Fundația Culturală „Augustin Buzura” a publicat o ediție specială a revistei „Cultura” (nr. 668, noiembrie 2026), intitulată „ICC – Industriile Culturale & Creative din România: Ce s-a schimbat în 20 de ani”, proiect editorial co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN). Ediția este primul studiu sintetic de o asemenea anvergură dedicat dimensiunii economice, structurii și dinamicii sectorului creativ românesc în intervalul 2005–2025 și poate fi citită atât în format print, cât și online, pe revistacultura.ro.
Concluzia de ansamblu a cercetării răstoarnă o percepție larg răspândită: Industriile Culturale și Creative nu sunt o nișă cu relevanță economică redusă, ci un sector cu o amprentă economică directă de peste patru miliarde de euro – șase miliarde, dacă se adaugă comerțul cu bunuri culturale conexe.
Până acum, nicio instituție publică sau universitară din România nu realizase o cartografiere financiară agregată a sectorului. Activitatea culturală era evaluată punctual, mai ales prin barometre de opinie, sondaje de percepție sau analize microsectoriale ale INS. Ediția specială a revistei „Cultura” pornește, în schimb, de la datele financiare și fiscale ale Ministerului Finanțelor Publice și ANAF, completate cu serii statistice de la INS, Eurostat, Registrul Comerțului, Centrul Național al Cinematografiei și asociațiile profesionale. Rezultatul este o imagine construită pe cifre de afaceri, profituri, pierderi, număr de angajați și angajatori, fuziuni și falimente, care include toate disciplinele creației contemporane – de la jocurile video și designul software până la noile formate de spectacol și arta imersivă.
Analizele economice pe sectoare sunt semnate de Nicu Ilie, iar studiile dedicate bugetelor publice și geografiei financiare a culturii de Simona Vasilache și Aurelian Giugăl. Cifrele sunt completate de interviuri cu antreprenori din domeniul creativ, artiști și specialiști, care nuanțează ceea ce analiza contabilă poate scăpa din vedere.
Ediția a fost coordonată editorial de Nicu Ilie, care semnează și layoutul, alături de editorii Carmen Corbu, Aurelian Giugăl, Daniel Sur și Corina Taraș-Lungu. Interviurile sunt realizate de Daniel Sur, Corina Taraș-Lungu și Carmen Corbu, iar corectura aparține Eugeniei Oprea. Revista „Cultura” este editată de Fundația Culturală „Augustin Buzura”, al cărei președinte este Anamaria Maior-Buzura.
Câteva dintre datele ediției: cinematografia și producția audiovizuală au trecut de la filmul de autor finanțat public la o industrie privată care tinde spre un miliard de euro, susținută de servicii de producție pentru străinătate, publicitate și platformele de streaming. Gamingul și software-ul creativ – „gigantul invizibil” al culturii naționale – au generat în 2025 o cifră de afaceri de 341 de milioane de euro (1,7 miliarde de lei), prin 234 de studiouri și peste 6.000 de profesioniști, fiind principalul produs cultural de export al României. Muzica și artele spectacolului totalizează între 3,2 și 3,5 miliarde de lei, cu marile festivaluri internaționale drept motor, dar sub presiunea inflației și a lipsei de infrastructură privată. Teatrul arată o asimetrie frapantă: bugetul anual al Teatrului Național din București (72 de milioane de lei) depășește cifra de afaceri cumulată a tuturor teatrelor private și companiilor independente din țară, estimată la 35–45 de milioane de lei. Piața galeriilor și a caselor de licitații depășește 230 de milioane de lei, iar arhitectura rulează 3,56 miliarde de lei, într-un sector extrem de fragmentat, în care peste 76% din activitate înseamnă proiectarea de locuințe individuale.
Pentru lumea cărții, cercetarea aduce o veste dublă. Cifra de afaceri a editurilor a depășit 1,13 miliarde de lei, dar profesiile fără de care cartea nu există – autorii și traducătorii – continuă să trăiască într-o precaritate financiară cronică.
Analiza bugetelor publice, realizată pe date la nivel de localitate, confirmă concentrarea resurselor culturale în marile orașe, cu numeroase județe periferice și localități rurale rămase în deficit cultural. Privite pe două decenii, datele descriu trecerea de la economia informală și pirateria anilor 2000 la holdinguri integrate, cu vizibilitate globală – un sector privat care a învățat să facă profit și să exporte, dar rămâne vulnerabil la schimbările legislative și fiscale și la creșterea costurilor.
Studiul se adresează deopotrivă antreprenorilor culturali (riscuri structurale, oportunități de internaționalizare, bune practici în monetizarea proprietății intelectuale), artiștilor și creatorilor (mecanismele economice ale lanțului valoric și valoarea drepturilor intelectuale), decidenților (date pentru politici publice, revizuirea legii sponsorizării, finanțare multianuală, reducerea disparităților teritoriale) și publicului larg, căruia îi arată că activitatea creativă este un motor economic, nu doar consum recreativ.
Ediția digitală este distribuită sub licență și poate fi redistribuită liber, în scop necomercial. Analizele și infograficele pot fi preluate cu mențiunea sursei, a autorului și a linkului original: https://revistacultura.ro/nou/cultura-668/. Interviurile și fotografiile provenite de la terți își păstrează drepturile de autor și nu pot fi reproduse separat fără acordul redacției.
Parteneri: Școala Națională de Studii Politice și Administrative, Inscop Research. Parteneri media: Informat.ro, B-Critic.ro, New Money.
Proiect editorial co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
Dan Mircea Cipariu


