14 artişti expun la ICR după o rezidenţă în satul românesc

Recomandari

14 artişti expun la ICR după o rezidenţă în satul românesc

În perioada 11-22 noiembrie 2019, paisprezece tineri artişti rezidenţi îşi expun lucrările la Institutul Cultural Român, după o rezidenţă în satul românesc Hundorf (azi Viişoara, judeţul Mureş, între Sighişoara şi Mediaş), în cadrul proiectului ”Şcoala de-Acasă”. Vineri, 15 noiembrie 2019, ora 18.00, are loc vernisajul expoziţiei şi lansarea catalogului, în prezența tinerilor rezidenți. La eveniment vor prezenta: Dragoş Pătraşcu, prof.univ.dr. Universitatea Naţională de Arte „George Enescu”, Iaşi, Facultatea de Arte Vizuale şi Design, artist vizual; Anca Boeriu, lect.univ.dr. Universitatea Naţională de Arte Bucureşti, artist vizual; Dumitriana Condurache, lect.univ.dr., Universitatea Naţională de Arte „George Enescu”, Iaşi, Facultatea de Teatru, regizor; Maria Morar, Asociaţia “Acasă la Hundorf”, filolog și inițiatorul proiectului. Invitatul serii este criticul și istoricul de artă Ruxandra Dreptu.

La Țintă!

reStartul literaturii și al programei reStartul literaturii și al programei

Pentru o săptămână, între 20-26 octombrie 2019, împreună cu Florin Iaru am fost invitați să predăm cursuri de scriere creativă și să selectăm textele literare ale unor adolescenți din Pecica, Nădlac și Arad, în cadrul a două programe – reStart literar și Arad LiterArt, organizate de scriitorul Ioan Matiuț și Centrul Cultural Județean Arad. A fost al doilea an consecutiv în care am putut să ne întâlnim cu adolescenții care mai au atracție pentru scrisul și cititul în limba română și cu profesorii de limba și literatura română. Bun prilej de a lua pulsul, în direct, asupra fenomenului citirii și recitirii operelor literare, canonice sau vii. Un fenomen care îi influențează decisiv pe adolescenții cu care ne-am întâlnit, în sensul profund ori subtil cu care ei scriu și exersează gândirea, spiritul critic și limbajul în limba română. Într-o proporție edificatoare contrazisă doar de excepțiile care confirmă regula, și profesorii, și elevii sunt constrânși de o programă care expediază literatura, ficțiunea și imaginația în formalismul sec al tehnicilor, al tropilor și al comunicării. Cum spunea inspirat Florin Iaru, totul ține de talentul și de știința de carte a profesorului pentru că un curriculum prost poate fi salvat de un profesor cu har pe când un profesor neinspirat și neactualizat literar nu poate salva pe nimeni. Restartul literaturii și al cititului ar trebui să pornească de la o programă prin care adolescenții să nu fie obligați să memoreze și să turuie diferite ”conținuturi” mestecate de către alții, o programă care să nu se bazeze pe memorare și pe modelul istoricist expirat care dă în fiecare zi un comentariu pe facebook de tipul ”literatura e biografia autorului”. Ca să nu avem viitori urmași care vor promova gândirea conservei și a formalismului, acest restart literar ar trebui să pună în valoare spiritul critic al elevului, creativitatea lui de a înțelege, a sintetiza și de a comenta un text literar. Altfel, îndepărtarea de literatura română va da cititori cât mai puțini, cu o gândire tot mai clișeizată de noile tehnologii și de consum.

Aventurile literare ale Bibliei (6)  Cartea jucată de Dostoievski Aventurile literare ale Bibliei (6) Cartea jucată de Dostoievski

Cea mai bună tehnică pentru a șterge deosebirile dintr-un caz dat, încît să poți spune după aceea tot ce vrei tu, în pofida acestor deosebiri e să privești lucrurile de atît de sus încît ele să nu mai conteze.
Pentru Raskolnikov al lui Dostoievski, cel din Crimă și pedeapsă, justificarea că o omoară pe bătrîna cămătăreasă e că oamenii de stat pot ucide cu ajutorul altora sute de mii de oameni fără să fie acuzați de crimă. Pe atunci însă nu se inventaseră legi împotriva războiului și nici împotriva genocidului. Singurele legi erau cele care condamnau crimele individuale, așadar și crimele lui Raskolnikov.
Că bătrîna cămătăreasă era o ființă odioasă, asta putea intra la circumstanțe atenuante pentru criminal, dar nu și la scutirea lui de pedeapsă. Așa că Raskolnikov, care a sfîrșit prin a mărturisi n-a fost condamnat la moarte, ci la deportare în Siberia.

Aventurile literare ale Bibliei (5)  Diavolul lui Bulgakov, contra demonului lui Stalin Aventurile literare ale Bibliei (5) Diavolul lui Bulgakov, contra demonului lui Stalin

În anii treizeci, diavolul întreprinde o vizită de lucru la Moscova, în plină propagandă ateistă. Copleșitoare trebuie să fi fost inspirația lui Mihail Bulgakov, pentru a-l împinge să scrie Maestrul și Margareta în acele vremuri. Speranțe de publicare? Zero! Și totuși Bulgakov s-a tot întors asupra manuscrisului, șlefuindu-l pînă în ultimele zile ale vieții sale de nici 50 de ani.
Romanul a avut noroc. Văduva lui Bulgakov, cea de-a treia lui nevastă, l-a păstrat cu sfințenie pînă cînd a putut apărea, după mai mult de 25 de ani de la moartea autorului, într-una dintre scurtele perioade de dezgheț literar din URSS.
Ciudat (cuvînt de origine slavă!) e că Bulgakov, care știa să dea Cezarului ce era al Cezarului și care nu dădea semne că ar fi fost un creștin practicant, a rescris în romanul său povestea lui Iisus fără să-și ia nici măcar o minimă „distanță critică” față de ea. Bulgakov știa care e rețeta de succes a timpului, așa că a scris și o biografie encomiastică a lui Stalin, căreia „tătucul” însuși i-a refuzat publicarea. Asta se întîmpla în plină campanie literară împotriva lui Bulgakov.

Limbă română cu năbădăi Limbă română cu năbădăi

Într-o proză scrisă acum 50 de ani, Teodor Mazilu înfățișa un personaj care nu înțelegea sensul metaforic al limbajului. Expresia de care personajul se împiedica mereu, ca de coada furcii, era „a te băga pe sub pielea cuiva”. Luînd-o literal, el chiar năzuia să se introducă fizic și complet pe sub pielea celor din jur. Înțelesul simbolic, umoristic și moral îi scăpa. Lăsînd rîsul deoparte, e clar că vicleanul autor se războia cu acel soi de incapacitate de a vedea în limbaj altceva decît sensul concret. Funcția poetică, cea plină de nuri, care ne luminează viața și dă aripi imaginației nu e la îndemîna oricui. Cei mai mulți oameni, concetățeni ai noștri, nu „înțeleg” limbajul literar, adică pluralismul semnificațiilor.
Și din cauza asta literatura nu se vinde în România, pentru că analfabetism literar funcțional. Făcînd un calcul simplu, poetul Claudiu Komartin constata că primii zece scriitori francezi vînd împreună mai multe cărți decît toată producția editorială de la noi într-un an sau doi. Și, atenție, nu sînt autori de „literatură comercială”, de consum. Iar Franța are o populație de numai trei ori și ceva mai mare decît a României. Nu vreau să povestesc cîte cărți se vînd acolo și ce înfloritoare e producția editorială franceză. Dacă țara noastră ar fi fost una „normală”, tirajul mediu al unei cărți ar fi trebuit să urce la 50.000 de exemplare. Or, noi nu vindem nici a zecea parte. Cum rezolvăm acest paradox?

Aventurile literare ale Bibliei (4)  Ilf și Petrov, atei cu frica lui Dumnezeu Aventurile literare ale Bibliei (4) Ilf și Petrov, atei cu frica lui Dumnezeu

Odată cu lupta de clasă, a început în Rusia și lupta cu Biserica. Demolări de lăcașe de cult, unele filmate, bașca filmele de propagandă antireligioasă, sau transformarea bisericilor în depozite de tot soiul ori în depouri de tramvaie. Autorii satirici Ilf și Petrov n-au pierdut nici ei ocazia să le tragă și ei popilor o pleaftură în Douăsprezece scaune. Căci în afară de Ostap Bender și de aristocratul scăpătat Vorobianinov, fost mareșal al unei nobilimi locale, cu care el se întovărășește, pe urmele scaunelor văduvei confiscate la revoluție, pornește și un popă, travestit în haine civile, care a aflat de la posesoarea scaunelor că și-a ascuns bijuteriile și pietrele prețioase în tapițeria unuia dintre ele. 
Popa Fiodor e plin de păcate: mincinos, hoț, prefăcut, lacom, totuși nu rîvnește la femeia aproapelui său și nu ia numele Domnului în deșert. Așa că atunci cînd ajunge pe vîrful unui munte de unde nu mai poate coborî îl ia căința și, pe urmele Sfîntului Francisc, începe să le predice păsărilor care-i dau tîrcoale. Scena e extraordinară, chiar dacă e scrisă în registru comic. Sau poate tocmai pentru asta. De fapt, părintele Fiodor cel păcătos, care își pierde toată agoniseala în căutarea scaunelor văduvei, se întoarce tragic la Dumnezeu, pe vîrful muntelui.

”Orice poezie e o călătorie inițiatică în mine însumi. Nu mă interesează capătul călătoriei, ci drumul” ”Orice poezie e o călătorie inițiatică în mine însumi. Nu mă interesează capătul călătoriei, ci drumul”

Costel Stancu s-a născut în 1970, la Vînju-Mare, judeţul Mehedinţi. În prezent locuieşte în Reşiţa, judeţul Caraş-Severin și este membru al Cenaclului Literar Semenicul din Reşiţa, al Asociației Culturale Direcția 9 și al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Timişoara. A publicat volumele de poezie:”Terapia căderii în gol”, Editura Hestia, Timişoara, 1995; ”Dominic sau despre imitaţia umbrei”, Editura Hestia, Timişoara, 1995; ”Măştile solitudinii”, Editura Marineasa, Timişoara, 1997; ”Golurile din pine”, Editura Marineasa, Timişoara, 1998; ”Fluturele cu o singură aripă”, Editura Timpul, Reşiţa, 2000; ”Arta imaginaţiei”, antologie, Editura Vinea, Bucureşti, 2001; ”Cîntarul de apă”, Editura Marineasa, Timişoara, 2002; ”Vînătoarea promise”, Editura Marineasa, Timişoara, 2003; ”Ieşirea din peşteră”, Editura Marineasa, Timişoara, 2005; ”Înghiţitorul de creioan”, Editura Tim, Reşiţa, 2009; ”Evoluţi@ umană”, epigrame, Editura Tim, Reşiţa, 2009; ”Risipitorul de hîrtie”, Editura Tim, Reşiţa, 2015;”Ochiul din palmă”, antologie, Editura Mirador, Arad, 2017; ”Hoțul de ferestre”, Editura Mirador, Arad, 2019. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru Agenția de Carte, cu poetul Costel Stancu.

„Proiecţiile şi credinţele noastre creează realitatea în care trăim” „Proiecţiile şi credinţele noastre creează realitatea în care trăim”

Suzan Mehmet s-a născut la 17 decembrie 1969, la Tulcea. Absolvă, în 1988, Liceul de matematică-fizică “Spiru Haret” din Tulcea, după care urmează cursurile Academiei de Educaţie Fizică şi Sport, încheiate în 1992. În 2011 finalizează cursurile Facultătii de Psihologie – Universitatea „Spiru C. Haret” Bucureşti, apoi cursurile de formare, dezvoltare personală și supervizare în cadrul Asociaţiei Române de Psihoterapie Integrativă Bucuresti. In prezent este psihoterapeut. A fost redactor la cotidianul tulcean “Acum” (1998-2000), reporter/redactor la cotidianul „Jurnalul Naţional” Bucureşti (2008-2009), redactor la “Obiectiv” (2001-2012), director al cotidianului “Obiectiv” din Tulcea, director ICR-Filiala Tulcea. Volume publicate: „Capital de toleranţă /Eseuri”, Bucureşti, Editura Curtea Veche, 1998; „Ieri bisect” /Eseuri/. Bucureşti, Editura Curtea Veche, 1999; „Eul dement” /Eseuri/ . Bucureşti, Editura Curtea Veche, 2000; „Sau nu”/Eseuri/. Bucureşti, Editura Curtea Veche, 2001; „Les Maux au Coeur. Rodez: Le Fil d’ Ariane”, Collection Plume, 2006; „Vortex”. /Roman/. Constanţa, Editura Ex Ponto, 2008; „Sophia”/Roman/. Bucureşti, Editura Tracus Arte, 2013 si ,,Unii cred ziua, altii cred noaptea,, Editura Tracus Arte Bucuresti, 2018 (cu traducere in limba engleza- Nothingness in pieces-Kindle edition, 2019). Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, cu scriitoarea Suzan Mehmet.

Harta Transilvaniei de la 1690 și concert jazz A-C Leonte, la „Cartografii sonore” Harta Transilvaniei de la 1690 și concert jazz A-C Leonte, la „Cartografii sonore”

Harta Transilvaniei văzută din Veneția, în plină perioadă a dezvoltării Barocului, este tema unui nou eveniment din Stagiunea „Cartografii sonore”. Cu această inspirație va avea loc concertul de jazz susținut de A-C Leonte Band, una dintre cele mai în vogă formații de jazz ale momentului. Evenimentul va avea loc miercuri, 13 noiembrie 2019, de la ora 18:00, la Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi (Str. Londra nr. 39). Prin intermediul muzicii jazz, publicul va fi invitat să descopere valențe vechi și noi ale artei, într-un concert în care nuanțe și texturi arhetipale capătă noi forme ale creativității sonore. Vor concerta: A-C Leonte – voce, Albert Tajti – claviaturi, Alex Arcuș – saxofon, Michael Acker – bas și Tavi Scurtu – tobe. Evenimentul este invitat în cadrul Stagiunii „Cartografii sonore” și face parte din programul Transylvania Live, organizat de UCIMR în parteneriat cu Fundația Mihai Eminescu Trust, cu scopul de a promova istoria și patrimoniul spațiului transilvănean. Transylvania Live este un proiect cultural co-finanțat de AFCN. AgențiadeCarte.ro este partener media.

Atmosferă de squat party cu influențe suprarealiste Atmosferă de squat party cu influențe suprarealiste

Nume cunoscut pe scena artei contemporane locale și internaționale, cu precădere a street-art-ului, Obie Platon este un artist vizual a cărui practică gravitează între pictură murală, post-graffiti, video-mapping și instalație-obiect, cu tendința constantă de extindere a câmpului de exprimare artistică. Cel mai recent vernisaj al său din București a fost o manifestare cultural-artistică inedită din mai multe puncte de vedere: în primul rând locația (Palatul Maurice Blank, sediul fostei Ambasade a Statelor Unite ale Americii din strada Tudor Arghezi, nr. 9), pe urmă asocierea de muzici (un DJ set, un cvartet de coarde și interpretarea unei arii de Verdi de către o tânără soprană), modalitatea de expunere a lucrărilor și, nu în ultimul rând, publicul și invitații care au participat. Toate aceste elemente au contribuit la organizarea unui eveniment unic, cu care, asemenea unui moniker (graffiti realizat de obicei în cretă cerată pe trenurile de marfă) nu știi când ai să te mai (re)întâlnești.

Care Santos la București. Lansarea romanului „ Tot binele și tot răul“, o carte despre fragilitatea relațiilor de familie Care Santos la București. Lansarea romanului „ Tot binele și tot răul“, o carte despre fragilitatea relațiilor de familie

Marți, 12 noiembrie 2019, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bld.Regina Elisabeta nr.38), editura Humanitas Fiction vă invită la o întâlnire cu îndrăgita scriitoare Care Santos, prilejuită de lansarea romanului Tot binele și tot răul, recent apărut în colecția „Raftul Denisei“, coordonadtă de Denisa Comănescu. La lansare vor participa, alături de Care Santos, Ioana Bâldea Constantinescu, scriitoare și jurnalistă culturală, Nona Rapotan, editor coordonator Bookhub.ro și Jana Balacciu Matei, traducătoarea cărții. Întâlnirea va fi moderată de Denisa Comănescu, director general al Editurii Humanitas Fiction. Discuția se va desfășura în limbile română și catalană, cu traducere în limba română, și va cuprinde, de asemenea, o sesiune de întrebări și răspunsuri, precum și o sesiune de autografe.

Indian Air- jazz-world music cu trio Klaus Falschlunger la Sala Dalles Indian Air- jazz-world music cu trio Klaus Falschlunger la Sala Dalles

Imagini, parfumuri, culori – toată bogăţia Orientului încapsulată în sunete. Unul dintre maeştrii europeni ai sitarului, instrumentistul austriac Klaus Falschlunger, este protagonistul concertului „Indian Air”, care se va desfăşura luni, 18 noiembrie 2019, la ora 19, la Sala Dalles din Bucureşti. „Indian Air” este un concept original, care alătură jazz şi world music, care a fost dezvoltat de Klaus Falschlunger alături de alţi doi muzicieni austrieci deveniţi experţi ai instrumentelor world music, Clemens Rofner (bass-ukulele) și Tobias Steinberger (bendir / kanjira – instrumente de percuţie din familia tobelor şi a tamburinelor). Evenimentul este organizat de Centrul Cultural indian Rabindranath Tagore, prin proiectul Jazzmine World, cu sprijinul Forumului Cultural Austriac şi Cărtureşti. Cu ocazia concertului „Indian Air”, cei trei artişti vor oferi un atelier de iniţiere în utilizarea instrumentelor muzicale orientale, care va avea loc pe data de 17 noiembrie, la ora 18.00, la Cărtureşti Verona. AgențiadeCarte.ro este partener media.

Ziua Dramaturgiei Românești Ziua Dramaturgiei Românești

Miercuri, 13 noiembrie 2019, Muzeul Național al Literaturii Române, Teatrul Dramaturgilor Români și Teatrul de Comedie, în parteneriat cu Romfilatelia, Universitatea Hyperion și Filiala București – Dramaturgie a Uniunii Scriitorilor din România vor celebra Ziua Dramaturgiei Românești, prin organizarea unei serii de evenimente menite a promova creaţia dramaturgică românească – dezbateri, spectacole de teatru, spectacole stradale, expoziții. Evenimentul este organizat cu sprijinul financiar al Ministerului Culturii și Identității Naționale. Ziua Dramaturgiei Româneşti se sărbătorește cu ocazia aniversării premierei spectacolului cu piesa „O scrisoare pierdută” de I.L. Caragiale, la 13 noiembrie 1884. AgențiadeCarte.ro este partener media și vă prezintă programul evenimentelor.

AVERTISMENT: Textele de pe această pagină web sunt sub protecţia dreptului de autor deţinut de autori şi AgenţiadeCarte.ro. Reproducerea totală sau parţială este permisă doar cu acordul scris al redacţiei!