LitVest 2018

Recomandari

LitVest 2018

În perioada 26-29 septembrie 2018, Timișoara își reconfirmă statutul de Capitală a lecturilor publice. Cel mai…internațional festival literar al Timișoarei și unul dintre cele mai creative din Europa a ajuns la cea de a șaptea ediție. B.J.T. lansează o serie de concepte noi: ”Masa de scris”, ”BlackOut”. Text-concerto ”Blazzaj” etc. Începând cu 2018, LitVest va avea, ca invitat simbolic, unul dintre scriitorii dispăruți ai Timișoarei. La această ediție, Dan Emilian Roșca (1957-2005). Poet suprarealist de certă anvergură, a cărui operă este în curs de reeditare la B.J.T. Fototeca instituției se va îmbogăți prin pictorialele cu invitatele și invitații în ipostaze inedite, cel mai adesea unice, precum ”Dueliștii” sau ”Punctul pe ii”. LitVest generează spectacole de lectură și documente estetice. Festivalul este organizat de către Biblioteca Județeană Timiș „Sorin Titel”, sub egida Consiliului Județean Timiș. AgențiadeCarte.ro vă prezintă programul evenimentelor.

La Țintă!

Triumful și decăderea talentului (V) Triumful și decăderea talentului (V)

După cîte am pritocit pînă aici, e clar că nu-i ușor ori profitabil să fii scriitor în România. Profesia asta, căci, repet, este o profesie, pare o cursă cu obstacole. Trebuie să ocolești formalizarea și abstractizarea prefabricate din școală, lipsa publicului, trebuie să eviți capcanele admirației prostești, trebuie să navighezi printre notorietățile la modă și trebuie (și asta n-am menționat-o data trecută) să accepți că, scriitor român fiind, n-ai să faci nici o brînză. Mai rău, dacă vei avea vreodată curajul nebunesc să spui în public că ești scriitor, vei avea de suportat o compătimire ipocrită: “Aha, săracu’, e scriitor… șșt, să nu-l tulburăm… Da’, de fapt, cu ce se ocupă?”

Dar e și soare unde-i nor, vorba lui Gellu Naum. Spuneam data trecută că autorul nostru imaginar a reușit să ducă la bun sfîrșit o carte. Și că a trimis-o la cîteva edituri. Ei bine, minunea are loc. Una dintre ele îi trimite un mail prin care îl informează că i-a selectat manuscrisul pentru promovare. Autorul privește năuc în jur, genunchii i se înmoaie, iar ochii lui împăienjeniți întrevăd Nobelul. Ce altceva ar putea să viseze autorul român? El nu se încurcă cu Femina, Goncourt, Cervantes, Médicis, Man Booker. De Pulitzer ce să mai vorbim? Ce premiu cu nume urît! Păi, dacă tot intră în cursă, atunci să se ia la trîntă cu absolutul. Totul sau nimic.

Triumful și decăderea talentului (IV) Triumful și decăderea talentului (IV)

Odată trecut de furcile caudine ale școlii și ale propagandei literare, eliberat de formalisam și dezinformare, scriitorul ajunge la liman. Scrie, cu puterile neajutate nici de leul, nici de taurul, nici de vultúrul, o carte, cărțulia lui. A pus în ea voință și reprezentare. A dat tot ce putea mai bun. Cum s-ar zice, cu o vorbă nu foarte inspirată, și-a pus sufletul în ea. Trimite la prieteni și așteaptă. Eventual, trimite și la o editură și așteaptă. Prietenii (vorbesc de prietenii literari, că e absolut neproductiv și contraindicat să-ți plasezi textul sub ochii cuiva care nu citește constant literatură, ori sub ochii îndrăgostiți ai familiei) îl bat pe spate: Ești mare, bătrîne! Hai să bem. Dar, ca un făcut, întotdeauna se ivește cîte un nepoftit, din aceeași gașcă literară, care are cîteva obiecții. Ba că s-a pierdut ritmul, ba că o burtă, ba că pasaje neclare… Și că, poate, ar trebui să revadă, măcar o dată, ce a scris. Cel care face una ca asta e, fără-ndoială, nebunul grupului.
Eu cred că astfel de sfaturi sau obiecții sînt binevenite. În fapt, cîrcotașul anticipează reacția cititorului care nici nu-l cunoaște pe autor, nici nu are habar de sensibilitatea și evoluția lui. Cititorul nu iartă. Peste ceafa lui nu stă nimeni aplecat să-i șoptească ce a vrut autorul să zică. Iar scriitorul de care vorbesc are două reacții specific românești.

Triumful și decăderea talentului (III) Triumful și decăderea talentului (III)

Spuneam data trecută că un întreg mecanism inconștient și binevoitor s-a pus în mișcare în școală pentru a sabota limba și literatura română. Concepția secretă, niciodată mărturisită a elevilor (de la ciclul secundar la cel gimnazial) e că degeaba citești, oricum nu poți pricepe nimic dacă nu tocești și dacă nu spui exact ce vrea profesorul. Toți ar trebui să simtă la fel (cum spun comentariile de-a gata), dar, drăcie, nimeni nu simte nimic. Asta e una din tristele explicații că trei cetățeni din patru nu mai citesc, după școală, nici o carte.

Triumful și decăderea talentului (II) Triumful și decăderea talentului (II)

România are, statistic vorbind, la fel de multe talente in nuce ca oricare altă țară. Pentru că tot sîntem în grădina fotbalului, am să repet vorbele unui specialist străin, care a vizitat centrele sportive de copii din România. După părerea lui, puștii sînt foarte talentați, doar că, în materie de tehnică personală, sînt în urmă. Ei bine, și în materie de literatură, stăm la fel. Copii și adolescenți cu talent avem. Proporțional vorbind, la fel ca marile culturi, deci nu-i problemă. Unde se duc, însă, toatea astea cînd se duc? Pe apa Sîmbetei. De ce? Pentru că deprind (fără voia lor, firește) niște proaste obiceiuri care le alterează percepția și le deformează scrisul. Scrisul, dacă mi se permite o comparație nebunească, e ca legatul șireturilor la pantofi. Cînd e automat, eficient și rapid, șireturile nu se mai desfac. E suficient, însă, să le legi aiurea și ai să te împiedici mereu. De mici, autorii noștri potențiali sînt învățați tot ce e mai rău, mai nociv și mai inadecvat despre scris. Astfel, cînd ajunge la maturitate, învățul din copilărie nu mai are dezvăț.

Triumful și decăderea talentului Triumful și decăderea talentului

Literatura română (exceptînd poezia) e o literatură de nișă. Cu greu poți strînge 100 de cărți românești remarcabile, de la origini pînă în prezent. Cele mai multe au o valoare relativă, locală și netransmisibilă. Faptul că iubim literatura română ne face să trecem de multe ori peste aberațiile sau erorile autorilor, pe care îi pansăm în admirația noastră ca pe niște coconi în gogoși de mătase. 100 de cărți reprezintă foarte, foarte puțin pentru o literatură națională. “Capodoperele” sînt doar excepții. Lipsește cu desăvîrșire “regula”, adică nivelul mediu, o literatură solidă, fără pretenții metafizice, bine scrisă, patul germinativ pentru cele trecute în ghilimelele de mai sus. Lipsește literatura românească “de consum”, cea care definește gustul, orizontul psiho-social și economic al unei societăți, lipsesc abordările unor teme de interes general, de la textele sociale pînă la cele polițiste. E o mare suferință pentru orice critic literar integru să se refere la reușitele unui an anume sau (și mai rău) ale unei decade. Cu zece cărți deosebite (cam cîte poate număra în cîțiva ani) nu se face primăvară. Titluri puține (raportate la numărul de locuitor), reușite și mai puține. Literatura română contemporană, în integralitatea ei (exceptînd, mă repet, poezia), ar încăpea într-un singur oraș măricel (nu mare) al Occidentului. Dacă lăsăm prejudecățile deoparte, remarcăm fără efort că avem cel mai mic număr de scriitori profesioniști activi pe cap de locuitor. Urmarea? Capul de locuitor nu citește. De unde aveam impresia, în urmă cu 20 de ani, că publicul e vinovat pentru sărăcia extremă a cititului, am ajuns la concluzia că lipsa ofertei a lenevit și indispus atenția generală.

Dialogul de carte

”SFul (adevărat) de mâine va fi scris de aceia care citesc SFul care trebuie, astăzi” ”SFul (adevărat) de mâine va fi scris de aceia care citesc SFul care trebuie, astăzi”

Oliviu Crâznic (n. 1978) este scriitor de literatură fantastică, publicist şi consilier juridic (cu o lucrare de diplomă susținută la disciplina „Criminalistică” și intitulată “Particularități tactice privind confruntarea dintre inculpat și persoana vătămată”, 2001). În 2010, a publicat romanul gotic ”…Şi la sfârşit a mai rămas coşmarul” (Editura Vremea), declarat de Mircea Pricăjan (în revista culturală ”Familia”) „Momentul Walpole în literatura română”. Ulterior, a publicat numeroase povestiri şi nuvelete (majoritatea se regăsesc în volumul de colecție ”Ceasul fantasmelor”, Editura Crux Publishing, 2015), foarte bine primite de critică şi de public, şi a câştigat numeroase premii, inclusiv un premiu acordat de Societatea Europeană de Science Fiction. A fost publicat în diverse antologii şi reviste alături de nume importante ale literaturii universale contemporane, precum George R.R. Martin, Paolo Bacigalupi sau Ian R. MacLeod. A apărut, în 2015, în calitate de expert în istoria vampirismului, în episodul ”Hunting Vampires” al serialului ”Expedition Unknown”, realizat de Travel Channel. Simona Ioniță a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, cu Oliviu Crâznic despre volumul ”Ceasul fantasmelor” și despre literatura science fiction.

Studioul de carte

”Psihopatologia vieții cotidiene este la ea acasă în mediul online” ”Psihopatologia vieții cotidiene este la ea acasă în mediul online”

Marcel Manea s-a născut la 26 octombrie 1980. A scris mai multe scenarii de film, dar şi pe cel al concertului „Aventurile fantastice ale lui Peer Gynt” – călătorie prin basmele muzicale ale lumii, cu Bucharest Festival Orchestra, dirijorul Cristian Lupeş şi actorul Marius Manole. A călătorit o vreme prin Scandinavia, unde a avut răgazul să aştearnă cuvinte într-un manuscris care mai târziu a devenit nuvela ”Sindromul Stockholm” şi este co-autor al antologiei “Ficțiuni Reale”, Humanitas, 2013. În 2015, la editura Inspirescu din Satu-Mare, i-a apărut volumul ”Bărbați pe tocuri”. În 2017, la editura Herg Benet, a apărut ”Barbați pe tocuri”, ediție revizuită și adăugită. Simona Ioniță a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, cu Marcel Manea despre volumul ”Bărbați pe tocuri”- o colecție de scurte povestiri care explorează fanteziile romantice din marile orașe.

Postcard

La Chișinău, Ion Caramitru a primit un nou titlu de Doctor Honoris Causa La Chișinău, Ion Caramitru a primit un nou titlu de Doctor Honoris Causa

Ion Caramitru, directorul Teatrului Naţional „I.L Caragiale” din Bucureşti a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice din Chişinău, în cadrul Reuniunii Teatrelor Naționale, ce se desfășoară în perioada 19-30 septembrie 2018. La actuala ediție, a IV-a, Naționalul bucureștean a prezentat, pe scena Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Chișinău – organizator al Reuniunii, spectacolul “Scrisoarea”, după “O scrisoare pierdută” de I.L.Caragiale, în regia lui Horațiu Mălăele. Ceremonia acordării titlului de Doctor Honoris Causa a avut loc în sala istorică în care, acum 100 de ani, Sfatul Ţării a votat Unirea Basarabiei cu România. Un eveniment emoționant, subliniază presa de dincolo de Prut, care s-a desfășurat în faţa unei săli arhipline cu iubitori ai teatrului, regizori, actori, oameni de cultură și prieteni.

Cronica de carte

Robert Șerban, Pavel Vereș, Ioana Nicolaie, Cosmin Ciotloş, Elena Stancu și Cosmin Bumbuț, câștigătorii topului AgențiadeCarte.ro – ”Cele mai bune cărți ale anului 2017” Robert Șerban, Pavel Vereș, Ioana Nicolaie, Cosmin Ciotloş, Elena Stancu și Cosmin Bumbuț, câștigătorii topului AgențiadeCarte.ro – ”Cele mai bune cărți ale anului 2017”

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro au votat-o până luni, 27 august 2018, ora 23.00. Astfel, au fost declarați câștigătorii topului AgențiadeCarte.ro – ”Cele mai bune cărți ale anului 2017” : Robert Șerban, Pavel Vereș – ”Ascuns în transparență”, Editura Polirom (secțiunea Poezie, 50%, 84 de voturi), Ioana Nicolaie – “Pelinul negru“, Editura Humanitas (secțiunea Proză, 50%, 79 voturi), Cosmin Ciotloş – ”Elementar, dragul meu Rache. Detalii mateine sub lupă”, Editura Humanitas (secțiunea Critică, istorie și teorie literară . 40%, 34 Voturi), Elena Stancu, Cosmin Bumbuț – ”acasă, pe drum. 4 ani teleleu”, Editura Humanitas (secțiunea Eseistică, memorialistică și publicistică 43%, 38 Votes). La sfârșitul lunii noiembrie 2018, în cadrul Galelor APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România), AgențiadeCarte.ro îi va premia pe câștigătorii celor mai bune cărți ale anului 2017.

Agenda de carte

Lansarea volumului ”Care dintre noi/ Which of us”, de Chris Simion-Mercurian și Cătălina Flămînzeanu Lansarea volumului ”Care dintre noi/ Which of us”, de Chris Simion-Mercurian și Cătălina Flămînzeanu

Marți, 2 octombrie 2018, de la ora 19.00, în cafeneaua librăriei Cărturești Verona, Chris Simion-Mercurian, cunoscuta regizoare și autoare, lansează volumul ”CARE DINTRE NOI / WHICH ONE OF US”, un proiect special realizat împreună cu prietena ei Cătălina Flămînzeanu, fotograf, și publicat la Editura Trei. Dialogul dintre cele două artiste va fi moderat de Magdalena Mărculescu, director editorial TREI.

Eveniment

Ziua națională a Spaniei, sărbătorită pe scena Ateneului Român printr-un recital cameral extraordinar Ziua națională a Spaniei, sărbătorită pe scena Ateneului Român printr-un recital cameral extraordinar

Marți, 9 octombrie 2018, ora 19.00, în Sala Mare a Ateneului Român, cu ocazia Zilei Naționale a Spaniei (sărbătorită la 12 octombrie), Ambasada Spaniei în România si Institutul Cervantes din București, în colaborare cu Filarmonica „George Enescu“ vă invită la un recital cameral susținut de muzicienii Pablo Barragán (clarinet), Juan P. Floristán (pian) și Andrei Ioniță (violoncel). Fiecare dintre acești muzicieni are deja o carieră spectaculoasă. Elementul cel mai important care îi unește acum într-o formație este viziunea comună asupra puterii expresive a muzicii, capacitatea artei sunetelor de a transforma șide a inspira. S-au întâlnit în diverse festivaluri de muzică de cameră („Encuentro de Santander“ sau „Krzyzowa Music“), unde au putut experimentape viu această simbiozăcreativă și unde au legat o strânsă prietenie care îi ține în continuare alături.

Proiecte

Mihai  Zgondoiu prezintă ”Thank you for you buying”, la Contemporary Istanbul Art Fair Mihai Zgondoiu prezintă ”Thank you for you buying”, la Contemporary Istanbul Art Fair

Între 18-23 septembrie 2018, Mihai Zgondoiu și Atelier 030202, cu sprijinul Contemporary Istanbul, Institutul Cultural Român și al asociației Euro CulturArt, prezintă ”Thank you for you buying”, la Contemporary Istanbul Art Fair (Stand B2 – 111). Curatorul proiectului este Eugen Rădescu. ”Oamenii secolului XXI nu mai doresc reguli juste și echilibrate, nu mai acceptă obligații care reclamă renunțarea la ceva. Astăzi ne confruntăm cu o viață socială absolvită de grijile morale: “este“ nu mai e direcționat de “trebuie“ și așa ajungem la “societatea permisivitatii generalizate“ (“Amurgul datoriei”– Gilles Lipovetsky). Mai degrabă, ar putea fi numită epoca minimalismului estetic. Spiritul rigorist nu dispare, ci nu mai este socialmente preponderent. Un prim element al masificării producţiei este transformarea lucrului în produs, în marfă. Lucrurile nu mai au o identitate a lor proprie căci fiecare este unul dintre miile de exemplare identice. Indiferenţierea lucrurilor duce la indiferenţierea oamenilor. Transformarea lucrurilor în marfă corespunde transformării oamenilor în consumatori. Această metamorfoză duce în primul rând la instaurarea aparentă a bunăstării. Dacă problema echităţii sociale era formulată în termeni de redistribuire a unor bunuri valoroase dar puţine la număr, astăzi tehnologia realizează, prin producerea în masă a unei mari diversităţi de bunuri, satisfacerea nevoilor tuturor consumatorilor; ce anume face posibilă transformare lucrurilor în marfă şi a personalităţilor umane în simpli consumatori? Răspunsul este reproductibilitatea indefinită şi forma pe care o ia aceasta datorită tehnologiei. Ce stă la baza procesului de producţie tehnologică? În primul rând crearea de produse atât de scumpe şi complexe încât doar o piaţă impresionantă le poate plăti. Mihai Zgondiu intervine prin seria Thank you for buying! în piața de artă, nu pentru a vinde ci pentru a chestiona/problematiza situația pieței de artă, într-un târg de artă, într-o manieră critic constructivă, prin punerea de întrebări asupra situației comerciale a pieței, cum se reglează aceasta, prin ce mecanisme își setează regulile: capitaliste, estetice, culturale.” – a scris Eugen Rădescu în textul curatorial al proiectului ”Thank you for you buying”. AgențiadeCarte.ro este partenerul media al proiectului.

AVERTISMENT: Textele de pe această pagină web sunt sub protecţia dreptului de autor deţinut de autori şi AgenţiadeCarte.ro. Reproducerea totală sau parţială este permisă doar cu acordul scris al redacţiei!