Jean-Philippe Rameau, „muzicianul palatelor regale ale Franței”, la Bucureşti

Recomandari

Jean-Philippe Rameau, „muzicianul palatelor regale ale Franței”, la Bucureşti

Joi, 30 octombrie 2014, ora 19.00, la Palatul Cotroceni, în sala Unirii, va avea loc spectacolul cu care debutează Festivalul de Muzică Veche Bucureşti 2014. Jean-Philippe Rameau, „muzicianul palatelor regale ale Franței”, va fi prezent în concertul-spectacol de excepţie „Rameau – Le Musicien du Roi”, eveniment finanțat în cadrul programului „Bucureşti 555”.„Rameau – Le Musicien du Roi” reunește într-un concept original muzica lui J. Ph. Rameau și coregrafiile de epocă ale lui Louis Guillaume Pécour și Raoul Auger Feuillet. AgenţiadeCarte.ro este partener media al evenimentului.

La Tinta!

La ce bun Ministerul Culturii? La ce bun Ministerul Culturii?

De Ziua Limbii Române, Ministerul Culturii nu a propus şi nu a finanţat niciun eveniment! Nu s-a îngrijit să redacteze un amărât de comunicat, aşa cum a făcut, de pildă, preşedintele Traian Băsescu. Evenimentele importante dedicate Zilei Limbii Române au fost organizate de primarul Neculai Onţanu şi de către Institutul Cultural Român. Nici în cazul nefericit al Muzeului Naţional al Literaturii Române din Bucureşti, ministerul condus de scriitorul Kelemen Hunor nu a făcut nimic în afară de a critica Primăria Municipiului Bucureşti. Lipsa din peisaj a Ministerului Culturii ne determină să punem sub lupa realităţii existenţa acestei instituţii a statutului.

Un eveniment identitar şi exponenţial pentru Capitala Culturală europeană Un eveniment identitar şi exponenţial pentru Capitala Culturală europeană

În ultima vreme, după ce am participat la evenimente culturale importante la Timişoara, Craiova, Cluj, Iaşi şi Bucureşti, problema desemnării unui capitale culturale europene în România ridică şi probleme de infrastructură culturală, şi de identitate şi viziune culturală. Autorităţile locale din oraşele amintite au înţeles imensa oportunitate de investiţii şi de imagine generată de intrarea în competiţia pentru capitala culturală europeană. Peste tot unde am fost, am spus că fiecărui oraş îi lipseşte un eveniment cultural identitar şi exponenţial. Chiar dacă Clujul are TIFF-ul, Craiova – Festivalul Shakespeare, Iaşiul şi Timişoara – un festival internaţional de literatură şi un festival internaţional al educaţiei, aceste evenimente nu au ajuns să aibă o dimensiune europeană de prim rang şi nu sunt cotate în primele 5 evenimente anuale ale fiecărui gen artistic. Am dat exemplul Sibiului care, dacă nu ar fi avut Festivalulul Internaţional de Teatru iniţiat de Constantin Chiriac şi dacă nu l-ar fi avut pe Chiriac însuşi, nu ar fi avut miză pentru a fi ales capitală culturală europeană. Cei de la Paphos, în Cipru, unde am fost, în 2009, cu o delegaţie condusă de primarul Neculai Onţanu, au reuşit să convingă juriul european şi să obţină titlul de capitală culturală europeană, în 2017, cu conceptul „Uzina culturală în aer liber” şi festivalul de operă în aer liber din cetatea antică, cu o istorie de aproape 20 de ani. A fost mai important pentru ciprioţi conceptul şi programul în faţa infrastructurii! Sunt tare curios să aflu ce va prevala pentru români?

Spiritul critic nu e dependent de Net sau de facebook! Spiritul critic nu e dependent de Net sau de facebook!

Dl.Nicolae Manolescu reproşează Internetului că nu are “spirit critic”. Nu-l bănuiesc pe distinsul profesor şi critic literar că face o confuzie regretabilă între mediu, mijloc, suport şi conţinut. Spaima că reţeaua web este o ameninţare la adresa culturii, a literaturii, a spiritualităţii şi chiar a umanităţii e una, însă, de actualitate pentru foarte mulţi intelectuali care nu exersează mijlocul numit Internet. Cum sunt din fire optimist, cred că noile tehnologii ale informaţiei şi ale comunicării vor face actul lecturii din ce în ce mai democratic, oferindu-ne, într-o mare de informaţii şi între miliarde de acte de divertisment, şi produse culturale de calitate. Cartea ca obiect de hârtie care provoacă sinestezii nu va dispărea şi va fi, pentru cei iniţiaţi, o altă formă de rezistenţă în post-posmodernitate sau post-istorie. Lectura va avea un tot mai pronunţat caracter utilitar şi info-educaţional, iar cartea de valoare estetică va interesa doar pe cei care vor găsi în gimnastica limbajului şi a gândirii şi în construcţiile ficţionale temeiuri pentru devenire şi pentru un altfel de a fi. Aşa cum poezia şi umanitatea noastră nu vor dispărea din cauza tehnologiilor, nici cartea pe suportul de hârtie nu va urma profeţitul sfârşit!

Despre AFCN, fără patimă şi fără abjecţie Despre AFCN, fără patimă şi fără abjecţie

Înţeleg supărările şi frustrările celor care nu au câştigat licitaţia de proiecte culturale organizată de Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN). Eu însumi am trecut, în ultimii ani, prin stări de perplexitate după ce am văzut că proiectele depuse de mine au fost respinse de către experţi care astăzi strigă în gura mare că sunt nedreptăţiţi pentru că nu au primit nici-un leu pentru proiectele lor. De fiecare dată, însă, am urmat calea instituţională a contestaţiei şi a protestului civilizat, fără să demasc public conspiraţii văzute sau nevăzute împotriva mea şi a proiectelor pe care le-am depus la AFCN. O postare pe facebook a domnului Dragoş Neamu, preşedintele Reţelei Naţionale a Muzeelor din România, m-a şocat şi mi-a confirmat ieşirile sale din decorul logicii şi al bunului simţ. Dl. Neamu, care a câştigat, doar în acest an, un proiect la aria „Activităţi muzeale şi activităţi privind promovarea culturii scrise (inclusiv lecturile publice)”, a postat următoarea delicateţe stilistică: „ma f… in el de afcn”. Oare ce-l mâna pe el în luptă? Faptul că nu a mai câştigat câte trei sau patru proiecte la ariile de finanţare AFCN şi faptul că aura sa de mare manager cultural (de care face atâta tapaj!) a fost eclipsată. Obsesia anulării unor concursuri e mai veche la domnia sa, ultima sa cerere de acest gen fiind susţinută public după ce colegul său de birou şi bunul său prieten a pierdut concursul pentru funcţia de manager al Muzeului Naţional al Literaturii Române. Noroc că autorităţile şi lumea noastră culturală cunosc fineţurile domnului în cauză şi nu-l iau în seamă! Dar discuţia despre AFCN trebuie purtată, fără patimă şi fără abjecţie!

Ce probleme are de rezolvat noul preşedinte al Academiei Române? Ce probleme are de rezolvat noul preşedinte al Academiei Române?

În această lună, Academia Română îşi va alege, mai întâi, pe 8 aprilie 2014, preşedintele şi, mai apoi, pe 24 aprilie 2014, vicepreşedinţii şi secretarul general. Una dintre instituţiile de la noi care concurează, în sondaje, Biserica Ortodoxă Română la încredere, Academia Română, nu se vede în mass-media autohtonă, iar despre alegerile conducerii acestui „cel mai înalt for ştiinţific al României” nu găseşti elementare informaţii nici măcar pe pagina web a instituţiei din Calea Victoriei nr.125 . Faptul că abia am putut găsi o ştire pe web despre cei trei candidaţi la funcţia de preşedinte şi faptul că nu au fost făcute public programele candidaţilor ne arată imensul decalaj de cultură organizaţională pe care îl înregistrează în acest moment Academia Română. Până şi la mult hulita şi criticata Federaţie Română de Fotbal au fost prezentate programele de candidatură şi susţinerile publice ale candidaţilor!

Dialogul de carte

„Dacă m-aș vedea nevoit să mă repet, cu siguranță m-aș lăsa de scris” „Dacă m-aș vedea nevoit să mă repet, cu siguranță m-aș lăsa de scris”

În urmă cu trei ani – mai exact în octombrie 2011 – , poetul Paul Vinicius reapărea în atenția publicului pasionat de literatură după o tăcere editorială de peste nouă ani – o perioadă de „mort viu” –, așa cum singur și-o caracteriza și despre care a și relatat, cu lux de amănunte, în tușe extrem de picante, într-un interviu memorabil luat de Robert Șerban și publicat în numărul din 27 martie 2012 al revistei timișorene „Orizont”. Din acel moment însă, dorind parcă să-și ia revanșa asupra acelei îndelungate „inexistențe” literare, Paul Vinicius și-a luat în serios arsenalul poetic scoțând, la intervale scurte de timp, volume primite empatic de critica de specialitate și primind premii literare importante: „Liniştea de dinaintea liniştei” (Ed. Tracus Arte, Bucureşti) – căruia i-au fost decernate premiile naţionale pentru poezie pe anul 2011 „Mircea Ivănescu” al Taberei Internaţionale de Poezie „Artgothica” Sibiu, apoi cel al Festivalului Internaţional de Poezie de la Sighetu Marmaţiei şi premiul „Cezar Ivănescu” al APLER, pentru autorul anului 2011 –, iar în noiembrie 2012 îi apare volumul de poezie „kemada” (Ed. Tracus Arte, Bucureşti), care a primit premiul Cartea Anului al Filialei București a U.S.R. Iată că și în acest an Paul Vinicius s-a dovedit la fel de harnic, lansându-și, în mai, la Madrid, volumul antologic de poeme intitulat „Las noches de los maniquíes y otros blues” [„Noaptea manechinelor & alte blues-uri”] (Ed. Niram Art, Madrid, 2014), în versiunea spaniolă a lui Fabianni Belemuski, iar de curând, pe 10 octombrie, volumul „Nopți la maximum, dimineți voalate” (Ed. Agol, București). În exclusivitate pentru AgenţiadeCarte.ro, Dan Mircea Cipariu a dialogat cu Paul Vinicius atât despre acest recent volum publicat dar și despre activitățile literare recente și cele viitoare.

Studioul de carte

“Transilvania este o sursă inepuizabilă de zen, experienţe culturale şi peisaje rurale idilice” “Transilvania este o sursă inepuizabilă de zen, experienţe culturale şi peisaje rurale idilice”

Miercuri, 20 august 2014, începând cu ora 17.00, în CROS Learning House (Intrarea Mihai Eminescu nr. 5, sector 2, Bucureşti) casa unde a locuit Ionel Teodoreanu şi care este sediul primei Universităţi Alternative din România, blogul călătorilor isteţi – VIAJOA.RO sărbătoreşte cinci ani de activitate editorială. viajoa.ro înseamnă locul în care se întâlnesc pasiunea de a scrie cu pasiunea de a călători și de a explora. Înseamnă locul de întâlnire al turiștilor și călătorilor isteți. Înseamnă bucurie – bucuria de descoperi, de a face, de a-ți depăși limitele, de a găsi povești, de a învăța, de a fi. În 2010, au câștigat premiul pentru cel mai bun blog de travel din Romania la RoBlogFest. În 5 ani de existență, editorii viajoa.ro au văzut 43 de țări, au scris 1391 de articole și interviuri , au făcut 12 excursii și tabere cu cititorii, au organizat 5 vânători de comori, 35 de concursuri și 4 seri de povești viajoa.ro. În exclusivitate pentru AgenţiadeCarte.ro, fondatorul viajoa.ro, Adriana Cocic, a purtat un dialog despre călătorii şi turismul cultural cu Dan Mircea Cipariu.

Postcard

Vladimir Drăghia a fost premiat pentru volumul apărut la Editura Adenium din Iași Vladimir Drăghia a fost premiat pentru volumul apărut la Editura Adenium din Iași

Joi, 23 octombrie 2014, în cadrul Galei Premiilor VIP, Vladimir Drăghia a obținut premiul pentru debut în literatură pentru volumul “Dragoste n-are plural”, apărut la Editura Adenium din Iași. Cartea este disponibilă în format tipărit și digital. Vladimir Drăghia ni se confesează cu toată sinceritatea într-un volum de poeme care cântărește exact 21 de grame. Sunt niște note târzii din bătăi de inimi vii, prin care autorul creionează convingerea absolută care, de altfel, dă titlul cărții.

Cronica de carte

Încă Tolstoi avertiza că femeile ne fac arşice Încă Tolstoi avertiza că femeile ne fac arşice

Egal cu el însuşi în energie şi posibilităţi, Dumitru Crudu îşi dezvoltă proiectul romanesc, sau cel puţin prozastic, în ritm neînduplecat. Tipologia personajelor şi stilul rămân cam aceleaşi: personajele sunt bufone şi imprevizibile, iar frazarea este sacadată, cu formulări sclipitoare printre multe rânduri ce trag grăbit la jugul mesajului. Viziunea de ansamblu este ironic-critică, chiar băşcălioasă pe alocuri. ”Măcel în Georgia”, de pildă, trăda în subsidiar furie. Oameni din Chişinău” friza uneori absurdul, redat prin descrieri relevante. ”Un american la Chişinău” (Casa de Pariuri Literare) este mai roman decât toate celelalte întrucât autorul îşi controlează patimile mai bine şi sporeşte obiectivitatea prin focalizare asupra zonelor geografice şi umane bine cunoscute. Ciudat este că măiestria crudiană dă bairamul de majorat într-o carte mai puţin apetisantă pentru public, dat fiind că scriitorii şi evenimentele la care ei se înghesuie constituie un sâmbure solid al cărţii. Noroc că s-au mai văzut fructe cu mai mulţi sâmburi… De altfel, întotdeauna proza lui Crudu a avut naratori cu existenţă scriitoricească, însă acum ei s-au înmulţit.

Agenda de carte

Lansare Stejărel Ionescu, la Deva Lansare Stejărel Ionescu, la Deva

Miercuri, 5 noiembrie 2014, ora 17.00, în incinta Deva Mall, etajul patru, Salle d’Or, Biblioteca Judeţeană „Ovid Densuşianu” Hunedoara-Deva organizează lansarea volumelor de versuri intitulate “Rătăciri în timp” şi „Pe drumul oaselor” al căror autor este poetul Stejărel Ionescu, apărute la Editura Tipo Moldova din Iaşi şi, respectiv, Editura Măiastra din Tg. Jiu, în ţinute grafice deosebite. În cadrul lansării va avea loc un moment artistic susținut de actrița Isabela Hașa și Victor Georoceanu. Prezintă: Ovidiu Vasilescu.

Eveniment

Premiera „La traviata” deschide stagiunea Operei Naţionale Bucureşti Premiera „La traviata” deschide stagiunea Operei Naţionale Bucureşti

Joi, 30 octombrie 2014, ora 19.00, Opera Naţională Bucureşti deschide stagiunea 2014- 2015 cu premiera “La traviata” de Giuseppe Verdi, în regia lui Paul Curran. Într-o clădire renovată, cu o sală de spectacole recondiţionată de la acustică până la detaliul arhitectural, cu echipe de creaţie internaţionale şi solişti cu cariere în desfăşurare pe marile scene ale lumii, Opera Naţională Bucureşti promite spectacole de ţinută europeană acasă, în România.
Povestea care continuă să fascineze şi astăzi, „La traviata” de Giuseppe Verdi, debutează într-o montare şi distribuţie noi. Regizorul Paul Curran propune o viziune originală şi provocatoare care transpune acţiunea poveştii din Parisul lui 1700 în cel al anilor ’50 ai secolului trecut. Spectacolul readuce în atenţia publicului povestea impresionantă a unei celebre curtezane, pe nume Marie Duplessis (1824-1847), care a marcat existenţa unor artişti precum compozitorul Franz Liszt şi scriitorul Alexandre Dumas-fiul, cel din urmă dedicându-i un roman adaptat ulterior în piesă de teatru.
Cu o distribuţie de excepţie, spectacolul va fi dirijat de Alexander Prior, unul dintre cei mai apreciaţi tineri dirijori şi compozitori de astăzi, care a debutat la vârsta de numai 17 ani. Rolurile principale ale operei „La traviata” vor fi interpretate de sopranele Aurelia Florian şi Siphiwe McKenzie (Violetta Valéry), tenorii Ioan Hotea şi Lucian Corchiş (Alfredo Germont) și baritonii Ionuţ Pascu şi Iordache Basalic (Giorgio Germont).

Proiecte

Magda Cârneci, Denisa Comănescu şi Miruna Vlada, la Serile de poezie şi blues ale MNLR “POEZIE. LA COMEDIE!” Magda Cârneci, Denisa Comănescu şi Miruna Vlada, la Serile de poezie şi blues ale MNLR “POEZIE. LA COMEDIE!”

Luni, 3 noiembrie 2014, ora 18.00, în Sala Studio a Teatrului de Comedie din Bucureşti (str. Sf. Dumitru, nr. 2, în Centrul Istoric), Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti (MNLR) prezintă a treia secvenţă a programului Serile de poezie şi blues ale MNLR “POEZIE. LA COMEDIE!”. Vor susţine recitaluri trei dintre cele mai mai importante voci poetice contemporane: Magda Cârneci, Denisa Comănescu şi Miruna Vlada. Amfitrionii Serilor sunt poetul Dan Mircea Cipariu şi muzicianul Mircea Tiberian. Iniţiatorul programului este universitarul şi criticul de teatru Ioan Cristescu, directorul MNLR. La prima ediţie (20 octombrie 2014), au fost invitaţi doi lideri ai poeziei optzeciste, Florin Iaru şi Eugen Suciu. La a doua ediţie (27 octombrie 2014), au citit poeţii Marian Drăghici şi Ioan Es Pop. Organizatori: MNLR şi Teatrul de Comedie (director: Maestrul George Mihăiţă), cu susţinerea financiară a Primăriei Municipiului Bucureşti. Parteneri: Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Bucureşti Poezie, Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România (APLER), Opera Scrisă.Ro – societate de gestiune a drepturilor de autor. Parteneri media: Radio România Cultural, Observator Cultural, Cultura şi AgenţiadeCarte.ro. În următoarele ediţii vor fi invitaţi Simona-Grazia Dima, Cornelia Maria Savu, Adrian Suciu (10 noiembrie 2014), Laura Dan, Grigore Şoitu şi Teodor Dună (17 noiembrie 2014), Ion Mureşan şi Maestrul George Mihăiţă, cu un recital din poemele scrise de Traian T. Coşovei (24 noiembrie 2014). Afișul programului este realizat de Anna-Maria Orban. Intrarea este liberă!

AVERTISMENT: Textele de pe această pagină web sunt sub protecţia dreptului de autor deţinut de autori şi AgenţiadeCarte.ro. Reproducerea totală sau parţială este permisă doar cu acordul scris al redacţiei!