Peste 100 de poeți, din peste 30 de țări, vin în luna mai la București

Recomandari

Peste 100 de poeți, din peste 30 de țări, vin în luna mai la București

În perioada 15-21 mai 2017, în capitală, va avea loc cea de-a VIII-a ediție a Festivalului Internaţional de Poezie Bucureşti (FIPB). Timp de o săptămână, peste 100 de poeţi din peste 30 de ţări vor sosi la Bucureşti, prilejuind publicului iubitor de poezie ocazia de a participa la mai mult de 20 de evenimente, organizate în 10 spații culturale cunoscute din oraș: Muzeul Național al Literaturii Române (str. Nicolae Crețulescu 8), Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, Muzeul Municipiului București – Casa Filipescu-Cesianu, Green Hours jazz-café, Grupul pentru Dialog Social, Point, Librăria Humanitas Cișmigiu, Librăria Humanitas Kretzulescu, Tramvaiul 26, Muzeul memorial „Tudor Arghezi – Mărțișor”. AgențiadeCarte.ro este partener media al evenimentului.

La Țintă!

Kirishitans, Raiul şi Iadul de lângă noi Kirishitans, Raiul şi Iadul de lângă noi

Am văzut de două ori „Silence”, filmul de 159 de minute regizat de Martin Scorsese după romanul cu acelaşi nume scris de Shūsaku Endō. Cu cadre lungi şi picturale, parcă din gravurile maeştrilor din Ţara Soarelui Răsare, poate cea mai rafinată imagine dintre filmele nominalizate la recentul Oscar, “Silence” te provoacă să îţi oferi mai multe posibile răspunsuri atunci când Providenţa pare că tace şi pare că lasă istoria încremenită între îndoctrinare şi apostazie. Aceleaşi întrebări despre condiţia umană faţă cu intoleranţa religioasă te pun pe gânduri, vizionând filmul lui Scorsese, pe nedrept ne luat în seamă la premiile Academiei Americane de Film. În Japonia anului 1639, vânătoarea misionarilor iezuiţi, veniţi din Portugalia, este răsplătită pentru 150 de arginţi. Japonezii convertiţi de aceşti iezuiţi sunt numiţi Kirishitans şi asupra lor se exersează inimaginabile cazne până când aceştia ajung să calce cu tălpile pline de noroi pe o icoană a Maicii Domnului sau pe cea a Mântuitorului. Kirishitans îşi trăiesc şi îşi împărtăşesc credinţa pe ascuns, gata mereu de supliciul şi iadul de pe pâmânt ca un fel de plată pentru Raiul promis şi pentru Marea Linişte din lumea de dincolo. După 378 de ani, Kirishitans sunt vânaţi şi aruncaţi în aer fie în Egipt sau Franţa, fie în imaginarul unei lumi în care corectitudinea politică, consumismul şi post-adevărul ne fac tot mai singuri şi tot mai îndepărtaţi de luminile şi idealurile Umanismului!

România Memoriei! România Memoriei!

În bătăliille personale, de grup, etnice, religioase sau după felul şi chipul unor taxonomii sociale şi etice, memoria joacă un rol identitar. A avea memorie fără mecanisme prin care să o putem accesa devine o problemă şi de suport tehnic, şi de infrastructură a circuitului valorilor sociale şi spirituale. Realitatea lipsei de memorie mi-a fost declanşată după ce am citit, în ultima vreme, ştiri şi pagini web despre România unui viitor mai recent sau mai îndepărtat. Fie că e vorba despre o comisie prezidenţială, fie că este vorba despre o platformă lansată de un prim-ministru, România pare a fi proiectată doar într-o manieră de mecanică a Viitorului, într-o ipoteză în care constructul futurologic e apanajul bancherilor, tehnocraţilor şi al hipsterilor. Cu toate că stindardul Marii Uniri de la 1918 este fluturat ca punct de plecare într-o (re)configurare a priorităţilor naţionale, propunerile care privesc rolul identitar al culturii române vii şi al patrimoniului oferit de creatorii români contemporani sunt sublime, dar lipsesc cu desăvârşire! Ce fel de Românie proiectăm fără să avem în vedere modul în care îi accesăm memoria? Fără a rezolva marile probleme tehnice de stocare a informaţiei, fără a gândi, la priorităţi, ca ţara noastră să devină un furnizor cu rază regională şi europeană de stocare şi prelucrare a informaţiei, vom putea imagina un viitor care nu va rezista mai mult de câţiva ani pe un suport electronic. Iată de ce propunerea mea se numeşte – România Memoriei!

Loc pentru râsu’-plânsu’, Net şi consum Loc pentru râsu’-plânsu’, Net şi consum

“Sieranevada” e unul dintre cele mai româneşti şi universale filme bune pe care le-am văzut în ultimii 26 de ani pentru că el înregistrează, cu încetinitorul vieţii trăite (şi nu a celei visate!), şabloanele din epoca post-postmodernităţii, unde există atâta loc pentru simulare, picamere şi consum. Trei ore de parastas devin trei ore de intrare, cu privirea care fuge de gros-plan-ul extenuant al ştirilor rele de la televizor, într-un fel care să ne dovedească gradul zero al scriiturii/dicţiunii/trăirii în epoca Net-ului. Realitatea devine un mod stereotip de a rula cotidianul şi evenimentele lui.

Dracul nu e chiar așa de negru, merge la școală și face și voluntariat Dracul nu e chiar așa de negru, merge la școală și face și voluntariat

De la an la an, adolescenții (la această vârstă controversată) șochează măcar o parte din generațiile anterioare. Babele își scuipă în sân, preoții se închid în biserică și înalță rugăciuni fierbinți, iar vecinii care își trăiesc 90% din viață la scara blocului dau dezaprobator din cap când trece vreun adolescent cu o freză ce sfidează legile gravitației sau vreo fată cu blugii rupți și părul colorat curcubeu. ”Ăștia n-au nimic în cap”, ”nu mai citesc nimic”, ”pe vremea mea…” sunt doar câteva dintre refrenele care se perpetuează cu brio printre cei care au uitat că au fost adolescenți sau, mai rău, printre cei cărora mereu le-a fost teamă să aibă o personalitate. Ei bine, eu cunosc liceeni care fac voluntariat în muzee și biblioteci și nu, nu sunt inadaptați social sau ”tocilari”. Sunt tineri cool, care merg la școală și, culmea! mai și citesc din plăcere!

Mecena nu e sigur român! Mecena nu e sigur român!

Nu trebuie doar să priveşti la ştirile rele de la la televizor ca să afli despre situaţia precară în care se află cultura, educaţia şi chiar infrastuctura sportivă din ţara noastră. Televiziunile au făcut vedete de carton pentru nişte consumatori care sunt din ce în ce mai dezorientaţi. Actele de mecenat pentru proiecte culturale sunt atât de discrete, încât ai putea crede că e mai uşor să sari de la 10000 de metri înălţime decât să dai de industriaşi şi capitalişti care să finanţeze proiecte pentru minte, inimă şi literatură, doar de amorul artei. Cu rarele excepţii care confirmă regula, putem afirmă fără a greşi prea mult că Mecena nu e sigur român! Ne-o confirmă, de altfel, şi Mircea Eliade care, într-o conferinţă radiofonică din august 1934, se plângea de faptul că milionarii români nu sprijină cultura română! Accesoriile cu cristale Swarovsky şi cu perle dau mult mai bine “la cameră”, decât construirea unei galerii de artă, a unei biblioteci sau a unei piste olimpice de canotaj! Înainte de a-i pune în aceeaşi oală pe toţi milionarii români în lei sau euro, putem remarca lipsa de viziune şi chiar de interes naţional a decidenţilor politici faţă de gestul mecenatului. Mecanismele greoaie şi birocratice ale statului îi descurajează pe oamenii cu bani să sprijine acte de cultură, programe info-educaţionale sau de cercetare. Asta pentru ca statul vrea să ia el banii pentru a-i cheltui, cel mai adesea, după interesele de trib ale celor care se ocupă astăzi de soarta culturii, a educaţiei şi a sănătăţii, la nivel local sau naţional! În loc să-i încurajăm pe milionari să creeze asociaţii şi fundaţii, construcţii culturale şi premii, punem piedici şi cote mici de deducere pentru profitul distribuit în acte de mecenat.

Dialogul de carte

”Poezia și muzica au capacitatea a ne aminti de acele părți din noi de care uităm cu ușurință, în viața de zi cu zi” ”Poezia și muzica au capacitatea a ne aminti de acele părți din noi de care uităm cu ușurință, în viața de zi cu zi”

Denisa Duran este poetă, traducătoare și manager cultural. Autoare a cinci volume de poezie, primele trei semnate cu numele Denisa Mirena Pişcu. Este prezentă în mai multe antologii naţionale şi internaţionale iar selecții din poemele ei au fost traduse în treisprezece limbi străine. În anul 2015 a creat împreună cu Bruno Pisek, compozitor austriac, autor, director de cor, inginer de sunet și autor de proiecte pentru radio, lucrarea radiofonică “Bucharest nowadays is beautiful, isn’t it?”, difuzată la Radioul Național Austriac, în cadrul emisiunii ORF Kunstradio – Radiokunst: o lucrare “proaspătă, captivantă, complexă… ; o concepție originală, avangardistă; o simfonie extraordinară de versuri, șoapte și sunete, care conturează orașul”. Colaborarea lor a început în anul 2009, când Bruno a făcut primele înregistrări cu mediul ambiental din București și cu textele despre oraș ale Denisei. ”Bucharest nowadays is beautiful, isn’t it?” – două puncte de vedere asupra orașului: al străinului și al locuitorului, pe parcursul mai multor ani, comprimate într-un performance de o oră. Bucureștiul este descris în trei limbi: română, germană și engleză. Performance-ul este îmbogățit de implicarea unor tineri și foarte talentați artiști români: muzicienii Diana Miron (vioară) și Laurențiu Coțac (contrabas) și actorii: Oana Dragnea, Ana Donosa, Carmen Gâlcă, Dan Lupu și Ioana Lixăndroaia – care formează corul de voci. Proiect realizat cu sprijinul Forumului Cultural Austriac. Simona Ioniță a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, cu Denisa Duran și Bruno Pisek despre spectacolul sonor ”Bucharest nowadays is beautiful, isn’t it?”, care a avut două reprezentații, la București, în luna februarie 2017.

Studioul de carte

“Nu ar trebui politizată conducerea ICR!” “Nu ar trebui politizată conducerea ICR!”

Irina Cornişteanu a absolvit Universitatea de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti. Este activă în managementul cultural din anul 2006. În cei 11 ani de experienţă în administraţia publică a coordonat festivaluri internaţionale de teatru, jazz şi muzică clasică organizate de ARCUB şi a colaborat cu artişti români, organizaţii neguvernamentale şi uniuni de creaţie din calitatea de director în cadrul Institutului Cultural Român. Timp de doi ani a fost membru în Grupul strategic de la Bruxelles al reţelei EUNIC – European National Institutes for Culture (2014-2016) şi în consiliul Administraţiei Fondului Cultural Naţional (2013-2015). Din 2014 este detaşată în Ministerul Afacerilor Externe, ca director al Institutului Cultural Român de la Viena. Irina Cornişteanu este preşedintele EUNIC Austria. Dan Mircea Cipariu a dialogat, în exclusivitate pentru AgenţiadeCarte.ro, cu Irina Cornişteanu despre problemele cu care se confruntă astăzi promovarea operelor şi a personalităţilor culturale din spaţiul nostru cultural în societatea informaţiei şi a globalizării.

Postcard

Vernisajul expozitiei ”DADA ROOTS”, la UNA Galeria Vernisajul expozitiei ”DADA ROOTS”, la UNA Galeria

Luni, 24 aprilie 2017, ora 18:00, la UNA Galeria (Str. General Constantin Budisteanu nr.10), va avea loc vernisajul expoziției ”DADA ROOTS”- expoziție cu lucrări ale studenților și absolvenților departamentului Fotografie și Imagine Dinamică, Universitatea Națională de Arte București. Curator: Radu Stern (Elveția) în colaborare cu Roxana Trestioreanu și Daniel Constantinescu.

Cronica de carte

Amintiri imaginare despre rezistenţe la sistem Amintiri imaginare despre rezistenţe la sistem

O romancieră cu respiraţie largă şi răbdare inifinită este Doina Jela. ”Villa Margareta” (Polirom, 2015) etalează fineţuri psihologice şi sofisticării narative, caracteristica romanului mainstream fiind ambiţia evidentă. Scrierea se asamblează din diverse manuscrise, epistole şi documente de arhivă; rezultă o carte de peste 500 de pagini care ţinteşte, pe cât posibil, metaliteratura şi estomparea prin analiză a suspansului. Incipitul atenţionează cu privire la această manie/soartă a acumulării şi translatării: „De când mă ştiu, car bagaje. Trag de valize, geamantane burduşite, cutii de carton, cufere, saci cu cărţi…”. Frazele se descolăcesc proustian şi îşi aranjează mereu ţinuta pentru a evita orice crâmpoţeală. Alt aspect definitoriu este cosmopolitismul indirect, adică obţinerea din reflectări ale unor corespondenţe în engleză şi franceză; indirect şi pentru că funcţia de localizare se fixează mereu pe un sat dunărean şi şcoala generală de acolo.

Agenda de carte

Prezență românească la cea de a XXIV-a ediție a Festivalului Internațional de Carte de la Budapesta Prezență românească la cea de a XXIV-a ediție a Festivalului Internațional de Carte de la Budapesta

În perioada 20-23 aprilie 2017, Institutul Cultural Român Budapesta se alătură Ministerului Culturii din România, organizatorul standului oficial al României la cea de-a XXIV-a ediție a Festivalului Internațional de Carte de la Budapesta, printr-o serie de manifestări culturale dedicate literaturii române contemporane. AgențiadeCarte.ro vă prezintă programul complet al evenimentelor la standul României, în cadrul Festivalului Internațional al Cărții de la Budapesta, ediția a 24-a.

Eveniment

Concert aniversar, de Ziua Europei, la cele 6 orgi de la Bazilica din Mafra Concert aniversar, de Ziua Europei, la cele 6 orgi de la Bazilica din Mafra

În data de 9 mai, Ziua Europei, se celebrează congruența de idealuri și aspirația spre unitate în țările din Europa. Ca simbol al cooperării între națiunile europene, clusterul EUNIC Portugalia organizează un concert la cele șase orgi de la Bazilica din Mafra. Ludger Lohmann (Germania), Reinhard Jaud (Austria), Roberto Antonello (Italia), João Vaz (Portugalia), Steffen Schlandt (România) și Juan de la Rubia (Spania) vor cânta la cele șase orgi din Bazilica Palatului Național din Mafra. Pe lângă piesele cântate împreună, programul va include și o intervenție solo a fiecărui organist, cu câte o piesă specifică fiecăreia dintre cele șase țări. Concertul se va încheia cu o prelucrare pentru șase orgi a Imnului Europei (pe muzica lui Ludwig van Beethoven pentru „Odă Bucuriei“ de Friedrich von Schiller, din Simfonia a 9ª).

Proiecte

A şasea ediţie a PROGRAMULUI DE CARTE celebrează Ziua Internaţională a Cărţii şi a Drepturilor de Autor şi Ziua Bibliotecarului din România A şasea ediţie a PROGRAMULUI DE CARTE celebrează Ziua Internaţională a Cărţii şi a Drepturilor de Autor şi Ziua Bibliotecarului din România

Duminică, 23 aprilie 2017, Muzeul Naţional al Literaturii Române (MNLR) din Bucureşti şi Asociaţia Euro CulturArt, cu sprijinul financiar al Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, organizează a şasea ediţie a PROGRAMULUI DE CARTE prin mai multe evenimente comune care marchează sărbătorirea Zilei Internaţionale a Cărţii şi a Drepturilor de Autor, precum şi a Zilei Bibliotecarului din România . PROGRAMUL DE CARTE este un program de evenimente mediatice cu mesaje pro-lectură şi de susţinere a culturii scrise naţionale. Cu acest prilej, de la ora 10:00, în spaţiul special amenajat la intrarea în Aula Bibliotecii Centrale Universitare “Carol I” din Bucureşti, cu sprijinul Institutului pentru Management şi Dezvoltare Durabilă (IMDD), va fi făcută o donaţie de carte unui aşezământ social public, Casa Sfântul Iosif pentru copii în dificultate din Odorheiul Secuiesc. Un grup de copii de la Şcoala Gimnazială de Arte nr. 5 din Bucureşti va susţine un program muzical, la statuia ecvestră a Regelui Carol I, iar între orele 10.00-14.00 vor avea loc tururi ghidate în Biblioteca Centrală Universitară “Carol I”. De la ora 11:00, la sediul MNLR (str. Nicolae Creţulescu, nr.8), va avea loc dezbaterea: “Literatura română în spaţiul public. Dispariţia jurnalismului cultural?”, moderator: Bianca Burța-Cernat, dezbatere ce va încheia ediția a XI-a a Colocviului Naţional al Tinerilor Critici Literari “G. Călinescu”. Invitaţi: Bianca Burţa-Cernat, Paul Cernat, Teodora Dumitru, Mihai Iovănel, Cristina Balinte, Raluca Dună, Oana Soare, Vasile Mihalache, Cătălin Sturza, Adina Diniţoiu, Alexandru Matei, Bogdan-Alexandru Stănescu (Bucureşti), Bogdan Creţu, Şerban Axinte, Andreea Mironescu, Doris Mironescu, Antonio Patraş (Iaşi), Andrei Terian (Sibiu), Alex Goldiş, Cosmin Borza, Claudiu Turcuș, Andreea Coroian-Goldiș, Ştefan Baghiu, Emanuel Modoc, Adriana Stan (Cluj-Napoca), Adrian Jicu (Bacău), Mihai Ene (Craiova), Daniel Clinci (Constanţa). Invitaţii speciali ai colocviului sunt acad. Eugen Simion, acad. Mircea Martin, acad. Ion Pop, prof.univ.dr. Silviu Angelescu, prof.univ.dr.Ion Simuț, prof. univ. dr. Nicolae Mecu, prof. univ. dr. Lucian Chișu, prof.univ.dr. Caius Dobrescu şi conf. univ. dr. Ioan Cristescu. De la ora 17:00, la sediul MNLR, poeţii Ioana Crăciunescu, Florin Iaru şi Eugen Suciu vor susţine o lectură publică şi vor dărui celor prezenţi o floare, o carte sau un poem. Invitaţi speciali: Maria Răducanu şi Pedro Negrescu. Amfitrion: Dan Mircea Cipariu. Cărţile ce vor fi dăruite publicului spectator sunt scrise şi publicate de către scriitori români contemporani, membri ai societăţilor de gestiune a drepturilor de autori Copyro şi Opera Scrisă.ro. Accesul la eveniment se face numai pe bază de invitaţie (puteţi solicita o invitaţie la adresa de email cipariu@yahoo.com până la data de 20 aprilie 2017). Organizatorii PROGRAMULUI DE CARTE sunt Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti şi Asociaţia Euro CulturArt, cu sprijinul financiar al Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, în colaborare cu Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România, Copyro şi Opera Scrisă.ro. Parteneri media: Radio România Cultural, Observator cultural şi AgenţiadeCarte.ro.

AVERTISMENT: Textele de pe această pagină web sunt sub protecţia dreptului de autor deţinut de autori şi AgenţiadeCarte.ro. Reproducerea totală sau parţială este permisă doar cu acordul scris al redacţiei!