Festivalul Filmului Francez- a opta ediţie, la Timişoara

Recomandari

Festivalul Filmului Francez- a opta ediţie, la Timişoara

În perioada 1-4 noiembrie 2014, la Timişoara – sala Aula Magna (UVT), va avea loc a opta ediţie a Festivalului de Film Francez. Cu ocazia celei de-a opta ediţii a festivalului de film francez la Timişoara, Institutul francez din Timişoara vă invită la 12 proiecţii de filme, timp de patru zile dedicate cinematografiei franceze şi o întâlnire cu Bénédicte Pagnot, realizatoarea unuia dintre filmele din competiţie. În acest an, festivalul se va desfăşura la nivel naţional între 31 octombrie 2014 şi 9 noiembrie 2014 la Timişoara, Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Sibiu, Buzău, Târgu Mureș și Constanța. Această ediţie naţională este consacrată promovării şi difuzării tinerilor realizatori francezi prin intermediul unei competiţii a filmelor lor de debut, opere care nu pătrund ușor în circuitul de exploatare tradiţional şi pentru care festivalurile reprezintă o importantă oportunitate de expunere atât în Franţa cât şi în afara ei. Secțiunea filmelor în competitție va fi completată şi de alte secţiuni necompetitive.

La Tinta!

La ce bun Ministerul Culturii? La ce bun Ministerul Culturii?

De Ziua Limbii Române, Ministerul Culturii nu a propus şi nu a finanţat niciun eveniment! Nu s-a îngrijit să redacteze un amărât de comunicat, aşa cum a făcut, de pildă, preşedintele Traian Băsescu. Evenimentele importante dedicate Zilei Limbii Române au fost organizate de primarul Neculai Onţanu şi de către Institutul Cultural Român. Nici în cazul nefericit al Muzeului Naţional al Literaturii Române din Bucureşti, ministerul condus de scriitorul Kelemen Hunor nu a făcut nimic în afară de a critica Primăria Municipiului Bucureşti. Lipsa din peisaj a Ministerului Culturii ne determină să punem sub lupa realităţii existenţa acestei instituţii a statutului. În acest moment, direcţiile judeţene se ocupă doar de procesul de descărcare de sarcină arheologică şi de urmărirea virtuală a clădirilor de patrimoniu. Aceste direcţii nu au buget pentru evenimente culturale, artistice şi ştiinţifice şi nu au de implementat nici-un plan naţional de infrastructură naţională. Ministerul Culturii – cu cele mai mici salarii ale funcţionarilor din administraţie! – nu are nici bani şi nici programe pentru un fond de mobilitate, burse şi rezidenţe, nu are nici bani şi nici programe pentru achiziţia unor opere vizuale, literare sau muzicale ale unor creatori contemporani. Cum o afirma tranşant academicianul Eugen Simion de Ziua Limbii Române, Ministerul Culturii nu dă un leu pentru operele fundamentale, de tip Pleiade, ale autorilor canonici din limba română. Achiziţia de cărţi pentru biblioteci, începută anul trecut şi nefinalizată nici acum!, este o insultă pentru editori şi o formulă birocratică aberantă prin care câştigă difuzorul, nu editorul! Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN) îşi dă obştescul sfârşit, după ce Guvernul Ponta i-a retras banii de la Loteria Română! AFCN s-a confruntat, de altfel, din cauza lipsei de profesionalism a celor din Consiliul AFCN cu două sesiuni de proiecte, culturale şi editoriale, contestate vehement de către operatorii culturali. Deşi i s-a cerut să demită Consiliul AFCN, ministrul Kelemen Hunor nu a făcut nimic, lăsând căruţa AFCN într-un perpetuu interimat! Unitatea de Management a Proiectului din cadrul Ministerului Culturii, care are în mare parte experţii de la AFCN contestaţi de operatorii culturali, se confruntă cu o mare problemă de credibilitate şi profesionalism în gestionarea fondurilor norvegiene. Practic, de când cu anunţul demisiei domnului Kelemen Hunor, Ministerul Culturii a intrat în moarte clinică!

Un eveniment identitar şi exponenţial pentru Capitala Culturală europeană Un eveniment identitar şi exponenţial pentru Capitala Culturală europeană

În ultima vreme, după ce am participat la evenimente culturale importante la Timişoara, Craiova, Cluj, Iaşi şi Bucureşti, problema desemnării unui capitale culturale europene în România ridică şi probleme de infrastructură culturală, şi de identitate şi viziune culturală. Autorităţile locale din oraşele amintite au înţeles imensa oportunitate de investiţii şi de imagine generată de intrarea în competiţia pentru capitala culturală europeană. Peste tot unde am fost, am spus că fiecărui oraş îi lipseşte un eveniment cultural identitar şi exponenţial. Chiar dacă Clujul are TIFF-ul, Craiova – Festivalul Shakespeare, Iaşiul şi Timişoara – un festival internaţional de literatură şi un festival internaţional al educaţiei, aceste evenimente nu au ajuns să aibă o dimensiune europeană de prim rang şi nu sunt cotate în primele 5 evenimente anuale ale fiecărui gen artistic. Am dat exemplul Sibiului care, dacă nu ar fi avut Festivalulul Internaţional de Teatru iniţiat de Constantin Chiriac şi dacă nu l-ar fi avut pe Chiriac însuşi, nu ar fi avut miză pentru a fi ales capitală culturală europeană. Cei de la Paphos, în Cipru, unde am fost, în 2009, cu o delegaţie condusă de primarul Neculai Onţanu, au reuşit să convingă juriul european şi să obţină titlul de capitală culturală europeană, în 2017, cu conceptul „Uzina culturală în aer liber” şi festivalul de operă în aer liber din cetatea antică, cu o istorie de aproape 20 de ani. A fost mai important pentru ciprioţi conceptul şi programul în faţa infrastructurii! Sunt tare curios să aflu ce va prevala pentru români?

Spiritul critic nu e dependent de Net sau de facebook! Spiritul critic nu e dependent de Net sau de facebook!

Dl.Nicolae Manolescu reproşează Internetului că nu are “spirit critic”. Nu-l bănuiesc pe distinsul profesor şi critic literar că face o confuzie regretabilă între mediu, mijloc, suport şi conţinut. Spaima că reţeaua web este o ameninţare la adresa culturii, a literaturii, a spiritualităţii şi chiar a umanităţii e una, însă, de actualitate pentru foarte mulţi intelectuali care nu exersează mijlocul numit Internet. Cum sunt din fire optimist, cred că noile tehnologii ale informaţiei şi ale comunicării vor face actul lecturii din ce în ce mai democratic, oferindu-ne, într-o mare de informaţii şi între miliarde de acte de divertisment, şi produse culturale de calitate. Cartea ca obiect de hârtie care provoacă sinestezii nu va dispărea şi va fi, pentru cei iniţiaţi, o altă formă de rezistenţă în post-posmodernitate sau post-istorie. Lectura va avea un tot mai pronunţat caracter utilitar şi info-educaţional, iar cartea de valoare estetică va interesa doar pe cei care vor găsi în gimnastica limbajului şi a gândirii şi în construcţiile ficţionale temeiuri pentru devenire şi pentru un altfel de a fi. Aşa cum poezia şi umanitatea noastră nu vor dispărea din cauza tehnologiilor, nici cartea pe suportul de hârtie nu va urma profeţitul sfârşit!

Despre AFCN, fără patimă şi fără abjecţie Despre AFCN, fără patimă şi fără abjecţie

Înţeleg supărările şi frustrările celor care nu au câştigat licitaţia de proiecte culturale organizată de Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN). Eu însumi am trecut, în ultimii ani, prin stări de perplexitate după ce am văzut că proiectele depuse de mine au fost respinse de către experţi care astăzi strigă în gura mare că sunt nedreptăţiţi pentru că nu au primit nici-un leu pentru proiectele lor. De fiecare dată, însă, am urmat calea instituţională a contestaţiei şi a protestului civilizat, fără să demasc public conspiraţii văzute sau nevăzute împotriva mea şi a proiectelor pe care le-am depus la AFCN. O postare pe facebook a domnului Dragoş Neamu, preşedintele Reţelei Naţionale a Muzeelor din România, m-a şocat şi mi-a confirmat ieşirile sale din decorul logicii şi al bunului simţ. Dl. Neamu, care a câştigat, doar în acest an, un proiect la aria „Activităţi muzeale şi activităţi privind promovarea culturii scrise (inclusiv lecturile publice)”, a postat următoarea delicateţe stilistică: „ma f… in el de afcn”. Oare ce-l mâna pe el în luptă? Faptul că nu a mai câştigat câte trei sau patru proiecte la ariile de finanţare AFCN şi faptul că aura sa de mare manager cultural (de care face atâta tapaj!) a fost eclipsată. Obsesia anulării unor concursuri e mai veche la domnia sa, ultima sa cerere de acest gen fiind susţinută public după ce colegul său de birou şi bunul său prieten a pierdut concursul pentru funcţia de manager al Muzeului Naţional al Literaturii Române. Noroc că autorităţile şi lumea noastră culturală cunosc fineţurile domnului în cauză şi nu-l iau în seamă! Dar discuţia despre AFCN trebuie purtată, fără patimă şi fără abjecţie!

Ce probleme are de rezolvat noul preşedinte al Academiei Române? Ce probleme are de rezolvat noul preşedinte al Academiei Române?

În această lună, Academia Română îşi va alege, mai întâi, pe 8 aprilie 2014, preşedintele şi, mai apoi, pe 24 aprilie 2014, vicepreşedinţii şi secretarul general. Una dintre instituţiile de la noi care concurează, în sondaje, Biserica Ortodoxă Română la încredere, Academia Română, nu se vede în mass-media autohtonă, iar despre alegerile conducerii acestui „cel mai înalt for ştiinţific al României” nu găseşti elementare informaţii nici măcar pe pagina web a instituţiei din Calea Victoriei nr.125 . Faptul că abia am putut găsi o ştire pe web despre cei trei candidaţi la funcţia de preşedinte şi faptul că nu au fost făcute public programele candidaţilor ne arată imensul decalaj de cultură organizaţională pe care îl înregistrează în acest moment Academia Română. Până şi la mult hulita şi criticata Federaţie Română de Fotbal au fost prezentate programele de candidatură şi susţinerile publice ale candidaţilor!

Dialogul de carte

„Dacă m-aș vedea nevoit să mă repet, cu siguranță m-aș lăsa de scris” „Dacă m-aș vedea nevoit să mă repet, cu siguranță m-aș lăsa de scris”

În urmă cu trei ani – mai exact în octombrie 2011 – , poetul Paul Vinicius reapărea în atenția publicului pasionat de literatură după o tăcere editorială de peste nouă ani – o perioadă de „mort viu” –, așa cum singur și-o caracteriza și despre care a și relatat, cu lux de amănunte, în tușe extrem de picante, într-un interviu memorabil luat de Robert Șerban și publicat în numărul din 27 martie 2012 al revistei timișorene „Orizont”. Din acel moment însă, dorind parcă să-și ia revanșa asupra acelei îndelungate „inexistențe” literare, Paul Vinicius și-a luat în serios arsenalul poetic scoțând, la intervale scurte de timp, volume primite empatic de critica de specialitate și primind premii literare importante: „Liniştea de dinaintea liniştei” (Ed. Tracus Arte, Bucureşti) – căruia i-au fost decernate premiile naţionale pentru poezie pe anul 2011 „Mircea Ivănescu” al Taberei Internaţionale de Poezie „Artgothica” Sibiu, apoi cel al Festivalului Internaţional de Poezie de la Sighetu Marmaţiei şi premiul „Cezar Ivănescu” al APLER, pentru autorul anului 2011 –, iar în noiembrie 2012 îi apare volumul de poezie „kemada” (Ed. Tracus Arte, Bucureşti), care a primit premiul Cartea Anului al Filialei București a U.S.R. Iată că și în acest an Paul Vinicius s-a dovedit la fel de harnic, lansându-și, în mai, la Madrid, volumul antologic de poeme intitulat „Las noches de los maniquíes y otros blues” [„Noaptea manechinelor & alte blues-uri”] (Ed. Niram Art, Madrid, 2014), în versiunea spaniolă a lui Fabianni Belemuski, iar de curând, pe 10 octombrie, volumul „Nopți la maximum, dimineți voalate” (Ed. Agol, București). În exclusivitate pentru AgenţiadeCarte.ro, Dan Mircea Cipariu a dialogat cu Paul Vinicius atât despre acest recent volum publicat dar și despre activitățile literare recente și cele viitoare.

Studioul de carte

“Transilvania este o sursă inepuizabilă de zen, experienţe culturale şi peisaje rurale idilice” “Transilvania este o sursă inepuizabilă de zen, experienţe culturale şi peisaje rurale idilice”

Miercuri, 20 august 2014, începând cu ora 17.00, în CROS Learning House (Intrarea Mihai Eminescu nr. 5, sector 2, Bucureşti) casa unde a locuit Ionel Teodoreanu şi care este sediul primei Universităţi Alternative din România, blogul călătorilor isteţi – VIAJOA.RO sărbătoreşte cinci ani de activitate editorială. viajoa.ro înseamnă locul în care se întâlnesc pasiunea de a scrie cu pasiunea de a călători și de a explora. Înseamnă locul de întâlnire al turiștilor și călătorilor isteți. Înseamnă bucurie – bucuria de descoperi, de a face, de a-ți depăși limitele, de a găsi povești, de a învăța, de a fi. În 2010, au câștigat premiul pentru cel mai bun blog de travel din Romania la RoBlogFest. În 5 ani de existență, editorii viajoa.ro au văzut 43 de țări, au scris 1391 de articole și interviuri , au făcut 12 excursii și tabere cu cititorii, au organizat 5 vânători de comori, 35 de concursuri și 4 seri de povești viajoa.ro. În exclusivitate pentru AgenţiadeCarte.ro, fondatorul viajoa.ro, Adriana Cocic, a purtat un dialog despre călătorii şi turismul cultural cu Dan Mircea Cipariu.

Postcard

Jessica Douglas-Home, Președinte al Fundației Mihai Eminescu Trust, a fost decorată de către Majestatea Sa Regele Mihai I al României Jessica Douglas-Home, Președinte al Fundației Mihai Eminescu Trust, a fost decorată de către Majestatea Sa Regele Mihai I al României

Joi, 23 octombrie 2014, scriitoarea și jurnalista britanică Jessica Douglas-Home, Președinte al Fundației Mihai Eminescu Trust, a fost decorată de către Majestatea Sa Regele Mihai I al României cu Ordinul Coroana României în grad de Cavaler. Ceremonia a avut loc la Castelul Peleș, în Sinaia. Ordinul Coroana României, instituit de către Regele Carol I în anul 1881 și reînființat de către Majestatea Sa Regele Mihai I în 2011, recompensează merite și realizări extraordinare ale unor personalități care au contribuit în mod semnificativ la dezvoltarea României și la binele cetățenilor ei. Pe parcursul ultimilor treizeci de ani, Jessica Douglas-Home a depus eforturi susținute pentru conservarea valorilor culturale românești, a patrimoniului cultural material și imaterial, aratând un interes deosebit pentru România și locuitorii ei. În 1986, în timpul regimului comunist, Jessica Douglas-Home a pus bazele Fundației Mihai Eminescu Trust, la Londra, pentru a veni în ajutorul intelectualilor din Romania – filosofi, istorici, artiști și scriitori – persecutați de către regimul totalitar, punând la dispozitia lor materiale de studiu care le erau necesare pentru a putea fi la același nivel cu colegii lor din restul lumii. În cartea sa de memorii “A fost odată, în alte vremuri” (Editura Humanitas, 2001), Jessica Douglas-Home evidențiază în mod particular meritele unor intelectuali precum Constantin Noica, Andrei Pleșu și Gabriel Liiceanu, care au susținut-o în demersul dificil. La trei ani după această primă inițiativă, Fundația a dezvoltat componenta britanică a mișcării internaționale Opération Villages Roumains, pentru a se opune planului de sistematizare al lui Nicolae Ceaușescu prin care se urmărea demolarea a mii de sate din România și a patrimoniului cultural reprezentat de aceastea.

Cronica de carte

Un roman fără rețetă Un roman fără rețetă

După al doilea volum al trilogiei ”Îngerii din Moscopole” și înainte de a încheia această trilogie, Catia Maxim a publicat, la Editura Tracus Arte, romanul ”Slow Motion”. Trecerea de la epica istorică la întâmplări din zilele noastre s-a dovedit a fi una inspirată. Cel mai nou roman al Catiei Maxim este unul fără rețetă. Adică nu vizează apartenența la vreuna dintre tendințele prozei românești de după 1990 și nici nu se erijează în… trofeu al câștigătorului. Autoarea optează pentru supremația poveștii, cam neglijată de prozatori în ultima vreme (firește cu excepțiile de rigoare) și pe un inedit patrulater al iubirii, în viață și în imaginația unor personaje. Patrulaterul e analizat cinematografic în slow motion, adică într-o mișcare narativă încetinită, cu multe decupaje și planuri fixe, cu ficționalizare zero sau cu ficționalizare accentuată. Bucureștiul cenușiu și tern cu blocurile zonei Gării de Nord e pus față în față cu exotismul Marocului privit nu ca o zonă turistică, în culori tari și obiceiuri desprinse parcă din „O mie și una de nopți”, ci ca o veritabilă călătorie inițiatică (în vis? în realitate?) menită s-o salveze pe Smara. A cărei căsătorie cu Adrian se află în impas după descoperirea relației lui adulterine cu traducătoarea Corina, mama fiului său Daniel bine ascuns… pe facebook. Al patrulea membru al patrulaterului este Jan-Paul, un fel de zburător modern, în rol de salvator al Smarei dar și ca pasionat al zborului cu parapanta.

Agenda de carte

George Banu lansează “Cortina sau fisura lumii” George Banu lansează “Cortina sau fisura lumii”

Marţi, 28 octombrie 2014, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu, va avea loc lansare cărţii “Cortina sau fisura lumii” de George Banu. Invitaţi: George Banu, Adam Biro, Marina Constantinescu, Lidia Bodea. Lectură: Eliza Păuna.
George Banu meditează pe tema cortinei din perspectiva marii metafore theatrum mundi. În pictură, ca şi în teatru, cortina sparge unitatea. Ea lasă să se vadă tot atât pe cât camuflează. Împarte fiinţele în actori şi spectatori, protejează secretul şi întreţine aşteptarea unei dezvăluiri mereu posibile. Cortina are o morfologie, iar aceasta se precizează atât prin numeroasele ei utilizări – cortina/draperie de apariţie, de prestigiu, de intimitate, de finitudine –, cât şi prin sistemele de fixare şi multiplele variabile: de greutate, de opacitate, de orientare. „Un filozof şi-ar putea petrece întreaga viaţă fie şi numai meditând asupra conceptului de cortină”, spunea marele scriitor Thomas Bernhard. Aceasta este şi intenţia cărţii de faţă. Sub denumirea generică de „cortină” – rideau în franceză – se reunesc aici dispozitive de separaţie şi deschidere care, în română, dispun de denumiri distincte: perdea, tapiserie… dar funcţia lor e mereu aceeaşi. Ele marchează „fisuri” posibile, uverturi şi închideri, „cortine” reluate la infinit.

Eveniment

KILIPIRIM, la Unirea Shopping Center KILIPIRIM, la Unirea Shopping Center

În perioada 29 octombrie – 2 noiembrie 2014, zilnic între orele 10.00- 22.00, la Unirea Shopping Center (etajul 2, Aripa Călăraşi), va avea loc o nouă ediţie a celui mai important târg de carte cu discount din România: KILIPIRIM. În cadrul târgului, va avea loc şi Festivalul de Spiritualitate şi Terapii Complementare „A Noua Dimensiune”, unde vizitatorii vor putea achiziţiona cărţi şi produse ezoterice sau pot participa la programul permanent de conferinţe pe teme generale de dezvoltare personală sau tehnici de îmbunătăţire a calităţii vieţii. Intrarea va fi liberă. Pe parcursul celor cinci zile de Kilipirim, organizatorii le propun cititorilor o serie de evenimente dedicate atât copiilor, adolescenţilor, cât şi cititorilor cu experienţă: de la evenimente care au ca public-ţintă pe iubitorii de literatură, la evenimente dedicate celor interesaţi de cărti de popularizare. AgenţiadeCarte.ro este partener media al evenimentului.

Proiecte

“Ion Brad, de la Pănade la Blaj”, o antologie lirică de Dan Mircea Cipariu “Ion Brad, de la Pănade la Blaj”, o antologie lirică de Dan Mircea Cipariu

Duminică, 26 octombrie 2014, orele 12.00, la Căminul Cultural din satul Pănade, comuna Sâncel, judeţul Alba, va fi lansat şi prezentat volumul “Ion Brad, de la Pănade la Blaj”, o antologie lirică de Dan Mircea Cipariu. Invitat special: Sergiu Cipariu şi formaţia sa muzicală. “Sunt tare bucuros să merg în satul Cipăreştilor, al mamei mele şi al copilăriei mele, pentru a-l sărbători, la 85 de ani de viaţă, pe scriitorul şi ambasadorul Ion Brad, o personalitate polivalentă care că va rămâne în istoria noastră literară şi în istoria României din ultimii 50 de ani. Poemele din această nouă antologie a poetului Ion Brad sunt şi lirice, şi sensibile, şi iradiind un cult al familiei şi al prieteniei cu care nu ai cum să nu empatizezi. Mă leagă de domnul Brad şi rezonanţa înaltă pentru poezie şi legături de suflet cu un spaţiu de poveste şi nostalgie, satul Pănade”, a declarat Dan Mircea Cipariu. AgenţiadeCarte.ro este partenerul media al evenimentului.

AVERTISMENT: Textele de pe această pagină web sunt sub protecţia dreptului de autor deţinut de autori şi AgenţiadeCarte.ro. Reproducerea totală sau parţială este permisă doar cu acordul scris al redacţiei!