„Rotonda 13”: Traian T. Coșovei – 60, la ICR

Recomandari

„Rotonda 13”: Traian T. Coșovei – 60, la ICR

Miercuri, 26 noiembrie 2014, ora 17.00, la sediul ICR – Bucureşti (Aleea Alexandru, nr. 38, sector 1), Muzeul Naţional al Literaturii Române, în parteneriat cu Institutul Cultural Român, vă invită la „Rotonda 13”: Traian T. Coșovei – 60. Vor participa: Ioan Cărmăzan, Dan Mircea Cipariu, Radu Călin Cristea, Florin Iaru, Doru Mareș, Ion Mureșan, Bogdan O. Popescu. Moderator: Ioan Groșan. Amfitrion: Ioan Cristescu, directorul MNLR.

Recomandari

Editura Trei, Premiul de Excelență Gaudeamus 2014

Editura Trei a primit la cea de-a 21-a ediție a Târgului Gaudeamus Premiul de Excelență.

La Tinta!

„Noi când ne mai vedem?” „Noi când ne mai vedem?”

Telefoanele, scrisorile electronice, sms-urile, cometariile de pe facebook curg necontenit. Fotograme din ultimii ani îmi trec în minte pe repede-înainte. Aproape toate au legătură cu scriitori care au trecut pragul sau cu care am făcut multe proiecte culturale. Trenul Regal, Maratonul de Poezie şi Jazz, Programul de Carte, AgenţiadeCarte, lansări de carte, evenimente literare. Realitatea celor mai mulţi dintre aceşti scriitori a pus ştampila unui destin de nenoroc şi, mai cu seamă, o receptare a cărţii şi a biografiei tot mai aproape de un punct zero, acolo unde indiferenţa a atras sărăcie şi moarte. Foarte mulţi artişti români au plecat la Domnul fără să primească din partea autorităţilor o protecţie socială care să-i salveze de la mizerie şi umilinţă. Cazul Corneliei Maria Savu – poetă şi jurnalistă care va marca istoria ultimilor 40 de ani! – este pilduitor. Într-o ţară în care administraţiile locale şi centrale nu dau niciun leu pentru susţinerea actului creator prin burse, rezidenţe literare, bani pentru documentare sau pentru mobilitate, într-o ţară în care nu există un fond naţional pentru susţinerea artiştilor aflaţi în nevoie sau suferinţă, Cornelia Maria Savu şi-a dus ultimii ani de viaţă cu conştiinţa că a fi creator înseamnă doar a-ţi purta crucea zilei de mâine. Pe cei care au scris şi au afirmat că scriitorii şi artiştii sunt nişte profitori, nişte asistaţi sociali, nişte oameni care produc doar fantasme şi suferinţe, i-aş duce în casa Corneliei Maria Savu pentru a vedea cu ochii lor că, în antecamera morţii, când nu mai ai nimic de apărat şi nu ţi se mai oferă o motivaţie socială, umanitatea, sensibilitatea, creaţia şi ultima speranţă găsită în Dumnezeu pâlpâie, cu slove de pix ieftin, doar într-un manuscris. Îi rog pe bunii mei prieteni să ne gândim cum să ducem până la capăt un fond naţional pentru creatorii români aflaţi în nevoie sau în suferinţă şi o Lege pentru burse, rezidenţe şi mobilitatea creatorilor prin care autorităţile locale şi naţionale să poată acorda susţinere pentru creatorii români.

Don Traian Don Traian

Mai bine de trei săptămâni, am rulat pe laptop-ul meu fotografii şi documente cu Traian T. Coşovei. Multe copii după cartea lui de identitate (în ultimii ani, ca pentru un decar autentic, începeam propunerile de lecturi publice sau de premii cu el), multe fotografii cu Ştefania, soţia lui cea prearăbdătoare, cu Florin Iaru, cu Bogdan O. Popescu (cu mine şi cu Bogdan, Traian a scos, separat, două cărţi sensibile: „Mahalaua de azi pe mâine. Poeme trăite de Dan Mircea Cipariu şi Traian T. Coşovei”, Editura Vinea, 2000, şi „ Pisica neagră, pisica moartă”, Editura Crater, 2001), cu Mihai Zgondoiu (artist vizual care i-a făcut câteva portrete memorabile), cu serile de la Vălenii de Munte oferite de profesorul Constantin I. Găucan (împreună cu regretaţii Romul Munteanu şi Ion Sălişteanu), cu maestrul George Mihăiţă, cu fotograma unei felii de poezie (un tort, la propriu, cu un desen şi un poem al lui Traian, poem care a circulat ca un viral: „Iubito, / dacă aş fi un secret / ce ai face cu mine? / M-ai păstra / sau l-ai spune?”), cu jupânul bistroului Poarta Schei nr.4 din Braşov, Viorel Bachide (de care îl lega patima pentru fumat!), cu Ioan Cristescu (editor şi susţinător entuziast al lui Traian). Cu cât termenul de predare al acestui text se apropia, cu atât neputinţa mea de a scrie ceva literar şi stilistic despre Don Traian devenea tot mai pregnantă, un fel de angoasă lirică pe care o străbăteam cu gândul că clipa trăită în acele fotograme lasă trecutul la…prezent!

Nu votez un preşedinte căruia nu-i pasă de cultură şi care refuză spiritul critic! Nu votez un preşedinte căruia nu-i pasă de cultură şi care refuză spiritul critic!

Pentru actualul ministru interimar al culturii, dl. Victor Viorel Ponta, „promovarea culturii române şi a valorilor româneşti” este o lungă listă bifată de neîmpliniri. Dacă în mandatul domnului Adrian Năstase şi al academicianului Răzvan Theodorescu au fost inaugurate cinci muzee naţionale, Muzeul Naţional de Artă Contemporană, Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi (o donaţie chiar a familiei Năstase!), Muzeul Cinegetic de la Posada, Muzeul de Artă Vasile Grigore (pictorul şi colecţionarul a fost unchiul lui Adrian Năstase!), Muzeul de Artă Ion Irimescu, Guvernul Ponta a desfiinţat Biblioteca Pedagogică Naţională “I.C. Petrescu” din Bucureşti şi nu a găsit nici până acum un sediu pentru Muzeul Naţional al Literaturii Române, deşi dl. Ponta a promis că va rezolva situaţia. Numai protestele publice ferme au făcut ca Muzeul Ţăranului Român şi Muzeul Antipa să nu fie desfiinţate. Deşi accesul democratic al cetăţeanului român la resurse culturale de calitate este prevăzut în Constituţie, la articolul 33, Guvernarea Ponta s-a îngrijit, prin Ordonanța Guvernului nr. 17 din 23 august 2012, să radă finanţarea proiectelor culturale ale Administraţiei Fondului Cultural Naţional (AFCN), oprind banii de la Loteria Română pentru a acoperi şi în acest fel cheltuielile pupuliste şi pentru pomeni electorale. Practic, AFCN este în moarte clinică, fără banii de la Loterie nu se mai poate finanţa niciun proiect cultural în 2015! În acest moment, industriile culturale din România sunt cele mai decapitalizate şi mai lipsite de susţinerea statului.

La ce bun Ministerul Culturii? La ce bun Ministerul Culturii?

De Ziua Limbii Române, Ministerul Culturii nu a propus şi nu a finanţat niciun eveniment! Nu s-a îngrijit să redacteze un amărât de comunicat, aşa cum a făcut, de pildă, preşedintele Traian Băsescu. Evenimentele importante dedicate Zilei Limbii Române au fost organizate de primarul Neculai Onţanu şi de către Institutul Cultural Român. Nici în cazul nefericit al Muzeului Naţional al Literaturii Române din Bucureşti, ministerul condus de scriitorul Kelemen Hunor nu a făcut nimic în afară de a critica Primăria Municipiului Bucureşti. Lipsa din peisaj a Ministerului Culturii ne determină să punem sub lupa realităţii existenţa acestei instituţii a statutului. În acest moment, direcţiile judeţene se ocupă doar de procesul de descărcare de sarcină arheologică şi de urmărirea virtuală a clădirilor de patrimoniu. Aceste direcţii nu au buget pentru evenimente culturale, artistice şi ştiinţifice şi nu au de implementat nici-un plan naţional de infrastructură naţională. Ministerul Culturii – cu cele mai mici salarii ale funcţionarilor din administraţie! – nu are nici bani şi nici programe pentru un fond de mobilitate, burse şi rezidenţe, nu are nici bani şi nici programe pentru achiziţia unor opere vizuale, literare sau muzicale ale unor creatori contemporani. Cum o afirma tranşant academicianul Eugen Simion de Ziua Limbii Române, Ministerul Culturii nu dă un leu pentru operele fundamentale, de tip Pleiade, ale autorilor canonici din limba română. Achiziţia de cărţi pentru biblioteci, începută anul trecut şi nefinalizată nici acum!, este o insultă pentru editori şi o formulă birocratică aberantă prin care câştigă difuzorul, nu editorul! Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN) îşi dă obştescul sfârşit, după ce Guvernul Ponta i-a retras banii de la Loteria Română! AFCN s-a confruntat, de altfel, din cauza lipsei de profesionalism a celor din Consiliul AFCN cu două sesiuni de proiecte, culturale şi editoriale, contestate vehement de către operatorii culturali. Deşi i s-a cerut să demită Consiliul AFCN, ministrul Kelemen Hunor nu a făcut nimic, lăsând căruţa AFCN într-un perpetuu interimat! Unitatea de Management a Proiectului din cadrul Ministerului Culturii, care are în mare parte experţii de la AFCN contestaţi de operatorii culturali, se confruntă cu o mare problemă de credibilitate şi profesionalism în gestionarea fondurilor norvegiene. Practic, de când cu anunţul demisiei domnului Kelemen Hunor, Ministerul Culturii a intrat în moarte clinică!

Un eveniment identitar şi exponenţial pentru Capitala Culturală europeană Un eveniment identitar şi exponenţial pentru Capitala Culturală europeană

În ultima vreme, după ce am participat la evenimente culturale importante la Timişoara, Craiova, Cluj, Iaşi şi Bucureşti, problema desemnării unui capitale culturale europene în România ridică şi probleme de infrastructură culturală, şi de identitate şi viziune culturală. Autorităţile locale din oraşele amintite au înţeles imensa oportunitate de investiţii şi de imagine generată de intrarea în competiţia pentru capitala culturală europeană. Peste tot unde am fost, am spus că fiecărui oraş îi lipseşte un eveniment cultural identitar şi exponenţial. Chiar dacă Clujul are TIFF-ul, Craiova – Festivalul Shakespeare, Iaşiul şi Timişoara – un festival internaţional de literatură şi un festival internaţional al educaţiei, aceste evenimente nu au ajuns să aibă o dimensiune europeană de prim rang şi nu sunt cotate în primele 5 evenimente anuale ale fiecărui gen artistic. Am dat exemplul Sibiului care, dacă nu ar fi avut Festivalulul Internaţional de Teatru iniţiat de Constantin Chiriac şi dacă nu l-ar fi avut pe Chiriac însuşi, nu ar fi avut miză pentru a fi ales capitală culturală europeană. Cei de la Paphos, în Cipru, unde am fost, în 2009, cu o delegaţie condusă de primarul Neculai Onţanu, au reuşit să convingă juriul european şi să obţină titlul de capitală culturală europeană, în 2017, cu conceptul „Uzina culturală în aer liber” şi festivalul de operă în aer liber din cetatea antică, cu o istorie de aproape 20 de ani. A fost mai important pentru ciprioţi conceptul şi programul în faţa infrastructurii! Sunt tare curios să aflu ce va prevala pentru români?

Dialogul de carte

„Dacă m-aș vedea nevoit să mă repet, cu siguranță m-aș lăsa de scris” „Dacă m-aș vedea nevoit să mă repet, cu siguranță m-aș lăsa de scris”

În urmă cu trei ani – mai exact în octombrie 2011 – , poetul Paul Vinicius reapărea în atenția publicului pasionat de literatură după o tăcere editorială de peste nouă ani – o perioadă de „mort viu” –, așa cum singur și-o caracteriza și despre care a și relatat, cu lux de amănunte, în tușe extrem de picante, într-un interviu memorabil luat de Robert Șerban și publicat în numărul din 27 martie 2012 al revistei timișorene „Orizont”. Din acel moment însă, dorind parcă să-și ia revanșa asupra acelei îndelungate „inexistențe” literare, Paul Vinicius și-a luat în serios arsenalul poetic scoțând, la intervale scurte de timp, volume primite empatic de critica de specialitate și primind premii literare importante: „Liniştea de dinaintea liniştei” (Ed. Tracus Arte, Bucureşti) – căruia i-au fost decernate premiile naţionale pentru poezie pe anul 2011 „Mircea Ivănescu” al Taberei Internaţionale de Poezie „Artgothica” Sibiu, apoi cel al Festivalului Internaţional de Poezie de la Sighetu Marmaţiei şi premiul „Cezar Ivănescu” al APLER, pentru autorul anului 2011 –, iar în noiembrie 2012 îi apare volumul de poezie „kemada” (Ed. Tracus Arte, Bucureşti), care a primit premiul Cartea Anului al Filialei București a U.S.R. Iată că și în acest an Paul Vinicius s-a dovedit la fel de harnic, lansându-și, în mai, la Madrid, volumul antologic de poeme intitulat „Las noches de los maniquíes y otros blues” [„Noaptea manechinelor & alte blues-uri”] (Ed. Niram Art, Madrid, 2014), în versiunea spaniolă a lui Fabianni Belemuski, iar de curând, pe 10 octombrie, volumul „Nopți la maximum, dimineți voalate” (Ed. Agol, București). În exclusivitate pentru AgenţiadeCarte.ro, Dan Mircea Cipariu a dialogat cu Paul Vinicius atât despre acest recent volum publicat dar și despre activitățile literare recente și cele viitoare.

Studioul de carte

“Nu aş putea scrie fără umor” “Nu aş putea scrie fără umor”

Scriitorul Dan Lungu şi traducătorul Jan Cornelius au participat marti, 14 octombrie 2014, la o seară de lectură in München. Întâlnirea sub genericul „Rumänisch zum Verlieben“ a fost organizată de „die Offene Akademie der Münchner Volkshochschule“. Dan Lungu şi Jan Cornelius au citit fragmente din romanul „Sunt o babă comunistă” („Die rote Babuschka”). Dan Lungu este scriitor ( „Fetiţa care se juca de-a Dumnezeu”, „În iad toate becurile sunt arse”, „Sunt o babă comunistă”, „Băieţi de gaşcă”, „Cum să uiţi o femeie”, „Raiul găinilor”), directorul Muzeului Literaturii Române din Iaşi, managerul şi unul dintre iniţiatorii Festivalului internaţional de literatură şi traducere Iaşi, FILIT. Pentru AgenţiadeCarte.ro, Veronica Kirchner a purtat un dialog cu Dan Lungu, într-un local bavarez, la o masă liniștită, atât cat poate fi de liniștită, într-un local bavarez, la ceas de seară. Un dialog despre emigrare, copilărie, FILIT şi procesul intim al unei creaţii romaneşti.

Postcard

Gabriel Liiceanu a primit PREMIUL PEN ROMANIA 2014 Gabriel Liiceanu a primit PREMIUL PEN ROMANIA 2014

Vineri, 21 noiembrie 2014, în cadrul târgului Gaudeamus de la București, a avut loc decernarea premiului PEN România 2014. Inițiat în 2013, premiul are în vedere cărți din toate genurile literare care abordează cu precădere teme legate de specificul PEN International, cea mai mare organizație mondială a scriitorilor din care face parte și PEN România – libertatea cuvântului, recuperarea memoriei colective, lupta împotriva cenzurii și tiraniei și protecția scriitorilor, drepturi lingvistice, drepturi ale minorităților etc. Juriul alcătuit din Daniel Cristea-Enache, Gabriel Dimisianu, Caius Dobrescu, Alex Ștefănescu și Magda Cârneci a deliberat asupra a 6 titluri apărute în 2013: ”Urma” de Adrian Alui Gheorghe, ”Amazoanele” de Adriana Babeți, ”Un singur cer deasupra lor” de Ruxandra Cesereanu, ”Dragul meu turnător” de Gabriel Liiceanu, ”Negru și roșu” de Ioan T. Morar și ”Soldații.Poveste din Ferentari” de Adrian Schiop. Premiul a revenit cărții ”Dragul meu turnător” de Gabriel Liiceanu, care, conform motivației juriului, reprezintă un eseu-roman sau roman-mărturie al unei probleme de conștiință care ne privește pe toți : modul în care Securitatea din perioada comunistă a controlat și a marcat, inisidios sau pe față, existența noastră cotidiană, cu urmări psihologice și sociale care durează și în prezent.

Cronica de carte

Încă Tolstoi avertiza că femeile ne fac arşice Încă Tolstoi avertiza că femeile ne fac arşice

Egal cu el însuşi în energie şi posibilităţi, Dumitru Crudu îşi dezvoltă proiectul romanesc, sau cel puţin prozastic, în ritm neînduplecat. Tipologia personajelor şi stilul rămân cam aceleaşi: personajele sunt bufone şi imprevizibile, iar frazarea este sacadată, cu formulări sclipitoare printre multe rânduri ce trag grăbit la jugul mesajului. Viziunea de ansamblu este ironic-critică, chiar băşcălioasă pe alocuri. ”Măcel în Georgia”, de pildă, trăda în subsidiar furie. Oameni din Chişinău” friza uneori absurdul, redat prin descrieri relevante. ”Un american la Chişinău” (Casa de Pariuri Literare) este mai roman decât toate celelalte întrucât autorul îşi controlează patimile mai bine şi sporeşte obiectivitatea prin focalizare asupra zonelor geografice şi umane bine cunoscute. Ciudat este că măiestria crudiană dă bairamul de majorat într-o carte mai puţin apetisantă pentru public, dat fiind că scriitorii şi evenimentele la care ei se înghesuie constituie un sâmbure solid al cărţii. Noroc că s-au mai văzut fructe cu mai mulţi sâmburi… De altfel, întotdeauna proza lui Crudu a avut naratori cu existenţă scriitoricească, însă acum ei s-au înmulţit.

Agenda de carte

A şaisprezecea întâlnire ”Înapoi la argument cu Horia-Roman Patapievici” A şaisprezecea întâlnire ”Înapoi la argument cu Horia-Roman Patapievici”

Joi, 27 noiembrie 2014, de la ora 19.00, Librăria Humanitas de la Cişmigiu vă aşteaptă la cea de-a şaisprezecea întâlnire Înapoi la argument cu Horia-Roman Patapievici. Dialogul cu tema Despre America, fără prejudecăţi îl are ca invitat pe doctorul Martin S. Martin.

Eveniment

Lista celor care au intrat în U.S.R. Lista celor care au intrat în U.S.R.

Luni, 17 noiembrie 2014, au avut loc reuniunile Comitetului Director şi Consiliului Uniunii Scriitorilor din România. Cu acest prilej, între alte teme de actualitate ţinând de activitatea curentă a U.S.R., s-a stabilit componenţa juriului pentru premiile U.S.R. pe anul 2014 şi s-au votat propunerile Comisiei de Validare privind primirea de noi membri. AgențiadeCarte.ro vă prezintă lista celor care au intrat în U.S.R. . Printre stagiarii votați titulari de Consiliul U.S.R., îi amintim pe Daria Dalin (2011), Flaviu George Predescu (2012), Virgil Todeasă (2012), Igor Ursenco (2012) -Filiala Alba – Hunedoara, Geo Galetaru (2011), Lia Faur (2012), Domnica Pop (2012) -Filiala Arad, Oana-Stoica Mujea (2010), Dănuţ Ungureanu (2010) – Filiala Bucureşti – Literatură pentru copii şi tineret, Petre Răileanu (2011), Adrian Niţă (2012)-Filiala Bucureşti – Critică, eseistică şi istorie literară, Vasile Menzel (2011), Cristiana Maria Purdescu (2011), Florin Dochia (2012), Eliza Macadan (2012), Constantin Marafet (2012), Ionuţ Bogdan Ştefănescu (2012) – Filiala Bucureşti – Poezie, Şerban Tomşa (2010), Bogdan Hrib (2011), Cosmin Perţa (2012), Adrian Voicu (2012) – Filiala Bucureşti – Proză, Hanna Bota (2011) – Filiala Cluj, Stela Iorga (2010), Andrei Velea (2012) – Filiala Sud-Est, Brânduşa Armanca (2010), Moni Stănilă (2011), Raul Bribete (2012) – Filiala Timișoara. Daniel Dăian – Filiala Alba-Hunedoara, Mioara Bahna, Violeta Savu -Filiala Bacău, Dora Mezdrea – Bucureşti – Critică, eseistică şi istorie literară, Andrei Păunescu – Filiala Bucureşti – Poezie, Ştefan Baghiu, Ştefan Bolea, Vasile Sebastian Dâncu, Alexandru Laszlo, Ştefan Manasia, Ioan Pop-Curşeu, Daniel Săuca – Filiala Cluj, Alexandru Vakulovski – Filiala Timișoara sunt câțiva dintre noii scriitori care au intrat în U.S.R. şi care au fost votaţi de Comisia de Validare.

Proiecte

Poeme de Ion Mureşan şi Traian T. Coşovei, la Serile de poezie şi jazz ale MNLR “POEZIE. LA COMEDIE!” Poeme de Ion Mureşan şi Traian T. Coşovei, la Serile de poezie şi jazz ale MNLR “POEZIE. LA COMEDIE!”

Luni, 24 noiembrie 2014, ora 18.00, în Sala Studio a Teatrului de Comedie din Bucureşti (str. Sf. Dumitru, nr. 2, în Centrul Istoric), Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti (MNLR) prezintă a şasea secvenţă a programului Serile de poezie şi jazz ale MNLR “POEZIE. LA COMEDIE!”. Va susţine un recital public unul dintre cei mai importanţi poeţi români contemporani: Ion Mureşan. Amfitrionii Serilor sunt poetul Dan Mircea Cipariu şi muzicianul Mircea Tiberian. “În această a şasea secvenţă, după recitalul lui Ion Mureşan, voi citi mai multe poeme scrise de regretatul nostru prieten şi confrate Traian T. Coşovei”, a declarat Dan Mircea Cipariu Iniţiatorul programului este universitarul şi criticul de teatru Ioan Cristescu, directorul MNLR. La prima ediţie (20 octombrie 2014), au fost invitaţi doi lideri ai poeziei optzeciste, Florin Iaru şi Eugen Suciu. La a doua ediţie (27 octombrie 2014), au citit poeţii Marian Drăghici şi Ioan Es Pop, la a treia ediție (3 noiembrie 2014) au citit poeții Magda Cârneci, Denisa Comănescu şi Miruna Vlada, la a patra ediţie (10 noiembrie 2014) au citit Simona-Grazia Dima, Cornelia Maria Savu, Adrian Suciu, iar la a cincea ediţie au citit Laura Dan, Teodor Dună şi Grigore Şoitu. Următoarele două ediţii vor avea loc pe 8 decembrie 2014 (vor citi Bogdan Ghiu, Augustin Ioan, Doru Mareş şi Bogdan O. Popescu) şi 15 decembrie 2014 (vor citi Anca Mizumschi, Ioana Greceanu şi Horia Gârbea). Organizatori: MNLR şi Teatrul de Comedie (director: Maestrul George Mihăiţă), cu susţinerea financiară a Primăriei Municipiului Bucureşti. Parteneri: Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Bucureşti Poezie, Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România (APLER), Opera Scrisă.Ro – societate de gestiune a drepturilor de autor. Parteneri media: Radio România Cultural, Observator Cultural, Cultura şi AgenţiadeCarte.ro. Afișul programului este realizat de Anna-Maria Orban. Intrarea este liberă!

AVERTISMENT: Textele de pe această pagină web sunt sub protecţia dreptului de autor deţinut de autori şi AgenţiadeCarte.ro. Reproducerea totală sau parţială este permisă doar cu acordul scris al redacţiei!