Târgul de Carte Gaudeamus Radio România – ediție online martie 2021

Recomandari

Târgul de Carte Gaudeamus Radio România – ediție online martie 2021

Cu o carte, nu se face primăvară. Dar cu o lună de Gaudeamus Radio România …  cu siguranță, da!   Cel mai ascultat radio din România deschide și în acest an sezonul național al târgurilor de  carte cu o nouă ediție online a celui mai citit târg, Gaudeamus Radio România! Între 1 și 31 martie 2021, Radio România invită cititorii pasionați la o nouă întâlnire cu lumea cărții,  pe gaudeamus.ro. Aproape 70 de participanți, printre care se numără cele mai  prestigioase edituri din țară, zeci de evenimente, cele mai recente apariții editoriale și multe  surprize îi așteaptă pe vizitatorii acestei ediții – maraton, care va debuta sub semnul  mărțișorului. AgențiadeCarte.ro este partener media al evenimentului. 

La Țintă!

Ficțiunile apocaliptice, mască după mască Ficțiunile apocaliptice, mască după mască

Între ficțiunea și trăirea sfârșitului lumii există mereu o relație complementară ce potențează atât feluritele forme de utopie socială, cât și diferitele mecanisme de (auto)exilare. Imaginea literară multiplicatoare din proza latino-americană a secolului XX devine tot mai mult o forma mentis prin care și autorul, și cititorul pot da un sens și o semnificare oglindirii de sine în oglindirea lumii aflate sub dictaturi și fanatisme. Recenta cercetare publicată de Rodica Grigore la editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2021, ”Tigrul și steaua” , ne oferă argumentele conceptuale, imagologice și stilistice prin care ficțiunea ori narațiunea apocaliptică seduce publicul pentru a-i oferi șansa ideatică a unei exorcizări. Cu atât mai mult astăzi, când ne confruntăm cu măștile unei apocalipse post-libertariene și post-consumiste, tiparele narative ale sfârșitului lumii ne conduc mereu și mereu spre o imagine a lumii care își devoalează, mască după mască, limitele, fanatismul și fatalismul retoric. Apocalipsul nu e numai o temă literară, ci, mult mai grav, lumea din care facem parte și pe care, de cele mai multe ori, o cauționăm prin tăcerile și lașitățile noastre, fără a antrena gândirea critică, spiritul critic.

Scriitorii, jurnaliștii și editurile față cu copia digitală și infrastructurile virtuale    Scriitorii, jurnaliștii și editurile față cu copia digitală și infrastructurile virtuale  

În epoca tehnologiei 5G, imaginea este idolatrizată, blasfemiată ori repudiată mai degrabă pentru felul în care ea este depozitată, livrată sau accesată de infrastructurile virtuale care cartelează și formalizează conținuturile până la golirea lor de spirit identitar sau critic. Dependența de rețea, de marketingul neuronal al mediilor electronice a condus deja la poziții dominante ale marilor proprietari de infrastructuri virtuale. Doar o structură politică puternică cum este Uniunea Europeană a mai putut să cenzureze, etic și economic, dictatura Big Tech. Când ajungem să comentăm, în contextul revoluției 4.0. și al pandemiei, despre infrastructura fizică și cea virtuală ajungem inevitabil la imaginile noastre și cele reflectate prin și de spațiul public despre cei care realizează și controlează aceste infrastructuri cu ajutorul ori prin controlul pieței și al statului. Astfel, imaginile creatorilor și ale proprietarilor de infrastructuri fizice ajung să se răsfrângă și să se spargă în oglindirile opace ale infrastructurilor virtuale omnisciente și ale proprietarilor acestora care dețin tot mai mult control asupra pieței și chiar asupra libertăților fundamentale. Rolul statelor este esențial în a oferi o funcționare deschisă, democratică și etică a tuturor creatorilor de infrastructuri și de conținuturi. Schimbarea de paradigmă propusă de efectele pandemiei, de la structurarea aglutinantă a modelelor monopoliste ale multinaționalelor și ale celor din Tech Giants la structurarea atomizantă, distributivă și ecologică a proprietarilor de conținuturi și a comunităților elective, va da un puternic impuls statelor de a fi mai aproape, prin legi și politici de susținere financiară,  de cei care pot balansa și estompa dictatura Big Tech. La noi, liber profesioniștii și creatorii de conținuturi sunt puternic afectați de efectele financiare ale pandemiei. Deși ei reprezintă un model sustenabil de dezvoltare economică, statul român nu face mai nimic pentru a-și plasa ”fructele de aur” în mai multe coșuri sigure și convergente social și economic. Printre acești creatori de infrastructură fizică și virtuală care asigură securitatea identitară a României, dar și un motor economic cu posibilități reale de creștere, sunt scriitorii, editurile și librăriile. Pe 8 iulie 2020, reprezentanții industriei editoriale și ai scriitorilor s-au întâlnit în videoconferință cu Primul-ministru Ludovic Orban. Am explicat atunci faptul că scriitorii, jurnaliștii și editorii au fost tăiați de la beneficiile copiei digitale, spre mai buna îndestulare a proprietarilor de infrastructuri virtuale. În acest moment, banii există pentru scriitori, jurnaliștii culturali și edituri, câteva milioane de lei anual care nu vin de la bugetul de stat, ci de la producătorii și importatorii de aparate și suporturi electronice. Guvernul României ar putea asigura imediat câteva milioane de lei pentru scriitori și edituri prin modificarea art. 116, lit.c din Legea 8/1996 reactualizată, folosindu-se de instrumentul unei Ordonanțe de Urgență. Cum sunt un idealist incurabil, încă mai cred în minuni!

La marginea lumii La marginea lumii

— Nu e vis, e abis.
Cu vorbele astea tîmpite o vrăjise în urmă cu treizeci de ani. Ce porcărie, cum a putut fi atît de oarbă, de proastă și de tută? Cînd l-a auzit rostindu-le (era într-o după amiază cu ger, la începutul lui februarie, mai exact pe 5 februarie 1990, vineri după amiază, în curtea institutului), a avut revelația că el e bărbatul vieții sale. E drept, și Ilior avusese aceeași revelație. Un pic altfel. Fata cu obraji roșii, care rîdea din nimic l-a făcut să-i bată inima puțin mai repede. Asta a fost tot. O chema și o cheamă și azi Valerica. Doar că acum se uită în gura lui, cum stă răsturnat pe pat, cu fața în sus, cu mîinile pe piept, ca și cum ar fi mort, și fierbe de nervi. Pufnește cu țîfnă cînd îl vede cît de frumos respiră în somn, cu fața aia a lui nesuferită, acum senină și luminoasă, cum nu e el niciodată. Toată ziulica e mohorît, împiedicat și nefolositor. Nu e bun de nimic, greșește în tot ce face și-i scoate sufletul Valericăi. Din visul de iubire a rămas abisul deznădejdii.

Un anunț mortuar: finanțarea culturii române Un anunț mortuar: finanțarea culturii române

Circulă pe net o istorioară atribuită premierului britanic Winston Churchill conform căreia după ce i-a fost prezentat bugetul anual al Regatului Unit, în cadrul unei ședințe a cabinetului său, viitorul laureat al Premiului Nobel pentru Literatură a tresărit la vederea neatribuirii niciunei lire sterline pentru cultură. Funcționarii Ministerului de Finanțe au adus drept argument faptul că Marea Britanie se afla în plin război, în a doua conflagrație mondială. „Suntem în război”, au spus funcționarii. „Şi atunci pentru ce luptăm?!”, a replicat Churchill. Cum nici Ludovic Orban nu e Winston Churchill, mă aștept, totuși, din partea președintelui Partidului Național Liberal, un om educat de la care am așteptări că se poate manifesta ca un adevărat om de stat, să scoată finanțarea culturii române din anunțul mortuar al notei de fundamentare pentru cea de-a doua rectificare bugetară a anului 2020. Altfel, am putea cu toții să constatăm că fără cultură, mai bine zis fără operele autorilor și creatorilor români contemporani, nu prea mai avem motive să luptăm pentru a fi români și europeni!
Nota de fundamentate pentru a doua rectificare bugetară a acestui an prevede tăieri drastice pentru bugetele Ministerului Culturii (se proiectează să fie tăiată o finanțare de 51,5 milioane lei) și ale Institutului Cultural Român (o tăiere de 11,5 milioane lei). Cum și din banii alocați pentru cultură de consiliile locale și județene din România au fost făcute deja tăieri semnificative, cei mai mulți dintre creatorii și autorii români se află la marginea subzistenței. Argumentul că nu sunt bani pentru cultura vie nu mai poate fi invocat pentru că Secretariatului General al Guvernului i-a fost prevăzută o creștere semnificativă de 124,8 milioane lei (în special mai mulți bani pentru biserici, după cum reiese din nota de fundamentare).

Re-Start și complementaritate Re-Start și complementaritate

Sintagme șablon bântuie rețelele virtuale și discursurile mediatice. ”Ne aflăm într-un moment de cotitură”, ”lumea nu mai este și nu va ma fi la fel”, ”totul se va restarta”. Iar imaginile acestor sintagme sunt străbătute de jeturi cu dezinfectante, de izolete, de măști și echipamente individuale de protecție. Necesitatea unui altfel de a modela organizarea lumii, de a o re-inventa, de a-i da un sens existențial profund, pare tot mai stringentă și mai apăsătoare. Putem avea un model neapărat în și din antiteza la formalismul consumerist, la deconstructivismul ecologic, moral și spiritual, exersat până la scăparea de sub control a unei naturi umane tot mai egotice, tot mai amețită de omnipotența sa?  Cum ar putea acest proiectat model să reacționeze și să relaționeze în fața globalizării, în fața tabloidizării aspectelor intime ale vieții, în fața progresului prin creștere economică priapică și nesățioasă? Care ar fi pentru acest model obligațiile și drepturile contractului social? Orice răspunsuri am oferi, ajungem, inevitabil, la felul în care ne poziționăm: atomic (subatomic), ca un virus fără viață, dar care parazitează funcțiile, organele și organismele umane spre a le duce în vid, în neant; ori molecular, sintagmatic, în care oamenii să funcționeze în comunități de interese complementare prin care să fie întregite planuri existențiale morale și spirituale? Complementaritatea tuturor funcțiilor, organelor și organismelor vitale omului, sunt convins, ar trebui să fie cheia de re-scriere a noului model. Natura – mai ales prin funcția ei cea mai specială, natura naturans, natura creatoare – este modelul nostru de complementaritate pentru ființele ce suntem mereu puse sub presiunile realităților materiei și cele ale eului profund.

”E nevoie de poveste, neapărat, de umor, de ironie, dar și de autoironie” ”E nevoie de poveste, neapărat, de umor, de ironie, dar și de autoironie”

Radu Țuculescu (01.01.1949, Tg.Mureș, crescut la Reghin) – prozator, dramaturg, jurnalist, regizor, traducător din limba germană. Absolvent al Acadmiei de muzică ”Gh. Dima” – secția vioară. Realizator Radio și TVR, violonist al Filarmonicii clujene. Dintre romanele publicate: ”Ora păianjenlului” ( 1984), ”Degetele lui Marsias” ( 1986), ”Umbra penei de gîscă” (1991), ”Povestirile mamei bătrîne” ( 2006), ”Stalin cu sapa-nainte!” (2009), ”Mierla neagră” ( 2015), ”Măcelăria Kennedy” (2017). Volume de teatru: ”Ce dracu se-ntîmplă cu trenul ăsta?” (2004), ”Bravul nostru Micșa” ( 2010). Proză scurtă:” Cuptorul cu microunde” ( 1995), ”Scorpionul galben” (2011), ”Uscătoria de partid”(2019). Literatură pentru copii: ”Ina și ariciul Pit” (2 volume, 2017). A primit premii pentru proză, teatru și film de televiziune. Romanele sale au fost traduse în Germania, Franța, Austria, Italia, Ungaria, Serbia, Israel, Cehia. Teatrul său tradus în cehă, maghiară, franceză, engleză, italiană, ebraică. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu scriitorul Radu Țuculescu.

„Nu cred că se scrie rău, cred că suntem mult mai puțini cei care scriem” „Nu cred că se scrie rău, cred că suntem mult mai puțini cei care scriem”

Miruna Runcan este scriitor și critic de teatru, profesor la Facultatea de Teatru şi Televiziune a Universității Babeș-Bolyai. Este membru al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru și al Federației Internaționale a Cercetătorilor Teatrali. Cărți publicate: ”Odaia de asediu” (Dacia, 1983), ”Hermandria” (Cartea Românească, 1986), ”Introducere în Etica şi legislaţia presei” (ALL, 1997), ”A patra putere. Legislaţie şi etică pentru jurnalişti” (Dacia, 2001), ”Modelul Teatral Românesc” (Unitext, 2001), ”Teatralizarea şi Reteatralizarea în România. 1920-1960” (Eikon, 2003), ”Pentru o semiotică a spectacolului teatral” (Dacia, 2005), ”Fotoliul scepticului spectator” (Unitext, 2007), ”Habarnam în orașul teatrului. Universul spectacolelor lui Alexandru Dabija” (Limes, 2010), ”Bunjee-Jumping” (Limes, 2010), ”Actori care ard fără rest” (Cheiron/Fundația Camil Petrescu, 2011), ”Signore misterioso. O anatomie a spectatorului” (Unitext, 2011), ”Critica de teatru: Încotro?” (Presa Universitară Clujeană, 2015), ”Odeon 70” (OscarPrint, 2016), ”Club 70. Retro” (Cartea Românească, 2017), ”Teatru în diorame. Discursul criticii teatrale în comunism – I. Fluctuantul dezgheţ 1956-1964” (Tracus Arte, 2019) – volum premiat la secțiunea Critică literară/ Istorie literară/ Teorie literară, în cadrul Galei Premiilor AgențiadecArte.ro pentru anul editorial 2019. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu Miruna Runcan.

1 MARTIE. Cuvinte și imagini cu șnur alb-roșu, de la creativitatea românească pentru lumea întreagă 1 MARTIE. Cuvinte și imagini cu șnur alb-roșu, de la creativitatea românească pentru lumea întreagă

Sărbătoarea Mărțișorului va fi marcată în rețeaua reprezentanțelor Institutului Cultural Român din străinătate prin organizarea unor ateliere pentru copii, difuzarea unor filme documentare, prin prelegeri susținute de specialiști etnologi, sociologi, antropologi, printr-o serie de „cărți poștale digitale” semnate de personalități ale culturii române – cuvinte care sa aducă speranță, energie primăvăratică și bucurie, benzi desenate, spectacol video sau prezentarea unei colecții de mărțișoare realizate din porțelan și ceramică. Reprezentanțele ICR de la Bruxelles, Istanbul, Lisabona, Londra, New York, Paris, Praga, Roma, Stockholm, Tel Aviv, Varșovia și Veneția vor promova în mediul online tradiția Mărțișorului. Unul dintre cei mai cunoscuți vestitori ai primăverii, Mărțișorul sugerează renaștere, puritate și dragoste, iar efortul depus în confecționarea lui îl înnobilează și îi conferă sens. Tradiția Mărțișorului a fost inclusă pe Lista Patrimoniului Imaterial al Umanității (UNESCO) în anul 2017, cu titlul „Practici culturale asociate zilei de 1 Martie“, într-un dosar comun cu Republica Moldova, Bulgaria și Macedonia de Nord.

Când arta nu mai coboară în stradă, merge la mall Când arta nu mai coboară în stradă, merge la mall

Noua ediție Hot Lagoon îi aduce împreună, la Promenada Mall din București, pe 20 dintre cei mai în vogă creativi ai momentului ale căror practici artistice variază de la design, ilustrație și print la animație 3D și artă textilă. Inițiativă inedită pe segmentul de târg pop-up de printuri și tipărituri de artă care promovează tineri artiști din România, Hot Lagoon Fair s-a ținut, din 2017 până în prezent, în cadrul unor evenimente mai mari de tipul Romanian Design Week, în locații mai mici cum ar fi galerii sau centre de artă, dar și la MNAC, iar anul acesta, pentru prima dată, are loc într-un mall, artiștii participanți fiind: Alina Marinescu, Antonia Corduneanu, Bianca Dumitrașcu, Irina Iliescu, Livi Po, Lore I. Ioana, Maria Bălan, Alessia Năstase, Andrei Ilincaru, Chrsrzvn, Co+Lor, Dan Raul Pintea / Dragoste, Drgxp, Primitiv Print, Radu Pandele, Sanzi Lazăr, Volodea Biri, Megan Dominescu, Mono Mihai și Palms Cocos.

Filosofia ca mod de viață Filosofia ca mod de viață

Filosofia nu este doar o disciplină intelectuală, abstractă și aridă. Încă de la începuturi, filosofia s-a preocupat de cunoaștere, înțelepciune, adevăr, etică și iubirea de frumos, de valorile și sensurile profunde ale existenței, cine suntem, de unde venim și încotro ne îndreptăm. Cum putem să ne folosim de moștenirea filosofiei și să o integrăm în propria noastră existență ca mod de viață? Prin intermediul campaniei Filosofia ca mod de viață editura herald vă invită într-o incursiune în tainele gândirii universale din cele mai vechi timpuri până în ziua de azi.

Festivalul Național de Literatură pentru copii „Ion Creangă”- Ediția a XI-a Festivalul Național de Literatură pentru copii „Ion Creangă”- Ediția a XI-a

Muzeul Național al Literaturii Române Iași, în parteneriat cu Asociația „Patrimoniu pentru comunitate” Iași, organizează, în perioada 1-5 martie 2021, cea de-a XI-a ediție a Festivalului Național de Literatură pentru copii „Ion Creangă”, eveniment care se desfășoară concomitent cu seria de manifestări „Zilele Creangă”, organizate de Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, Chișinău, Republica Moldova (directoare: Eugenia Bejan). Cu prilejul aniversării lui Ion Creangă (1 martie 1837 – 31 decembrie 1889), ca în fiecare an, vor avea loc mai multe activități culturale și educative dedicate povestitorului, la Iași și în celelalte localități din program, însă, din cauza restricțiilor actuale, ele se vor desfășura, în parte, online. Festivalul Național de Literatură pentru copii „Ion Creangă” și-a propus, de la prima ediție, relansarea, din perspective noi, atractive, a interesului copiilor și adolescenților față de opera marelui clasic.

Ruxandra Novac, Olga Ștefan, Cosmin Leucuța, Radu Nițescu și Emanuel Modoc, laureații celei de-a XI-a ediții a Galei Tinerilor Tinerilor Scriitori/ Cartea de Poezie a anului 2020 Ruxandra Novac, Olga Ștefan, Cosmin Leucuța, Radu Nițescu și Emanuel Modoc, laureații celei de-a XI-a ediții a Galei Tinerilor Tinerilor Scriitori/ Cartea de Poezie a anului 2020

Vineri, 15 ianuarie 2021, de la ora 16.00, în cadrul unui eveniment transmis de Radio România Cultural, a avut loc GALA TINERILOR SCRIITORI / CARTEA DE POEZIE A ANULUI 2020,  eveniment ce a celebrat cea de-a unsprezecea ediţie a Zilei Culturii Naţionale. Juriul a fost compus din trei critici literari, laureaţi ai ediţiilor 2012, 2014 şi 2015: Bianca Burţa-Cernat, Andreea Răsuceanu şi Cosmin Borza. Luni, 11 ianuarie 2021, juriul a anunţat public nominalizările pentru Gala Tânărului Scriitor, ediția a XI-a, precum și acordarea Premiului Cartea de Poezie a anului 2020 volumului ”Alwarda” de Ruxandra Novac, carte apărută la editura Pandora M. Pentru secțiunea Premiul Tânărul poet al anului 2020 au fost nominalizate cărți semnate de Andrei Dósa, Dumitru Fanfarov, Radu Nițescu, Deniz Otay și Olga Ștefan. Pentru secțiunea Premiul Tânărul prozator al anului 2020 au fost nominalizate cărți semnate de Lavinia Bălulescu, Bogdan Coșa și Cosmin Leucuța. Pentru secțiunea Premiul Tânărul critic literar al anului 2020 au fost nominalizate cărți semnate de Iulian Bocai, Roxana Eichel și Emanuel Modoc.
Premiul Tânărul scriitor al anului 2020 i-a fost decernat lui Radu Nițescu pentru ”Satao”, Casa de Editură Max Blecher. Premiul Tânărul poet al anului 2020 i-a fost oferit poetei Olga Ștefan pentru ”Civilizații”, Editura Paralela 45. Cosmin Leucuța a primit Premiul Tânărul prozator al anului 2020 pentru ”Cum te vei îmbrăca la sfârșitul lumii?”, Editura Casa de pariuri literare (CDPL), iar Emanuel Modoc a primit Premiul Tânărul critic al anului 2020 pentru ”Internaționala periferiilor. Rețeaua avangardelor din Europa Centrală și de Est”, Editura Muzeul Literaturii Române din București.
Artistul vizual Mihai Zgondoiu a realizat afişele şi diplomele Galei Tinerilor Scriitori.  Gala Tinerilor Scriitori s-a desfăşurat în cadrul unui eveniment multiart, avându-i ca invitaţi speciali pe Mike Godoroja & Blue Spirit și Marcian Petrescu. Producător: Anamaria Spătaru. Amfitrion: Dan Mircea Cipariu. Coproducător: Radio România Cultural.
Organizatorii Galei au fost Primăria Municipiului București prin Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti şi asociaţia EURO CULTURART. Programul cultural Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2020 a fost realizat cu sprijinul financiar al Ministerului Culturii din România. Parteneri: APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România) și Opera Scrisă.ro-societate de gestiune a drepturilor de autor. AgențiadeCarte.ro a fost partenerul media al evenimentului.

AVERTISMENT: Textele de pe această pagină web sunt sub protecţia dreptului de autor deţinut de autori şi AgenţiadeCarte.ro. Reproducerea totală sau parţială este permisă doar cu acordul scris al redacţiei!