Agenția de cArte

Marți, 10 ianuarie 2023, începând cu ora 15.00, la Colegiul Noua Europă (Plantelor 21, București), va avea loc o dezbatere pe marginea volumului ”Panorama postcomunismului în România”, Liliana Corobca (editor), recent apărut la Editura Polirom. Cuvânt de deschidere: Valentina Sandu-Dediu, Rector, Colegiul Noua Europă. Invitați: Cristian Preda, Decan, Facultatea de Științe Politice, Universitatea București; Daniel Șandru, Președinte, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc. Dintre autori, vor participa: Liliana Corobca (Moderatoare), Ruxandra Ivan, Dorica Boltașu, Raluca Oancea, Augustin Ioan, Cosmin Năsui, Cristian Vasile.

Devenit tradițional, proiectul ”Eternul Eminescu” deschide seria anuală a spectacolelor cultural artistice aflate în organizarea Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț. Anul acesta, în parteneriat cu Asociația Culturală „Pro Valores” va avea loc un recital pe poezie și muzică inspirat de creația eminesciană, în interpetarea a doi artiști de primă mărime a vieții culturale românești: actrița Lamia Beligan și chitaristul Tudor Niculescu-Mizil. Acestora li se alătură artistul plastic nemțean Gheorghe Pintilie, cel care propune publicului o selecție a celor mai reușite dintre picturile sale. Evenimentul, care beneficiază de finanțarea Consiliului Județean Neamț, se va desfășura duminică, 15 Ianuarie 2023, la sala „Calistrat Hogaș” a Consiliului Județean Neamț, ora 17:00. AgențiadecArte.ro este partener media al evenimentului.

Robert Şerban (n. 4 octombrie 1970) este scriitor și jurnalist cultural. Președintele Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara, redactor al revistei ”Orizont”, realizatorul emisiunii culturale de televiziune „Piper pe limbă” (TVR Timișoara și TVR 3). A publicat aproape 30 de cărți, majoritatea de versuri, pentru care a primit mai multe premii literare în România. Cea mai recentă carte este antologia ”Învederatul” (Cartier, 2022). Poeziile i-au apărut în volume proprii în Germania, Serbia, Ungaria și în antologii și reviste în limbile engleză, spaniolă, poloneză, cehă, franceză, italiană, olandeză, macedoneană, daneză, norvegiană, ebraică, suedeză, arabă, ucrainiană, idiș, bulgară, ucraineană, portugheză etc. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu scriitorul Robert Șerban. - Cu toate că ești (și) prozator, editor, jurnalist, organizator de evenimente culturale, intuiesc că poezia este cea care te definește, că în oricare din ipostaze se află poetul Robert Șerban. Care e povestea poeziei tale și ce greutate are ea în toate aceste roluri pe care le onorezi? - Poezia e surâsul vieții. Deseori nu-l vedem fiindcă suntem prinși cu altele, acțiuni, “proiecte”, evenimente, griji, suntem atenți la telefon, mesaje, rețele sociale, știri, la alții. Grăbiți, pe fugă, nu mai avem timp să observăm poezia, nu mai avem chef de meditat. Asta mi se întâmplă și mie, fiind angrenat în tot felul de treburi și obligații. Scriu noaptea, dar nu noapte de noapte: nu sunt vampirul literar care trebuie să-și ia porția de lirism. Însă noapte de noapte citesc, poezie în primul rând. Scriind, ies din viteza cu care trece timpul și pot să mă uit câș, uimit, emoționat, enervat, curios, la viața mea, la detaliile ei, la lucrurile care mi se întâmplă, la oamenii pe care îi iubesc, cu care mă intersectez sau cu care-mi imaginez că o fac, și ale căror gesturi, vorbe, fapte mă afectează direct ori indirect. Poezia e și un fel de jurnal, dar unul “de imaginație”, care are puțin de a face cu ceea ce s-ar chema realitatea. Realitatea declanșează conexiunile pe care inima și creierul le fac. Zic jurnal fiindcă scriu cu o anumită cadență și cu o sinceritate de care nu aș fi în stare dacă aș ține un jurnal pe bune. Greutatea de care mă întrebi, a poeziei, cred că e precum a spumei: se vede și rămâne un timp la suprafață, acoperind tot ce e dedesubt și ceea ce, în fond, a generat-o.

Primul recital de chitară al anului este, în chip grăitor, unul de neratat: îndrăgitul chitarist Maxim Belciug vine duminică, 08 ianuarie 2023, orele19:00, să cânte pe scena Green Hours din București. ”Cea mai solo chitară solo”, în cel mai boem loc din capitală, împletind live și aievea, în chip fermecător, sonorități baroce cu tango și valsuri, Bach cu Prokofiev, visare cu durere, sonate cu capricii, lacrimi cu miere și ritmuri de flamenco cu creații romantice, într-unul dintre acele recitaluri incredibile care i-au adus lui Maxim Belciug faima de chitarist al Încântărilor. Biletele sunt disponibile pe bilet.ro sau la intrare, înainte de începerea concertului.

Județul Ialomița sărbătorește Ziua Culturii Naționale prin seria de evenimente “Citadele Culturale Ialomițene – Românesc 100%”. În organizarea Centrului Cultural “Ionel Perlea” din subordinea Consiliului Județean Iaomița, a Primăriei Albești și a Ovalsart, vor avea două spectacole în care se vor îmbina muzica, poezia și arta plastică. Protagoniști sunt actorul Alex Vald, violonistul Valentin Albeșteanu, pianistul Valentin Cucu, pictorițele Simona Lepădătescu Buzoianu și Marcela Smeianu, elevii Școlii Albești și invățătorul artist Aurel Gheorghe. Evenimentele vor avea loc pe 14 ianuarie, ora 13, la Căminul Cultural “Ion Albeșteanu” din Albești și pe 15 ianuarie 2022, de la ora 12 la Casa Memorială „Ionel Perlea” din Ograda. AgențiadecArte.ro este partener media al evenimentelor.

Filarmonica "George Enescu" celebrează Anul Nou în concertele de joi 5 și vineri 6 ianuarie 2023, ora 19.00, pe scena Ateneului Român. Sub bagheta maestrului David Crescenzi, vor evolua Orchestra Simfonică și Corul Filarmonicii, într-un program ce cuprinde lucrări de Gioachino Rossini, Giuseppe Verdi, Pietro Mascagni, Gaetano Donizetti, Amilcare Ponchielli, Johann Strauss-fiul și Emile Waldteufel. Dirijorul corului: Iosif Ion Prunner. Biletele se pot cumpăra de la Casa de Bilete a Ateneului Român (program: marți - vineri 12:00 - 19:00, plata doar în numerar, telefon: 021.315.68.75) sau online, accesând site-ul www.fge.org.ro – secțiunea „Calendar“. Vânzarea online începe în data de 01.01 2023 la ora 1:00.

S-a stins, în ultimele ore ale anului 2022, Adam Puslojić, poetul și traducătorul „sârbo-valah” atât de legat de literatura (poezia) română. S-a născut în 11 martie 1943 într-un sat românesc de pe valea Timocului, iar antecesorii săi se numeau, de fapt, Pusloi. S-a ilustrat încă de la debut (prin 1963-64) ca traducător din Nichita Stănescu, care-i va deveni prieten apropiat (volumul nichitian „Belgradul în cinci prieteni” îi e dedicat în parte). A debutat ca poet în 1967, iar doi ani mai tîrziu i-a apărut un volum de traduceri din Marin Sorescu – alt poet familiar lui. A publicat, de-a lungul a cinci decenii, 16 volume de versuri și mai multe antologii - care rămân să fie mai bine asimilate; ele vădesc o evoluție stilistică spectaculoasă, debitoare, în mai mare măsură, tradiției poetice (moderne) românești decât celei sârbe. A fost, între altele, și animatorul unui curent de avangardă - „clocotrismul”, căruia i-a imprimat propriul tonus. Animator și ferment al relațiilor culturale româno-sârbești, a fost, de asemenea, un traducător prodigios din literatura română – mai mult: o prezență spectaculoasă, un personaj charismatic, cu barba și gesticulația sa de profet liric. Cu el dispare încă unul dintre ultimii reprezentanți ai „generației de aur”, creatoare de mitologie lirică. Un sufletist care a „ars” pentru poezie până la sfârșit, și a cărui efigie, atât de expresivă, va rămâne în conștiința noastră publică. (Paul CERNAT)

Anul 2022 a însemnat, pentru echipa Corului Național de Cameră „Madrigal - Marin Constantin” revenirea la normalitate, după restricțiile impuse de perioada pandemiei. Pe parcursul anului 2022, Corul Madrigal a desfășurat 3 turnee naționale sold-out în 10 orașe, precum și 3 internaționale (Berlin, Zagreb și Belgrad), a susținut 8 recitaluri corale în cadrul unor evenimente oficiale, 6 Concerte extraordinare și nu mai puțin de 19 reprezentații ale Spectacolelor din repertoriul propriu, desfășurate la nivel național și internațional. AgențiadecArte.ro a fost partener media al evenimentelor. În 2023, Corul „Madrigal – Marin Constantin” anunță derularea programului aniversar „Madrigal 60”.

Palatul Bragadiru din București și L’Ondine Events vă invită să sărbătoriți Noul An, într-o atmosferă glamuroasă și sofisticată - sâmbătă, 31 decembrie, începând cu ora 21:00. NYE 2023 at the Palace celebrează un nou început, într-un palat unic in București prin arhitectura sa impresionantă, alături de DJ Mircea Matei și performance-uri live semnate de Lady Sax și Peejay Vincent – percuție. Dress code-ul evenimentului vă provoacă la o seară specială, unde eleganța ținutei black&white și accentele gold sau silver sunt un must-have, dar și un moment de răsfăț în care puteți da frâu liber creativității și deveni personajul glam la care ați visat, și care se bucură de bunătatea și abundența noului an, într-unul dintre cele mai spectaculoase palate din București. AgențiadecArte.ro este partener media al evenimentului.

De numele lui Iacob Negruzzi, cel de al doilea fiu al familiei cărturarului enciclopedist Costache Negruzzi, tatăl său şi al frumoasei Maria Gane, mama sa, stă legată indisolubil apariţia la Iaşi, în 1863, a Junimii, societatea culturală care şi-a propus să aducă literaturii române de după a doua jumătate a secolului al XIX – lea un „suflu” înnoitor şi avangardist, prin înrădăcinarea şi cultivarea încă de la înfiinţare a unui „spirit junimist” inconfundabil, menit să angajeze o luptă făţişă împotriva „formelor fără fond” şi a altor manifestări dăunătoare ale mediocrităţii şi imposturii, care cuprinsese tot mai evident domeniul literar românesc. Rolul de iniţiator al Junimii şi l-a asumat vizionar Titu Maiorescu, cel care, având trei strălucite licenţe, în „litere, drept şi filozofie” obţinute la Berlin şi Sorbona parisiană, a descins la Iaşi în 1862. Aici, etalându-şi elocinţa ca profesor de istorie la proaspăta Universitate ieşeană, înfiinţată la 1860, în 1863, ca o firească urmare, devine, la numai 23 de ani (!), rectorul acesteia. Era în perioada fastă de după înfăptuirea Unirii Principatelor, când noul stat România începuse să-şi definească o tot mai vizibilă structură de tip european, după principiul: „la vremuri noi, oameni noi”. - Mihai CABA