Învățământ clasic sau E-learning?

Recomandari

Învățământ clasic sau E-learning?

Vineri, 25 septembrie 2020, Biblioteca Centrală Universitară ”Carol I”, împreună cu Academia Oamenilor de Știință din România (AOȘR) și Comisia Națională a Bibliotecior (CNB), a organizat în cadrul ediției a IX-a a Festivalului Strada de C`Arte dezbaterea cu tema ”Rolul bibliotecilor în noua paradigmă digitală de învățare”, în Aula BCUB. La manifestare au participat, atât online cât și în sală, personalități ale lumii academice și de cercetare, directori de biblioteci, profesori, oameni de cultură. Dezbaterea a fost urmată de lansarea cărții ”Educația prin E-learning”, autori Doina Banciu, Ben-Oni Ardelean, Larisa Ivașcu și Daniel Fodorean, apărută prin colaborarea Editurii AOȘR și Editurii Tehnice. Dezbaterea a fost moderată de prof. Doina Banciu, vicepreședinte AOȘR, și conf. Mireille Rădoi, secretar al CNB.

La Țintă!

La marginea lumii La marginea lumii

— Nu e vis, e abis.
Cu vorbele astea tîmpite o vrăjise în urmă cu treizeci de ani. Ce porcărie, cum a putut fi atît de oarbă, de proastă și de tută? Cînd l-a auzit rostindu-le (era într-o după amiază cu ger, la începutul lui februarie, mai exact pe 5 februarie 1990, vineri după amiază, în curtea institutului), a avut revelația că el e bărbatul vieții sale. E drept, și Ilior avusese aceeași revelație. Un pic altfel. Fata cu obraji roșii, care rîdea din nimic l-a făcut să-i bată inima puțin mai repede. Asta a fost tot. O chema și o cheamă și azi Valerica. Doar că acum se uită în gura lui, cum stă răsturnat pe pat, cu fața în sus, cu mîinile pe piept, ca și cum ar fi mort, și fierbe de nervi. Pufnește cu țîfnă cînd îl vede cît de frumos respiră în somn, cu fața aia a lui nesuferită, acum senină și luminoasă, cum nu e el niciodată. Toată ziulica e mohorît, împiedicat și nefolositor. Nu e bun de nimic, greșește în tot ce face și-i scoate sufletul Valericăi. Din visul de iubire a rămas abisul deznădejdii.

Un anunț mortuar: finanțarea culturii române Un anunț mortuar: finanțarea culturii române

Circulă pe net o istorioară atribuită premierului britanic Winston Churchill conform căreia după ce i-a fost prezentat bugetul anual al Regatului Unit, în cadrul unei ședințe a cabinetului său, viitorul laureat al Premiului Nobel pentru Literatură a tresărit la vederea neatribuirii niciunei lire sterline pentru cultură. Funcționarii Ministerului de Finanțe au adus drept argument faptul că Marea Britanie se afla în plin război, în a doua conflagrație mondială. „Suntem în război”, au spus funcționarii. „Şi atunci pentru ce luptăm?!”, a replicat Churchill. Cum nici Ludovic Orban nu e Winston Churchill, mă aștept, totuși, din partea președintelui Partidului Național Liberal, un om educat de la care am așteptări că se poate manifesta ca un adevărat om de stat, să scoată finanțarea culturii române din anunțul mortuar al notei de fundamentare pentru cea de-a doua rectificare bugetară a anului 2020. Altfel, am putea cu toții să constatăm că fără cultură, mai bine zis fără operele autorilor și creatorilor români contemporani, nu prea mai avem motive să luptăm pentru a fi români și europeni!
Nota de fundamentate pentru a doua rectificare bugetară a acestui an prevede tăieri drastice pentru bugetele Ministerului Culturii (se proiectează să fie tăiată o finanțare de 51,5 milioane lei) și ale Institutului Cultural Român (o tăiere de 11,5 milioane lei). Cum și din banii alocați pentru cultură de consiliile locale și județene din România au fost făcute deja tăieri semnificative, cei mai mulți dintre creatorii și autorii români se află la marginea subzistenței. Argumentul că nu sunt bani pentru cultura vie nu mai poate fi invocat pentru că Secretariatului General al Guvernului i-a fost prevăzută o creștere semnificativă de 124,8 milioane lei (în special mai mulți bani pentru biserici, după cum reiese din nota de fundamentare).

Re-Start și complementaritate Re-Start și complementaritate

Sintagme șablon bântuie rețelele virtuale și discursurile mediatice. ”Ne aflăm într-un moment de cotitură”, ”lumea nu mai este și nu va ma fi la fel”, ”totul se va restarta”. Iar imaginile acestor sintagme sunt străbătute de jeturi cu dezinfectante, de izolete, de măști și echipamente individuale de protecție. Necesitatea unui altfel de a modela organizarea lumii, de a o re-inventa, de a-i da un sens existențial profund, pare tot mai stringentă și mai apăsătoare. Putem avea un model neapărat în și din antiteza la formalismul consumerist, la deconstructivismul ecologic, moral și spiritual, exersat până la scăparea de sub control a unei naturi umane tot mai egotice, tot mai amețită de omnipotența sa?  Cum ar putea acest proiectat model să reacționeze și să relaționeze în fața globalizării, în fața tabloidizării aspectelor intime ale vieții, în fața progresului prin creștere economică priapică și nesățioasă? Care ar fi pentru acest model obligațiile și drepturile contractului social? Orice răspunsuri am oferi, ajungem, inevitabil, la felul în care ne poziționăm: atomic (subatomic), ca un virus fără viață, dar care parazitează funcțiile, organele și organismele umane spre a le duce în vid, în neant; ori molecular, sintagmatic, în care oamenii să funcționeze în comunități de interese complementare prin care să fie întregite planuri existențiale morale și spirituale? Complementaritatea tuturor funcțiilor, organelor și organismelor vitale omului, sunt convins, ar trebui să fie cheia de re-scriere a noului model. Natura – mai ales prin funcția ei cea mai specială, natura naturans, natura creatoare – este modelul nostru de complementaritate pentru ființele ce suntem mereu puse sub presiunile realităților materiei și cele ale eului profund.

10 ani de AgențiadeCarte.ro, în peste 28954 de articole 10 ani de AgențiadeCarte.ro, în peste 28954 de articole

Pe 1 martie 2010, acum 10 ani, împreună cu scriitoarea Andra Rotaru, cu artistul vizual Mihai Zgondoiu și cu programatoarea Adriana Cocic Lucaciu am lansat AgențiadeCarte.ro. Acum, echipa noastră redacțională este completată de Simona Ioniță, Dorina Cioplea, Ana Daniela Sultana-Cipariu și Tudor Voicu. La o repede ochire, cum ar fi spus regretata scriitoare și jurnalistă Cornelia Maria Savu, cea care a fost până la trecerea sa în raiul poeziei editorialista Agenției, astăzi, 1 martie 2020, softul și contorul internațional de audiență ne comunică următoarele cifre: 28954 de articole și 1.840.266 de vizitatori unici! Dincolo de cifrele seci, AgențiadeCarte.ro a însemnat și înseamnă un spațiu unde sunt prezente, prezentate și comentate cele mai importante opere și personalități culturale, din toate generațiile și geografiile literare, artistice, culturale și spirituale. Astfel, conform acestui principiu, AgențiadeCarte.ro a fost și este spațiul virtual unde au apărut informații ori cronici despre creatori și autori din tabere diferite, dacă nu chiar adverse. Totul pentru a dovedi că și în ”virtual” există și normalitate, și bun gust. Curând, vom publica o antologie cu cele mai bune texte și interviuri publicate de AgențiadeCarte.  I-am recitit zilele acestea pe Ioan Groșan, care, de altfel, a editat la Polirom o carte de succes, ”Lumea ca literatură”, cu textele publicate pe AgențiadeCarte.ro, pe editorialiștii de azi ai Agenției – Florin Iaru și Cristian Teodorescu, pe câțiva dintre prietenii mei din lumea scriitorilor – Bogdan O. Popescu, Robert Șerban sau Florina Zaharia. Grație interviurilor, m-am putut reîntâlni cu scriitori sclipitori de care mi-e dor, cum au fost Traian T. Coșovei sau Andrei Bodiu. Cititorilor le urez cât mai multe experiențe culturale, artistice și spirituale!

26 de propuneri pentru 2019 – Anul Poeziei 26 de propuneri pentru 2019 – Anul Poeziei

Într-o discuție tihnită, de sfârșit de an 2019, pornind de la faptul că a fost un an al Poeziei, constatam împreună cu Claudiu Komartin că încheierea unui deceniu literar, în ultimii 40 de ani, a adus la apariția unor cărți, mai cu seamă în poezie, importante pentru configurarea generațiilor literare și  chiar pentru stabilirea canonului literar. În 1979, de exemplu, au fost publicate cărțile lui Mircea Nedelciu (”Aventuri într-o curte interioară”, proză scurtă), Mircea Dinescu (”La dispoziția dumneavoastră”) sau Nichita Stănescu (”Opere imperfecte”). În 1989, Bogdan Ghiu publica ”Manualul autorului”, Liviu Ioan Stoiciu – ”O lume paralelă” sau Mircea Nedelciu – ”Și ieri va fi o zi”. În 1999, au apărut și au fost premiate următorele titluri: ”Cârtița lui Pessoa” de Constantin Abăluţă, Ex Ponto, ”Mutilarea artistului la tinereţe” de Mariana Marin,  Editura Muzeul Literaturii Române și ”Pantelimon 113 bis” de Ioan Es. Pop,  Cartea Românească. În 2009, au apărut cărți semnate de Claudiu Komartin (”Un anotimp în Berceni”, Cartier), Andrei Terian (”G. Călinescu: a cincea esenţă”, Cartea Românească), Cristian Teodorescu (”Medgidia, oraşul de apoi”, Cartea Românească), Al. Mușina (”Regele dimineţii”, Tracus Arte), Mircea Mihăieş (”Despre doliu. Un an din viaţa lui Leon W.”, Polirom), cărți, de altfel, premiate și reeditate. Astfel, 2019 ni se arată ca un an cu titluri remarcabile pentru poezia română contemporană. Misiunea juriului celei de-a X-a ediții a Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2019 se anunță extrem de specială în a acorda laurii celor mai bune cărți de poezie, într-un an în care poezia a avut ce și cum să spună. În cele ce urmează, voi prezenta publicului AgențiadeCarte.ro cărțile de poezie (12 propuneri pentru debuturi și 14 propuneri pentru autori consacrați) care pot intra, oricând, într-un top al celor mai bune cărți ale anului 2019.

”Suntem o ţară care îşi devorează propriul viitor intelectual” ”Suntem o ţară care îşi devorează propriul viitor intelectual”

Privind retrospectiv, cu toții putem alege din lista profesorilor cu care ne-am intersectat pe aceia care au reușit să schimbe în bine o mică „rotiță” din parcursul nostru sau chiar să producă „deviații bune”, care ne-au reorientat parcursul. Uneori, este vorba despre potriviri care se petrec dincolo de planuri, iar modelele riscă să nu afle, poate, niciodată despre rolul cu care i-am investit. Alteori, însă, este vorba despre dascăli care își propun să schimbe ceva în destinul celor pe care îi formează. Pentru studenții pasionați de traducerea textului literar ai Universității din București, Lidia Vianu este unul dintre acești dascăli. Masteratul pentru Traducerea Textului Literar Contemporan, Contemporary Literature Press (editura online a Universității din București pentru studiul limbii engleze prin literatură), Master-class-ul de Traducere Literară „Lidia Vianu Student’s Translate” sunt mici „instituții” în spatele cărora se ascund imaginația, timpul și energia profesoarei Lidia Vianu, mici „laboratoare” unde viitorii traducători literari au șansa de a afla mai multe, din timp, despre o meserie fascinantă, dar cu un destin atât de complicat pe piața de carte autohtonă. Despre Masteratul pentru Traducerea Textului Literar Contemporan a încercat să afle mai multe Oana Boca Stănescu într-un scurt dialog cu profesoara Lidia Vianu. Un subiect țintit, „la zi”, dar care, din păcate, lasă deoparte pe traducătorul, criticul literar și scriitorul Lidia Vianu. Dar, despre acestea, într-un dialog viitor.

”Fie epoca Covid-ului cât de grea, nu mai vreau în Republica Socialistă Română și în niciun fel de dictatură!” ”Fie epoca Covid-ului cât de grea, nu mai vreau în Republica Socialistă Română și în niciun fel de dictatură!”

Luni, 31 august 2020, de Ziua Limbii Române, între orele 16.00-19.00, în grădina Muzeului Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu nr. 8), va avea loc Maratonul de Poezie și Jazz, ediția a XII-a, difuzat în direct de Radio România Cultural. 22 de nume importante din generaţii şi geografii literare diferite vor susține lecturi publice de câte 5 minute. Sunt invitate 11 poete: Ioana Crăciunescu, Mina Decu, Anastasia Gavrilovici, Ioana Greceanu, Cătălina Matei, Rozana Mihalache, Iulia Pană, Alina Purcaru, Andra Rotaru, Amelia Stănescu și Florina Zaharia. Sunt invitați 11 poeți: Romulus Bucur, Teodor Dună, Sorin Gherguț, Bogdan Ghiu, Florin Iaru, Claudiu Komartin, Luca Ștefan Ouatu, Ioan Matiuț, Bogdan O. Popescu, Adrian Suciu și Robert Șerban. Vor susține recitaluri câteva dintre cele mai importante și mai autentice nume ale blues-ului și jazz-ului contemporan românesc: Maria Răducanu, Nadia Trohin, Cătălina Beța, Mircea Tiberian și Mike Godoroja & Blue Spirit. Amfitrionii Maratonului sunt Dan Mircea Cipariu și Ioan Cristescu. Art director: Mihai Zgondoiu. Producător: Anamaria Spătaru. Organizatorii Maratonului de Poezie și Jazz sunt Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române din București și asociația Euro CulturArt. Coproducător: Radio România Cultural. Proiect cofinanțat de AFCN (Administrația Fondului Cultural Național).
Eveniment cinstit de COTNARI!
„Condițiile speciale de prevenire a COVID 19 ne pun în situația de a oferi publicului interesat de Maratonul de Poezie și Jazz doar transmisiunea în direct pe Radio România Cultural, luni, 31 august 2020, între orele 16.00-19.00, și transmisiunea online a evenimentului. Vă mulțumesc pentru înțelegere.”, a declarat Dan Mircea Cipariu.
Seria de interviuri a Maratonului de Poezie și Jazz se încheie cu un dialog între Andra Rotaru și scriitorul Dan Mircea Cipariu.

”Piatră-foarfecă-hârtie” și legile lui Murphy ”Piatră-foarfecă-hârtie” și legile lui Murphy

„M de la Murphy” este un performance ingenios al proiectului 9G de la naționalul bucureștean. O satiră energică și captivantă, concepută de Andrea Gavriliu, „M de la Murphy” este un spectacol care săgetează cu umor cele mai acute probleme ale contemporaneității, folosind un pretext generos: legile lui Murphy. Opt actori-dansatori electrizează Sala Amfiteatru de pe terasa Teatrului Național din București într-un colaj muzical care trece prin ritmuri arăbești, muzică de operă sau, în cadrul unei scene dezinhibate, printr-o melodie a Margaretei Pâslaru. Ilustrația muzicală, creată de Andrea Gavriliu, conturează o poveste cu tâlc și ironie, o atitudine atât de potrivită contextului global actual și, mai ales, atât de potrivită revenirii la teatru.

Circuitul eco în 8 naturi poetice și vizuale Circuitul eco în 8 naturi poetice și vizuale

Finisajul „Eco dosArt (#stămacasă)”, care a avut loc vineri, 4 septembrie 2020, a adus împreună, în spațiul fizic al galeriei ATELIER 030202, lucrări ale celor patru artiști vizuali ai proiectului – Cosmin Paulescu, Bogdan Rața, Iulia Toma și Mihai Zgondoiu – care au fost inițial, în plină stare de urgență (de aici și hashtag-ul „stămacasă” din titlu) prezentate online, ca mai toate proiectele culturale desfășurate în această primăvară pandemică. Totodată, a fost expusă hârtia manuală, ștanțată cu logo-ul identitar „Dragoste”, brand-semnătură al artistului vizual Dan Raul Pintea și a fost lansat un video elocvent, care a sintetizat contribuția în proiect atât a artiștilor, cât și a celor patru poeți participanți: Dan Mircea Cipariu, Robert Șerban , Gabriela Toma și Florina Zaharia. Realizat sub forma unui colaj-montaj de inspirație dadaistă, video-ul editat de Lucian Năstase și prezentat în încheierea proiectului redă (chint)esența întregului demers inițiat și coordonat de scriitorul Dan Mircea Cipariu și de artistul vizual Mihai Zgondoiu.

Lansare LIVE: Veronica D. Niculescu și Dana Pîrvan despre ”Luchian. Ochii, sufletul, mâna” Lansare LIVE: Veronica D. Niculescu și Dana Pîrvan despre ”Luchian. Ochii, sufletul, mâna”

Luni, 28 septembrie 2020, la ora 19.00, Editura Polirom lansează LIVE, pe pagina de Facebook a Librăriei Humanitas de la Cișmigiu, volumul Luchian. Ochii, sufletul, mâna, apărut de curînd în colecția „Biografii Romanțate”. Lansarea va prilejui un dialog al autoarei volumului, Veronica D. Niculescu, cu criticul literar Dana Pîrvan.

Mireille Rădoi, Dan Mircea Cipariu, Tudor Voicu, recital la Strada de C`Arte Mireille Rădoi, Dan Mircea Cipariu, Tudor Voicu, recital la Strada de C`Arte

Sâmbătă, 26 septembrie 2020, ora 18:00, în Aula Bibliotecii Universitare ”Carol I” din București, în cadrul ediției a IX-a a Festivalului Strada de C`Arte, va avea loc aniversarea AgențiadeCarte.ro – Lansarea antologiei ”10.AgențiadeCarte.ro”, apărută la editura Tracus Arte. În cadrul evenimentului vor susține un recital de poezie: Mireille Rădoi, Dan Mircea Cipariu și Tudor Voicu. Amfitrion: Dan Mircea Cipariu, fondatorul AgențiadeCarte.ro.

Anastasia Gavrilovici, Ioana Nicolaie, Corina Ciocârlie, Andreea Răsuceanu, Miruna Runcan, Vasile Ernu, Ștefan Firică, Florin Iaru și Cosmin Perța, câștigătorii Premiilor AgențiadeCarte.ro pentru anul editorial 2019 Anastasia Gavrilovici, Ioana Nicolaie, Corina Ciocârlie, Andreea Răsuceanu, Miruna Runcan, Vasile Ernu, Ștefan Firică, Florin Iaru și Cosmin Perța, câștigătorii Premiilor AgențiadeCarte.ro pentru anul editorial 2019

Miercuri, 2 septembrie 2020, juriul Premiilor AgențiadeCarte.ro pentru anul editorial 2019, format din scriitorii Gabriela Toma, Dan Mircea Cipariu și Robert Șerban, a anunțat următoarele cărți câștigătoare: ”Industria liniștirii adulților” de Anastasia Gavrilovici, carte apărută la  Casa de editură „Max Blecher“, ”Jos realitatea!” de Florin Iaru, carte apărută la Editura Paralela 45 –  secțiunea Poezie; ”Cartea Reghinei” de Ioana Nicolaie, apărută la  Editura Humanitas, ”Arșița” de Cosmin Perța, carte apărută la Editura Paralela 45 – secțiunea Proză; ”Dicționar de locuri literare bucureștene” de Corina Ciocârlie și Andreea Răsuceanu, carte apărută la Editura Humanitas, ”Izgoniții” de Vasile Ernu, carte apărută la Editura Polirom – secțiunea Eseu/ Publicistică/ Memorialistică; ”Teatru în diorame. Discursul criticii teatrale în comunism. Fluctuantul dezgheț 1956-1964” de Miruna Runcan și ”Autenticitatea, sensuri și nonsensuri. Teorii româneşti interbelice în contexte europene” de Ștefan Firică, cărți apărute la Editura Tracus Arte – secțiunea Critică literară/ Istorie literară/ Teorie literară. De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, am propus în ”(s)top cele mai bune cărți ale anului 2019” câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro au putut vota și comenta titlurile alese de noi până la 31 august 2020. ”(s)top cele mai bune cărți ale anului 2019” a avut peste 31297 de vizualizări și peste 5300 de like-uri. Ceremonia de premiere va avea loc în luna octombrie 2020, în cadrul unui eveniment public.
”Sunt bucuros că din juriul acestei ediții fac parte doi scriitori conectați la tot ceea ce are mai viu și mai autentic literatura română vie. Gabriela Toma, poetă rafinată și o cititoare exigentă, lucrează la Muzeul Național al Literaturii Române și chiar recent a fost în echipa de organizare a Maratonului de Poezie și Jazz, ediția a XII-a. Robert Șerban este un poet exponențial al generației mele, cu Sorin Gherguț, Bogdan O. Popescu, Florin Dumitrescu sau Dan Pleșa. El prezintă, săptămână de săptămână, cărți, în emisiunea ”Piper pe limbă”, difuzată de TVR 3 și TVR Timișoara. Cartea sa, ”Tehnici de camuflaj”, apărută la editura Tracus Arte, în 2018, a câștigat Premiul AgențiadeCarte.ro pentru poezie. Sunt și mai bucuros de jurizarea pe care am făcut-o și în urma căreia am ales 8 cărți excepționale care vor conta pentru o viitoare istorie a literaturii române.”, a declarat scriitorul Dan Mircea Cipariu, directorul AgențiadeCarte.ro.

AVERTISMENT: Textele de pe această pagină web sunt sub protecţia dreptului de autor deţinut de autori şi AgenţiadeCarte.ro. Reproducerea totală sau parţială este permisă doar cu acordul scris al redacţiei!