George Damian conferențiază despre “Spioni care au trecut prin Bucureşti”

Recomandari

George Damian conferențiază despre “Spioni care au trecut prin Bucureşti”

Joi, 31 iulie 2014, de la ora 19.00, la Palatul Șuțu din București, va avea avea loc o conferință susținută de George Damian, cu tema “Spioni care au trecut prin București”.

Recomandari

Orchestra Simfonică Radio din Finlanda deschide Festivalul RadiRo

Festivalul RadiRo, ediţia a II-a, va debuta la Bucureşti cu un concert extraordinar al Orchestrei Simfonice Radio din Finlanda, susținut în data de 20 septembrie, de la ora 19:00, la Sala Radio, din București. Festivalul RadiRo este un eveniment cu un profil unic pe scena muzicală europeană, fiind singurul festival dedicat în exclusivitate orchestrelor radio.

La Tinta!

Un eveniment identitar şi exponenţial pentru Capitala Culturală europeană Un eveniment identitar şi exponenţial pentru Capitala Culturală europeană

În ultima vreme, după ce am participat la evenimente culturale importante la Timişoara, Craiova, Cluj, Iaşi şi Bucureşti, problema desemnării unui capitale culturale europene în România ridică şi probleme de infrastructură culturală, şi de identitate şi viziune culturală. Autorităţile locale din oraşele amintite au înţeles imensa oportunitate de investiţii şi de imagine generată de intrarea în competiţia pentru capitala culturală europeană. Peste tot unde am fost, am spus că fiecărui oraş îi lipseşte un eveniment cultural identitar şi exponenţial. Chiar dacă Clujul are TIFF-ul, Craiova – Festivalul Shakespeare, Iaşiul şi Timişoara – un festival internaţional de literatură şi un festival internaţional al educaţiei, aceste evenimente nu au ajuns să aibă o dimensiune europeană de prim rang şi nu sunt cotate în primele 5 evenimente anuale ale fiecărui gen artistic. Am dat exemplul Sibiului care, dacă nu ar fi avut Festivalulul Internaţional de Teatru iniţiat de Constantin Chiriac şi dacă nu l-ar fi avut pe Chiriac însuşi, nu ar fi avut miză pentru a fi ales capitală culturală europeană. Cei de la Paphos, în Cipru, unde am fost, în 2009, cu o delegaţie condusă de primarul Neculai Onţanu, au reuşit să convingă juriul european şi să obţină titlul de capitală culturală europeană, în 2017, cu conceptul „Uzina culturală în aer liber” şi festivalul de operă în aer liber din cetatea antică, cu o istorie de aproape 20 de ani. A fost mai important pentru ciprioţi conceptul şi programul în faţa infrastructurii! Sunt tare curios să aflu ce va prevala pentru români?

Spiritul critic nu e dependent de Net sau de facebook! Spiritul critic nu e dependent de Net sau de facebook!

Dl.Nicolae Manolescu reproşează Internetului că nu are “spirit critic”. Nu-l bănuiesc pe distinsul profesor şi critic literar că face o confuzie regretabilă între mediu, mijloc, suport şi conţinut. Spaima că reţeaua web este o ameninţare la adresa culturii, a literaturii, a spiritualităţii şi chiar a umanităţii e una, însă, de actualitate pentru foarte mulţi intelectuali care nu exersează mijlocul numit Internet. Cum sunt din fire optimist, cred că noile tehnologii ale informaţiei şi ale comunicării vor face actul lecturii din ce în ce mai democratic, oferindu-ne, într-o mare de informaţii şi între miliarde de acte de divertisment, şi produse culturale de calitate. Cartea ca obiect de hârtie care provoacă sinestezii nu va dispărea şi va fi, pentru cei iniţiaţi, o altă formă de rezistenţă în post-posmodernitate sau post-istorie. Lectura va avea un tot mai pronunţat caracter utilitar şi info-educaţional, iar cartea de valoare estetică va interesa doar pe cei care vor găsi în gimnastica limbajului şi a gândirii şi în construcţiile ficţionale temeiuri pentru devenire şi pentru un altfel de a fi. Aşa cum poezia şi umanitatea noastră nu vor dispărea din cauza tehnologiilor, nici cartea pe suportul de hârtie nu va urma profeţitul sfârşit!

Despre AFCN, fără patimă şi fără abjecţie Despre AFCN, fără patimă şi fără abjecţie

Înţeleg supărările şi frustrările celor care nu au câştigat licitaţia de proiecte culturale organizată de Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN). Eu însumi am trecut, în ultimii ani, prin stări de perplexitate după ce am văzut că proiectele depuse de mine au fost respinse de către experţi care astăzi strigă în gura mare că sunt nedreptăţiţi pentru că nu au primit nici-un leu pentru proiectele lor. De fiecare dată, însă, am urmat calea instituţională a contestaţiei şi a protestului civilizat, fără să demasc public conspiraţii văzute sau nevăzute împotriva mea şi a proiectelor pe care le-am depus la AFCN. O postare pe facebook a domnului Dragoş Neamu, preşedintele Reţelei Naţionale a Muzeelor din România, m-a şocat şi mi-a confirmat ieşirile sale din decorul logicii şi al bunului simţ. Dl. Neamu, care a câştigat, doar în acest an, un proiect la aria „Activităţi muzeale şi activităţi privind promovarea culturii scrise (inclusiv lecturile publice)”, a postat următoarea delicateţe stilistică: „ma f… in el de afcn”. Oare ce-l mâna pe el în luptă? Faptul că nu a mai câştigat câte trei sau patru proiecte la ariile de finanţare AFCN şi faptul că aura sa de mare manager cultural (de care face atâta tapaj!) a fost eclipsată. Obsesia anulării unor concursuri e mai veche la domnia sa, ultima sa cerere de acest gen fiind susţinută public după ce colegul său de birou şi bunul său prieten a pierdut concursul pentru funcţia de manager al Muzeului Naţional al Literaturii Române. Noroc că autorităţile şi lumea noastră culturală cunosc fineţurile domnului în cauză şi nu-l iau în seamă! Dar discuţia despre AFCN trebuie purtată, fără patimă şi fără abjecţie!

Ce probleme are de rezolvat noul preşedinte al Academiei Române? Ce probleme are de rezolvat noul preşedinte al Academiei Române?

În această lună, Academia Română îşi va alege, mai întâi, pe 8 aprilie 2014, preşedintele şi, mai apoi, pe 24 aprilie 2014, vicepreşedinţii şi secretarul general. Una dintre instituţiile de la noi care concurează, în sondaje, Biserica Ortodoxă Română la încredere, Academia Română, nu se vede în mass-media autohtonă, iar despre alegerile conducerii acestui „cel mai înalt for ştiinţific al României” nu găseşti elementare informaţii nici măcar pe pagina web a instituţiei din Calea Victoriei nr.125 . Faptul că abia am putut găsi o ştire pe web despre cei trei candidaţi la funcţia de preşedinte şi faptul că nu au fost făcute public programele candidaţilor ne arată imensul decalaj de cultură organizaţională pe care îl înregistrează în acest moment Academia Română. Până şi la mult hulita şi criticata Federaţie Română de Fotbal au fost prezentate programele de candidatură şi susţinerile publice ale candidaţilor!

Terapie pentru fantome, vampiri şi figuri abulice Terapie pentru fantome, vampiri şi figuri abulice

E lună plină! Tocmai am venit de la lansarea unei cărţi foarte frumoase de poezie, “Cartea dragostei” de Bogdan O. Popescu, apărută la Humanitas, cea mai frumoasă carte de poezie din ultimii 10 ani, după cum a afirmat Mircea Cărtărescu la lansare. Luna e tot mai luminată şi îmi trimite, în loc de raze nocturne, câteva versuri din Florin Dumitrescu: “Luna pe bloc umedă ca-ntr-un acvariu / orele bea ca pe întâiul salariu”. Luna plină mă invită la introspecţie. Cu ochii deschişi, visez că sunt alături de cei cinci evrei rătăcitori din filmul lui Nae Caranfil, “Closer to the Mooon”, şi, fără să ne privim în ochi şi în aparatul de filmat, încercăm să ne răspundem dacă am fost fericiţi în ultimii 10, în ultimii 20 de ani. Cei cinci din filmul lui Caranfil, cu umor negru şi cu asumarea eşecului social în care au trăit şi pentru care au pus umărul, au ales să joace într-o farsă ce s-a terminat cu moartea prin împuşcare. Eu ce voi alege, după atâtea şi atâtea iluzii gonflate şi pierdute? Voi alege poezia ca terapie şi ca drum iniţiatic! “Numai sinceritatea uneşte” – citesc din “Cartea dragostei”. Fără o miză interioară profundă, îmi dau seama, viața ni se transformă tot mai mult într-o cursă a înarmării materiale și, prin efect, într-o cursă egotică.

Dialogul de carte

”Toate lucrurile sunt mult mai expresive în alb-negru” ”Toate lucrurile sunt mult mai expresive în alb-negru”

Dragoș Mălăescu face fotografie de 10 ani și cel mai mult îi plac fotografiile alb-negru pentru că, spune el, detaliile sunt mult mai fine iar griurile accentuează starea pe care ți-o dă imaginea respectivă. O (auto)descriere simplă a unui student la medicină pasionat de imagine. Modest și timid, pe Dragoș îl poți citi mai bine după ce privești lumea prin obiectivul camerei sale foto, cel mai adesea îndreptat spre natură, spre peisaje și … ceață. Vorbește prin modul în care surprinde și alege să scoată în evidență detaliile, și prea puțin prin cuvinte. Totuși, pentru AgențiadeCarte.ro, Dorina Cioplea a dialogat cu tânărul fotograf despre parcursul său artistic și subiectele preferate, în interviul de mai jos.

Studioul de carte

”Voiam ca oamenii să se regăsească peste ani și ani, ca într-un portret colectiv al unei societăți de tranziție” ”Voiam ca oamenii să se regăsească peste ani și ani, ca într-un portret colectiv al unei societăți de tranziție”

Daniel Bălănescu, artist român stabilit în Marea Britanie de câțiva ani, folosește în lucrările sale un personaj, running man, ce revine din ce în ce mai des și care nu reprezintă altceva decât trecerile și traversările autorului și privitorului prin lume. În cea mai recentă expoziție a sa din România, ”Traversare. Eu sunt sistemul”, realizată la Aiurart București și curatoriată de Dan Pleșa, printre altele, artistul adună la un loc câteva sute de cartele de metrou într-o instalație care te bagă sau te scoate din sistem, după caz. ”~Traversare. Eu sunt sistemul~ este un proiect centrat în jurul temelor inconfortabile care vorbesc despre relaţia dintre individ şi societate, dintre libertatea de a alege şi putere. Nu e o expoziţie politică, în niciun caz, după cum ai putea fi tentat să crezi atunci când te gândeşti la aceste teme. E de fapt o meditaţie despre individ şi libertatea la care are acces individul astăzi, într-o lume în care distanţele şi graniţele nu mai par insurmontabile şi în care individul se pierde într-o mulţime, iar mulţimea devine de prea multe ori o masă”, spune Dan Pleșa în textul său curatorial.

Postcard

Pe gaura cheii Pe gaura cheii

Ca-n cazul fotbaliştilor sau al politicienilor, interviurile cu scriitorii sunt extrem de citite. Sigur, într-o proporţie mai redusă, e treabă de IQ printre altele. Oamenii sunt tentaţi să descopere ce e în spatele imaginii oficializate, într-un fel de voayorism benign, ca o privire pe gaura cheii, mijlocită de cel care ia interviul. Cine, ce, când, unde, cum sunt întrebările care erup în orice interviu. Calitatea materialului depinde în primul rând de priceperea intervievatorului, de modul în care ştie să canalizeze discuţia şi să obţină, până la urmă, şi ceea ce personalitatea intervievată ar vrea să treacă sub tăcere. Poţi să realizezi un interviu şi cu Mario Vargas Llosa, dar, dacă întrebările sunt stupide şi nu cunoşti viaţa şi opera scriitorului, inevitabil, interviul o să iasă slab.

Cronica de carte

Beţi şi vă veseliţi că… Beţi şi vă veseliţi că…

Reeditarea la eLiteratura în 2014 a hitului “Trecute vieți de fanți și de birlici” i-a adus un val de cumpărători lui Horea Gârbea la lansare. Acest gen de interpretare literară bazată pe șarje ale cavaleriei ușoare, nu pe armuri și care de luptă, este ceea ce Jauss numea “Katharsis” – acea bază a receptării în care se încearcă directa comunicare cu cititorul. Importă mai curând viața personajelor decât calitățile estetice ale operei. Dacă E. Lovinescu și Camil Petrescu susțineau că singurele personaje viabile sunt intelectualii, Horea Gârbea, asemeni lui Francesco de Sanctis, pariază pe defecte, nu pe calități: „personaje excepționale ca eroi, dar inconsistente ca oameni”. Lectura este lejeră, dar finețurile ironice și erudiția minimalistă pot încălzi sufeltul oricărui academician. Acest studiu al mentalităților presupune o reteritorializare a instrumentelor critice. Gilles Deleuze ar fi fost, fără îndoială, încântat. Mai este, apoi, și o abordare de tipul arheologiei literare, în care sunt scoase la iveală preocupările cotidiene mărunte. Toate acestea fac ca eseurile de istorie literară să se citească precum un roman.

Agenda de carte

“Dacia Preistorică Ilustrată”, de Mihai Ionuț Grăjdeanu “Dacia Preistorică Ilustrată”, de Mihai Ionuț Grăjdeanu

Vineri, 1 august 2014, de la ora 19.00, la Palatul Șuțu din București, Mihai Ionuţ Grăjdeanu prezintă cea mai recentă carte a sa, “Dacia Preistorică Ilustrată”, prima enciclopedie ilustrată despre formarea și evoluția vieții pe teritoriul României de azi, publicată la Editura Kreativ Pro de Legendele Dacilor şi Asociația Vatra Daciei, sub egida CNR UNESCO. “Dacia Preistorică Ilustrată este o enciclopedie pentru copii şi prezintă cele mai importante descoperiri din preistoria României începând de la două milioane de ani, de la primele fosile umane de pe teritoriul României, până la 12.000 î.e.n. Noi ne adresăm tinerilor și am vrut să prindem o mie de cuvinte într-o ilustrație, să fie mai puțin text și mai multă ilustrație, să atragem copiii și să-i îndreptăm către istorie”, spune Mihai I. Grăjdeanu.

Eveniment

Seminar de traduceri literare din limba maghiară în limba română Seminar de traduceri literare din limba maghiară în limba română

În perioada 1-6 septembrie 2014, Institutul Balassi – Institutul Maghiar din București, în colaborare cu Fundația Casa Traducătorilor din Ungaria și Institutul Cultural Român (ICR), organizează un seminar maghiar-român de traduceri literare, în Ungaria, Balatonfüred. Potrivit organizatorilor, seminarul le va oferi tinerilor pasionați de literatură, cunoscători ai limbilor maghiară și română, posibilitatea de a se familiariza cu noțiuni de teorie și mai ales de practică a traducerii literare. O parte a traducerilor realizate în cadrul seminarului va apărea în periodice sau în volum.

Proiecte

Filme de Nae Caranfil şi Woody Allen, la Festivalul “Future Movie” de la Galaţi Filme de Nae Caranfil şi Woody Allen, la Festivalul “Future Movie” de la Galaţi

În perioada 30 iulie – 3 august 2014, la Galați, se desfășoară a V-a ediție a Festivalului de Film “Future Movie” organizat de Centrul Cultural Dunărea de Jos și Uniunea Autorilor și Realizatorilor de Film (UARF), sub egida Consiliului Județean Galaţi (preşedinte: scriitorul şi doctorul Nicolae Dobrovici Bacalbaşa). Festivalul va avea loc în Grădina de vară a Teatrului Muzical „Nae Leonard” și timp de cinci zile va oferi publicului gălățean filme studențești de scurt metraj (în deschiderea fiecărei seri) și filme consacrate. Invitatul de onoare și inițiatorul festivalului este regizorul Ioan Cărmăzan, acompaniat de actrița Ioana Crăciunescu și poetul Dan Mircea Cipariu (prezentatorii festivalului). Directorul Festivalului, sculptorul Sergiu Dumitrescu. a declarat pentru AgenţiadeCarte.ro: “Sperăm ca și această ediție pe care o realizăm în parteneriat cu UARF să fie una de succes și să adune peste 5000 de spectatori așa cum s-a întâmplat și la celelalte ediții. Avem filme pentru toate gusturile, publicul se poate întâlni cu unii dintre actorii și regizorii filmelor, în carne și oase”. Vor fi proiectate filme româneşti (“Selfie”, în regia Cristinei Iacob, “Closer to the Moon”, în regia lui Nae Caranfil) şi internaţionale (“Blue Jasmine”, în regia lui Woody Allen, “Gravity”, în regia lui Alfonso Cuarón, sau animaţia „Frozen”, în regia semnată de Chris Buck şi Jennifer Lee). Intrarea la festival este liberă. AgenţiadeCarte.ro este partenerul media al evenimentului.

AVERTISMENT: Textele de pe această pagină web sunt sub protecţia dreptului de autor deţinut de autori şi AgenţiadeCarte.ro. Reproducerea totală sau parţială este permisă doar cu acordul scris al redacţiei!