„Kiritza sau Jocul de-a…” pe scena Sălii Mari a TNRS

Recomandari

„Kiritza sau Jocul de-a…” pe scena Sălii Mari a TNRS

Spectacolul „Kiritza, sau jocul de-a…”, realizat și regizat de coregraful Gigi Căciuleanu, va participa la cea de-a 29-a ediție a Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS), care se desfășoară în perioada 24 iunie – 3 iulie 2022. „Kiritza” va urca pe scena Sălii Mari a Teatrului Național Radu Stanca duminică, 26 iunie, de la ora 16.00. De câteva zile spectacolul TNB este sold out. Printre dansActorii și dansActrițele care vor evolua sub bagheta lui Gigi Căciuleanu la Sibiu se numără Aylin Cadîr, Fulvia Folosea, Victoria Dicu, Lari Giorgescu, Ciprian Nicula, Axel Moustache, Mihai Munteniță, Petre Ancuța, Florin Călbăjos, Mihai Calotă, Ionuț Toader și bineînțeles, soprana Oana Berbec, cea care a devenit cea mai modernă Chiriță a lui Alecsandri, o divă în viziunea celebrului coregraf și regizor român Gigi Căciuleanu.

La Țintă!

”Omul aproximativ 3.0” față cu greaca veche și latina! ”Omul aproximativ 3.0” față cu greaca veche și latina!

Deloc întâmplător, ieșirea din istorie e sincronă cu ieșirea din religie. ”Omul aproximativ 3.0”, după titlul surprinzătoarei expoziții de la Kunsthalle Bega din Timișoara, semnată de extraordinarul artist vizual Mihai Zgondoiu, iese din istorie pentru a genera lumi posibile și multiversuri, în care totul devine (auto)referențial, interșanjabil și cu o memorie tot mai scurtă și tot mai actualizată de tehnologii și ideologii. Acest om, produs și al ieșirii din religie, transformă, cel mai adesea, actul spiritual ori pe cel religios în accese de superstiții și naționalisme religioase, valorificate de partide politice populiste ori chiar extremiste din toată lumea.
Este pregătită democrația occidentală și, cu atât mai mult, democrația dâmbovițeană să mai asigure securitatea culturală și securitatea existențială a cetățenilor săi? Dacă ne uităm la felul în care politic, educațional și, mai ales, financiar-economic, sunt proiectate și asigurate valorile culturale și cele religioase, răspunsul ne va conduce într-o zonă de non-combat, în care aceste valori sunt fie excesiv politizate, fie marginalizate.

Orice, dar cu suveranitate digitală! Orice, dar cu suveranitate digitală!

Când încă rețeaua web era la începuturile sale în România, la începutul anilor ’90, într-o rubrică ce purta titlul unui volum de poezii – ”Hai să ne-ntâlnim pe site sâmbătă seara”, atrăgeam atenția, cu ironie tandră, asupra faptului că lumea noastră, reală sau virtuală, era  și este sub semnul unei mantre tehnologice: ”orice, dar cu puțin internet”. După mai bine de 20 de ani, mantra web a devenit tot mai mult netocrație și monopol al marilor giganți americani. Inteligența artificială și mașinăriile ei creatoare de șabloane de consum și de dependențe au dus ”era digitală” la asocieri tot mai dramatice precum ”dictatura digitală” ori chiar ”demența digitală”. Rolul elitelor și al actorilor sociali pe mișcătoarele rețele sociale este ecranat de algoritmii Big Data, algoritmi disputați de grupurile de business, de cele ale societății civile (non-profit), grupurile guvernamentale și cele politice. Algoritmii, însă, sunt dictați de interese financiare și politice. Opinia publică față de orice subiect la zi este construcția algoritmilor Big Data și al relațiilor de putere și de manipulare pe care actorii sociali le exercită folosindu-se chiar de armele secrete sau decodificate ale algoritmilor Big Data. Astfel, manipularea, fake news-ul ori cancel culture sunt ”(re)scrise” cu ajutorul real al mașinăriilor digitale. Spiritul critic și valorile societății deschise reprezintă, așadar, alternativa la ieșirea din ”baza de date” și cheia de acces și de structurare a unei necesare suveranități digitale. Sunt pregătiți actorii sociali din România pentru a face pasul decisiv de la securitatea cibernetică, dictată de interesele de securitate națională și europeană, la suveranitatea digitală atât de necesară actorilor sociali și intereselor lor de comunicare și de business?

Un atac la interesele naționale ale României!

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a autorizat reluarea olimpiadelor și concursurilor școlare după doi ani de pauză. Din ordinul aceluiași ministru al Educației vor dispărea însă, din acest an, din motive de pandemie, olimpiadele școlare la limba română, la istorie și la limba engleză, sub motiv că nu sînt olimpiade internaționale. Un abuz intolerabil și o greșeală de strategie care trebuie sancționate urgent.
Teoretic, n-ar trebui să i se explice ministrului Educației ce importanță au olimpiadele la limba română și la istorie în sistemul școlar de valori și ce importanță au aceste olimpiade pentru elevi și pentru profesori, chiar și în pandemie.
România are o zi națională, care e sărbătorită an de an la 1 Decembrie. Dar dispare din ordinul stupid al ministrului Cîmpeanu Olimpiada școlară la istorie. Cum de i-a putut trece prin cap acestui ministru să scoată istoria dintre olimpiadele școlare naționale!
Există pe lista sărbătorilor noastre oficiale o zi a limbii române. Dar dispare din ordinul ministrului Cîmpeanu Olimpiada școlară la limba română. Prin aceste măsuri care atacă interesele noastre naționale profesorul Sorin Cîmpeanu dovedește în cel mai scandalos mod că nu are ce căuta în funcția de ministru al Educației.
Atragem atenția premierului Nicolae Ciucă, general în rezervă, că desființarea olimpiadelor școlare la limba română, la istorie și la limba engleză este o inițiativă care ar aduce o pată de neșters asupra sa ca premier și asupra cabinetului pe care-l conduce.
Cerem pe această cale demiterea de urgență a ministrului Sorin Cîmpeanu și contramandarea imediată a acestui ordin contrar intereselor naționale ale României.

Cînd îți privești viața la microscop Cînd îți privești viața la microscop

Îmi place cum scrie David Lodge. I-am citit primul volum de memorii, trei romane și o carte de povestiri. Mi se părea mai bun ca romancier decît ca autor de proză scurtă și mai convingător ca memorialist decît ca ficționar. Era totuși ceva, un „nu” imprecis care mi-a dat tîrcoale cînd am citit Născut într-un ceas bun. Așa se numește volumul întîi al memoriilor sale ale cărui borne sînt anul nașterii sale, 1935 și anul 1976. Acum, la al doilea, Norocul scriitorului* nu-ul acela a căpătat contur.
Lodge scrie și aici despre catolicismul său, despre meseria de scriitor și despre cum și-a scris  romanele, despre oameni pe care i-a cunoscut, despre persoane despre care doar a auzit, dar i-au zgîndărit curiozitatea. Și are nostalgia bunelor vremuri de odinioară, adică cele de dinainte de digitalizare, cele în care a fi scriitor însemna incomparabil mai mult decît acum. Și ca importanță și ca venituri. Să nu trageți de aici concluzia că în Norocul scriitorului ni se înfățișează un bătrîn autor acrit și ursuz căruia i-a cășunat pe noile vremuri.

Chinurile prin care trece un asasin timid Chinurile prin care trece un asasin timid

Circulă prin romanele de uz internațional o înțelepciune itinerantă care s-a banalizat din cauză că a trecut prin prea multe tastaturi. Păreri care se vor profunde – uneori sînt! – despre lume, viață și în special despre moarte, pe care le-ai citit în variațiuni și care trec de la un autor la altul, ca obiceiul mulțumirilor de la sfîrșitul cărții. Asasinul timid*, începe cu o asemenea colecție de probe de înțelepciune, uitasem un despre, care aici se și repetă: despre copilărie și adolescență.
Romanul Clarei Usón, autoare din Spania, zgîrie insistent la ușa sinuciderii. Am mai scris despre o carte de-a ei, Fiica Estului, care pînă atunci apăruse în 7 ediții; acum a ajuns la 11-a. Usón reia formula de succes de acolo. De astă-dată nu mai e vorba despre un general sîrb vinovat de genocid în timpul războaielor civile din Iugoslavia, ci despre misteriosul caz al unei adolescente spanioloaice – sună cam peiorativ „spanioloaică”, deși n-am nici o asemenea intenție în privința Sandrei Mozarovski – actriță în filme erotice cărora li s-a dat drumul după moartea lui Franco și care a cunoscut adevărata celebritate după moartea ei pe care presa din Spania a considerat-o suspectă. Ce are special Sandra? Presupunerea nedovedită a presei tabloide că ar fi fost amanta regelui Juan Carlos. Și presupunerea tot nedovedită că ar fi fost ucisă fiindcă regele voia să scape cumva de ea. Plus alte două presupuneri – că ar fi murit din cauză că ar fi căzut de la etaj fără să vrea și că s-ar fi sinucis.

”Am pășit pe vârfuri pentru a reda cititorilor un scriitor pe nedrept picat în uitare” ”Am pășit pe vârfuri pentru a reda cititorilor un scriitor pe nedrept picat în uitare”

Mina Decu (n. 15 aprilie 1983) este masterandă în Filosofie și în Studii Europene, fost profesor de Studii socio-umane, fost librar, actual redactor, traducător și poet remarcat prin debutul cu ”Desprindere” (2018), volum de poeme multipremiat. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu Mina Decu despre seria de autor Leonida Neamțu, pe care a îngrijit-o la Editura Publisol, evenimente culturale și planuri editoriale. ”Pe Leonida l-am întâlnit în toamna anului trecut, când, în urma unei ședințe de redacție s-a hotărât să aducem în seriile noastre de reeditări un scriitor cu care era cel mai posibil (doar) să riscăm. Îi auzeam pentru prima oară numele și eram convinsă că scrie romane polițiste, deși din puținele date care existau despre el pe internet transpărea mai degrabă altceva, un altceva cu care aveam să dau piept în momentul în care am luat prima lui carte la redactat: Leonida Neamțu era un scriitor inclasabil. Iar redactat nu e tocmai cuvântul potrivit, mai cu seamă că nu mă simt în măsură să umblu eu pe un text pe care cineva când aleargă, când iese din peisaj, pentru a se insinua apoi ca o pată Rorschach, când dă cu tine de pământ, doar pentru a-ți întinde mâna râzând și a te invita să pornești cu el într-o călătorie peste mări și țări. Așadar, aș putea spune că am pășit pe vârfuri, cât mai nonintruziv posibil, pentru a reda cititorilor un scriitor pe nedrept picat în uitare.” Mina Decu

”Gândirea critică are de suferit în online” & ”Mediul online, cel puțin în România, nu este favorabil criticii literare de calitate” ”Gândirea critică are de suferit în online” & ”Mediul online, cel puțin în România, nu este favorabil criticii literare de calitate”

În ianuarie 2017, Adina Dinițoiu și Raul Popescu lansau platforma literară independentă Literomania. O platformă literară independentă și, mai ales, cu prestanță și spirit critic, de altfel o ”rara avis” în spațiul web românesc dominat de clientelism, sectarism ori consumerism.  ”Literomania – afirmă Raul Popescu –  era prima dintre platformele literare online din România care avea un format aparte, recognoscibil – cel de revistă săptămânală, cu rubrici recurente (când spun că a fost prima platformă de acest gen din România, nu mă refer, bineînțeles, și la site-urile care erau și sunt interfața online a unor reviste tipărite). După câțiva ani, au mai apărut și alte platforme literare online cu aceeași structură ca a noastră, însă cu echipe redacționale și de mentenanță mai mari. În cazul nostru, suntem doar două persoane care se ocupă de bunul mers al lucrurilor: Adina Dinițiou și cu mine. Literomania s-a dezvoltat de-a lungul celor cinci ani de existență – mai mulți colaboratori, mai multe rubrici și mai multe texte –, și în tot acest timp am reușit să păstrăm spiritul liber, independent, al platformei, în sensul că nu ne-am transformat într-o afacere sau într-o anexă a vreunei instituții (fie ea culturală sau nu). Literomania este în continuare o platformă literară independentă, condusă sau, mai bine spus, ghidată (și girată) de două persoane. Am încercat să oferim cât mai multă libertate, găzduind opinii diverse, autori cu stiluri diferite. Autorii români (…) au fost și sunt, zic eu, bine reprezentați prin cronicile noastre sau ale colaboratorilor noștri, dar și prin propriile lor texte. Am propus, de asemenea, dezbateri legate de temele zilei (teme legate, de exemplu, de canonul literar sau de valoarea actuală a esteticului în mediul cultural și universitar în special).”
Despre ”Literomania”, receptarea critică și gândirea critică pe un mediu atât de volatil cum este internetul, ”autonomia esteticului” ori cea mai mică piață de carte din Europa raportată la numărul populației, puteți citi în dialogul, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, purtat de Dan Mircea Cipariu cu editorii și scriitorii Adina Dinițoiu și Raul Popescu.

Lucrare monumentală a artistului timișorean Cristian Sida, inaugurată în Franța, la Aubusson Lucrare monumentală a artistului timișorean Cristian Sida, inaugurată în Franța, la Aubusson

Săptămâna aceasta, cu ocazia sărbătorii muzicii (La Fête de la musique), a fost inaugurată în localitatea Aubusson, Franța, lucrarea „Aubusson vu par Cristian Sida” realizată între anii 2021 – 2022” de către artistul vizual Cristian Sida. Potrivit artistului, lucrarea, care măsoară 70 de metri pătrați (7 x 10 metri) reprezintă „un colaj de referințe culturale și geografice subiective”, transpuse pe pânză cu acril, spray, marker, vernis. „Facultatea de Arte si Design din Timișoara are legături vechi și solide cu primăriile din Mericourt și Aubusson, care au început printr-o serie de rezidențe artistice și care, ulterior, au fost urmate de participarea studenților de la secția Tapiserie, în anul 2016, la o rezidență de creație, ocazie cu care studentele noastre au avut ocazia să viziteze La Cité Internationale de la Tapisserie, centrul mondial al tapiseriei, localitatea din regiunea Limousin fiind inscrisa în Patrimoniul U.N.E.S.C.O.”, arată Cristian Sida.

Megan Dominescu și Maria Pop Timaru, într-o expoziție la galeria Senso Megan Dominescu și Maria Pop Timaru, într-o expoziție la galeria Senso

„Ce amprentă de carbon lasă producerea unui burger? Mai este posibilă  sustenabilitatea (sau dezvoltarea durabilă, cum i se mai spune) în ziua de azi, fără a recurge la niște transformări structurale radicale în societățile de consum, sau este inevitabil un anume tip de hedonism capitalist care duce la excese, risipă de resurse, poluarea mediului și la alte consecințe cu impact asupra schimbărilor climatice? Pe lângă efectele negative pe care le înglobează, noua paradigmă generată de pandemie și de conflictele politico-economice actuale, însă, pare a avea și părțile ei bune, una dintre ele fiind chiar chestionarea creșterii constante a productivității și a supra-producției. La astfel de reflecții ne invită burger-ii din lucrările Mariei Pop Timaru și ale lui Megan Dominescu, pe de o parte. Pe de altă parte, ceramica glazurată a Mariei Pop Timaru în care straturile suprapuse de ingrediente lucesc apetisant ne duce cu gândul la faimoasele replici cu Big Kahuna sau Royale with Cheese din filmul cult «Pulp Fiction» al lui Tarantino. În același timp, secvența redată cu fir textil de către Megan Dominescu (practica sa artistică se numește «rug hooking») într-o lucrare în care un câine în lesă se îndreaptă vertiginos către un burger, invocă o poftă viscerală de fast food. Ambivalență etică, dar certă delectare estetică!” – Ana Daniela Sultana

Cristian Tudor Popescu vine la Iași: întâlnire cu cititorii la Palas Mall Cristian Tudor Popescu vine la Iași: întâlnire cu cititorii la Palas Mall

Miercuri, 29 iunie, începând cu ora 19.00, la Palas Mall Iași, Congres Hall, Sala Vivaldi (pe terasă), etajul II, va avea loc o întâlnire cu Cristian Tudor Popescu, prilejuită de apariția volumului ”Dumnezeu nu e mort. Interceptări. Note informative”, bestsellerul editurii Polirom la Bookfest 2022, la secțiunea nonfiction. Gazda evenimentului: Cătălin Sava. Un șofer bătrân povestește cum proceda când ii ducea lui Tudor Arghezi plicul cu bani pentru poeziile publicate în Scânteia. Academia de Științe din Moscova face experimente cu cimpanzei în anii 1920 ca să producă „o mașină vie de război”, la comanda Kremlinului. Un regizor face un film despre o fată de 14 ani din Bistrița care s-a prostituat la Paris sub teroarea unui pește. Ion Țiriac joacă un meci de tenis memorabil cu Tom Gorman la București. Cristian Tudor Popescu evocă asemenea întâmplări mai vechi sau mai recente, dar și subiecte precum coronavirusul, Vladimir Putin și războiul din Ucraina într-un volum ce reflectă tipologii ale societății românești și moduri în care oamenii se raportează la Dumnezeu.

Albumul de fotografie ROMANIA NOW, cu o prefață de Horațiu Mălăele Albumul de fotografie ROMANIA NOW, cu o prefață de Horațiu Mălăele

Sâmbătă, 25 iunie 2022, de la ora 17:00, la Librăria Humanitas Kretzulescu din București se lansează albumul de fotografie ROMANIA NOW. Prefața albumului poartă semnătura actorului Horațiu Mălăele, alături de Daniel Penciuc – director de comunicare și strategie Nordis Group. Cei doi vor discuta despre imaginea României.
Primul proiect al inițiativei ROMANIA NOW este un album de fotografie prin paginile căruia devii martorul momentelor de sărbătoare ale țării noastre. Demarat în noiembrie 2021, proiectul a debutat cu un concurs. Talentul fotografilor s-a evidențiat printr-o serie de postări online. Mii de imagini care animă vise de vacanță, tihnă și zile de poveste, dar și curiozități arhitecturale și oportunități de aventură, au fost înscrise în concurs printr-o simplă postare.
Prin paginile sale, albumul de fotografie ROMANIA NOW își propune să-și poarte cititorii prin poveștile României, surprinse de fotografi talentați în drumurile sau zborurile lor prin țară.
Nordis Group, prin Fundația Nordis, și inițiativa ROMANIA NOW și-au asumat responsabilitatea de a vorbi lumii despre România, de a promova imaginea de țară, prin a susține și a dezvolta ideile, proiectele și eforturile menite să amplifice brandul țării noastre.
Calitatea și emoția surprinsă în fotografii a îngreunat decizia juriului format din personalități de renume din industria de travel și lifestyle: F. Dilek Uyar – Photographer National Geographic Turkey, Cătălin Gruia – Editor in Chief National Geographic Romania, actrița recunoscută internațional Catrinel Marlon, Emanuel Poștoacă – Founder Nordis Group, Karin Mueller – Senior Picture Editor Conde Nast Traveller UK, și Raluca Michailov – Owner & General Manager Forbes Romania.
Marele premiu în valoare de 10.000 de euro a fost câștigat de fotograful care a surprins Transfăgărășanul la crepuscul, șerpuit de luminile mașinilor care părăsesc traseul. Următoarele 25 de fotografii au fost premiate cu câte 500 de euro.

Vernisaj ”Young Artists for Earth”, la ATELIER 030202 din București Vernisaj ”Young Artists for Earth”, la ATELIER 030202 din București

Joi, 16 iunie 2022, de la ora 19.00, în Spațiul de Artă Contemporană ATELIER 030202 din București (str. Sf. Vineri, nr.11), va fi vernisată expoziția ”Young Artists for Earth” (#eco, #youngartistsforearth), cu lucrări semnate de 6 tineri artiști vizuali: Dona Arnakis, Dorian Bolca, Andreea Medar, Andrei Pituț, ATOMA și Nicolae Ungureanu. Cei 6 artiști vizuali prezintă, astfel, mai multe experimente, intervenții și documentări artistice de tip upcycling și ecoart în spații publice din București, Râmnicu Vâlcea, Târgu Jiu și Timișoara. De asemenea, la vernisaj vor fi prezentate fanzinul proiectului, în 100 de exemplare, tipărit pe hârtie ecologică, cu un design semnat de Andrei Șendrea și Mălin Neamțu, precum și un video-art al programului ”Young Artists for Earth”, editat video de Cătălin Burcea.
6 tineri artiști vizuali, studenți, masteranzi, doctoranzi și absolvenți ai UNArte – FADD și UVT Arte, au participat la atelierele on-line susținute de prof. univ. dr. Cosmin Paulescu, Decanul Facultății de Arte Decorative și Design – UNARTE București, lect. univ. dr. Sergiu Chihaia – Facultatea de Arte Decorative și Design – UNARTE București, lect. univ. dr. Bogdan Rața – Facultatea de Arte și Design, UVT, Timișoara, precum și specialista în design sustenabil, vopsit natural și meșteșuguri legate de textile, arhitect Andreea Tron.
”Young Artists for Earth” (#eco, #youngartistsforearth) este realizat de asociația Euro CulturArt, în parteneriat cu Spațiul de Artă Contemporană ATELIER 030202 din București, Teatrul de Comedie, Universitatea de Arte din București – Facultatea de Arte Decorative și Universitatea de Vest – Facultatea de Arte și Design, Timișoara, cu sprijinul financiar al AFCN (Administrația Fondului Cultural Național).
”Young Artists for Earth” este un program de arte vizuale, curatoriat și coordonat de artistul vizual Mihai Zgondoiu și de scriitorul Dan Mircea Cipariu.
”Dincolo de tehnici și formate, oferim șase discursuri auctoriale și tot atâtea practici artistice eco, non-invazive, realizate de Dona Arnakis, Dorian Bolca, Andreea Medar, Andrei Pituț, ATOMA și Nicolae Ungureanu. Și conceptual, și existențial, cei 6 tineri artiști au documentat un mod de viață și de a fi. Operele lor ne invită, așadar, să reflectăm asupra problemelor grave cu care se confruntă artistul și omul postmodernității: războaiele de lângă noi, catastrofa ecologică, claustrarea și distanțarea socială și afectivă în timpuri pandemice și de război, consumerismul, tabloidizarea aspectelor intime ale vieții, secularizarea, dictatura noilor tehnologii ale informației. Young Artists for Earth e o altfel de cronică, un altfel de update, la grozăviile din epoca inteligenței artificiale și a omului aproximativ 3.0.”, au declarat Dan Mircea Cipariu și Mihai Zgondoiu.
Radio România Cultural, Propagarta.ro și AgențiadeCarte.ro sunt partenerii media ai programului ”Young Artists for Earth”.

AVERTISMENT: Textele de pe această pagină web sunt sub protecţia dreptului de autor deţinut de autori şi AgenţiadeCarte.ro. Reproducerea totală sau parţială este permisă doar cu acordul scris al redacţiei!