„Respect” – tema ediției din 2017 a Salonului European de Bandă Desenată

Recomandari

„Respect” – tema ediției din 2017 a Salonului European de Bandă Desenată

În perioada 9-22 mai 2017, Bucureștiul găzduiește cea de a V-a ediție a Salonului European de Bandă Desenată (SEBD), un proiect al clusterului EUNIC România, realizat cu sprijinul Reprezentanței Comisiei Europene. Noua ediție este reunită sub o temă extrem de actuală, RESPECT, aleasă în acord cu evenimentele care au marcat deopotrivă scena politică europeană și pe cea socială din ultima perioadă: conflictele, dezbaterile legate de criza refugiaților sau nesiguranța generată de focarele de terorism. Lucrările artiștilor din cele 15 țări incluse în cadrul acestui proiect (Austria, Republica Cehă, Cipru, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Marea Britanie, Polonia, România, Spania, Suedia și Olanda), ce urmează să fie expuse timp de două săptămâni la Rezidența Scena9 (str. I.L. Caragiale 32), reflectă această tematică și noua arhitectură a tensiunilor politice și sociale europene.

La Țintă!

Kirishitans, Raiul şi Iadul de lângă noi Kirishitans, Raiul şi Iadul de lângă noi

Am văzut de două ori „Silence”, filmul de 159 de minute regizat de Martin Scorsese după romanul cu acelaşi nume scris de Shūsaku Endō. Cu cadre lungi şi picturale, parcă din gravurile maeştrilor din Ţara Soarelui Răsare, poate cea mai rafinată imagine dintre filmele nominalizate la recentul Oscar, “Silence” te provoacă să îţi oferi mai multe posibile răspunsuri atunci când Providenţa pare că tace şi pare că lasă istoria încremenită între îndoctrinare şi apostazie. Aceleaşi întrebări despre condiţia umană faţă cu intoleranţa religioasă te pun pe gânduri, vizionând filmul lui Scorsese, pe nedrept ne luat în seamă la premiile Academiei Americane de Film. În Japonia anului 1639, vânătoarea misionarilor iezuiţi, veniţi din Portugalia, este răsplătită pentru 150 de arginţi. Japonezii convertiţi de aceşti iezuiţi sunt numiţi Kirishitans şi asupra lor se exersează inimaginabile cazne până când aceştia ajung să calce cu tălpile pline de noroi pe o icoană a Maicii Domnului sau pe cea a Mântuitorului. Kirishitans îşi trăiesc şi îşi împărtăşesc credinţa pe ascuns, gata mereu de supliciul şi iadul de pe pâmânt ca un fel de plată pentru Raiul promis şi pentru Marea Linişte din lumea de dincolo. După 378 de ani, Kirishitans sunt vânaţi şi aruncaţi în aer fie în Egipt sau Franţa, fie în imaginarul unei lumi în care corectitudinea politică, consumismul şi post-adevărul ne fac tot mai singuri şi tot mai îndepărtaţi de luminile şi idealurile Umanismului!

România Memoriei! România Memoriei!

În bătăliille personale, de grup, etnice, religioase sau după felul şi chipul unor taxonomii sociale şi etice, memoria joacă un rol identitar. A avea memorie fără mecanisme prin care să o putem accesa devine o problemă şi de suport tehnic, şi de infrastructură a circuitului valorilor sociale şi spirituale. Realitatea lipsei de memorie mi-a fost declanşată după ce am citit, în ultima vreme, ştiri şi pagini web despre România unui viitor mai recent sau mai îndepărtat. Fie că e vorba despre o comisie prezidenţială, fie că este vorba despre o platformă lansată de un prim-ministru, România pare a fi proiectată doar într-o manieră de mecanică a Viitorului, într-o ipoteză în care constructul futurologic e apanajul bancherilor, tehnocraţilor şi al hipsterilor. Cu toate că stindardul Marii Uniri de la 1918 este fluturat ca punct de plecare într-o (re)configurare a priorităţilor naţionale, propunerile care privesc rolul identitar al culturii române vii şi al patrimoniului oferit de creatorii români contemporani sunt sublime, dar lipsesc cu desăvârşire! Ce fel de Românie proiectăm fără să avem în vedere modul în care îi accesăm memoria? Fără a rezolva marile probleme tehnice de stocare a informaţiei, fără a gândi, la priorităţi, ca ţara noastră să devină un furnizor cu rază regională şi europeană de stocare şi prelucrare a informaţiei, vom putea imagina un viitor care nu va rezista mai mult de câţiva ani pe un suport electronic. Iată de ce propunerea mea se numeşte – România Memoriei!

Loc pentru râsu’-plânsu’, Net şi consum Loc pentru râsu’-plânsu’, Net şi consum

“Sieranevada” e unul dintre cele mai româneşti şi universale filme bune pe care le-am văzut în ultimii 26 de ani pentru că el înregistrează, cu încetinitorul vieţii trăite (şi nu a celei visate!), şabloanele din epoca post-postmodernităţii, unde există atâta loc pentru simulare, picamere şi consum. Trei ore de parastas devin trei ore de intrare, cu privirea care fuge de gros-plan-ul extenuant al ştirilor rele de la televizor, într-un fel care să ne dovedească gradul zero al scriiturii/dicţiunii/trăirii în epoca Net-ului. Realitatea devine un mod stereotip de a rula cotidianul şi evenimentele lui.

Dracul nu e chiar așa de negru, merge la școală și face și voluntariat Dracul nu e chiar așa de negru, merge la școală și face și voluntariat

De la an la an, adolescenții (la această vârstă controversată) șochează măcar o parte din generațiile anterioare. Babele își scuipă în sân, preoții se închid în biserică și înalță rugăciuni fierbinți, iar vecinii care își trăiesc 90% din viață la scara blocului dau dezaprobator din cap când trece vreun adolescent cu o freză ce sfidează legile gravitației sau vreo fată cu blugii rupți și părul colorat curcubeu. ”Ăștia n-au nimic în cap”, ”nu mai citesc nimic”, ”pe vremea mea…” sunt doar câteva dintre refrenele care se perpetuează cu brio printre cei care au uitat că au fost adolescenți sau, mai rău, printre cei cărora mereu le-a fost teamă să aibă o personalitate. Ei bine, eu cunosc liceeni care fac voluntariat în muzee și biblioteci și nu, nu sunt inadaptați social sau ”tocilari”. Sunt tineri cool, care merg la școală și, culmea! mai și citesc din plăcere!

Mecena nu e sigur român! Mecena nu e sigur român!

Nu trebuie doar să priveşti la ştirile rele de la la televizor ca să afli despre situaţia precară în care se află cultura, educaţia şi chiar infrastuctura sportivă din ţara noastră. Televiziunile au făcut vedete de carton pentru nişte consumatori care sunt din ce în ce mai dezorientaţi. Actele de mecenat pentru proiecte culturale sunt atât de discrete, încât ai putea crede că e mai uşor să sari de la 10000 de metri înălţime decât să dai de industriaşi şi capitalişti care să finanţeze proiecte pentru minte, inimă şi literatură, doar de amorul artei. Cu rarele excepţii care confirmă regula, putem afirmă fără a greşi prea mult că Mecena nu e sigur român! Ne-o confirmă, de altfel, şi Mircea Eliade care, într-o conferinţă radiofonică din august 1934, se plângea de faptul că milionarii români nu sprijină cultura română! Accesoriile cu cristale Swarovsky şi cu perle dau mult mai bine “la cameră”, decât construirea unei galerii de artă, a unei biblioteci sau a unei piste olimpice de canotaj! Înainte de a-i pune în aceeaşi oală pe toţi milionarii români în lei sau euro, putem remarca lipsa de viziune şi chiar de interes naţional a decidenţilor politici faţă de gestul mecenatului. Mecanismele greoaie şi birocratice ale statului îi descurajează pe oamenii cu bani să sprijine acte de cultură, programe info-educaţionale sau de cercetare. Asta pentru ca statul vrea să ia el banii pentru a-i cheltui, cel mai adesea, după interesele de trib ale celor care se ocupă astăzi de soarta culturii, a educaţiei şi a sănătăţii, la nivel local sau naţional! În loc să-i încurajăm pe milionari să creeze asociaţii şi fundaţii, construcţii culturale şi premii, punem piedici şi cote mici de deducere pentru profitul distribuit în acte de mecenat.

Dialogul de carte

”Poezia și muzica au capacitatea a ne aminti de acele părți din noi de care uităm cu ușurință, în viața de zi cu zi” ”Poezia și muzica au capacitatea a ne aminti de acele părți din noi de care uităm cu ușurință, în viața de zi cu zi”

Denisa Duran este poetă, traducătoare și manager cultural. Autoare a cinci volume de poezie, primele trei semnate cu numele Denisa Mirena Pişcu. Este prezentă în mai multe antologii naţionale şi internaţionale iar selecții din poemele ei au fost traduse în treisprezece limbi străine. În anul 2015 a creat împreună cu Bruno Pisek, compozitor austriac, autor, director de cor, inginer de sunet și autor de proiecte pentru radio, lucrarea radiofonică “Bucharest nowadays is beautiful, isn’t it?”, difuzată la Radioul Național Austriac, în cadrul emisiunii ORF Kunstradio – Radiokunst: o lucrare “proaspătă, captivantă, complexă… ; o concepție originală, avangardistă; o simfonie extraordinară de versuri, șoapte și sunete, care conturează orașul”. Colaborarea lor a început în anul 2009, când Bruno a făcut primele înregistrări cu mediul ambiental din București și cu textele despre oraș ale Denisei. ”Bucharest nowadays is beautiful, isn’t it?” – două puncte de vedere asupra orașului: al străinului și al locuitorului, pe parcursul mai multor ani, comprimate într-un performance de o oră. Bucureștiul este descris în trei limbi: română, germană și engleză. Performance-ul este îmbogățit de implicarea unor tineri și foarte talentați artiști români: muzicienii Diana Miron (vioară) și Laurențiu Coțac (contrabas) și actorii: Oana Dragnea, Ana Donosa, Carmen Gâlcă, Dan Lupu și Ioana Lixăndroaia – care formează corul de voci. Proiect realizat cu sprijinul Forumului Cultural Austriac. Simona Ioniță a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, cu Denisa Duran și Bruno Pisek despre spectacolul sonor ”Bucharest nowadays is beautiful, isn’t it?”, care a avut două reprezentații, la București, în luna februarie 2017.

Studioul de carte

“Nu ar trebui politizată conducerea ICR!” “Nu ar trebui politizată conducerea ICR!”

Irina Cornişteanu a absolvit Universitatea de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti. Este activă în managementul cultural din anul 2006. În cei 11 ani de experienţă în administraţia publică a coordonat festivaluri internaţionale de teatru, jazz şi muzică clasică organizate de ARCUB şi a colaborat cu artişti români, organizaţii neguvernamentale şi uniuni de creaţie din calitatea de director în cadrul Institutului Cultural Român. Timp de doi ani a fost membru în Grupul strategic de la Bruxelles al reţelei EUNIC – European National Institutes for Culture (2014-2016) şi în consiliul Administraţiei Fondului Cultural Naţional (2013-2015). Din 2014 este detaşată în Ministerul Afacerilor Externe, ca director al Institutului Cultural Român de la Viena. Irina Cornişteanu este preşedintele EUNIC Austria. Dan Mircea Cipariu a dialogat, în exclusivitate pentru AgenţiadeCarte.ro, cu Irina Cornişteanu despre problemele cu care se confruntă astăzi promovarea operelor şi a personalităţilor culturale din spaţiul nostru cultural în societatea informaţiei şi a globalizării.

Postcard

Șase scriitori britanici stilizează traduceri din proza contemporană românească, la Bucureşti Șase scriitori britanici stilizează traduceri din proza contemporană românească, la Bucureşti

În perioada 8-13 mai 2017, la sediul Institutului Cultural Român din Aleea Alexandru, va avea loc un Masterclass de Traducere Literară. O iniţiativă unică: proza contemporană românească este tradusă în limba engleză de echipe internaţionale, formate din scriitori britanici şi studenţi ai Masteratului pentru Traducerea Textului Literar Contemporan— Universitatea din Bucureşti. Pe lista prozatorilor români ale căror texte vor fi traduse în limba engleză se află nume precum: Gabriela Adameşteanu, Lavinia Branişte, Petru Cimpoeşu, Filip Florian, Ioana Pârvulescu, Doina Ruşti, Bogdan Suceavă. Cele 5 zile de Masterclass se vor încheia pe 13 mai, la ora 20.00, la Teatrul Naţional Bucureşti, cu spectacolul ”The Fever”, un one-woman show, interpretat în engleză de Simona Măicănescu şi adaptat de ea după un text de Wallace Shawn, în regia lui Lars Norén. AgențiadeCarte.ro este partener media al evenimentului.

Cronica de carte

Amintiri imaginare despre rezistenţe la sistem Amintiri imaginare despre rezistenţe la sistem

O romancieră cu respiraţie largă şi răbdare inifinită este Doina Jela. ”Villa Margareta” (Polirom, 2015) etalează fineţuri psihologice şi sofisticării narative, caracteristica romanului mainstream fiind ambiţia evidentă. Scrierea se asamblează din diverse manuscrise, epistole şi documente de arhivă; rezultă o carte de peste 500 de pagini care ţinteşte, pe cât posibil, metaliteratura şi estomparea prin analiză a suspansului. Incipitul atenţionează cu privire la această manie/soartă a acumulării şi translatării: „De când mă ştiu, car bagaje. Trag de valize, geamantane burduşite, cutii de carton, cufere, saci cu cărţi…”. Frazele se descolăcesc proustian şi îşi aranjează mereu ţinuta pentru a evita orice crâmpoţeală. Alt aspect definitoriu este cosmopolitismul indirect, adică obţinerea din reflectări ale unor corespondenţe în engleză şi franceză; indirect şi pentru că funcţia de localizare se fixează mereu pe un sat dunărean şi şcoala generală de acolo.

Agenda de carte

”Cum gătim realitatea”- vernisaj și lansare de carte ”Cum gătim realitatea”- vernisaj și lansare de carte

Vineri, 5 mai 2017, orele 17.30, Editura Herald și Kron-Art Gallery Brașov vă invită la un eveniment inedit – ”Cum gătim realitatea”, vernisajul expoziției de pictură Daniela Andreescu și lansarea cărții sale ”Cum gătim realitatea. Rețetar de spiritualitate pentru oameni sceptici”, publicată de Editura Herald în Seria de autor. Evenimentul va avea loc în spațiul primitor al Kron-Art Gallery din Brașov (Str. Postăvarului, nr. 18). AgențiadeCarte.ro este partener media al evenimentului.

Eveniment

Festivalul „Orașul și Literatura” (LOFEST) Festivalul „Orașul și Literatura” (LOFEST)

În perioada 25-29 aprilie 2017, va avea loc la București a doua ediție a Festivalului „Orașul și Literatura” (LOFEST). În cadrul celor patru seri de lecturi publice, prozatori din România și din alte țări europene vor interacționa cu cititorii și vor dezbate tema memoriei și a mitologiei orașului reflectat în literatură ca discurs, ca personaj, ca impresie, lumină sau țesătură ce se compune și se descompune sub privirile noastre. Întâlnirile vor avea loc la Centrul ARCUB, la Institutul Cultural Român, la Muzeul Național al Literaturii Române și vor fi moderate de Carmen Mușat, Claudiu Komartin și Ovidiu Șimonca.

Proiecte

Peste 100 de poeți, din peste 30 de țări, vin în luna mai la București Peste 100 de poeți, din peste 30 de țări, vin în luna mai la București

În perioada 15-21 mai 2017, în capitală, va avea loc cea de-a VIII-a ediție a Festivalului Internaţional de Poezie Bucureşti (FIPB). Timp de o săptămână, peste 100 de poeţi din peste 30 de ţări vor sosi la Bucureşti, prilejuind publicului iubitor de poezie ocazia de a participa la mai mult de 20 de evenimente, organizate în 10 spații culturale cunoscute din oraș: Muzeul Național al Literaturii Române (str. Nicolae Crețulescu 8), Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, Muzeul Municipiului București – Casa Filipescu-Cesianu, Green Hours jazz-café, Grupul pentru Dialog Social, Point, Librăria Humanitas Cișmigiu, Librăria Humanitas Kretzulescu, Tramvaiul 26, Muzeul memorial „Tudor Arghezi – Mărțișor”. Invitaţii din străinătate ai FIPB sunt nume consacrate în plan internaţional: Entela Kasi (Albania), Hugo Mujica (Argentina), Marco Lucchesi (Brazilia), Gueorgui Konstantinov (Bulgaria), Călin-Andrei Mihăilescu (Canada), Simona Racková (Republica Cehă), Olga Walló (Republica Cehă), Hu Xian (China), Jidi Majia (China), Gao Xing (China), Gong Xuemin (China), Lee Gil-Won (Coreea), Nadežda Čačinovič (Croația), Olja Savičević (Croația), Kätlin Kaldmaa (Estonia), Jarkko Tontti (Finlanda), Sylvestre Clancier (Franța), Regula Venske (Germania), Victor Ivanovici (Grecia), Bruno Mazzoni (Italia), Marco Di Pasquale (Italia), Katica Kulavkova (Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei), Enormi Stationis (Polonia), Emilian Galaicu-Păun (Republica Moldova), Nikolay Zvyagintsev (Rusia), Barbara Korun (Slovenia), Veronika Dintinjana (Slovenia), Ioana Gruia (Spania), Jordi Valls (Spania), Adam J. Sorkin (SUA), Haydar Ergülen (Turcia), Mykola Riabchuk (Ucraina), Géza Szöcs (Ungaria).AgențiadeCarte.ro este partener media al evenimentului.

AVERTISMENT: Textele de pe această pagină web sunt sub protecţia dreptului de autor deţinut de autori şi AgenţiadeCarte.ro. Reproducerea totală sau parţială este permisă doar cu acordul scris al redacţiei!