Artiști români expun la Tel Aviv

Recomandari

Artiști români expun la Tel Aviv

Galeria Sabot va expune, în cadrul Târgului Internațional de Artă Contemporană Fresh Paint, la standul național, lucrări semnate de artiști români contemporani, colaboratori ai Galeriei, precum Radu Comșa, Răzvan Botiș și Alexandra Zuckermann. Târgul va avea loc în perioada 26 – 30 aprilie 2018, la complexul expozițional Ganei HaTaarucha din Tel Aviv.

Recomandari

Gala UNITER unește Teatrul !

Nominalizații Galei Premiilor UNITER 2018 pot fi votați pe site-ul https://www.uniter.ro/votul-publicului-gala-uniter-2018/. Campania interactivă de promovare a artiştilor aflați în competiție pentru trofeul UNITER, intitulată „Pentru tine cine e câştigătorul?” oferă posibilitatea publicului larg să-şi susţină artiştii îndrăgiţi.

La Țintă!

Cum a renunțat George Ivașcu la 7000 de mii de lei din banii de proiecte ai Ministerului Culturii și Identității Naționale? Cum a renunțat George Ivașcu la 7000 de mii de lei din banii de proiecte ai Ministerului Culturii și Identității Naționale?

Despre George Ivașcu am scris cu entuziasm, acum mai bine de 25 de ani, despre rolul său memorabil din ”Mireasa mută” de Ben Johnson, în regia regretatului Alexandru Tocilescu, un spectacol al Teatrului de Comedie din București. Cum am avut șansa să îl cunosc pe actor înainte de Revoluție, i-am purtat lui George Ivașcu o vie simpatie. Atunci când a fost votat în funcția publică de ministru al Culturii, speranțele mele că ar putea să salveze ceea ce mai era de salvat din Centenar m-au mobilizat să scriu un editorial în care îi acordam mari șanse de împlinire. Și iată-mă acum pus în situația stânjenitoare și comică de a juca scena unei recitiri de rol ministerial, o scenă aflată între lipsa de performanță managerială și drobul de sare al incapacității și al impotenței de a fi un bun ministru al culturii. Când scriu acest text mă gândesc cum să împac capra orgoliului de a fi ministru cu varza ministerială a culturii. Sper, dragă George Ivașcu, ca prietenia pentru adevăr să ne ofere un viitor în care să ne putem privim ochi în ochi cu inocența cu care ne-am privit ani și ani de zile. Și acum, la o repede ochire, trebuie să afirm că sunt uluit de faptul că un ministru al culturii a semnat cu propria lui mână să renunțe la 7 milioane de lei, bani pentru proiecte culturale în 2018, pentru ca acești bani să fie gestionați, poate că mai bine, poate că mai eficient, de Institutul Cultural Român și de Ministerul de Externe. Îți pui întrebarea: la ce bun atunci un minister al culturii dacă el nu este în stare să organizeze evenimentele, proiectele și programele pentru Centenar, Europalia, Sezonul Franța-România ori președinția română a Consiliului Europei din 2019?

Un ministru care (ne) poate salva Centenarul! Un ministru care (ne) poate salva Centenarul!

George Ivașcu, noul ministru al culturii, are una dintre cele mai importante dar și ingrate misiuni în anul aniversării Centenarului. În acest moment, spre deosebire de celelalte țări europene care își celebrează fiecare propriul Centenar (Ungaria, la 16 noiembrie 2018, Polonia, la 11 noiembrie 2018, Lituania, la 16 februarie 2018, Cehia și Slovacia, la 28 octombrie 2018), țări care au deja realizate programe consistente și unicat, cu pagini web dedicate, noi nu avem aproape nimic, în afară de câteva idei improvizate și un departament de specialitate condus de un fotbalist ratat! Nu avem nici resurse web dedicate, în română și engleză, nici proiecte, nici programe și evenimente pe măsura importanței actului istoric de la 1 decembrie 1918, nici o infrastructură de resurse umane și financiare prin care să fie realizate politicile și programele culturale ale ministerului. Problema Centenarului este piatra de moară la gâtul unei guvernări care mizează tot mai mult pe elementele naționale și pe cele identitare.

2018, Regalitatea, spiritul DaDa și resurecția valorilor identitare 2018, Regalitatea, spiritul DaDa și resurecția valorilor identitare

2018 se arată a fi un an al marilor schimbări sociale, politice, culturale și, mai ales, spirituale. Centenarul Marii Uniri de la 1 decembrie 2018 va fi sărbătorit într-un sat global ce a păstrat, peste mode și timp, multe dintre semnele schimbării de acum 100 de ani: spiritul DaDa față cu resurecția valorilor identitare și schimbarea paradigmatică a relațiilor sociale și a mijloacelor de producție. Astfel încât dezvoltarea suporturilor/adjuvanților de memorie laolaltă cu realizarea unor nanotehnologii ce vor face posibile țintirea precisă a persoanelor, obiectelor și a bolilor ne vor da dimensiunea reală a inteligenței artificiale, la 190 de ani de la nașterea lui Jules Verne (8 februarie 1828, la Nantes, în Franța). Pentru români, 2018 va fi anul în care celebrarea unor mari personalități din trecut ale Regalității vor pune în dezbatere publică valorile republicane și cele ale unei monarhii constituționale, într-un an declarat de Sfântul Sinod al Patriarhiei Române ”Anul omagial al unității de credință și de neam” și ”Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918”. Astfel, pe 18 iulie 2018, vom comemora 80 de ani de la moartea Reginei Maria a României. Pe 15 octombrie 2018 vom sărbători 125 de ani de la nașterea Regelui Carol al II-lea. Privind spre 2018 ca la un an în care literatura română nici nu dispare, nici nu se predă, notez faptul că Nichita Stănescu ar fi putut împlini 85 de ani precum colegul său de clasă, marele critic și istoric literar Eugen Simion (la 25 mai).

Exerciții pentru resuscitarea sistemului de educație românesc Exerciții pentru resuscitarea sistemului de educație românesc

Îmi place mult să lucrez cu copiii, indiferent de vârsta lor. Și pedagogia, și psihologia copilului mi s-au părut interesante în facultate, ca teme de studiu, dar nici măcar o secundă nu mi-a trecut prin cap să intru în sistemul educațional român, din cauză că mi se pare mult prea bolnav, într-o fază terminală chiar. Știu, educația alternativă, cluburile pentru copii și elevi, atelierele de creație, taberele, și lista poate continua, sunt variante bune, cu scop și rezultate, în care oamenii ca mine pot lucra cu adolescenți și copii, fără a fi de fapt ”în sistem”. Dar ce te faci cu învățământul obligatoriu, în care profesorii adevărați, cei cu chemare, sunt din ce în ce mai rari? Și ce faci cu cei care își asumă cu adevărat acest rol, de formatori, dar într-un mediu care îi descurajează aproape constant? Sunt mulți care au ales să nu se (mai) implice după ce li s-au pus bețe în roate și asta lasă loc pentru cei care nu ar avea ce să caute în domeniu. Dar locul elevului unde este?

Răul din literatură față cu reacțiunea! Răul din literatură față cu reacțiunea!

O doamnă de la Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați m-a sunat să îmi ceară punctul de vedere cu privire la faptul că în multe opere literare canonice ale literaturii române aflate în programa școlară există multe scene de violență față de femei, violență în familie, discriminări față de femei, un adevărat bestiar de mentalități înrămate în rele și incorectitudini care îi influențează negativ pe elevi. Am răspuns că ficțiunea literară nu e realitate, nici măcar irealitatea din mintea cuiva care nu face diferența dintre autenticitatea textului literar și adevărul irefutabil! O banală problemă de gândire categorială și de comunicare este pusă pe tapet în mod și artificial, și fals pentru că merele nu pot fi tratate și consumate drept adevăruri atunci când nu pot fi nici pere, nici ceea ce proiectăm noi asupra unui text literar ori asupra unei imagini poetice. Iar argumentul că un text literar poate promova intoleranța sau violența e la fel de regretabil precum acțiunea din regimul comunist care impunea scriitorilor o listă de cuvinte interzise. Cenzorii comuniști, un fel de animiști materialiști-științific, se comportau la fel precum vigilenții corectitudinii de azi de parcă scrierea unui cuvânt va atrage și realitatea sa. A scăpa de fețele urâtului și ale răului, întruchipate fie și într-un text literar, e ca și cum cineva ar dori să trăiască într-un autism inodor, incolor, fără a i se înfățișa și fără a cunoaște nenumăratele fețe ale răului. Răul nu poate fi niciodată numai Celălalt, cum nu poate fi scos din discursurile fals moralizatoare și etice, într-o lume în care ficțiunea, spiritul critic și bucuria (re)interpretării au fost izgonite tocmai pentru a lăsa loc unei sărăciri de conținut literar și spiritual. Totul pentru a ajunge la comunicarea de masă fără comunicare, la societatea cunoașterii fără cunoaștere și la limba română fără literatura română!

Dialogul de carte

”Universul meu este, cum spun unii, ciudat. Dar nu suntem cu toții ciudați și unici?” ”Universul meu este, cum spun unii, ciudat. Dar nu suntem cu toții ciudați și unici?”

Doina Roman, născută în Ploieşti, a absolvit Business Administration la „Open University Business School”, UK. A debutat în 2014 cu romanul „Pragul”, editura Tracus Arte. Au urmat: „Pragul 2 – Umbra martor” şi „Pragul 3 – Ultimul trimis Oserp”, la aceeaşi editură. În 2017, la editura Paralela 45, în colecția Bestseller, i-a apărut romanul ”Prea mulți zei pentru un deșert”. Cărţile sale au obţinut premiile: Cea mai bună carte la debut în volum, 2015, RomCon, Convenţia Naţională Română de SF&F, Premiul CHRYSALIDE, Dortmund, Germania, SESF (Société Européenne de Science-Fiction), Premiul Colin 2017, pentru cea mai bună carte la categoria new weird/dark fantasy/gothic/horror. În presa românească există peste 70 de cronici, recenzii şi referinţe la opera sa. Simona Ioniță a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, cu Doina Roman despre cel mai recent roman al său.

Studioul de carte

”Orice zi din viața mea se află sub miracolul uimirii” ”Orice zi din viața mea se află sub miracolul uimirii”

Luminița Potîrniche s-a născut la 22 iunie 1962, la Galați. Activitate literară (începând cu anul 1980): membru Cenaclul “Ștefan Petică”, Galați ; membru Cenaclul “Noduri și semne”, Galați. Premii (selectie): Premiul Bibliotecii Județene Nicolae Iorga din Ploiești la Festivalul de creație “Miron; Radu Paraschivescu”, Văleni de Munte,1982; Premiul special al Uniunii Scriitorilor din Romania la “Salonul Literar Dragosloveni” -Vrancea, 1983 ; Premiul III la Festivalul de creație “Tudor Arghezi”, Tg.Jiu,1983; Premiul Revistei “Convorbiri Literare” la Festivalul “Nicolae Labis”, ediția a VI a, Mălini, 1984; Premiul ziarului “Făclia” din Cluj la “Zilele George Cosbuc”, Bistrița, 1985 ; Câștigătoarea etapei de iarnă a “Ordinului Rozelor”, Ucraina, 2018, s.a. Volume publicate: “Dumitru Chicuș 30”, Editura Vinea, 2015 ; “O poveste visată din două unghiuri diferite”, Editura Eikon, 2016; “Bu-hu- hu din noaptea iubirilor moarte”, Editura Vinea, 2016 ; “Despre zboruri căzând”, Editura Grinta, 2017. În pregătire: “Poduri lirice”- volum colectiv bilingv, Noua Zeelandă.

Postcard

9 laureați ai Concursului Naţional „Cele mai frumoase povestiri ale adolescenţilor” 9 laureați ai Concursului Naţional „Cele mai frumoase povestiri ale adolescenţilor”

Marți, 24 aprilie 2018, la Clubul ”Jos Pălăria” din București, a avut loc ședința de deliberare a juriului Concursului Naţional „Cele mai frumoase povestiri ale adolescenţilor” format din scriitorii Dan Mircea Cipariu, Florin Iaru și Cristian Teodorescu. Concursul este unul dintre evenimentele celei de-a XXI-a ediții a Festivalului ”Salut, Adolescența”, organizat, între 7-13 mai 2018, de Primăria Municipiului Bucureşti prin Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti, Teatrul de Comedie și asociațiile Euro CulturArt și Clubul UNESCO-Adolescenții. În urma jurizării au fost incluse în palmaresul oficial al concursului povestiri scrise de 9 adolescenți din București (Anca Cernea și Vlad C.Dragne), Botoșani (Elena Macsim), Lipănești (Andreea Mădălina Balea), Boldești Scăeni (Adela Maria Tudose), Galați (Denisa Lepădatu), Medgidia (Elena Olaru), Reghin (Diana Vlasa) și Salcea (Sorina Rîndașu). Premiile sunt în valoare totală de 7200 lei (1000 lei pentru premiul I, 800 lei pentru premiul II și 600 lei pentru premiul III). Aceste povestiri vor fi cuprinse în antologia „Cele mai frumoase povestiri ale adolescenţilor”, Editura Tracus Arte, antologie ce va fi lansată miercuri, 9 mai 2018, ora 17.00, la Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti (str. Nicolae Creţulescu, nr.8), în cadrul Galei „Cele mai frumoase povestiri ale adolescenţilor”. Povestiri cuprinse în antologie vor fi citite pe scenă de marii actori Ioana Crăciunescu şi George Mihăiţă, în cadrul unui spectacol de povestiri şi blues moderat de Dan Mircea Cipariu şi Mike Godoroja (cu trupa Blue Spirit). Radio Romania Cultural va înregistra Gala ”Cele mai frumoase povestiri” și o va difuza în grila de vară. Producător: Anamaria Spătaru. Art director: Mihai Zgondoiu. Redactor: Teodor Dună.

Cronica de carte

Mici năzbâtii incitante Mici năzbâtii incitante

Cu material la îndemâna oricui şi cu desăvârşit curaj al confesiunii jucăuş-provocatoare, Ada Carol exudă o poezie a sincerităţii caline, dar – mare noroc – inteligente. ”Declaraţie de dependenţă” (Ars Docendi, 2015) este un volum cochet, ilustrat antropomorfic spectral ori cu grafică de creion apăsat de Andana Călinescu şi Claudia Popescu. Copertele cu floarea soarelui efervescentă şi apoi răcorită în verde îi aparţin lui Ştefan Ciobanu. În prefaţă, anglista Monica Pillat evidenţiază umorul liric şi „autocontrolul emoţiei mărturisite” ce protejează vulnerabilitatea alter-egoului poetic. Cartea Adei Carol (Adriana Bulz) ar adăposti „un <> de Şeherazadă”, cu discurs „histrionic, jucăuş”.

Agenda de carte

Bogdan-Alexandru Stănescu, laureat al Festivalului primului roman de la Chambéry, Franța Bogdan-Alexandru Stănescu, laureat al Festivalului primului roman de la Chambéry, Franța

Bogdan-Alexandru Stănescu se numără printre laureații ediției cu nr. 31 a prestigiosului Festival al primului roman de la Chambéry, Franța, pentru ”Copilăria lui Kaspar Hauser”, apărut în colecția „Ego. Proză” a Editurii Polirom, și în ediție digitală. Autorul va participa în perioada 25-27 mai 2018 mai la mai multe ateliere de traducere și mese rotunde dedicate cărții. Festival du Premier Roman este un eveniment literar care descoperă şi promovează autori debutanţi, europeni şi francofoni. În fiecare an, 3000 de cititori aleg şi invită la festival – după lecturi şi dezbateri – 15 autori debutanţi francofoni şi alţi opt care scriu în italiană, spaniolă, germană, română, engleză şi portugheză, alături de scriitori celebri. Stéphane Audeguy, Muriel Barbery, Michel Houellebecq, Philippe Claudel, David Foenkinos, Amélie Nothomb sau Martin Winckler s-au numărat, de-a lungul anilor, printre cei peste 300 de autori care au fost oaspeţii festivalului. Dintre scriitorii români laureați ai edițiile anterioare ale festiuvalului: Marta Petreu, Camelia Cavadia, Corina Sabău, Florin Irimia.

Eveniment

Caffe Festival Ibis – EUROPAfest Caffe Festival Ibis – EUROPAfest

În perioada 11-18 mai 2017, în cafeneaua Hotelului Ibis Nord va avea loc EUROPAfest – Caffe Festival Ibis. Proiectul înlocuiește rigurozitatea sălilor de spectacol cu un spațiu relaxant și o atmosferă prietenească pentru a apropia publicul de muzica bună și a lărgi sfera consumatorilor de jazz și blues. Timp de 8 zile, de la ora 20:00, cafeneaua hotelului Ibis Nord va gazdui evoluții live extraordinare – concerte și jam sessions cu numele internaționale actuale ale scenei muzicale. Sub sloganul „It’s all about live quality music!”, EUROPAfest, singurul festival din Europa care reunește 4 genuri muzicale – jazz | blues | pop | clasic prezintă în perioada 10 – 19 mai, artiști din 26 de țări. Pe lângă Caffe Festival Ibis agenda EUROPAfest mai cuprinde Opening Concert – București | Sibiu, concerte live de jazz, blues, pop și muzică clasică, Bucharest International Jazz Competition, Jeunesses International Music Competition Dinu Lipatti, master-classes și workshopuri, Festival’s corner și Gala EUROPAfest.

Proiecte

Cafenea critică la şi despre Galeria Atelier 030202 – spaţiu de artă contemporană Cafenea critică la şi despre Galeria Atelier 030202 – spaţiu de artă contemporană

În urmă cu mai bine de 8 ani, în decembrie 2009, se deschidea în Bucureşti o nouă galerie de arte vizuale, Atelier 030202 – spaţiu de artă contemporană, sub patronajul Asociaţiei Euro CulturArt, în parteneriat cu Teatrul de Comedie, la parterul clădirii în care funcţionase pînă atunci atelierul de tîmplărie al teatrului (la etaj fiind amenajată Sala Nouă, pentru montări tot „de atelier”, experimentale, „alternative”; numele galeriei a preluat… codul poştal al imobilului!). Sub manageriatul lui Mihai Zgondoiu, Atelier 030202 şi-a asumat de la bun început expunerea artiştilor tineri şi şi-a urmărit cu consecvenţă proiectul. El însuşi un binecunoscut, foarte talentat artist tînăr, Mihai Zgondoiu a ştiut să menţină galeria pe o linie novatoare, contribuind la validarea celor mai valoroşi colegi ai săi din ultimele „valuri” şi la afirmarea altora şi mai tineri, într-un lung şir de expoziţii şi de „happening”-uri incitante, nu de puţine ori entuziasmante. Un prim bilanţ general a fost făcut prin publicarea unui catalog-album publicat în 2016. Acum, Cafeneaua critică descinde la Atelier 030202, miercuri, 25 aprilie 2018, ora 19.00, pentru o retrospectivă „la zi” a galeriei, pentru o discuţie despre proiect, despre realizări, despre implicaţii şi perspective. Participă: Mihai Zgondoiu şi Dan Mircea Cipariu (fondatori Euro CulturArt), artişti expozanţi, curatori şi critici de artă. Amfitrion: Ion Bogdan Lefter.

AVERTISMENT: Textele de pe această pagină web sunt sub protecţia dreptului de autor deţinut de autori şi AgenţiadeCarte.ro. Reproducerea totală sau parţială este permisă doar cu acordul scris al redacţiei!