime de cadouri drăguţe de la partenerii proiectului (La Roche-Posay, Tymbark, Optiblu, LabormedAlvogen, Litera). Sponsorii ediției din acest an sunt Orange și Banca Românească. „Vă aşteptăm să vă aşezaţi pe iarbă şi să le citiţi copiilor sau nepoţilor povestea preferată. Dacă vă uitaţi cartea acasă, vă ajutăm noi.” spune Laura Ivăncioiu de la agenția de relaţii publice DECI SE POATE, organizatorul evenimentului.

Cronica de carte

Un act de acuzare pe adresa propriilor noastre laşităţi Un act de acuzare pe adresa propriilor noastre laşităţi

La jumătatea acestui an, editura „Tracus Arte” şi-a mai adăugat la palmares un nou eveniment editorial: romanul-poem „Să locuieşti într-un lătrat de câine”, al jurnalistului, scriitorului şi bloggerului „Adevărul” Ştefan Mitroi (volum care a fost îngrijit de tânărul dar redutabilul filolog Teodor Dună şi a cărui copertă este semnată de faimosul artist plastic Eugen Mihăescu) La prima vedere, o carte despre una dintre multele probleme dramatice ale României de după 1989, ignorată sistematic şi rămasă deci în suspensie, de un sfert de secol: lumea „copiilor străzii”. Deveniţi, între timp, „cetăţeni ai străzii”, într-o ţară a Europei civilizate.

Agenda de carte

“Oh, ridică vălul! “de Angharad Price, Premiul „Cartea Anului” din Țara Galilor “Oh, ridică vălul! “de Angharad Price, Premiul „Cartea Anului” din Țara Galilor

Luni, 22 septembrie 2014, începând cu orele 18.00, la Book Corner Librarium Cluj-Napoca (B-dul Eroilor nr. 15), Editura Eikon vă invită la o dublă lansare de carte: “Șamanii și poeții” de Emilia Ivancu și “Oh, ridică vălul!” de Angharad Price, urmată de o sesiune de autografe, eveniment la care vor participa Emilia Ivancu, Ioan-Pavel Azap și Adrian Radu. “Șamanii și poeții”, volumul de poeme al Emiliei Ivancu, surprinde un gen de poezie care înoată împotriva curentului de astăzi din poezia românească și care explorează filoanele arhaice ale diverselor spații pe care autoarea le întâlnește mental, lingvistic și cultural, spații precum Țara Galilor, Armenia, Portugalia sau Polonia. “Oh, ridică vălul! “de Angharad Price (traducere din limba galeză de Emilia Ivancu și Diarmuid Johnson) reprezintă o premieră lingvistică, dar și culturală pentru spațiul românesc, fiind prima traducere din limba galeză în limba română a unui roman, ce prezintă povestea familiei Tynybraich din nordul Țării Galilor de-a lungul secolului XX. Cartea a primit cel mai prestigios premiu pentru proză din Țara Galilor în anul 2002, în cadrul Festivalului Național de Literatură și Muzică „Eisteddfod”, iar în anul 2003 a primit Premiul „Cartea Anului”.

Eveniment

Mezzosoprana Ruxandra Donose lansează “Romance”, primul CD apărut la o casă de discuri din România « Mezzosoprana Ruxandra Donose lansează “Romance”, primul CD apărut la o casă de discuri din România «

Marţi, 23 septembrie 2014, ora 17.00, la librăria Cărtureşti din Bucureşti (strada Arthur Verona nr. 13-15), Mezzosoprana Ruxandra Donose îşi lansează primul CD apărut la o casă de discuri din România, albumul « Romance », apărut la Editura Casa Radio Pentru prima dată, celebra mezzosoprană de talie mondială Ruxandra Donose, care străluceşte pe cele mai mari scene ale lumii precum: Royal Opera House Covent Garden, Metropolitan Opera, Staatsoper Vienna, Carnegie Hall sau Teatrul La Fenice din Veneţia, a realizat un CD alături de o orchestră, un dirijor şi o casă de discuri din România. La eveniment vor participa dirijorul Tiberiu Soare şi muzicologul Grigore Constantinescu. În « Romance », Ruxandra Donose reuşeşte magistral să surprindă şi să redea faţete ale universului emoţional, pasional feminin, imortalizate în pagini celebre dedicate teatrului liric de către Bizet, Saint-Saëns, Massenet, Offenbach, Berlioz şi Verdi. În cuprinsul său se regăsesc arii celebre precum Habanera, Seguidilla, Amour, viens aider , D’amour l’ardente flame, O don fatal… Înregistrările au fost realizate recent de protagonistă, în aprilie 2014, la Radio România. În cea de-a doua ediţie a Festivalului Orchestrelor Radio RadiRo, Ruxandra Donose va susţine un concert alături de Orchestra simfonică a Radiodifuziunii din Stuttgart dirijată de Stéphane Denève, miercuri, 24 septembrie, ora 19.00, la Sala Radio. La finalul acestui concert, Ruxandra Donose va oferi publicului şi o sesiune de autografe, prilejuită de apariţia compact-discului Romance.

Proiecte

„Poezia vie”,  turneu de lecturi publice „Poezia vie”, turneu de lecturi publice

Asociaţia Culturală Direcţia 9 organizează, în perioada 20 – 27 septembrie 2014, un turneu de lecturi publice de poezie în oraşele Sibiu, Dej, Zalău, Baia Mare, Sighetu Marmaţiei şi Cluj. Participă peste douăzeci de poeţi din generaţii diferite, de la tineri debutanţi până la poeţi consacraţi. Astfel, puteţi să ascultaţi poeme scrise de Ion Mureşan, Adrian Suciu, Valeriu Mircea Popa, Alexandru Petria, Ciprian Chirvasiu, Alice Valeria Micu, Carmen Ciurmănean, George G. Asztaloş, Adela Naghiu, Alexa Gavril Bâle, Nicolae Scheianu, Marius Dumitrescu, Dan Herciu, Daniel Săuca şi membrii Cenaclului „Radu Săplăcan” din Dej. Vor fi lansate şi prezentate publicului şase volume de poezie publicate cu sprijinul Asociaţiei Culturale Direcţia 9. Cu aceeaşi ocazie, vor fi donate unor biblioteci din Dej, Zalău şi Baia Mare un număr de o sută douăzeci de volume de poezie contemporană românească. AgenţiadeCarte.ro este partenerul media al turneului.

AVERTISMENT: Textele de pe această pagină web sunt sub protecţia dreptului de autor deţinut de autori şi AgenţiadeCarte.ro. Reproducerea totală sau parţială este permisă doar cu acordul scris al redacţiei!