APEL – Concurs de proiecte pentru femeile cineast

Recomandari

APEL – Concurs de proiecte pentru femeile cineast

Asociația Română a Femeilor în Cinema (ARFC) lansează Concursul de proiecte Rezidența FemArt, pentru selecția proiectelor de lung metraj a cinci regizoare aflate la început de carieră. Programul face parte dintr-un proiect amplu al asociației, FemArt Film Fest, dedicat femeilor cineast, ajuns anul acesta la cea de a treia ediție. Rezidența FemArt va include o săptămână intensivă de lucru cu specialiști, dar și o serie de evenimente conexe, precum proiecții de film, masterclass-uri și sesiuni de pitching care vor avea loc în perioada 28 septembrie – 3 octombrie 2020 la București. La finalul acestei perioade, vor fi acordate trei premii: o bursă în valoare de 1750 de euro, o bursă de tip consultanță de scenariu și una de participare la o platformă internațională de coproducție.

La Țintă!

Re-Start și complementaritate Re-Start și complementaritate

Sintagme șablon bântuie rețelele virtuale și discursurile mediatice. ”Ne aflăm într-un moment de cotitură”, ”lumea nu mai este și nu va ma fi la fel”, ”totul se va restarta”. Iar imaginile acestor sintagme sunt străbătute de jeturi cu dezinfectante, de izolete, de măști și echipamente individuale de protecție. Necesitatea unui altfel de a modela organizarea lumii, de a o re-inventa, de a-i da un sens existențial profund, pare tot mai stringentă și mai apăsătoare. Putem avea un model neapărat în și din antiteza la formalismul consumerist, la deconstructivismul ecologic, moral și spiritual, exersat până la scăparea de sub control a unei naturi umane tot mai egotice, tot mai amețită de omnipotența sa?  Cum ar putea acest proiectat model să reacționeze și să relaționeze în fața globalizării, în fața tabloidizării aspectelor intime ale vieții, în fața progresului prin creștere economică priapică și nesățioasă? Care ar fi pentru acest model obligațiile și drepturile contractului social? Orice răspunsuri am oferi, ajungem, inevitabil, la felul în care ne poziționăm: atomic (subatomic), ca un virus fără viață, dar care parazitează funcțiile, organele și organismele umane spre a le duce în vid, în neant; ori molecular, sintagmatic, în care oamenii să funcționeze în comunități de interese complementare prin care să fie întregite planuri existențiale morale și spirituale? Complementaritatea tuturor funcțiilor, organelor și organismelor vitale omului, sunt convins, ar trebui să fie cheia de re-scriere a noului model. Natura – mai ales prin funcția ei cea mai specială, natura naturans, natura creatoare – este modelul nostru de complementaritate pentru ființele ce suntem mereu puse sub presiunile realităților materiei și cele ale eului profund.

10 ani de AgențiadeCarte.ro, în peste 28954 de articole 10 ani de AgențiadeCarte.ro, în peste 28954 de articole

Pe 1 martie 2010, acum 10 ani, împreună cu scriitoarea Andra Rotaru, cu artistul vizual Mihai Zgondoiu și cu programatoarea Adriana Cocic Lucaciu am lansat AgențiadeCarte.ro. Acum, echipa noastră redacțională este completată de Simona Ioniță, Dorina Cioplea, Ana Daniela Sultana-Cipariu și Tudor Voicu. La o repede ochire, cum ar fi spus regretata scriitoare și jurnalistă Cornelia Maria Savu, cea care a fost până la trecerea sa în raiul poeziei editorialista Agenției, astăzi, 1 martie 2020, softul și contorul internațional de audiență ne comunică următoarele cifre: 28954 de articole și 1.840.266 de vizitatori unici! Dincolo de cifrele seci, AgențiadeCarte.ro a însemnat și înseamnă un spațiu unde sunt prezente, prezentate și comentate cele mai importante opere și personalități culturale, din toate generațiile și geografiile literare, artistice, culturale și spirituale. Astfel, conform acestui principiu, AgențiadeCarte.ro a fost și este spațiul virtual unde au apărut informații ori cronici despre creatori și autori din tabere diferite, dacă nu chiar adverse. Totul pentru a dovedi că și în ”virtual” există și normalitate, și bun gust. Curând, vom publica o antologie cu cele mai bune texte și interviuri publicate de AgențiadeCarte.  I-am recitit zilele acestea pe Ioan Groșan, care, de altfel, a editat la Polirom o carte de succes, ”Lumea ca literatură”, cu textele publicate pe AgențiadeCarte.ro, pe editorialiștii de azi ai Agenției – Florin Iaru și Cristian Teodorescu, pe câțiva dintre prietenii mei din lumea scriitorilor – Bogdan O. Popescu, Robert Șerban sau Florina Zaharia. Grație interviurilor, m-am putut reîntâlni cu scriitori sclipitori de care mi-e dor, cum au fost Traian T. Coșovei sau Andrei Bodiu. Cititorilor le urez cât mai multe experiențe culturale, artistice și spirituale!

26 de propuneri pentru 2019 – Anul Poeziei 26 de propuneri pentru 2019 – Anul Poeziei

Într-o discuție tihnită, de sfârșit de an 2019, pornind de la faptul că a fost un an al Poeziei, constatam împreună cu Claudiu Komartin că încheierea unui deceniu literar, în ultimii 40 de ani, a adus la apariția unor cărți, mai cu seamă în poezie, importante pentru configurarea generațiilor literare și  chiar pentru stabilirea canonului literar. În 1979, de exemplu, au fost publicate cărțile lui Mircea Nedelciu (”Aventuri într-o curte interioară”, proză scurtă), Mircea Dinescu (”La dispoziția dumneavoastră”) sau Nichita Stănescu (”Opere imperfecte”). În 1989, Bogdan Ghiu publica ”Manualul autorului”, Liviu Ioan Stoiciu – ”O lume paralelă” sau Mircea Nedelciu – ”Și ieri va fi o zi”. În 1999, au apărut și au fost premiate următorele titluri: ”Cârtița lui Pessoa” de Constantin Abăluţă, Ex Ponto, ”Mutilarea artistului la tinereţe” de Mariana Marin,  Editura Muzeul Literaturii Române și ”Pantelimon 113 bis” de Ioan Es. Pop,  Cartea Românească. În 2009, au apărut cărți semnate de Claudiu Komartin (”Un anotimp în Berceni”, Cartier), Andrei Terian (”G. Călinescu: a cincea esenţă”, Cartea Românească), Cristian Teodorescu (”Medgidia, oraşul de apoi”, Cartea Românească), Al. Mușina (”Regele dimineţii”, Tracus Arte), Mircea Mihăieş (”Despre doliu. Un an din viaţa lui Leon W.”, Polirom), cărți, de altfel, premiate și reeditate. Astfel, 2019 ni se arată ca un an cu titluri remarcabile pentru poezia română contemporană. Misiunea juriului celei de-a X-a ediții a Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2019 se anunță extrem de specială în a acorda laurii celor mai bune cărți de poezie, într-un an în care poezia a avut ce și cum să spună. În cele ce urmează, voi prezenta publicului AgențiadeCarte.ro cărțile de poezie (12 propuneri pentru debuturi și 14 propuneri pentru autori consacrați) care pot intra, oricând, într-un top al celor mai bune cărți ale anului 2019.

Încurcături, bîlbe, hopuri și alte hîțîneli Încurcături, bîlbe, hopuri și alte hîțîneli

În lumea culturii române și mai ales în ograda literară e mare debandadă. Conform legislației, artiștii au dreptul de a se reuni în sindicate sau asociații care să le protejeze drepturile, să-i sprijine, să înlesnească schimburi culturale ori să-i facă cunoscuți.
Toate bune și frumoase, dar, nu știu de ce, mă lovesc deseori de o mulțime de întrebări „șmechere”, prin care, cred preopinenții, această teorie a reunirii și protecției artistice, s-ar dovedi nevalidă. „Dar cum a creat Eminescu? Cum a compus Enescu? Cum a pictat Luchian? Au avut ei nevoie de asociații? S-au descurcat singuri și au izbîndit prin valoare.” Aici sînt, de fapt, două întrebări cu final întortochiat. Nu, Eminescu nu a avut de partea lui o asociație sau o fundație, e drept. Dar a avut un cenaclu, Junimea, populat de oameni bogați și influenți, care l-au ajutat să obțină măcar cîteva posturi plătite bine sau s-au îngrijit de editarea primului volum de poezii. Enescu era dintr-o familie înstărită, nu s-a pus niciodată, la el, problema banilor. Luchian a trăit în mizerie o bună bucată de timp, pînă la moarte. În general, destinele artiștilor nu sînt unele de invidiat. Mulți au cunoscut mizeria, foamea, ignorarea, boala. Împotriva celor care cred că artistul „trebuie să sufere”, eu spun că, înainte de a fi artist, acesta e om și că, dacă ar fi fost protejat cît de cît, el ar mai putea oferi societății opere remarcabile.
Poate e suficient să menționez cazul lui Vincent Van Gogh, artist (nu-i așa?) ale cărui pînze se vînd acum la prețuri amețitoare, dar care, în timpul vieții, nu a cîștigat din artă aproape nimic (singurul tablou vîndut a fost achiziționat de fratele său, Theo). Vincent a fost un om care a suferit mult, iar în lipsa sprijinului material oferit de Theo, ar fi murit mult mai devreme. Și n-ar fi lăsat în urmă 900 de pînze. Cam așa stau lucrurile.

Aventurile literare ale Bibliei (7) Caragiale și Toma Necredinciosul  Aventurile literare ale Bibliei (7) Caragiale și Toma Necredinciosul 

Deși Caragiale tatăl nu era bisericos, el e unul dintre puținii noștri autori clasici care au scris cîte ceva de ținut minte pornind de la cartea sacră. Mă rog, în felul său. Schița lui despre Duminica Tomii vine în plină dezbatere publică despre credință și ateism. Chichirezul schiței e o durere de măsele. Adicătelea, ce facem cînd ne încearcă o durere trupească: o ținem cu laicitatea sau ne îndreptăm către Dumnezeu? Caragiale pare indecis, dar mai curînd de partea credincioșilor, cu toate că Toma Necredinciosul i-ar fi putut furniza muniție pentru neîncredere.

”Suntem o ţară care îşi devorează propriul viitor intelectual” ”Suntem o ţară care îşi devorează propriul viitor intelectual”

Privind retrospectiv, cu toții putem alege din lista profesorilor cu care ne-am intersectat pe aceia care au reușit să schimbe în bine o mică „rotiță” din parcursul nostru sau chiar să producă „deviații bune”, care ne-au reorientat parcursul. Uneori, este vorba despre potriviri care se petrec dincolo de planuri, iar modelele riscă să nu afle, poate, niciodată despre rolul cu care i-am investit. Alteori, însă, este vorba despre dascăli care își propun să schimbe ceva în destinul celor pe care îi formează. Pentru studenții pasionați de traducerea textului literar ai Universității din București, Lidia Vianu este unul dintre acești dascăli. Masteratul pentru Traducerea Textului Literar Contemporan, Contemporary Literature Press (editura online a Universității din București pentru studiul limbii engleze prin literatură), Master-class-ul de Traducere Literară „Lidia Vianu Student’s Translate” sunt mici „instituții” în spatele cărora se ascund imaginația, timpul și energia profesoarei Lidia Vianu, mici „laboratoare” unde viitorii traducători literari au șansa de a afla mai multe, din timp, despre o meserie fascinantă, dar cu un destin atât de complicat pe piața de carte autohtonă. Despre Masteratul pentru Traducerea Textului Literar Contemporan a încercat să afle mai multe Oana Boca Stănescu într-un scurt dialog cu profesoara Lidia Vianu. Un subiect țintit, „la zi”, dar care, din păcate, lasă deoparte pe traducătorul, criticul literar și scriitorul Lidia Vianu. Dar, despre acestea, într-un dialog viitor.

Ioan Matiuț: „Orice ieșire în public este un test” Ioan Matiuț: „Orice ieșire în public este un test”

Luni, 31 august 2020, de Ziua Limbii Române, între orele 16.00-19.00, în grădina Muzeului Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu nr. 8), va avea loc Maratonul de Poezie și Jazz, ediția a XII-a, difuzat în direct de Radio România Cultural. 22 de nume importante din generaţii şi geografii literare diferite vor susține lecturi publice de câte 5 minute. Sunt invitate 11 poete: Ioana Crăciunescu, Mina Decu, Anastasia Gavrilovici, Ioana Greceanu, Cătălina Matei, Rozana Mihalache, Iulia Pană, Alina Purcaru, Andra Rotaru, Amelia Stănescu și Florina Zaharia. Sunt invitați 11 poeți: Romulus Bucur, Teodor Dună, Sorin Gherguț, Bogdan Ghiu, Florin Iaru, Claudiu Komartin, Luca Ștefan Ouatu, Ioan Matiuț, Bogdan O. Popescu, Adrian Suciu și Robert Șerban. Vor susține recitaluri câteva dintre cele mai importante și mai autentice nume ale blues-ului și jazz-ului contemporan românesc: Maria Răducanu, Nadia Trohin, Cătălina Beța, Mircea Tiberian și Mike Godoroja & Blue Spirit. Amfitrionii Maratonului sunt Dan Mircea Cipariu și Ioan Cristescu. Art director: Mihai Zgondoiu. Producător: Anamaria Spătaru. Organizatorii Maratonului de Poezie și Jazz sunt Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române din București și asociația Euro CulturArt. Coproducător: Radio România Cultural. Proiect cofinanțat de AFCN (Administrația Fondului Cultural Național).

Revista Observator cultural și AgențiadeCarte.ro sunt partenerii media ai evenimentului. Intrarea la eveniment se face numai pe bază de invitații care pot fi solicitate la adresa de email cipariu@yahoo.com, în limita locurilor disponibile, cu păstrarea regulilor sociale și sanitare impuse de prevenirea Covid-19.

Continuăm seria de interviuri a Maratonului de Poezie și Jazz cu scriitorul Ioan Matiuț:

Creative Pre-writing Workshop în România Creative Pre-writing Workshop în România

Asociația Culturală Control N alături de Le Groupe Ouest (Franța) demarează un nou proiect marca LIM | Less is More – workshop-ul de creative pre-writing, dedicat exclusiv tinerilor cineaști, scriitorilor, jurnaliștilor și artiștilor din România. Bazat pe un format creat și implementat cu succes de către experții LGO în multe alte țări, workshop-ul este conceput ca o rezidență de creație asistată, în care cei 12 participanți sunt consiliați de doi traineri cu experiență în domeniul scenaristicii și dezvoltării de proiecte cinematografice.

Geometrie sacră și simbolism străvechi la Aluniș, în Munții Buzăului Geometrie sacră și simbolism străvechi la Aluniș, în Munții Buzăului

Vineri, 24 iulie 2020, la Aluniș Art Center (Aluniș, nr.39, comuna Colți, județul Buzău), a avut loc, în prezența artiștilor și curatorului, vernisajul expoziției „Astral. Geometric. Ancestral”. Colectiva a reunit lucrări de ceramică (Victor Costache), pictură abstractă (Dinu Mihai Fălcoianu), gravură și instalație textilă (Smaranda Isar), într-un concept curatorial propus de Ana Sultana Cipariu. Pornind de la un dialog vizual între două generații diferite de artiști contemporani – duoul artistic alcătuit din Smaranda Isar și Victor Costache, pe de o parte și pictorul Dinu Mihai Fălcoianu, pe de altă parte – discursul curatorial explorează elemente de geometrie sacră și simbolism străvechi într-o interpretare contemporană. „Astral. Geometric. Ancestral” este cea de-a doua expoziție colectivă de arte vizuale a proaspăt inauguratului centru de arte, face parte din programul artistic conceput de fondatoarea Aluniș Art Center, Iulia Gabriela Sîrbu și poate fi vizitată în perioada 24 iulie – 17 septembrie 2020.

Patru romane premiate cu Premiul Uniunii Europene pentru Literatură au fost publicate la Editura Darclée Patru romane premiate cu Premiul Uniunii Europene pentru Literatură au fost publicate la Editura Darclée

Patru romane care au obținut Premiul Uniunii Europene pentru Literatură au fost traduse pentru prima oară în limba română și publicate de Editura Darclée.

Al cincilea weekend de teatru în aer liber la Festivalul ”Bucureștii lui Caragiale” Al cincilea weekend de teatru în aer liber la Festivalul ”Bucureștii lui Caragiale”

După ce Festivalul „Bucureştii lui Caragiale” a prezentat, pe scena din Parcul Cişmigiu, adaptări inedite după piese clasice, spectacole originale, producţii premiate şi o avanpremieră în exclusivitate a Teatrului Nottara, cel de-al cincilea weekend de festival (15-16 august 2020) este rezervat spectacolelor cu tematici de actualitate, inspirate de autori contemporani, dar şi unui spectacol pentru copii. Cea de-a opta ediţie a Festivalului „Bucureştii lui Caragiale”, organizată de Primăria Capitalei prin ARCUB, a început pe 18 iulie şi oferă bucureştenilor, după o lungă perioadă de cultură online, un program eclectic de spectacole de teatru cu acces liber în Parcul Cişmigiu, în fiecare weekend până pe 20 septembrie. Pe parcursul celor 10 weekend-uri de festival, spectatorii sunt invitaţi să vizioneze peste 30 de spectacole prezentate pe scena din Parcul Cişmigiu. De la instituţii publice la companii independente, teatrele participante la ediţia din acest an au pregătit un program de matineu – cu spectacole pentru copii, şi un program de seară – cu spectacole de comedie clasică, romantice, dramatice, muzicale sau cu umor negru.

A douăsprezecea ediție a Maratonului de Poezie și Jazz A douăsprezecea ediție a Maratonului de Poezie și Jazz

Luni, 31 august 2020, de Ziua Limbii Române, între orele 16.00-19.00, în grădina Muzeului Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu, nr.8 ), va avea loc Maratonul de Poezie și Jazz, ediția a XII-a, difuzat în direct de Radio România Cultural. 22 de nume importante din generaţii şi geografii literare diferite vor susține lecturi publice de câte 5 minute. Sunt invitate 11 poete: Ioana Crăciunescu, Mina Decu, Anastasia Gavrilovici, Ioana Greceanu, Cătălina Matei, Rozana Mihalache, Iulia Pană, Alina Purcaru, Andra Rotaru, Amelia Stănescu și Florina Zaharia. Sunt invitați 11 poeți: Romulus Bucur, Teodor Dună, Sorin Gherguț, Bogdan Ghiu, Florin Iaru, Claudiu Komartin, Luca Ștefan Ouatu, Ioan Matiuț, Bogdan O. Popescu, Adrian Suciu și Robert Șerban. Vor susține recitaluri câteva dintre cele mai importante și mai autentice nume ale blues-ului și jazz-ului contemporan românesc: Maria Răducanu, Nadia Trohin, Cătălina Beța, Mircea Tiberian și Mike Godoroja & Blue Spirit. Amfitrionii Maratonului sunt Dan Mircea Cipariu și Ioan Cristescu. Art director: Mihai Zgondoiu. Producător: Anamaria Spătaru. Organizatorii Maratonului de Poezie și Jazz sunt Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române din București și asociația Euro CulturArt. Coproducător: Radio România Cultural. Proiect cofinanțat de AFCN (Administrația Fondului Cultural Național).
Revista Observator cultural și AgențiadeCarte.ro sunt partenerii media ai evenimentului. Intrarea la eveniment se face numai pe bază de invitații care pot fi solicitate la adresa de email cipariu@yahoo.com, în limita locurilor disponibile, cu păstrarea regulilor sociale și sanitare impuse de prevenirea Covid-19.
”Maratonul de Poezie și Jazz a intrat deja în istoria literară și culturală a României grație poeților și muzicienilor invitați care rezonează în direct cu ascultătorii Radio România Cultural și cu stările sufletești și cu discursurile poetice la zi ale celor ce susțin recitalurile publice. Formula gândită de Ioan Cristescu și de mine se bucură de succes, este copiată, plagiată ori invidiată. Echipa Maratonului – Anamaria Spătaru, producătorul radio al fiecărei ediții de până acum, Mihai Zgondoiu, art director și creatorul logo-ului, Andra Rotaru și Simona Ioniță, responsabile de comunicarea și de promovarea proiectului – a asigurat în toți acești 12 ani neîntrerupți de Maraton de Poezie și Jazz starea de revelion al poeților și muzicienilor de blues și de jazz. Poezia e pentru noi o căutare de sine și un mod de întrebuințare.”, a declarat Dan Mircea Cipariu
”Maratonul de Poezie și Jazz este autentic. Viu. Este un eveniment care înfățișează un fenomen așa cum este, fenomenul poeziei românești contemporane, care dă microfonul unor oameni liberi să își exprime trăirile cele mai intense, profunde. Pe vremea când Maratonul a fost inițiat, poeții aveau prea puține prilejuri să își facă poemele auzite, în oraș sau pe calea undelor. Părea poate și un pic de nebunie să faci așa ceva. Unii spuneau clar și răspicat că poezia e mână moartă, nu aduce audiență, nu are adepți în rândul publicului larg. Acum au apărut deja destule evenimente copiate, aș spune. Unele dintre ele sunt numite chiar maratoane de poezie…Semn bun că da, maratonul a influențat modul de realizare a unor evenimente și poate și o anumită mentalitate.”, a spus Anamaria Spătaru.

AVERTISMENT: Textele de pe această pagină web sunt sub protecţia dreptului de autor deţinut de autori şi AgenţiadeCarte.ro. Reproducerea totală sau parţială este permisă doar cu acordul scris al redacţiei!