Istoria României reflectată în obiecte-simbol, prezentată publicului nord-american

Recomandari

Istoria României reflectată în obiecte-simbol, prezentată publicului nord-american

Luni, 18 ianuarie 2021, programul “The History of Romania in One Object” / „Istoria României într-un obiect”, aflat la cel de-al treilea sezon, debutează  cu prezentarea „Sanctuarului neolitic de la Parța”. Reprezentanța Institutului Cultural Român la New York readuce în atenția publicului american și de pretutindeni obiectele și artefactele care, prin simbolism și forță evocativă, reconstituie epoci definitorii din istoria națională pentru publicul american și internațional, sintetizând un întreg context cultural, economic, tehnologic sau politic. Noile episoade sunt realizate în colaborate cu Muzeul Național al Banatului (MNaB) din Timișoara și cu sprijinul Consiliul Județean Timiș.

La Țintă!

Scriitorii, jurnaliștii și editurile față cu copia digitală și infrastructurile virtuale    Scriitorii, jurnaliștii și editurile față cu copia digitală și infrastructurile virtuale  

În epoca tehnologiei 5G, imaginea este idolatrizată, blasfemiată ori repudiată mai degrabă pentru felul în care ea este depozitată, livrată sau accesată de infrastructurile virtuale care cartelează și formalizează conținuturile până la golirea lor de spirit identitar sau critic. Dependența de rețea, de marketingul neuronal al mediilor electronice a condus deja la poziții dominante ale marilor proprietari de infrastructuri virtuale. Doar o structură politică puternică cum este Uniunea Europeană a mai putut să cenzureze, etic și economic, dictatura Big Tech. Când ajungem să comentăm, în contextul revoluției 4.0. și al pandemiei, despre infrastructura fizică și cea virtuală ajungem inevitabil la imaginile noastre și cele reflectate prin și de spațiul public despre cei care realizează și controlează aceste infrastructuri cu ajutorul ori prin controlul pieței și al statului. Astfel, imaginile creatorilor și ale proprietarilor de infrastructuri fizice ajung să se răsfrângă și să se spargă în oglindirile opace ale infrastructurilor virtuale omnisciente și ale proprietarilor acestora care dețin tot mai mult control asupra pieței și chiar asupra libertăților fundamentale. Rolul statelor este esențial în a oferi o funcționare deschisă, democratică și etică a tuturor creatorilor de infrastructuri și de conținuturi. Schimbarea de paradigmă propusă de efectele pandemiei, de la structurarea aglutinantă a modelelor monopoliste ale multinaționalelor și ale celor din Tech Giants la structurarea atomizantă, distributivă și ecologică a proprietarilor de conținuturi și a comunităților elective, va da un puternic impuls statelor de a fi mai aproape, prin legi și politici de susținere financiară,  de cei care pot balansa și estompa dictatura Big Tech. La noi, liber profesioniștii și creatorii de conținuturi sunt puternic afectați de efectele financiare ale pandemiei. Deși ei reprezintă un model sustenabil de dezvoltare economică, statul român nu face mai nimic pentru a-și plasa ”fructele de aur” în mai multe coșuri sigure și convergente social și economic. Printre acești creatori de infrastructură fizică și virtuală care asigură securitatea identitară a României, dar și un motor economic cu posibilități reale de creștere, sunt scriitorii, editurile și librăriile. Pe 8 iulie 2020, reprezentanții industriei editoriale și ai scriitorilor s-au întâlnit în videoconferință cu Primul-ministru Ludovic Orban. Am explicat atunci faptul că scriitorii, jurnaliștii și editorii au fost tăiați de la beneficiile copiei digitale, spre mai buna îndestulare a proprietarilor de infrastructuri virtuale. În acest moment, banii există pentru scriitori, jurnaliștii culturali și edituri, câteva milioane de lei anual care nu vin de la bugetul de stat, ci de la producătorii și importatorii de aparate și suporturi electronice. Guvernul României ar putea asigura imediat câteva milioane de lei pentru scriitori și edituri prin modificarea art. 116, lit.c din Legea 8/1996 reactualizată, folosindu-se de instrumentul unei Ordonanțe de Urgență. Cum sunt un idealist incurabil, încă mai cred în minuni!

La marginea lumii La marginea lumii

— Nu e vis, e abis.
Cu vorbele astea tîmpite o vrăjise în urmă cu treizeci de ani. Ce porcărie, cum a putut fi atît de oarbă, de proastă și de tută? Cînd l-a auzit rostindu-le (era într-o după amiază cu ger, la începutul lui februarie, mai exact pe 5 februarie 1990, vineri după amiază, în curtea institutului), a avut revelația că el e bărbatul vieții sale. E drept, și Ilior avusese aceeași revelație. Un pic altfel. Fata cu obraji roșii, care rîdea din nimic l-a făcut să-i bată inima puțin mai repede. Asta a fost tot. O chema și o cheamă și azi Valerica. Doar că acum se uită în gura lui, cum stă răsturnat pe pat, cu fața în sus, cu mîinile pe piept, ca și cum ar fi mort, și fierbe de nervi. Pufnește cu țîfnă cînd îl vede cît de frumos respiră în somn, cu fața aia a lui nesuferită, acum senină și luminoasă, cum nu e el niciodată. Toată ziulica e mohorît, împiedicat și nefolositor. Nu e bun de nimic, greșește în tot ce face și-i scoate sufletul Valericăi. Din visul de iubire a rămas abisul deznădejdii.

Un anunț mortuar: finanțarea culturii române Un anunț mortuar: finanțarea culturii române

Circulă pe net o istorioară atribuită premierului britanic Winston Churchill conform căreia după ce i-a fost prezentat bugetul anual al Regatului Unit, în cadrul unei ședințe a cabinetului său, viitorul laureat al Premiului Nobel pentru Literatură a tresărit la vederea neatribuirii niciunei lire sterline pentru cultură. Funcționarii Ministerului de Finanțe au adus drept argument faptul că Marea Britanie se afla în plin război, în a doua conflagrație mondială. „Suntem în război”, au spus funcționarii. „Şi atunci pentru ce luptăm?!”, a replicat Churchill. Cum nici Ludovic Orban nu e Winston Churchill, mă aștept, totuși, din partea președintelui Partidului Național Liberal, un om educat de la care am așteptări că se poate manifesta ca un adevărat om de stat, să scoată finanțarea culturii române din anunțul mortuar al notei de fundamentare pentru cea de-a doua rectificare bugetară a anului 2020. Altfel, am putea cu toții să constatăm că fără cultură, mai bine zis fără operele autorilor și creatorilor români contemporani, nu prea mai avem motive să luptăm pentru a fi români și europeni!
Nota de fundamentate pentru a doua rectificare bugetară a acestui an prevede tăieri drastice pentru bugetele Ministerului Culturii (se proiectează să fie tăiată o finanțare de 51,5 milioane lei) și ale Institutului Cultural Român (o tăiere de 11,5 milioane lei). Cum și din banii alocați pentru cultură de consiliile locale și județene din România au fost făcute deja tăieri semnificative, cei mai mulți dintre creatorii și autorii români se află la marginea subzistenței. Argumentul că nu sunt bani pentru cultura vie nu mai poate fi invocat pentru că Secretariatului General al Guvernului i-a fost prevăzută o creștere semnificativă de 124,8 milioane lei (în special mai mulți bani pentru biserici, după cum reiese din nota de fundamentare).

Re-Start și complementaritate Re-Start și complementaritate

Sintagme șablon bântuie rețelele virtuale și discursurile mediatice. ”Ne aflăm într-un moment de cotitură”, ”lumea nu mai este și nu va ma fi la fel”, ”totul se va restarta”. Iar imaginile acestor sintagme sunt străbătute de jeturi cu dezinfectante, de izolete, de măști și echipamente individuale de protecție. Necesitatea unui altfel de a modela organizarea lumii, de a o re-inventa, de a-i da un sens existențial profund, pare tot mai stringentă și mai apăsătoare. Putem avea un model neapărat în și din antiteza la formalismul consumerist, la deconstructivismul ecologic, moral și spiritual, exersat până la scăparea de sub control a unei naturi umane tot mai egotice, tot mai amețită de omnipotența sa?  Cum ar putea acest proiectat model să reacționeze și să relaționeze în fața globalizării, în fața tabloidizării aspectelor intime ale vieții, în fața progresului prin creștere economică priapică și nesățioasă? Care ar fi pentru acest model obligațiile și drepturile contractului social? Orice răspunsuri am oferi, ajungem, inevitabil, la felul în care ne poziționăm: atomic (subatomic), ca un virus fără viață, dar care parazitează funcțiile, organele și organismele umane spre a le duce în vid, în neant; ori molecular, sintagmatic, în care oamenii să funcționeze în comunități de interese complementare prin care să fie întregite planuri existențiale morale și spirituale? Complementaritatea tuturor funcțiilor, organelor și organismelor vitale omului, sunt convins, ar trebui să fie cheia de re-scriere a noului model. Natura – mai ales prin funcția ei cea mai specială, natura naturans, natura creatoare – este modelul nostru de complementaritate pentru ființele ce suntem mereu puse sub presiunile realităților materiei și cele ale eului profund.

10 ani de AgențiadeCarte.ro, în peste 28954 de articole 10 ani de AgențiadeCarte.ro, în peste 28954 de articole

Pe 1 martie 2010, acum 10 ani, împreună cu scriitoarea Andra Rotaru, cu artistul vizual Mihai Zgondoiu și cu programatoarea Adriana Cocic Lucaciu am lansat AgențiadeCarte.ro. Acum, echipa noastră redacțională este completată de Simona Ioniță, Dorina Cioplea, Ana Daniela Sultana-Cipariu și Tudor Voicu. La o repede ochire, cum ar fi spus regretata scriitoare și jurnalistă Cornelia Maria Savu, cea care a fost până la trecerea sa în raiul poeziei editorialista Agenției, astăzi, 1 martie 2020, softul și contorul internațional de audiență ne comunică următoarele cifre: 28954 de articole și 1.840.266 de vizitatori unici! Dincolo de cifrele seci, AgențiadeCarte.ro a însemnat și înseamnă un spațiu unde sunt prezente, prezentate și comentate cele mai importante opere și personalități culturale, din toate generațiile și geografiile literare, artistice, culturale și spirituale.

”Calvarul pe care l-a îndurat Lucian Blaga, vreme de trei ani, timp în care a lucrat din greu la traducerea lui Faust” ”Calvarul pe care l-a îndurat Lucian Blaga, vreme de trei ani, timp în care a lucrat din greu la traducerea lui Faust”

Editura eLiteratura a publicat, la sfârșitul anului 2020, cercetarea ”Lucian Blaga – traducător, traductolog”, semnată de Nicolae Mareș, scriitor, rafinat traducător al poeziei române în polonă, diplomat și scriitor. Volumul este însoțit de o prefață semnată de criticul și istoricul literar Zenovie Cârlugea. Astfel, cititorul poate urmări dosarul traducerii capodoperei lui Goethe – ”Faust”, din scrisorile și dactilogramele adunate în ”Dosarul Blaga” de către redactorii ESPLA (Editura de stat pentru literatură și artă din București). Un volum inedit prin intermediul căruia vom descoperi treizeci de documente din domeniul istoric-literar sau de estetică a traducerilor, documente care văd pentru prima oară lumina tiparului. Astfel, intrăm în laboratorul de creație și de traducere a lui Faust prin referatele ori recenziile întocmite de specialiști de seamă ai culturii românești și germane cu privire la traducerea din limba lui Kant, Hegel, Haine și mai ales Goethe în română. ”Este efortul unor investigații de peste opt ani, începute în vara anului 2012, la secția de manuscrise a Academiei Române. E vorba de 30 de scrisori și dactilograme inedite, adunate în ”Dosarul Blaga” de  redactorii cunoscutei Edituri de stat pentru literatură și artă /ESPLA/. Dosarul respectiv /A-3780/ cuprinde scrisorile schimbate de editură cu traducătorul Lucian Blaga, cât și referatele/recenziile întocmite de specialiști de seamă ai culturii românești și germane cu privire la traducerea din limba germană în română a capodoperei literaturii universale – Faust de Goethe, de către poetul, filosoful, traducătorul, Lucian Blaga. Acestea văd pentru prima dată lumina zilei în acest volum.”, a mărturisit Nicolae Mareș.
În exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, Dan Mircea Cipariu a purtat o convorbire cu Nicolae Mareș despre odiseea traducerii lui Faust în varianta propusă de Lucian Blaga.

„Nu cred că se scrie rău, cred că suntem mult mai puțini cei care scriem” „Nu cred că se scrie rău, cred că suntem mult mai puțini cei care scriem”

Miruna Runcan este scriitor și critic de teatru, profesor la Facultatea de Teatru şi Televiziune a Universității Babeș-Bolyai. Este membru al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru și al Federației Internaționale a Cercetătorilor Teatrali. Cărți publicate: ”Odaia de asediu” (Dacia, 1983), ”Hermandria” (Cartea Românească, 1986), ”Introducere în Etica şi legislaţia presei” (ALL, 1997), ”A patra putere. Legislaţie şi etică pentru jurnalişti” (Dacia, 2001), ”Modelul Teatral Românesc” (Unitext, 2001), ”Teatralizarea şi Reteatralizarea în România. 1920-1960” (Eikon, 2003), ”Pentru o semiotică a spectacolului teatral” (Dacia, 2005), ”Fotoliul scepticului spectator” (Unitext, 2007), ”Habarnam în orașul teatrului. Universul spectacolelor lui Alexandru Dabija” (Limes, 2010), ”Bunjee-Jumping” (Limes, 2010), ”Actori care ard fără rest” (Cheiron/Fundația Camil Petrescu, 2011), ”Signore misterioso. O anatomie a spectatorului” (Unitext, 2011), ”Critica de teatru: Încotro?” (Presa Universitară Clujeană, 2015), ”Odeon 70” (OscarPrint, 2016), ”Club 70. Retro” (Cartea Românească, 2017), ”Teatru în diorame. Discursul criticii teatrale în comunism – I. Fluctuantul dezgheţ 1956-1964” (Tracus Arte, 2019) – volum premiat la secțiunea Critică literară/ Istorie literară/ Teorie literară, în cadrul Galei Premiilor AgențiadecArte.ro pentru anul editorial 2019. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu Miruna Runcan.

In memoriam Ruxandra Garofeanu In memoriam Ruxandra Garofeanu

Ruxandra Garofeanu, una dintre importantele figuri ale vieții culturale din România, a încetat din viață duminică, 17 ianuarie 2021, la vârsta de 76 de ani. Unul dintre mai rarii „oameni de acțiune” ai lumii culturale, deopotrivă o erudită a culturii vizuale, românești și universale, cât și o mobilizatoare de nestăvilit de proiecte culturale „aparent imposibile”, maestră nu doar a slovei critice, cât și a acelei forțe de convingere și împingere fără de care nu se nasc marile proiecte, ci se refuză ori amână perpetuu, Ruxandra Garofeanu a devenit cunoscută publicului larg drept critic de artă și realizator al unei lungi serii de emisiuni dedicate culturii vizuale, în cadrul TVR și Radio România, emisiuni ce au format și șlefuit gustul pentru vizual al generațiilor ultimelor 4 decenii. Totodată, fondator al Centrului Cultural ArtSociety și al galeriei Dialog, dedicându-și activitatea îndrumării și prezentării evoluției artelor plastice din România, precum și susținerii actului creator al tinerei generații, Ruxandra Garofeanu rămâne pentru cei care au cunoscut-o un monument de pasiune și energie vie, căreia nu i se putea refuza inițiativa imperioasă a niciunui mare proiect, dacă acesta era meritoriu cultural.

100 de ani în mrejele istoriei 100 de ani în mrejele istoriei

Retrospectiva Valentinei Rusu Ciobanu din toamna aceasta de la București se dovedește un eveniment complex, în primul rând datorită contextului extraordinar în jurul căreia aceasta este organizată: 100 de ani de la nașterea artistei, care trăiește la Chișinău. Pe de altă parte, pentru că pe parcursul desfășurării proiectului centenar, un alt eveniment remarcabil a avut loc, în plan politic, prin victoria doamnei Maia Sandu la alegerile prezidențiale din Republica Moldova, miza principală a expoziției de recuperare și recunoaștere a unui nume valoros al artei basarabene a fost secondată de evocarea unei pagini de istorie, marcată întrucâtva de tiparul dihotomic periferie-centru. Astfel, cele două borne, în artă și în (geo)politică, s-au potențat reciproc pentru a aduce în atenția publicului atât arta postbelică de la Chișinău, cât și viața și opera unei personalități reprezentative a fenomenului.

Online & live despre romanul ”Vîntul, duhul, suflarea” de Andreea Răsuceanu Online & live despre romanul ”Vîntul, duhul, suflarea” de Andreea Răsuceanu

Marți, 19 ianuarie 2021, începînd cu ora 19.00, vă invităm pe paginile de Facebook Cărturești și Polirom – facebook.com/Carturesti și facebook.com/polirom.editura – la o discuție pornind de la romanul ”Vîntul, duhul, suflarea” de Andreea Răsuceanu, apărut de curînd la Editura Polirom, și în ediție digitală, prefaţă de Paul Cernat.Vor vorbi, alături de autoare: Paul Cernat, Bogdan Crețu, Angelo Mitchievici. Va modera: Adela Greceanu. „Tragedia unui frontierist, dispărut în apele Dunării, în încercarea disperată de a emigra în anii comunismului, a familiei lui, traumatizată de incertitudine şi absenţă, suferinţa copiilor lipsiţi de dragostea parentală, transmisă de la o generaţie la alta, competiţia dintre fraţi pentru afecţiunea mamei sînt doar cîteva din temele celui de-al doilea roman al Andreei Răsuceanu, Vîntul, duhul, suflarea. Ficţiunea şi documentul se întîlnesc într-o istorie fabuloasă care coboară două secole, pînă în vremea boierilor antiunionişti, trece, cu pagini răscolitoare, prin foametea de după război şi prin anii stalinismului, ajungînd în stricta actualitate. Romanul anului 2020, după părerea mea, Vîntul, duhul, suflarea o plasează pe Andreea Răsuceanu alături de cele mai puternice voci ale prozei actuale.” (Gabriela Adameşteanu)

Eveniment online de excepție dedicat Zilei Culturii Naționale Eveniment online de excepție dedicat Zilei Culturii Naționale

Primăria Municipiului București, prin Teatrul Dramaturgilor Români, organizează astăzi, 15 ianuarie 2021, un eveniment online de excepție dedicat Zilei Culturii Naționale. Spectacolul aniversar, structurat în două părți, propune urmăritorilor din social-media o întâlnire culturală specială. Începând cu ora 15:00, Mircea Rusu, Alina Petrică, Ana-Maria Negrescu, Lari Giorgescu și Marius Bodochi vă oferă un moment de reflecție asupra creativității și cunoașterii, printr-un recital de poezii din opera eminesciană, „Eu nu cred…”. Întrucât „Eminescu trebuie să fie al fiecăruia”, vă invităm să urmăriți intervenția directorului Muzeului Național al Literaturii Române, prof. univ. dr. Ioan Cristescu, despre actualitatea operei marelui scriitor în context național și european. În cea de-a doua parte a evenimentului, Maia Morgenstern va prezenta un Recital extraordinar de muzică și poezie. Acompaniată de pianistul Mihai Alexandru Murariu și clarinetistul Mihai Pintenaru, artista creează un moment emoționant, punând în lumină perenitatea versurilor eminesciene. Materialul video va fi difuzat pe canalul YouTube al teatrului, la ora 20:00.

Ruxandra Novac, Olga Ștefan, Cosmin Leucuța, Radu Nițescu și Emanuel Modoc, laureații celei de-a XI-a ediții a Galei Tinerilor Tinerilor Scriitori/ Cartea de Poezie a anului 2020 Ruxandra Novac, Olga Ștefan, Cosmin Leucuța, Radu Nițescu și Emanuel Modoc, laureații celei de-a XI-a ediții a Galei Tinerilor Tinerilor Scriitori/ Cartea de Poezie a anului 2020

Vineri, 15 ianuarie 2021, de la ora 16.00, în cadrul unui eveniment transmis de Radio România Cultural, a avut loc GALA TINERILOR SCRIITORI / CARTEA DE POEZIE A ANULUI 2020,  eveniment ce a celebrat cea de-a unsprezecea ediţie a Zilei Culturii Naţionale. Juriul a fost compus din trei critici literari, laureaţi ai ediţiilor 2012, 2014 şi 2015: Bianca Burţa-Cernat, Andreea Răsuceanu şi Cosmin Borza. Luni, 11 ianuarie 2021, juriul a anunţat public nominalizările pentru Gala Tânărului Scriitor, ediția a XI-a, precum și acordarea Premiului Cartea de Poezie a anului 2020 volumului ”Alwarda” de Ruxandra Novac, carte apărută la editura Pandora M. Pentru secțiunea Premiul Tânărul poet al anului 2020 au fost nominalizate cărți semnate de Andrei Dósa, Dumitru Fanfarov, Radu Nițescu, Deniz Otay și Olga Ștefan. Pentru secțiunea Premiul Tânărul prozator al anului 2020 au fost nominalizate cărți semnate de Lavinia Bălulescu, Bogdan Coșa și Cosmin Leucuța. Pentru secțiunea Premiul Tânărul critic literar al anului 2020 au fost nominalizate cărți semnate de Iulian Bocai, Roxana Eichel și Emanuel Modoc.
Premiul Tânărul scriitor al anului 2020 i-a fost decernat lui Radu Nițescu pentru ”Satao”, Casa de Editură Max Blecher. Premiul Tânărul poet al anului 2020 i-a fost oferit poetei Olga Ștefan pentru ”Civilizații”, Editura Paralela 45. Cosmin Leucuța a primit Premiul Tânărul prozator al anului 2020 pentru ”Cum te vei îmbrăca la sfârșitul lumii?”, Editura Casa de pariuri literare (CDPL), iar Emanuel Modoc a primit Premiul Tânărul critic al anului 2020 pentru ”Internaționala periferiilor. Rețeaua avangardelor din Europa Centrală și de Est”, Editura Muzeul Literaturii Române din București.
Artistul vizual Mihai Zgondoiu a realizat afişele şi diplomele Galei Tinerilor Scriitori.  Gala Tinerilor Scriitori s-a desfăşurat în cadrul unui eveniment multiart, avându-i ca invitaţi speciali pe Mike Godoroja & Blue Spirit și Marcian Petrescu. Producător: Anamaria Spătaru. Amfitrion: Dan Mircea Cipariu. Coproducător: Radio România Cultural.
Organizatorii Galei au fost Primăria Municipiului București prin Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti şi asociaţia EURO CULTURART. Programul cultural Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2020 a fost realizat cu sprijinul financiar al Ministerului Culturii din România. Parteneri: APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România) și Opera Scrisă.ro-societate de gestiune a drepturilor de autor. AgențiadeCarte.ro a fost partenerul media al evenimentului.

AVERTISMENT: Textele de pe această pagină web sunt sub protecţia dreptului de autor deţinut de autori şi AgenţiadeCarte.ro. Reproducerea totală sau parţială este permisă doar cu acordul scris al redacţiei!