Filmul „La Gomera”, prezentat la Festivalul Internațional de Film VIENNALE 2019

Recomandari

Filmul „La Gomera”, prezentat la Festivalul Internațional de Film VIENNALE 2019

Cea de-a 57-a ediție a Festivalului Internațional de Film VIENNALE, care se desfăşoară la Viena în perioada 24 octombrie – 6 noiembrie 2019, prezintă producţia ”La Gomera”/”The Whistlers”, în regia lui Corneliu Porumboiu. Filmul va putea fi vizionat luni, 28 octombrie 2019, ora 23:00, la cinematograful Stadtkino im Künstlerhaus, și duminică, 3 noiembrie 2019, ora 21:00, la cinematograful Gartenbaukino. Al cincilea lungmetraj al lui Corneliu Porumboiu, ”La Gomera”/”The Whistlers”, este propunerea României pentru premiile Oscar din 2020 la categoria „Cel mai bun lungmetraj internațional“ şi a avut premiera mondială în competiția de anul acesta a Festivalului de la Cannes. Coproducția România, Franţa și Germania îi are în distribuție, printre alţii, pe Vlad Ivanov, Catrinel Marlon, Rodica Lazăr şi George Piştereanu.

La Țintă!

Aventurile literare ale Bibliei (5)  Cartea jucată de Dostoievski Aventurile literare ale Bibliei (5) Cartea jucată de Dostoievski

Cea mai bună tehnică pentru a șterge deosebirile dintr-un caz dat, încît să poți spune după aceea tot ce vrei tu, în pofida acestor deosebiri e să privești lucrurile de atît de sus încît ele să nu mai conteze.
Pentru Raskolnikov al lui Dostoievski, cel din Crimă și pedeapsă, justificarea că o omoară pe bătrîna cămătăreasă e că oamenii de stat pot ucide cu ajutorul altora sute de mii de oameni fără să fie acuzați de crimă. Pe atunci însă nu se inventaseră legi împotriva războiului și nici împotriva genocidului. Singurele legi erau cele care condamnau crimele individuale, așadar și crimele lui Raskolnikov.
Că bătrîna cămătăreasă era o ființă odioasă, asta putea intra la circumstanțe atenuante pentru criminal, dar nu și la scutirea lui de pedeapsă. Așa că Raskolnikov, care a sfîrșit prin a mărturisi n-a fost condamnat la moarte, ci la deportare în Siberia.

Aventurile literare ale Bibliei (5)  Diavolul lui Bulgakov, contra demonului lui Stalin Aventurile literare ale Bibliei (5) Diavolul lui Bulgakov, contra demonului lui Stalin

În anii treizeci, diavolul întreprinde o vizită de lucru la Moscova, în plină propagandă ateistă. Copleșitoare trebuie să fi fost inspirația lui Mihail Bulgakov, pentru a-l împinge să scrie Maestrul și Margareta în acele vremuri. Speranțe de publicare? Zero! Și totuși Bulgakov s-a tot întors asupra manuscrisului, șlefuindu-l pînă în ultimele zile ale vieții sale de nici 50 de ani.
Romanul a avut noroc. Văduva lui Bulgakov, cea de-a treia lui nevastă, l-a păstrat cu sfințenie pînă cînd a putut apărea, după mai mult de 25 de ani de la moartea autorului, într-una dintre scurtele perioade de dezgheț literar din URSS.
Ciudat (cuvînt de origine slavă!) e că Bulgakov, care știa să dea Cezarului ce era al Cezarului și care nu dădea semne că ar fi fost un creștin practicant, a rescris în romanul său povestea lui Iisus fără să-și ia nici măcar o minimă „distanță critică” față de ea. Bulgakov știa care e rețeta de succes a timpului, așa că a scris și o biografie encomiastică a lui Stalin, căreia „tătucul” însuși i-a refuzat publicarea. Asta se întîmpla în plină campanie literară împotriva lui Bulgakov.

Limbă română cu năbădăi Limbă română cu năbădăi

Într-o proză scrisă acum 50 de ani, Teodor Mazilu înfățișa un personaj care nu înțelegea sensul metaforic al limbajului. Expresia de care personajul se împiedica mereu, ca de coada furcii, era „a te băga pe sub pielea cuiva”. Luînd-o literal, el chiar năzuia să se introducă fizic și complet pe sub pielea celor din jur. Înțelesul simbolic, umoristic și moral îi scăpa. Lăsînd rîsul deoparte, e clar că vicleanul autor se războia cu acel soi de incapacitate de a vedea în limbaj altceva decît sensul concret. Funcția poetică, cea plină de nuri, care ne luminează viața și dă aripi imaginației nu e la îndemîna oricui. Cei mai mulți oameni, concetățeni ai noștri, nu „înțeleg” limbajul literar, adică pluralismul semnificațiilor.
Și din cauza asta literatura nu se vinde în România, pentru că analfabetism literar funcțional. Făcînd un calcul simplu, poetul Claudiu Komartin constata că primii zece scriitori francezi vînd împreună mai multe cărți decît toată producția editorială de la noi într-un an sau doi. Și, atenție, nu sînt autori de „literatură comercială”, de consum. Iar Franța are o populație de numai trei ori și ceva mai mare decît a României. Nu vreau să povestesc cîte cărți se vînd acolo și ce înfloritoare e producția editorială franceză. Dacă țara noastră ar fi fost una „normală”, tirajul mediu al unei cărți ar fi trebuit să urce la 50.000 de exemplare. Or, noi nu vindem nici a zecea parte. Cum rezolvăm acest paradox?

Aventurile literare ale Bibliei (4)  Ilf și Petrov, atei cu frica lui Dumnezeu Aventurile literare ale Bibliei (4) Ilf și Petrov, atei cu frica lui Dumnezeu

Odată cu lupta de clasă, a început în Rusia și lupta cu Biserica. Demolări de lăcașe de cult, unele filmate, bașca filmele de propagandă antireligioasă, sau transformarea bisericilor în depozite de tot soiul ori în depouri de tramvaie. Autorii satirici Ilf și Petrov n-au pierdut nici ei ocazia să le tragă și ei popilor o pleaftură în Douăsprezece scaune. Căci în afară de Ostap Bender și de aristocratul scăpătat Vorobianinov, fost mareșal al unei nobilimi locale, cu care el se întovărășește, pe urmele scaunelor văduvei confiscate la revoluție, pornește și un popă, travestit în haine civile, care a aflat de la posesoarea scaunelor că și-a ascuns bijuteriile și pietrele prețioase în tapițeria unuia dintre ele. 
Popa Fiodor e plin de păcate: mincinos, hoț, prefăcut, lacom, totuși nu rîvnește la femeia aproapelui său și nu ia numele Domnului în deșert. Așa că atunci cînd ajunge pe vîrful unui munte de unde nu mai poate coborî îl ia căința și, pe urmele Sfîntului Francisc, începe să le predice păsărilor care-i dau tîrcoale. Scena e extraordinară, chiar dacă e scrisă în registru comic. Sau poate tocmai pentru asta. De fapt, părintele Fiodor cel păcătos, care își pierde toată agoniseala în căutarea scaunelor văduvei, se întoarce tragic la Dumnezeu, pe vîrful muntelui.

Aventurile literare ale Bibliei (3) Relația specială a lui Tolstoi cu Iisus Aventurile literare ale Bibliei (3) Relația specială a lui Tolstoi cu Iisus

În jurnalul său Tolstoi recunoaște smerit că douăzeci de ani din viața sa au fost închinați vanității și viciilor. Asta începînd din primii ani ai adolescenței sale. Pînă la 14 ani însă, spune tot el, a fost perioada inocenței. Apoi pînă la 35 de ani, Tolstoi s-a umplut de păcate, chiar dacă primise o educație tradițională, în care religia avea un rol cît se poate de important.
Adolescentul nărăvaș, ulterior tînărul vital Tolstoi nu s-a mai sinchisit de învățăturile ortodoxe primite. La fel ca tinerii ofițeri ruși din Război și pace trăiește periculos, preacurvește, face datorii la jocuri de cărți, continuînd astfel cu brio o tradiție din familiile aristocratice importante, cum era și aceea al cărei vlăstar era. Tolstoi se căiește la bătrînețe de păcatele sale, dar dacă în acei douăzeci de ani pe care-i repudiază n-ar fi trecut prin atît de multe, probabil că opera lui ar fi fost cu totul alta.
Dacă nu cunoști viața cu păcatele și cu viciile ei, ca Sfîntul Augustin în tinerețe, n-ai nici motive de căință și nici, mai ales, motive să scrii proză. Decît eventual o proză scorțos-moralizatoare, pe care n-o citește nimeni. Dacă n-ar fi fost aceste două decenii de purgatoriu terestru, cu incursiuni într-un iad pămîntesc al desfrînaților, cu amintirile lor picante, Tolstoi n-ar fi ajuns ceea ce este, la fel cum Dostoievski n-ar fi scris Jucătorul, dacă n-ar fi fost un pătimaș-vicios al ruletei. Nu cea rusească.

„Dacă semnele criticii mă bucură, cele ale publicului mă fericesc” „Dacă semnele criticii mă bucură, cele ale publicului mă fericesc”

Mina Decu (n. 15 aprilie 1983), masterandă în Filosofie şi în Studii Europene, fost profesor de Studii Socio-Umane, fost librar, actual traducător şi poet debutant. Cartea ei de debut, „Desprindere”, apărută la Editura Charmides, în 2018, a luat următoarele premii: Premiul Național pentru Poezie „Mihai Eminescu” Opus Primum; Premiul „Tânărul poet al anului 2018”, în cadrul Galei Tinerilor Scriitori; Premiul pentru debut, în cadrul Festivalului National de Poezie „Colocviile George Coșbuc”; Premiul pentru debut editorial în anul 2018, în cadrul Galei APLER. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, cu Mina Decu.

”O zi din viața mea e ca o proză scurtă: nu mă plictisesc niciodată” ”O zi din viața mea e ca o proză scurtă: nu mă plictisesc niciodată”

Ștefania Coșovei s-a născut la 27 decembrie 1960, în București. • Din 1979 până în 1999 lucrează în Televiziunea Română, Departamentul Film • Din 2002 lucrează la Muzeul Național al Literaturii Române, biroul Relații Publice și din 2014, ca asistent manager • În 2003 participă ca redactor la editarea site-ului www calendarnichita.ro, site dedicat Anului Nichita Stănescu – 2003. Redactor al site-ului Uniunii Scriitorilor din România, www.uniuneascriitorilor.ro • Debut în presa literară : Revista Art Panorama – 1998 • Colaborări: Contrapunct, Art Panorama, Contemporanul – Ideea Europeană, Ziua Literară, Tomis, Itinerar, Viaţa Românească, Calende, Revista Sud, Luceafărul, Literatorul • Din 2007 redactor la revista EUROMUSEUM, revistă editată de Muzeul Național al Literaturii Române din București • Coparticipant la proiectul „Seri de literatură şi muzică la Cafeneaua La Muzeu” Cărți publicate: • Les annés folles du socialisme, proză scurtă (împreună cu Traian T. Coșovei), Ed. Eminescu, 2000. 108 Ștefania Coșovei • De la Piedras Negras la Nuevo Leon, balade mexicane povestite din auzite, traduceri, editura Aritmos, 2002. • Institutul de glasuri, antologie de versuri de Traian T. Coșovei, ediție îngrijită, Ed. Cartea Românească, 2002. • Deziluziiiluzii, roman, debut, Ed. Semne, 2002, carte nominalizată la Premiile Uniunii Scriitorilor, 2002. • Repetiție fără orchestră – în colaborare, antologie de proză realizată de Horia Gârbea, Editura Limes, 2004. • Diferența de a fi, proză scurtă, Editura Tomis, 2004 • Diferența de a fi, proză scurtă, Editura LiterNet, 2006 • Golful porcilor, roman, Editura MLR, 2006 • Anotimpul dropiilor, proză scurtă, Editura Tracus Arte, 2008 • Ochelarii de fum – antologie de proză realizată de Doina Ruşti, Editura Cartex (2011). Efectul de Madreperla, Editura Tracus Arte, 2016. Premii literare: • Premiul special al juriului la Festivalul de poezie Miron Radu Paraschivescu, Vălenii de Munte, 2oo2. • Premiul Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti pentru romanul Golful porcilor (2006) Din 2005, membră a Uniunii Scriitorilor din România, Secţia Proză, Bucureşti. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, cu scriitoarea Ștefania Coșovei.

”Zilele Constantin Brâncoveanu” la Horezu ”Zilele Constantin Brâncoveanu” la Horezu

”Zilele Constantin Brâncoveanu”, eveniment organizat de Fundația Alexandrion în colaborare cu Primăria Orașului Horezu cu binecuvântarea Arhiepiscopiei Râmnicului, s-au desfășurat în perioada 18-20 octombrie și au debutat într-o atmosferă plină de spiritualitate și cultură istorică sub acoperământul Mănăstirii Hurezi, ctitorie brâncovenească. Evenimentul ”Zilele Constantin Brâncoveanu” a evidențiat, în două secțiuni influențele brâncovenești la ora actuală: conferința ”Constantin Brâncoveanu – Genealogie și istorie” și concursul de eseistică și creație literară ”Sacrificiul lui Constantin Brâncoveanu”. Motivarea organizării acestui eveniment a fost dată chiar de președintele Fundației Alexandrion, domnul Nawaf Salameh: ”În România este necesară promovarea tiparelor comportamentale corecte, juste, valorificând astfel principii de conduită morală. Familia Brâncoveanu ilustrează un model de loialitate, demnitate și smerenie întru credință, urmărind dezvoltatea sănătoasă a generațiilor următoare. În Fundația Alexandrion valoarea familiei este pusă la rang de cinste și încercăm să promovăm acest lucru. ”, a declarat domnia sa.

Detalii arhitecturale, plastice, politice și virtuale Detalii arhitecturale, plastice, politice și virtuale

Denumirea de ArtHalle sună destul de asemănător cu termenul de Kunsthalle (care este definit deseori ca un spațiu expozițional între muzeu și galerie), apropiere de foneme care m-a dus cu gândul la Kunsthalle Wien, însă cel din Karlsplatz, nu cel din MuseumsQuartier, care aduce împreună, pe lângă spațiul expozițional, un bar cu terasă și un restaurant. Deschisă la sfârșitul anului trecut de către cuplul artistic format din Diana Andrei și Dan Andrei, ArtHalle este un astfel de loc în București, care reunește o galerie de artă contemporană și o terasă, având în plan și deschiderea unui bistro. Locația din Budișteanu nr. 10 era oricum consacrată ca galerie, găzduind până acum câțiva ani UNAgaleria, spațiul expozițional al Universității Naționale de Arte din București, însă, ArtHalle, aflată acum la început de drum pe scena artei contemporane din București, va avea cu siguranță nevoie de timp să își formeze propriul public și propria identitate.
În mod încurajator, activitatea expozițională a galeriei ArtHalle a început în forță cu proiecte ale unor cunoscuți artiști contemporani locali, precum expoziția „HUMAN BEHAVIOUR”, cu lucrări semnate de Matei Șerban Sandu și Radu Panait, personala lui Dragoș Bojin cu titlul „Sleep Stages” sau cea a lui Cătălin Geană, „Categoric”. Până pe 22 octombrie 2019 mai poate fi vizitată expoziția personală a lui Augustin Răzvan Radu, „The imminence of life in the sensitive shell”, pentru că în continuare, în perioada 25 octombrie – 24 noiembrie 2019, urmează „Undeniable Illusion of Pink”, expoziție personală Adrian Dică.

Lansarea cărții „Sparge tiparele!” de Gitta Jacob, la Librăria Bookstory Lansarea cărții „Sparge tiparele!” de Gitta Jacob, la Librăria Bookstory

Ați avut vreodată acest sentiment: că sunteți stângaci, că reacționați în contradictoriu sau exagerat din când în când? Că v-ați comportat de-a dreptul jenant și tot ce mai puteți face este să vă rușinați? V-aţi întrebat vreodată de unde vine acest sentiment? În general, dispuneţi de multe strategii pentru a face față vieții în fiecare zi. Şi totuşi, sunt astfel de momente în care frâiele vă scapă din mâini. Primul pas către schimbare constă în tratarea cu seriozitate a tiparelor noastre psihice şi în înţelegerea semnificaţiei pe care ele o au în povestea vieții noastre. Editura Herald şi Librăria Bookstory din Cluj (Bulevardul Eroilor nr. 6-8​) vă invită  joi, 31 decembrie 2019, ora 18.00, la lansarea cărții „Sparge tiparele!” de Gitta Jacob. Se va povesti pe marginea noutăţii editoriale apărute în colecţia Psihopractica, alături de invitatele, Melania Moldovan și Paula Nuțaș, psihoterapeute.

„Magical Spanish Night”- Concert Extraordinar de Anul Nou 2020, ediţia a VII-a „Magical Spanish Night”- Concert Extraordinar de Anul Nou 2020, ediţia a VII-a

Fundaţia Calea Victoriei vă invită în 7 ianuarie, ora 19.00, la Sala Radio din Bucureşti, să începeţi anul 2020 alături de excepţionalul dirijor Tiberiu Soare şi Symphactory Orchestra, în ritmurile incandescente, senzuale şi pline de energie ale muzicii de inspiraţie spaniolă. Invitat special al Concertului Extraordinar de Anul Nou 2020 – eveniment de marcă ce deschide sezonul muzical bucureştean – este talentatul si fermecătorul bas-bariton Zoltan Nagy, artist cu o carieră internaţională impresionantă.

Horațiu Mălăele, Nicu Alifantis și George Mihăiță lansează ”Cartea de identitate” la Dumbrăveni-Suceava Horațiu Mălăele, Nicu Alifantis și George Mihăiță lansează ”Cartea de identitate” la Dumbrăveni-Suceava

Vineri, 25 octombrie 2019, ora 13:00, la Centrul Cultural ”Mihai Eminescu” din Dumbrăveni-Suceava se lansează a opta secvență a Turneului  ”Cartea de identitate”  ce constă într-o donație de carte realizată de APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România), urmată de o conferință și momente artistice susținute de Horațiu Mălăele, Nicu Alifantis și George Mihăiță, moderatorul evenimentului fiind Ioan Cristescu, președintele APLER. Evenimentul este inclus în cadrul Simpozionului de Poezie ”Poeții nemuririi noastre” – Mihai Eminescu, Adrian Păunescu, Grigore Vieru, Nichita Stănescu, simpozion organizat de Primăria Dumbrăveni-Suceava și primarul Pavăl Ioan, ”Cartea de identitate” este un program cultural-artistic, educativ, social și comunitar sponsorizat de Loteria Română prin intermediul căruia comunitățile din 10 orașe ale României au un acces democratic la resurse și opere culturale, artistice și identitare, de patrimoniu cultural național și din categoria operelor fundamentale. Astfel, prin intermediul bibliotecilor publice din cele 10 orașe ale programului – Craiova, București, Bacău, Brăila, Timișoara, Galați, Arad, Dumbrăveni-Suceava, Buftea și Odorheiul Secuiesc – , comunitățile primesc în dar peste 1000 de cărți din categoria operelor fundamentale publicate de Fundația Națională pentru Știință și Artă a Academiei Române – FNSA, Muzeul Național al Literaturii Române din București, Tracus Arte și alte edituri ale Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România – APLER.
”Turneul Cartea de identitate nu ar fi fost posibil fără sprijinul Loteriei Române. Donația de cărți pe care APLER o face către 10 biblioteci, însumând peste 1000 de titluri de la editurile membre ale asociației nu este doar un dar, este, în Anul Cărții, un îndemn spre lectură. Poezie, proză, teatru, studii culturale sau albume de artă, dicționare, iată ce conțin cele 1000 de titluri. Dar, într-o lume globalizantă și o Europă unită ele mai conțin ceva- identitatea artistică. Creația artistică de orice tip duce și un mesaj al originilor, al identității și diversității.”, a declarat Ioan Cristescu, președintele APLER.
Partenerul turneului ”Cartea de identitate” este asociația Euro CulturArt. Partenerii media sunt Radio România Cultural, Cațavencii, Observator cultural și AgențiadeCarte.ro.

AVERTISMENT: Textele de pe această pagină web sunt sub protecţia dreptului de autor deţinut de autori şi AgenţiadeCarte.ro. Reproducerea totală sau parţială este permisă doar cu acordul scris al redacţiei!