Concert ”Nicu Alifantis în grădină la Muzeu”, la MNLR

Recomandari

Concert ”Nicu Alifantis în grădină la Muzeu”, la MNLR

Vineri, 30 iunie 2017, începând cu ora 20.00, în grădina din Strada Nicolae Crețulescu nr. 8, Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR) organizează, concertul ”Nicu Alifantis în grădină la Muzeu”. Fiecare apariție a lui Nicu Alifantis te conectează la forța, emoția și pasiunea pe care le-a așezat în cântecele, dar și în poeziile sale. Nicu Alifantis are darul de a-și conduce spectatorii spre tărâmuri care îi transformă, care îi ajută să devină mai buni. Trăieşte cu responsabilitate, face slalom printre prostie şi ipocrizie, iubeşte cum cântă şi cântă cum iubeşte, cu acorduri pline şi fidele, în deplinătatea forţelor sale artistice. ”Nicu Alifantis în grădină la Muzeu” este o întâlnire cu un artist care și-a dedicat întreaga viață Cuvântului, Poeziei și Muzicii. AgențiadeCarte.ro este partener media al evenimentului.

La Țintă!

Cultură de infringement? Cultură de infringement?

Între 30-31 mai 2017, la Helsinki, în cadrul reuniunii de vară a membrilor IFFRO (International Federation of Reproduction Rights Organisations, federație ce are două reprezentante din România – Copyro și Opera Scrisă.ro), am avut ocazia de a cunoaște, direct de la surse și decidenți, aplicarea directivelor europene în materie. Fostul coordonator al implementării Dreptului de Împrumut Public (Public Lending Right – PLR) în Marea Britanie, dr. Jim Parker, actualul coordonator al rețelei internaționale PLR, a atras atenția asupra faptului că România tergiversează implementarea acestei directive, fiind în situația de a intra în procedura europeană de infringement. Întrebat de oficialii de la Bruxelles și de cei ai IFFRO dacă noii reprezentanți ai puterii politice de la București întreprind ceva concret în rezolvarea acestei probleme, am răspuns rabinic: Sunt prea mulți autori copy-paste printre decidenții politici ca să nu rezolve implementarea Dreptului de Împrumut Public în România! Dincolo de orice fel de diplomație, am luat exemplul Finlandei, țară care și-a trecut în programul său de aniversare a centenarului ”creșterea compensațiilor PLR (increase in PLR compensations as a part of Finland 100 centenary celebration)”. Creșterea este remarcabilă: de la 8,475 milioane de Euro, în 2016, la 14,2 milioane de Euro, în 2017, de la bugetul de stat! În clipa în care voi vedea într-un program de celebrare a celor 100 de ani de la Unire că Guvernul României se va achita de obligațiile sale europene și va da primii bani pentru PLR, voi putea afirma că trăiesc într-un stat normal și european. Până atunci, politicile publice vor fi doar o cultură de infringement!

Kirishitans, Raiul şi Iadul de lângă noi Kirishitans, Raiul şi Iadul de lângă noi

Am văzut de două ori „Silence”, filmul de 159 de minute regizat de Martin Scorsese după romanul cu acelaşi nume scris de Shūsaku Endō. Cu cadre lungi şi picturale, parcă din gravurile maeştrilor din Ţara Soarelui Răsare, poate cea mai rafinată imagine dintre filmele nominalizate la recentul Oscar, “Silence” te provoacă să îţi oferi mai multe posibile răspunsuri atunci când Providenţa pare că tace şi pare că lasă istoria încremenită între îndoctrinare şi apostazie. Aceleaşi întrebări despre condiţia umană faţă cu intoleranţa religioasă te pun pe gânduri, vizionând filmul lui Scorsese, pe nedrept ne luat în seamă la premiile Academiei Americane de Film. În Japonia anului 1639, vânătoarea misionarilor iezuiţi, veniţi din Portugalia, este răsplătită pentru 150 de arginţi. Japonezii convertiţi de aceşti iezuiţi sunt numiţi Kirishitans şi asupra lor se exersează inimaginabile cazne până când aceştia ajung să calce cu tălpile pline de noroi pe o icoană a Maicii Domnului sau pe cea a Mântuitorului. Kirishitans îşi trăiesc şi îşi împărtăşesc credinţa pe ascuns, gata mereu de supliciul şi iadul de pe pâmânt ca un fel de plată pentru Raiul promis şi pentru Marea Linişte din lumea de dincolo. După 378 de ani, Kirishitans sunt vânaţi şi aruncaţi în aer fie în Egipt sau Franţa, fie în imaginarul unei lumi în care corectitudinea politică, consumismul şi post-adevărul ne fac tot mai singuri şi tot mai îndepărtaţi de luminile şi idealurile Umanismului!

România Memoriei! România Memoriei!

În bătăliille personale, de grup, etnice, religioase sau după felul şi chipul unor taxonomii sociale şi etice, memoria joacă un rol identitar. A avea memorie fără mecanisme prin care să o putem accesa devine o problemă şi de suport tehnic, şi de infrastructură a circuitului valorilor sociale şi spirituale. Realitatea lipsei de memorie mi-a fost declanşată după ce am citit, în ultima vreme, ştiri şi pagini web despre România unui viitor mai recent sau mai îndepărtat. Fie că e vorba despre o comisie prezidenţială, fie că este vorba despre o platformă lansată de un prim-ministru, România pare a fi proiectată doar într-o manieră de mecanică a Viitorului, într-o ipoteză în care constructul futurologic e apanajul bancherilor, tehnocraţilor şi al hipsterilor. Cu toate că stindardul Marii Uniri de la 1918 este fluturat ca punct de plecare într-o (re)configurare a priorităţilor naţionale, propunerile care privesc rolul identitar al culturii române vii şi al patrimoniului oferit de creatorii români contemporani sunt sublime, dar lipsesc cu desăvârşire! Ce fel de Românie proiectăm fără să avem în vedere modul în care îi accesăm memoria? Fără a rezolva marile probleme tehnice de stocare a informaţiei, fără a gândi, la priorităţi, ca ţara noastră să devină un furnizor cu rază regională şi europeană de stocare şi prelucrare a informaţiei, vom putea imagina un viitor care nu va rezista mai mult de câţiva ani pe un suport electronic. Iată de ce propunerea mea se numeşte – România Memoriei!

Loc pentru râsu’-plânsu’, Net şi consum Loc pentru râsu’-plânsu’, Net şi consum

“Sieranevada” e unul dintre cele mai româneşti şi universale filme bune pe care le-am văzut în ultimii 26 de ani pentru că el înregistrează, cu încetinitorul vieţii trăite (şi nu a celei visate!), şabloanele din epoca post-postmodernităţii, unde există atâta loc pentru simulare, picamere şi consum. Trei ore de parastas devin trei ore de intrare, cu privirea care fuge de gros-plan-ul extenuant al ştirilor rele de la televizor, într-un fel care să ne dovedească gradul zero al scriiturii/dicţiunii/trăirii în epoca Net-ului. Realitatea devine un mod stereotip de a rula cotidianul şi evenimentele lui.

Dracul nu e chiar așa de negru, merge la școală și face și voluntariat Dracul nu e chiar așa de negru, merge la școală și face și voluntariat

De la an la an, adolescenții (la această vârstă controversată) șochează măcar o parte din generațiile anterioare. Babele își scuipă în sân, preoții se închid în biserică și înalță rugăciuni fierbinți, iar vecinii care își trăiesc 90% din viață la scara blocului dau dezaprobator din cap când trece vreun adolescent cu o freză ce sfidează legile gravitației sau vreo fată cu blugii rupți și părul colorat curcubeu. ”Ăștia n-au nimic în cap”, ”nu mai citesc nimic”, ”pe vremea mea…” sunt doar câteva dintre refrenele care se perpetuează cu brio printre cei care au uitat că au fost adolescenți sau, mai rău, printre cei cărora mereu le-a fost teamă să aibă o personalitate. Ei bine, eu cunosc liceeni care fac voluntariat în muzee și biblioteci și nu, nu sunt inadaptați social sau ”tocilari”. Sunt tineri cool, care merg la școală și, culmea! mai și citesc din plăcere!

Dialogul de carte

”Să te bucuri de ceea ce numesc adulții nimicuri, să râzi cu gura până la urechi, să fii delicat și autentic” ”Să te bucuri de ceea ce numesc adulții nimicuri, să râzi cu gura până la urechi, să fii delicat și autentic”

Maria Constantinescu s-a născut la 20 mai 1975. Este absolventă a Liceului de Arte Plastice ”Al. Plămădeală”, Chișinău (Republica Moldova) -Pictură de șevalet și Pedagogie. Absolventă a Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice, Chișinău (Republica Moldova) – Design Vestimentar; Diplomă de licență – UNATC ”I.L. Caragiale”, București- Scenografia spectacolului de teatru; Diplomă de master -UNATC ”I.L. Caragiale”, București- Regie de Teatru. Din 2010 până în prezent este freelancer în domeniul artelor vizuale. ”Maria Constantinescu desenează de când se ține minte, iar dragostea pentru cărți o are chiar mai dinainte, din primele luni din viață pe care le-a petrecut într-o bibliotecă de sat, unde mama ei lucra în acele vremuri triste când mamele mergeau la serviciu aproape imediat după ce nășteau. Mirosul cărților l-am asociat cu mama, cu laptele matern, cu viața însăși. Cred că era firesc să ajung în punctul în care să vreau cu toată ființa mea să contribui la apariția unor cărți pentru copii. Nașterea primului copil, interesul pentru educația și creșterea armonioasă a copiilor, blogul personal au fost câteva dintre experiențele care au dus la întâlnirea cu autoarea, Andreea Constantin, și apariția cărții ”De ce plângem?- O explicație a plânsului pentru cei mici și cei mari”- editura Cartea Copiilor, 2017. ” (pagina a doua a cărții). Simona Ioniță a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, cu ilustratoarea Maria Constantinescu.

Studioul de carte

”Nu poti cunoaște sufletul omenesc fără să citești literatură în permanență, și nu doar literatură de specialitate” ”Nu poti cunoaște sufletul omenesc fără să citești literatură în permanență, și nu doar literatură de specialitate”

Gigi Ghinea s-a născut pe 3 noiembrie 1957, în comuna Bărcănești, județul Prahova. Este licenţiată în psihologie, cu un master în psihoterapie analitică. Este autoare a cărților: ”Iubirea care vindecă”, 2012; ”Respiră, Iubește și Taci”, 2014; ”Cum m-am vindecat de nefericire”, 2015; ”Hazardul și Iubirea dansează împreună”, 2017. După divorțul părinților a plecat cu mama la Dej, orașul ei natal. ”Am locuit cu bunicii din partea mamei. Am urmat școala generală nr 3 din Dej, din clasa a patra până într-a 8-a. Apoi am ales să urmez un liceu la Cluj – care ne învața și niște meserii – deși intrasem la cel mai bun liceu din Dej, Andrei Muresanu, cu o medie destul de mare. Am plecat să fac liceul de Alimentație publică și turism ca să primesc o repartiție și un loc de muncă după liceu, în cazul în care nu intram la facultate. E o poveste lungă, dar niciodată nu m-am gândit că ar putea interesa pe cineva detaliile – deși chiar acestea sunt cauzele profunde ale dramelor mele existențiale. Dar și resortul interior care m-a împins neobosit spre cunoaștere. Am vrut să aflu care este sensul acestei suferințe (așa simțeam atunci) iar mai apoi sensul existenței cu totul. Sunt multe de povestit din perioada copilăriei, adolescenței și tinereții mele. Le voi publica într-o carte cândva… deocamdată vreau ca cititorii să învețe să se conecteze cu esența ființei lor. Iar cei care au traume adânci din copilărie trebuie să meargă la psiholog… doar într-un cabinet, ghidați de un specialist le pot înțelege și depăși. Eu mi-am fost propriul vindecător. Pentru că așa a fost să fie”- Gigi Ghinea. Simona Ioniță a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, cu Gigi Ghinea despre cea mai recentă carte a sa, ”Hazardul și Iubirea dansează împreună”.

Postcard

Expoziţia ”Me, Myself & I”, la Biblioteca Academiei Române Expoziţia ”Me, Myself & I”, la Biblioteca Academiei Române

Marți, 27 iunie 2017, ora 12.00, în cupola Bibliotecii Academiei Române, Academia Română, Biblioteca Academiei Române, în parteneriat cu Universitatea Naţională de Arte Bucureşti, Facultatea de Arte Decorative şi Design, Departamentul Arte & Design Textil, organizează vernisajul expoziţiei ”Me, Myself & I”- expoziţia personală a absolventei master în arte Cătălina Cucu- clasa lector dr. Anna-Mária Orbán. AgențiadeCarte.ro este partener media al evenimentului.

Cronica de carte

Vrăjitorii bănăţene Vrăjitorii bănăţene

Nu mai ṭin minte cum scria pe vremuri Andra Mateucă. În prefaṭa la ”Duminica e o poză cu tine” (Editura Diacritic, 2015), Eugen Bunaru aminteṣte că ea se număra printre tinerii furioṣi douămiiṣti de la cenaclul timiṣorean „Pavel Dan”. Nimic din aṣa ceva în cel de-al doilea volum al ei. Acum, aṣa cum observă ṣi prefaṭatorul, sunt mânuite mai curând armele seducṭiei ṣi nici dintre acelea cele mai periculoase. Mai degrabă descopăr aici o poezie ritualică ṣi magică peste care se aṣterne o feminitate când jucăuṣă, când tandră.

Agenda de carte

Lansarea volumului ”Stirpea Drăculeștilor”, de Radu Negrescu-Suțu Lansarea volumului ”Stirpea Drăculeștilor”, de Radu Negrescu-Suțu

Marți, 27 iunie 2017, ora 19.00, Palatul Suțu găzduiește evenimentul de lansare al volumului ”Stirpea Drăculeștilor. Pseudocronică a Familiei Suţu (dialog imaginat cu colonelul principe Dimitrie Scarlat Suţu)”, de Radu Negrescu-Suțu, publicat de Editura Corint în cadrul colecției ”Istorie cu blazon”. Acest nou titlu al colecției ”Istorie cu blazon”, ”Stirpea Drăculeștilor”, este povestea adevărată a familiei Suțu și o incursiune captivantă de-a lungul a trei secole de istorie remarcabilă. Este un volum care surprinde prin abilitatea autorului de a-și spune povestea fără a-și idealiza strămoșii, îi ironizează elegant și le recunoaște meritele cu tact și rafinament.

Eveniment

Recital de pian Gary Barnett, la ICR Viena Recital de pian Gary Barnett, la ICR Viena

Luni, 26 iunie 2017, ora 19.00, la sediul ICR Viena din Argentinierstraße 39, Institutul Cultural Român de la Viena şi Societatea Austro-Română (AUSTROM) organizează un recital în interpretarea pianistului american Gary Barnett. Repertoriul serii cuprinde lucrări ale unor compozitori din România, Ungaria şi Slovacia, pentru care Dunărea este un element cultural de legătură: Doina Rotaru, Diana Rotaru, Dana Cristina Probst, György Kurtág, Vladimír Bokes, Ștefan Niculescu, Paulo C. Chagas, Bruce Reiprich, Liviu Marinescu şi Ana Szilágyi. Lucrările compozitorilor străini sunt rezultatul unor colaborări artistice la festivaluri de muzică din România (Festivalul „George Enescu“, „Săptămâna Internațională a Muzicii Noi“).

Proiecte

„NAMASTE INDIA” – Festivalul culturii indiene în România, ediţia a IX-a „NAMASTE INDIA” – Festivalul culturii indiene în România, ediţia a IX-a

În perioada 12 – 24 iunie 2017, sub înaltul patronaj al Ambasadei Indiei în România, Centrul Cultural „Rabindranath Tagore” vă invită la cea de-a IX-a ediție a festivalului culturii indiene „NAMASTE INDIA”, care va avea loc în trei locaţii prestigioase din Bucureşti: Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, Institutul Francez și Hermitage. Urban Spiritual Hub. Festivalul “Namaste India” își propune să devină anul acesta o punte de legătură între cultura indiană şi alte culturi ale lumii – română, franceză, engleză, pakistaneză, africană – prin spectacole, proiecţii de film, expoziţii, ateliere, workshop-uri şi întâlniri. Ediţia din 2017 a festivalului va explora dimensiuni importante ale culturii naționale și internaționale în cadrul mondial actual, aflat sub semnul globalizării şi al migraţiilor: ideea de identitate naţională, valori culturale, tradiţie şi continuitate, revalorizare culturală, colaborări interculturale, apartenenţă şi rădăcini, incluziune socială. Activităţile din festival oferă participanţilor șansa de a descoperi cultura indiană, valorizând în acelaşi timp propria noastră cultură, perioada aleasă pentru desfăşurarea evenimentului incluzând două zile importante pentru identitatea naţională a fiecăreia din cele două ţări: Ziua Internaţională Yoga, recunoscută oficial de ONU în 2014 (21 iunie) şi celebrată la nivel mondial, şi Ziua Internaţională a Iei (24 iunie), sărbătorită cu mult entuziasm în ţară şi în comunităţile de români din diaspora. Festivalul reprezintă un spaţiu de prietenie şi o ocazie pentru dialog intercultural, prin includerea în festival a culturii Romani și punerea în evidență a raporturilor sale de lungă durată cu cultura indiană veche. Sunteți invitați să vă apropiați de cultura multicoloră și polimorfă a Indiei, în întâlnirile sale cu alte culturi ale lumii, cu alte culori ale lumii. Timp de două săptămâni, vor avea loc activităţi interdisciplinare dintr-un spectru larg de domenii care aparțin patrimoniului cultural material și imaterial: film, design vestimentar, artizanat, muzică, dans, teatru, filosofie, literatură, pictură, fotografie, artă gastronomică, turism. AgențiadeCarte.ro este partener media al evenimentului.

AVERTISMENT: Textele de pe această pagină web sunt sub protecţia dreptului de autor deţinut de autori şi AgenţiadeCarte.ro. Reproducerea totală sau parţială este permisă doar cu acordul scris al redacţiei!