Joi, 21 martie 2024, de la ora 17 și de la ora ora 19, la Teatrul Dramatic ”Elvira Godeanu” din Târgu Jiu (str. Victoriei nr.36), are loc proiectul de literatură, muzică și arte „Noaptea de Poezie”, în cadrul programului omonim ce se desfășoară în 10 spații culturale exponențiale din 7 orașe din România. Invitatul special este inegalabilul Mircea Dinescu!
”NOAPTEA DE POEZIE debutează cu un eveniment la ora 17:00, în care vor recita 10 poeți gorjeni: Ioana Burghel, Florian Saioc, Spiridon Popescu, Adrian Frățilă, Ion Popescu-Brădiceni, Lazăr Popescu, Cristian George Brebenel, Alex Gregora, Gelu Birău și George Drăghescu, poeți acompaniați vizual de către artista Dorina Cioplea-Văduva . Prima lectură de poezie va fi urmată de o degustare poetică, cu cinci torturi inscripționate cu poeziile unor poeți care veghează la binele poeziei din Ceruri: Clara Mărgineanu, Valentin Tașcu, Ioan Flora, Viorel Gârbaciu, Artur Bădița și George Stanca. Evenimentul principal al serii va fi deschis de premiera video-performance-ului Pământ fierbinte al artistei vizuale Flavia Lupu. Noaptea gorjeană de poezie va fi învăluită în farmecul muzicii tradiționale, mergând până la rădăcina spirituală a poporului român, alături de unul dintre cei mai importanți și originali muzicieni, Constantin Lătărețu, totul în strânsă legătură cu creația a cinci poeți contemporani din mai multe geografii literare: Andra Mateucă, Savu Popa , Marcel Vișa, Mihai Firică și, desigur, inegalabilul Mircea Dinescu. Ioana Flora va recita câteva poeme ale regretatului ei tată, Ioan Flora.”, a declarat scriitorul Andrei Novac, coordonatorul și amfitrionul ”Noaptea de Poezie” la Târgu Jiu.
Radio Accent va transmite în direct spectacolul al cărui invitat special este Mircea Dinescu.
Inițiatorul programului ”Noaptea de Poezie” este scriitorul și managerul cultural Dan Mircea Cipariu.
Program organizat de Euro CulturArt, Primăria și Consiliul Municipiului Târgu Jiu și Teatrul Dramatic Elvira Godeanu
Partener media: Radio Accent
Finanțator: Primăria Municipiului Târgu Jiu
Co-finanțator: AFCN (Administrația Fondului Cultural Național)
Parteneri: JTI, Opera Scrisă.ro, AgentiadeCarte.ro
Durata spectacolului: 60 de minute.
FLAVIA LUPU s-a născut în 1986, la Constanța. Artist vizual, cadru didactic la Universitatea Națională de Arte din București. Doctor în arte, cu o teză despre corpul uman analizat prin prisma relației dintre imagine și politică. Absolventă a programului masteral „Strategii de creație în pictură“ din cadrul Universității Naționale de Arte din București. Deși specializată în pictură, lucrează și în medii precum fotografie, instalație, performance. A participat la expoziții de grup, workshop-uri și conferințe atât în țară, cât și în orașe din Austria, Belgia, Italia, respectiv Ungaria. A realizat numeroase proiecte personale cu teme, pre- cum apartenența socio-culturală, stereotipurile de gen, relația dintre spațiul public și spațiul privat, identitate culturală și investigarea structurală a creativității. Trăiește și lucrează în București.
Andra Mateucă. A publicat patru volume de versuri: „INCOGNITO”, Ed. „Ager”, Tg.Jiu, 2001, ”Duminica e o poză cu tine”, Ed. Diacritic Timișoara, 2015, ”Peste calea ferată au trecut toate vacanțele”, Ed. Eikon București, 2018 și ”Distileria de Urgență”, Ed. Eikon București, 2020. Poemele ei au fost traduse în limbile sârbă, franceză, suedeză și italiană.
Savu Popa. Profesor de Limba și literatura română. Doctor în filologie, în cadrul Școlii Doctorale a ,,Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie ”George Emil Palade” din Târgu Mureș, cu o teză de doctorat despre ipostazele teatralității și ale hermeneuticii incertitudinii în poezia optzecistă. Debut- în Revista Euphorion, Sibiu, 2004- prezent cu un grupaj de versuri.
Marcel Vișa. Născut în orașul Abrud pe data de 19 decembrie 1983. A urmat liceul HCC din localitate. În prezent locuiește în Alba Iulia. În 2017 a debutat cu volumul de poeme intitulat „dumnelike”, la editura Cartea Românească. A publicat poezie în revistele: România Literară, Familia, Steaua, Discobolul, Viața Românească, Apostrof etc. Inițiatorul festivalului de poezie Alba Iulia Stand-Up Poetry, organizat de Biblioteca Județeană „Lucian Blaga’’ Alba și Consiliul Județean Alba. În noiembrie 2017 a participat, la invitația Institutului Cultural Român, la Târgul Internațional de Carte „TUYAP” de la Istanbul, unde a avut o lectură din poeziile sale în fața publicului prezent. La începutul anului 2018 a fost nominalizat pe lista scurtă a premiul Eminescu „Opus Primum”.
Mihai Firică. Activitatea literară și publicistică i-a adus recunoaștere prin decernarea a numeroase premii naționale și internaționale. Pentru volumul de „Biografie sumară” (1996) a primit Premiul pentru debut în poezie al Academiei Internaționale „Mihai Eminescu”. Cel de-al doilea volum de poezie „Limba șarpelui călător” (1997) a primit Premiul „Marin Sorescu” și Premiul de poezie al Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Craiova. În 2006 a apărut o versiune revizuită a volumului „Limba șarpelui călător / The Tongue of Wandering Serpent” în română și engleză. Activitatea jurnalistică a fost consemnată în volumele „Insectarul cu molii” (2004), „Dinastia ticăloșilor” (2010) și “România puzzle.
CONSTANTIN LĂTĂREȚU este un nume deja consacrat al scenei folclorice. Și nu doar pentru timbrul vocal, asemănător cu al legendarei Maria Lătărețu, ci mai ales pentru talentul său interpretativ, talent răsplătit de public și recunoscut de profesioniștii din muzica populară. Într-un interviu radiodifuzat de „Antena satelor“, solistul din Gorj spunea că-i place să fie considerat rapsod sau lăutar: „în suflet îmi place să mă socotesc lăutarul Constantin Lătărețu, mi se pare superficial să mi se spună artist, de fapt, termenul nu are nicio legătură cu portul popular, cu muzica tradițională pe care o cânt, e mai profund să fiu numit lăutar“.
IOANA FLORA s-a născut la Pancevo, în Serbia, în 22 martie 1975. Tatăl ei este poetul Ioan Flora.
Actriță de film, teatru și televiziune, a debutat într-unul din rolurile principale din Marfa și banii (regia: Cristi Puiu), primul lungmetraj din cinematografia românească actuală selectat de Festivalul de Film de la Cannes, în 2001, în cadrul prestigiosului program Quinzaine des Réalisateurs.
Cu peste 25 de ani de experiență în film, teatru și televiziune, multipremiată pentru rolurile pe care le-a jucat, este membrăa Academiei Europene de Film, Berlinale Talents Alumni și nominalizată la premiile Academiei Americane de Film, cu filmul Cadoul de Crăciun, r. Bogdan Mureșanu.
MIRCEA DINESCU (n. 1950, Slobozia) debutează cu poezie în 1967, în revista ”Luceafărul”, și editorial cu ”Invocație nimănui” (1971), volum distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor pentru Debut. Este redactor la ”Luceafărul” (1976 – 1982) și ”România literară” (1982 – 1989). Talentul literar remarcat de numeroși critici (Lucian Raicu, Alex Ștefănescu, Nicolae Manolescu) este încununat cu numeroase premii literare (Premiul Herder, Premiul Uniunii Scriitorilor pentru Poezie, Premiul Academiei Române pentru Literatură ș.a.). În urma interviului acordat în februarie 1989 cotidianului Libération în care ataca explicit regimul Ceaușescu, este supus arestului la domiciliu și i se ia dreptul de semnătură. După revoluția din 22 decembrie 1989 este președintele Uniunii Scriitorilor (1990 – 1993) de unde a demisionat în urma unui scandal. Înființează revistele de satiră politică Academia Cațavencu (1990), Plai cu boi (2001) și Aspirina săracului (2003). A fost membru al Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității. Mircea Dinescu este și fondatorul portului cultural Cetate (Dolj), primul port cultural din Europa. Prezență activă, una dintre personalitățile cunoscute ale societății civile, Mircea Dinescu are constante intervenții critice, televizate și publicistice. Volume publicate (selectiv): ”Invocație nimănui” (Cartea Românească, 1971); ”Elegii de când eram mai tânăr” (Cartea Românească, 1973); ”Proprietarul de poduri” (Cartea Românească, 1976, 1978); ”La dispoziția dumneavoastră” (Cartea Românească,1979); ”Teroarea bunului simț” (Cartea Românească, 1980); ”Democrația naturii” (Cartea Românească, 1981); ”Exil pe o boabă de piper” (Cartea Românească, 1983); ”Rimbaud negustorul” (Cartea Românească, 1985); ”Moartea citește ziarul” (Cartea Românească, 1990); ”Femeile din secolul trecut. Poezii noi” (2004 – 2010), cu desene din seria Erotica Magna de Dan Erceanu (Fundația pentru Poezie Mircea Dinescu, 2010); ”Iubirea mea să scoată țări din criză” (Fundația pentru Poezie Mircea Dinescu, 2011); ”Colierul din bomboane de colivă”, apărut la Editura Fundației pentru Poezie Mircea Dinescu în 2017. În 2018, Mircea Dinescu a lansat la Londra o antologie de poeme din perioada 1973-2013, sub titlul „Întoarcerea barbarilor” / “The Barbarians’ Return”, la Bloodaxe, una dintre cele mai influente edituri de poezie din spațiul anglo-saxon. În 2019, i-a apărut volumul de poezie ”Scaunul cu trei picioare”, Editura Fundației pentru Poezie Mircea Dinescu. În 2023, publică volumul de poezie ”Corabia nebunilor”, Editura Fundației pentru Poezie Mircea Dinescu.
Andrei Novac este scriitor și manager cultural.
”Noaptea de Poezie” este realizată cu sprijinul financiar al AFCN (Administrația Fondului Cultural Național). Sponsori: JTI și Opera Scrisă.ro – societate de gestiune a drepturilor de autor. Parteneri media: AgentiadeCarte.ro și Propagarta.
”Noaptea de Poezie” este un program de educaţie culturală şi de promovare a culturii scrise, în special a unui gen de nişă: Poezia. Realizat de Ziua Mondială a Poeziei (21 martie 2024), programul se desfășoară în 10 spații culturale exponențiale din 7 orașe: Arad (Sufrageria arădeană), București (Cărturești CARUSEL, CREART-Teatrelli, Hidden – The Social Space, Muzeul Național al Literaturii Române), Constanța (Doors Club), Craiova (Studioul Radio România Oltenia-Craiova), Târgu Jiu (Teatrul Dramatic ”Elvira Godeanu”), Sibiu (Teatrul Gong) și Timișoara (Muzeul Apei). Participă 58 de poeți, 8 actori, 30 de muzicieni, 8 artiști vizuali și 24 de creativi în echipa de organizare.
Ziua Mondială a Poeziei a fost proclamată de UNESCO în 1999 şi este sărbătorită anual în data de 21 martie, drept o recunoaștere a renaşterii discursului poetic şi a interesului pentru poezie.
