Vineri, 2 octombrie 2026, în a doua zi a ediției a IV-a a Festivalului „CultuRo – Festival de Carte și Arte al Românilor de Pretutindeni”, de la Bimenes (Asturias, Spania), echipa proiectului „Rețeaua Europeană România Culturală” (RERC) a susținut cele două conferințe din program: lansarea volumului „10X15=150. Cine este Constantin Brâncuși?”, coordonat de scriitorul Andrei Novac, președinte al comitetului de organizare UNESCO pentru Ansamblul Monumental „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, și lansarea oficială a RERC. Moderator: Dan Mircea Cipariu, președintele Asociației Opera Scrisă.RO. Au luat cuvântul Andrei Novac, Cristina Poterășoiu, Flavia Lupu și Adrian Suciu.
Brâncuși, „un fenomen din toate punctele de vedere”
Deschizând seria conferințelor, Dan Mircea Cipariu a amintit că festivalul CultuRo și-a propus ca la ediția din 2026 să celebreze opera lui Constantin Brâncuși – „un bun prilej” pentru a vorbi despre dosarul „Brâncuși cu și fără diacritice”, coordonat de Andrei Novac și Mihai Zgondoiu în cadrul RERC.
Volumul „10X15=150. Cine este Constantin Brâncuși?”, publicat la Editura Universității de Vest, în colaborare cu Editura Vellant, reunește răspunsurile a 15 personalități din domeniul artelor vizuale la aceleași 10 întrebări despre Brâncuși. Ediția este trilingvă, ilustrată cu lucrări de Mircea Cantor, și se deschide cu un text semnat de Horațiu Mălăele.
Andrei Novac a mulțumit Guvernului României și Departamentului pentru Românii de Pretutindeni pentru sprijinul acordat RERC, apoi a pornit conferința cu detalii despre de anul aniversar. „Brâncuși nu mai este de mult doar un artist, e un fenomen din toate punctele de vedere, de la marketing până la ceea ce înseamnă o operă de artă.” A fost, astfel, evocată marea expoziție Brâncuși de anul acesta de la Galeria Națională din Berlin, organizată sub patronajul președinților Franței, Germaniei și României, una dintre cele mai vizitate expoziții temporare din istoria recentă a galeriei. Prezent la deschiderea expoziției din capitala Germaniei, Andrei Novac a mărturisit: „Impactul a fost absolut senzațional. Am văzut cozi de oameni care se așezaseră pentru a vedea expoziția.” Tot la Berlin, în proximitatea expoziției, la Biblioteca de Stat, a avut loc și o primă prezentare, neoficială, a volumului „10X15=150. Cine este Constantin Brâncuși?”, proiect editorial realizat cu sprijinul Consiliului Județean Gorj, al Ambasadei României din Berlin, al lui Cristian Niculescu, fostul președinte al ICR-Berlin, și al Universității de Vest din Timișoara.
Ansamblul de la Târgu Jiu, „un monument de comemorare”
Cea mai mare parte a intervenției lui Andrei Novac a fost dedicată Ansamblului Monumental de la Târgu Jiu, inaugurat în 1938 și închinat ostașilor români căzuți în luptele de la Podul Jiului, în Primul Război Mondial. Andrei Novac a refăcut traseul ansamblului – de la Masa Tăcerii, prin Aleea Scaunelor, la Poarta Sărutului, apoi prin Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel, până la Coloana Infinitului – și a insistat că biserica, finalizată la cererea lui Brâncuși, face parte din ansamblu.
„Știu că de aproape 30 de ani, în fiecare 14 februarie, la Poarta Sărutului se oficiază cununii civile. Dar acest monument este un monument funerar. Nu este un monument de sărbătoare, este un monument de comemorare”, a subliniat Novac. Poarta este, în lectura sa, un sărut de despărțire, iar Coloana, cu cele 16 module și jumătate, trimite la intrarea României în război, în a doua jumătate a anului 1916. Seria „Sărutului” se încheie în 1940, cu „Piatra de hotar”, lucrată după ce România pierduse Basarabia și nordul Bucovinei, în urma Pactului Ribbentrop–Molotov.
„Brâncuși este un artist universal. Nu aparține doar românilor, nu aparține doar generației lui, nu ne aparține nici nouă și probabil nu le aparține nici celor care vin după noi. Dar ceea ce este extraordinar este că el e contemporan cu fiecare dintre aceste generații”, a spus Andrei Novac, înainte de a citi textul lui Horațiu Mălăele din deschiderea cărții, care se încheie cu o invitație: „Veniți la Târgu Jiu, veți pleca mult mai bogați.”
Întrebări din sală: esența și rădăcinile
La întrebarea cum a putut Brâncuși să creeze o formă de artă aproape ex nihilo, Andrei Novac a răspuns: „Nu cred că taie tot. Cred că, mai presus de toate, Brâncuși merge spre esență, spre ceea ce este esențial.” A adăugat că sculptorul „a muncit enorm” și a distrus adesea lucrări, iar prezența lui la Paris, în Montparnasse, „e pașaportul nostru sigur că o parte din cultura română are rădăcini profunde în cultura universală”.
O a doua întrebare a privit legătura dintre „Pasărea măiastră” și păsările sculptate în lemn de pe stâlpii funerari din Oltenia. „Există cu siguranță”, a confirmat Novac, precizând totuși că rădăcinile operei nu sunt exclusiv românești. A povestit apoi un episod de la Berlin, unde ghidul unei delegații românești nu înțelesese sensul lucrărilor din seria „Sărutului”. Concluzia lui: „Brâncuși a fost român, dar asta nu-l împiedică să fie un artist universal. Faptul că azi suntem în Spania și vorbim despre Brâncuși înseamnă că definim, cumva, o formă de libertate.”
Rețeaua Europeană România Culturală: șase dosare
În a doua conferință, Dan Mircea Cipariu a prezentat cele șase dosare jurnalistice ale rețelei, publicate pe portalul www.romaniacultural.eu : „Cultura română, între rețele web și distribuția europeană” (coordonator: Dan Mircea Cipariu), „Artiștii presei” (Adrian Suciu), „Românii – poveȘTIRI culturale europene” (Tudor Voicu), „Literația, specific național și european. Literația și mass-media” (Cristina Poterășoiu), „Curatoriat și arte vizuale românești și europene” (Ana Daniela Sultana și Flavia Lupu) și „Brâncuși cu și fără diacritice” (Andrei Novac și Mihai Zgondoiu).
„Ideea acestei rețele s-a născut, ca multe lucruri bune, la un pahar de vorbă. Ne bucurăm că, împreună cu Alexandru Șelari, Andrei Novac, Mihai Zgondoiu și cu toți ceilalți, am putut să o transformăm în realitate”, a spus Dan Mircea Cipariu.
Cristina Poterășoiu a pornit de la cele mai recente rezultate PISA, care plasează România în partea de jos a clasamentului: „Dincolo de statistici, trebuie să vedem ce putem să facem fiecare dintre noi, care este de fapt problema și cum o putem soluționa.” Dosarul coordonat de Cristina Poterășoiu include interviuri cu două profesoare de limba română din Franța și din Marea Britanie, printre care Elena Soare. „Copiii din diaspora au o literație hibridă”, a explicat Cristina Poterășoiu. „Eu nu cred că limba română este amenințată, ci, dimpotrivă, se poate îmbogăți.” Despre situația din țară: „România trăiește un paradox. Avem copii analfabeți și chiar analfabeți funcționali, dar, în același timp, avem copii olimpici.”
Flavia Lupu a vorbit despre arta vizuală în contextul inteligenței artificiale: despre democratizarea imaginii, despre intenționalitate ca diferență între creator și instrument și despre faptul că aceeași cerere formulată în sisteme diferite duce la rezultate diferite. „Devine mai important să știi ce să ceri și cum să ceri decât rezultatul final”, a spus ea, ceea ce presupune, în opinia sa, o cultură generală vastă.
Adrian Suciu, coordonatorul dosarului „Artiștii presei”, și-a încheiat intervenția cu o invitație: „Mergeți pe site și vă garantez că nu o să pierdeți.”
Despre proiect
Asociația Opera Scrisă.RO a lansat proiectul „Rețeaua Europeană România Culturală (RERC)”, un hub digital care conectează presa culturală de limbă română din diaspora europeană, realizat împreună cu Filiala Occident – Diaspora și Minorități a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Proiectul se derulează în perioada 1 august – 31 octombrie 2026, online și, în componenta sa fizică, în Spania – Nava, Oviedo, Gijón și Santander.
Cu peste 3,1 milioane de cetățeni care trăiesc în alte state membre, România are cea mai numeroasă diasporă din Uniunea Europeană. Portalul www.romaniacultural.eu reunește douăsprezece unități media de limbă română: unsprezece din diaspora europeană (Spania, Italia, Franța, Germania, Belgia) și AgențiadeCarte.ro, ca nod de legătură cu țara. Fiecare publicație își păstrează identitatea și selecția proprie de articole, dar câștigă o vitrină europeană, găzduire performantă și un cadru profesionist de drepturi de autor, administrat de Opera Scrisă.RO. Cele șase dosare reunesc peste douăzeci de autori din nouă țări europene.
„Un hub digital pentru presa culturală de limbă română e posibil grație finanțării Departamentului pentru Românii de Pretutindeni. Prin acest instrument exersăm, cu scriitori, jurnaliști, artiști și oameni de cultură, idei europene care vin scriind și gândind în limba română”, a declarat Dan Mircea Cipariu, președintele Asociației Opera Scrisă.RO.
Valoarea finanțării nerambursabile aprobate de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni este de 200.000 lei. Partener: Filiala Occident – Diaspora și Minorități a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. Partener media: Radio România Cultural.
Festivalul „CultuRo – Festival de Carte și Arte al Românilor de Pretutindeni”, ediția a IV-a, se desfășoară la Bimenes, Asturias, în perioada 1–5 octombrie 2026, cu peste 100 de artiști români din țară și din întreaga Europă, alături de artiști spanioli. Deschiderea oficială a avut loc joi, 1 octombrie, la Centro Social – Casa de Cultura de Bimenes, în prezența primarului Aitor García. Organizatori: Centro Cultural La Tierra Tracia, Filiala Occident – Diaspora și Minorități a UZPR și Primăria Bimenes.
