FUChSIADA – un nou concept de spectacol interactiv

Recomandari

FUChSIADA – un nou concept de spectacol interactiv

În luna august 2018, Asociația Montage dă startul celui mai nou proiect cultural „FUChS(ilis)- ISMUL, EXPERIMENT SOCIO-CROMATIC DE MUZICĂ ȘI MIȘCARE desenat cum se cuvine de Pâlnie și Stamate pe uvertura șalvarilor lui Ismail si Turnavitu de pe lângă Cârligații lui Gayk” sau, mai pe scurt, FUChSIADA, un spectacol „work in progress” conceput de Anca Maria COLȚEANU după scrierile lui URMUZ și produs de artistul Anca Maria Ciofîrlă. Proiectul se va desfășura în 12 episoade de creație și performance, în spații publice, cu acces liber și vor fi filmate în întregime pentru a fi integrate în spectacolul final, unic și irepetabil, creat de artiști și spectatori în egală măsură, cu participarea actorilor: Adriana Titieni, Adelaida Zamfira, Flavia Hojda, Pavel Ulici, Răzvan Krem Alexe, Alexandru Buescu, Alexandru Sinca, Emilian Mârnea.

La Țintă!

Triumful și decăderea talentului (V) Triumful și decăderea talentului (V)

După cîte am pritocit pînă aici, e clar că nu-i ușor ori profitabil să fii scriitor în România. Profesia asta, căci, repet, este o profesie, pare o cursă cu obstacole. Trebuie să ocolești formalizarea și abstractizarea prefabricate din școală, lipsa publicului, trebuie să eviți capcanele admirației prostești, trebuie să navighezi printre notorietățile la modă și trebuie (și asta n-am menționat-o data trecută) să accepți că, scriitor român fiind, n-ai să faci nici o brînză. Mai rău, dacă vei avea vreodată curajul nebunesc să spui în public că ești scriitor, vei avea de suportat o compătimire ipocrită: “Aha, săracu’, e scriitor… șșt, să nu-l tulburăm… Da’, de fapt, cu ce se ocupă?”

Dar e și soare unde-i nor, vorba lui Gellu Naum. Spuneam data trecută că autorul nostru imaginar a reușit să ducă la bun sfîrșit o carte. Și că a trimis-o la cîteva edituri. Ei bine, minunea are loc. Una dintre ele îi trimite un mail prin care îl informează că i-a selectat manuscrisul pentru promovare. Autorul privește năuc în jur, genunchii i se înmoaie, iar ochii lui împăienjeniți întrevăd Nobelul. Ce altceva ar putea să viseze autorul român? El nu se încurcă cu Femina, Goncourt, Cervantes, Médicis, Man Booker. De Pulitzer ce să mai vorbim? Ce premiu cu nume urît! Păi, dacă tot intră în cursă, atunci să se ia la trîntă cu absolutul. Totul sau nimic.

Triumful și decăderea talentului (IV) Triumful și decăderea talentului (IV)

Odată trecut de furcile caudine ale școlii și ale propagandei literare, eliberat de formalisam și dezinformare, scriitorul ajunge la liman. Scrie, cu puterile neajutate nici de leul, nici de taurul, nici de vultúrul, o carte, cărțulia lui. A pus în ea voință și reprezentare. A dat tot ce putea mai bun. Cum s-ar zice, cu o vorbă nu foarte inspirată, și-a pus sufletul în ea. Trimite la prieteni și așteaptă. Eventual, trimite și la o editură și așteaptă. Prietenii (vorbesc de prietenii literari, că e absolut neproductiv și contraindicat să-ți plasezi textul sub ochii cuiva care nu citește constant literatură, ori sub ochii îndrăgostiți ai familiei) îl bat pe spate: Ești mare, bătrîne! Hai să bem. Dar, ca un făcut, întotdeauna se ivește cîte un nepoftit, din aceeași gașcă literară, care are cîteva obiecții. Ba că s-a pierdut ritmul, ba că o burtă, ba că pasaje neclare… Și că, poate, ar trebui să revadă, măcar o dată, ce a scris. Cel care face una ca asta e, fără-ndoială, nebunul grupului.
Eu cred că astfel de sfaturi sau obiecții sînt binevenite. În fapt, cîrcotașul anticipează reacția cititorului care nici nu-l cunoaște pe autor, nici nu are habar de sensibilitatea și evoluția lui. Cititorul nu iartă. Peste ceafa lui nu stă nimeni aplecat să-i șoptească ce a vrut autorul să zică. Iar scriitorul de care vorbesc are două reacții specific românești.

Triumful și decăderea talentului (III) Triumful și decăderea talentului (III)

Spuneam data trecută că un întreg mecanism inconștient și binevoitor s-a pus în mișcare în școală pentru a sabota limba și literatura română. Concepția secretă, niciodată mărturisită a elevilor (de la ciclul secundar la cel gimnazial) e că degeaba citești, oricum nu poți pricepe nimic dacă nu tocești și dacă nu spui exact ce vrea profesorul. Toți ar trebui să simtă la fel (cum spun comentariile de-a gata), dar, drăcie, nimeni nu simte nimic. Asta e una din tristele explicații că trei cetățeni din patru nu mai citesc, după școală, nici o carte.

Triumful și decăderea talentului (II) Triumful și decăderea talentului (II)

România are, statistic vorbind, la fel de multe talente in nuce ca oricare altă țară. Pentru că tot sîntem în grădina fotbalului, am să repet vorbele unui specialist străin, care a vizitat centrele sportive de copii din România. După părerea lui, puștii sînt foarte talentați, doar că, în materie de tehnică personală, sînt în urmă. Ei bine, și în materie de literatură, stăm la fel. Copii și adolescenți cu talent avem. Proporțional vorbind, la fel ca marile culturi, deci nu-i problemă. Unde se duc, însă, toatea astea cînd se duc? Pe apa Sîmbetei. De ce? Pentru că deprind (fără voia lor, firește) niște proaste obiceiuri care le alterează percepția și le deformează scrisul. Scrisul, dacă mi se permite o comparație nebunească, e ca legatul șireturilor la pantofi. Cînd e automat, eficient și rapid, șireturile nu se mai desfac. E suficient, însă, să le legi aiurea și ai să te împiedici mereu. De mici, autorii noștri potențiali sînt învățați tot ce e mai rău, mai nociv și mai inadecvat despre scris. Astfel, cînd ajunge la maturitate, învățul din copilărie nu mai are dezvăț.

Triumful și decăderea talentului Triumful și decăderea talentului

Literatura română (exceptînd poezia) e o literatură de nișă. Cu greu poți strînge 100 de cărți românești remarcabile, de la origini pînă în prezent. Cele mai multe au o valoare relativă, locală și netransmisibilă. Faptul că iubim literatura română ne face să trecem de multe ori peste aberațiile sau erorile autorilor, pe care îi pansăm în admirația noastră ca pe niște coconi în gogoși de mătase. 100 de cărți reprezintă foarte, foarte puțin pentru o literatură națională. “Capodoperele” sînt doar excepții. Lipsește cu desăvîrșire “regula”, adică nivelul mediu, o literatură solidă, fără pretenții metafizice, bine scrisă, patul germinativ pentru cele trecute în ghilimelele de mai sus. Lipsește literatura românească “de consum”, cea care definește gustul, orizontul psiho-social și economic al unei societăți, lipsesc abordările unor teme de interes general, de la textele sociale pînă la cele polițiste. E o mare suferință pentru orice critic literar integru să se refere la reușitele unui an anume sau (și mai rău) ale unei decade. Cu zece cărți deosebite (cam cîte poate număra în cîțiva ani) nu se face primăvară. Titluri puține (raportate la numărul de locuitor), reușite și mai puține. Literatura română contemporană, în integralitatea ei (exceptînd, mă repet, poezia), ar încăpea într-un singur oraș măricel (nu mare) al Occidentului. Dacă lăsăm prejudecățile deoparte, remarcăm fără efort că avem cel mai mic număr de scriitori profesioniști activi pe cap de locuitor. Urmarea? Capul de locuitor nu citește. De unde aveam impresia, în urmă cu 20 de ani, că publicul e vinovat pentru sărăcia extremă a cititului, am ajuns la concluzia că lipsa ofertei a lenevit și indispus atenția generală.

Dialogul de carte

”SFul (adevărat) de mâine va fi scris de aceia care citesc SFul care trebuie, astăzi” ”SFul (adevărat) de mâine va fi scris de aceia care citesc SFul care trebuie, astăzi”

Oliviu Crâznic (n. 1978) este scriitor de literatură fantastică, publicist şi consilier juridic (cu o lucrare de diplomă susținută la disciplina „Criminalistică” și intitulată “Particularități tactice privind confruntarea dintre inculpat și persoana vătămată”, 2001). În 2010, a publicat romanul gotic ”…Şi la sfârşit a mai rămas coşmarul” (Editura Vremea), declarat de Mircea Pricăjan (în revista culturală ”Familia”) „Momentul Walpole în literatura română”. Ulterior, a publicat numeroase povestiri şi nuvelete (majoritatea se regăsesc în volumul de colecție ”Ceasul fantasmelor”, Editura Crux Publishing, 2015), foarte bine primite de critică şi de public, şi a câştigat numeroase premii, inclusiv un premiu acordat de Societatea Europeană de Science Fiction. A fost publicat în diverse antologii şi reviste alături de nume importante ale literaturii universale contemporane, precum George R.R. Martin, Paolo Bacigalupi sau Ian R. MacLeod. A apărut, în 2015, în calitate de expert în istoria vampirismului, în episodul ”Hunting Vampires” al serialului ”Expedition Unknown”, realizat de Travel Channel. Simona Ioniță a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, cu Oliviu Crâznic despre volumul ”Ceasul fantasmelor” și despre literatura science fiction.

Studioul de carte

”Psihopatologia vieții cotidiene este la ea acasă în mediul online” ”Psihopatologia vieții cotidiene este la ea acasă în mediul online”

Marcel Manea s-a născut la 26 octombrie 1980. A scris mai multe scenarii de film, dar şi pe cel al concertului „Aventurile fantastice ale lui Peer Gynt” – călătorie prin basmele muzicale ale lumii, cu Bucharest Festival Orchestra, dirijorul Cristian Lupeş şi actorul Marius Manole. A călătorit o vreme prin Scandinavia, unde a avut răgazul să aştearnă cuvinte într-un manuscris care mai târziu a devenit nuvela ”Sindromul Stockholm” şi este co-autor al antologiei “Ficțiuni Reale”, Humanitas, 2013. În 2015, la editura Inspirescu din Satu-Mare, i-a apărut volumul ”Bărbați pe tocuri”. În 2017, la editura Herg Benet, a apărut ”Barbați pe tocuri”, ediție revizuită și adăugită. Simona Ioniță a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, cu Marcel Manea despre volumul ”Bărbați pe tocuri”- o colecție de scurte povestiri care explorează fanteziile romantice din marile orașe.

Postcard

Gaudeamus Litoral 2018 pe scurt: mii de vizitatori, zeci de premii și o atmosferă de neuitat Gaudeamus Litoral 2018 pe scurt: mii de vizitatori, zeci de premii și o atmosferă de neuitat

Ediția cu numărul 10 a Târgului Gaudeamus Litoral, organizat de Radio România în perioada 11 – 15 august 2018, în Piațeta Perla din Mamaia, s-a încheiat aseară mult prea repede, în opinia iubitorior de carte aflați la mare în aceste zile. Zeci de premii acordate la Tombola Gaudeamus, o ofertă de carte și jocuri extrem de tentantă și un program bogat de evenimente literare și muzicale au constituit punctele majore de atracție pentru cei circa 8.000 de vizitatori care au ajuns în acest an la Gaudeamus Litoral. Evenimentul s-a derulat sub semnul mai multor aniversări – Centenarul Marii Uniri, 90 de ani de Radio România, 140 de ani de la unirea Dobrogei cu România și 10 ediții de Gaudeamus la malul mării – fiecare dintre ele marcată prin proiecte și evenimente specifice Târgului Gaudeamus. Târgul GAUDEAMUS Litoral 2018 a fost organizat de Radio România, prin Echipa Gaudeamus și Radio Constanța, în parteneriat cu Primăria Municipiului Constanța.

Cronica de carte

Mici năzbâtii incitante Mici năzbâtii incitante

Cu material la îndemâna oricui şi cu desăvârşit curaj al confesiunii jucăuş-provocatoare, Ada Carol exudă o poezie a sincerităţii caline, dar – mare noroc – inteligente. ”Declaraţie de dependenţă” (Ars Docendi, 2015) este un volum cochet, ilustrat antropomorfic spectral ori cu grafică de creion apăsat de Andana Călinescu şi Claudia Popescu. Copertele cu floarea soarelui efervescentă şi apoi răcorită în verde îi aparţin lui Ştefan Ciobanu. În prefaţă, anglista Monica Pillat evidenţiază umorul liric şi „autocontrolul emoţiei mărturisite” ce protejează vulnerabilitatea alter-egoului poetic. Cartea Adei Carol (Adriana Bulz) ar adăposti „un <> de Şeherazadă”, cu discurs „histrionic, jucăuş”.

Agenda de carte

„Enigma Otiliei” în bandă desenată, un volum care se lansează la „Muzeul Vârstelor” „Enigma Otiliei” în bandă desenată, un volum care se lansează la „Muzeul Vârstelor”

Muzeul Municipiului București anunță lansarea unuia dintre cele mai îndrăgite romane semnate de George Călinescu – „Enigma Otiliei” într-o nouă interpretare, cea a benzilor desenate, pe data de 21 august 2018, ora 18:00, la Casa Filipescu-Cesianu (Calea Victoriei nr. 151, București). Evenimentul va avea loc în incinta „Muzeului Vârstelor”, găzduit de Casa Filipescu-Cesianu. Dacă în 1972 regizorul Sergiu Nicolaescu a dat viață romanului realist într-un film artistic, autorul Mihai Ionuț Grăjdeanu (desenator „Istoria alternativă a Literaturii Române în benzi desenate”), se apropie acum de tinerii cititori îndemnându-i să descopere, prin intermediul benzilor desenate, personaje românești, cu poveștile lor inedite. Evenimentul organizat de Muzeul Municipiului București va marca închiderea „Salonului BD – Povești din București în benzi desenate”, ajuns anul acesta la cea de-a V-a ediție.

Eveniment

Bookfest revine în forță la Chișinău Bookfest revine în forță la Chișinău

În perioada 29 august – 2 septembrie 2018, la Moldexpo Chișinău, peste 50.000 de cărți de la cele mai importante edituri din România și Republica Moldova, reunite în circa 60 de standuri individuale, îi așteaptă pe cititorii interesați de reduceri și de volume de cea mai bună calitate. Salonul Internațional de Carte Bookfest Chișinău, aflat la cea de-a treia ediție, sărbătorește în anul Centenarului Marii Uniri cartea scrisă în limba română de pe ambele maluri ale Prutului. Salonul Internațional de Carte Bookfest Chișinău va putea fi vizitat zilnic între 10:00 – 20:00. Intrarea va fi liberă atât în cadrul Salonului de Carte, cât și la toate evenimentele programate pe durata acestuia.

Proiecte

Muzică și poezie, la Palatul Mogoșoaia Muzică și poezie, la Palatul Mogoșoaia

În perioada 25 – 26 august 2018, Palatul Brâncovenesc de la Mogoșoaia devine un templu al marii poezii și al muzicii de calitate. Primăria Municipiului Bucureşti, prin Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti și Asociaţia Culturală “Pro Valores” vă invită la cea de-a treia ediție a Festivalului “Armonii poetice”. Două zile, patru spectacole, mari actori, importanți muzicieni, o foarte interesantă expoziție de fotografie, o panoramare deosebit de consistentă a liricii și a creației muzicale din Renaștere, până în contemporaneitate, sunt ingredientele unui eveniment cultural singular în România, pe care nu trebuie să-l ratați. Prima manifestare va avea loc sâmbătă 25 august, de la ora 12, când în Lapidarium, actrița Lamia Beligan și Nicolae Szekely, la laută și chitară renascentistă, vă vor invita de-a lungul și de-a latul Europei poetico-muzicale, din perioada Renașterii. În aceeași zi, dar de la ora 17 și în Sala Scoarțelor, creații de Mihai Eminescu, George Enescu și Dinu Lipatti, vor răsuna sub genericul “Coloane Culturale Românești”, în interpretări semnate de actorul Adrian Titieni și de pianistul Horia Maxim. A doua zi, duminica 26 august, de la ora 12, în Lapidarium va începe un spectacol inedit, a cărui temă principală este Dansul. Pe scenă se vor afla actrița Medeea Marinescu, violonceliștii Ella Bokor și Mircea Marian – componenții Duo Cello Jaya, dar și creațiile fotografice semnate de Alina Ușurelu. Ultima manifestare va avea loc în aceeași zi, de la ora 17, în sala Scoarțelor, când soprana Sorina Munteanu, pianista Viorela Ciucur și actorul Marius Bodochi, vor readuce în atenția spectatorilor creația poetică și muzicală de la 1918, spectacolul desfășurându-se sub titulatura “România 100”. AgențiadeCarte.ro este partener media al evenimentului.

AVERTISMENT: Textele de pe această pagină web sunt sub protecţia dreptului de autor deţinut de autori şi AgenţiadeCarte.ro. Reproducerea totală sau parţială este permisă doar cu acordul scris al redacţiei!