Sâmbătă, 17 mai 2025, între orele 19.00-22.00, în grădina Muzeului Național al Literaturii Române din București din str. Nicolae Crețulescu nr. 8, va avea loc Maratonul de Poezie și Jazz, ediția a XVII-a, difuzat în direct de Radio România Cultural. Organizatorii evenimentului sunt Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române din București și asociația Euro Culturart, în parteneriat cu Opera Scrisă.ro – societate de gestiune a drepturilor de autor și APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România). Coproducător: Radio România Cultural. Sponsor unic: BCR.
17 poete și poeți din generații și geografii literare diferite vor susține lecturi publice de câte aproximativ 7 minute: Magda Cârneci, Rita Chirian (Sibiu), Ioana Crăciunescu, Cristina Drăghici, Ligia Keșișian, Sorina Rîndașu (Iași), Ioana Iuna Șerban, Florina Zaharia (Galați), Șerban Axinte (Iași), Bogdan Federeac (Sibiu), Florin Dumitrescu, Sorin Gherguț, Ioan Matiuț (Arad), Andrei Novac, Dan Pleșa, Bogdan O. Popescu și Adrian Suciu.
Vor susține recitaluri câteva dintre cele mai importante și mai autentice nume ale blues-ului și jazz-ului contemporan românesc: Nadia Trohin, Mircea Tiberian și Mike Godoroja & Blue Spirit. Amfitrionii și inițiatorii Maratonului sunt Dan Mircea Cipariu și Ioan Cristescu. Art director: Mihai Zgondoiu. Producător: Anamaria Spătaru.
“Maratonul de Poezie şi Jazz a devenit de mai bine de 17 ani un eveniment de referinţă pentru cele două genuri de nişă, Poezia şi Jazz-ul. Cu aceeași echipă, Ioan Cristescu, Anamaria Spătaru, Mircea Tiberian, Mihai Zgondoiu și Bogdan O. Popescu, oferim poate cel mai prizat și râvnit show de poezie, blues și jazz din România.”, a declarat Dan Mircea Cipariu.
AgențiadeCarte.ro este partenerul media al evenimentului.
Intrarea la eveniment este gratuită. Puteți solicita invitații la adresa de email cipariu@yahoo.com, în limita locurilor disponibile, până cel mai târziu vineri, 16 mai 2025, ora 12:00.
Programul Maratonului de Poezie și Jazz, ediția a XVII-a
19.00 / intro muzical MIKE GODOROJA&BLUE SPIRIT
19.02/ Dan Mircea Cipariu, prezentare Maraton
19.04/ recital MIKE GODOROJA&BLUE SPIRIT
19.15 / recital Ioana Crăciunescu
19.22/ recital Bogdan O.Popescu
19.29/ recital Adrian Suciu
19.36/ recital Sorin Gherguț
19.43/ muzică MIRCEA TIBERIAN (10 min)
19.53/ recital Magda Cârneci
20.00 / recital Florin Dumitrescu
20.07/ recital Florina Zaharia
20.14/ recital Andrei Novac
20.21/ recital Ioana Iuna Șerban
20.28/ recital Dan Pleșa
20.35/ recital Ligia Keșișian
20.42 muzică NADIA TROHIN & MIRCEA TIBERIAN (10 min)
20.49/ recital Șerban Axinte
20.56/ recital Sorina Rîndașu
21.03/ recital Rita Chirian
21.10 / recital Ioan Matiuț
21.17/ recital Cristina Drăghici
21.24/ recital Bogdan Federeac
21.31 Muzică MIKE GODOROJA&BLUE SPIRIT (10 min)
21.41/ recital Dan Mircea Cipariu
21.48 final DMC, echipa RRC
21.50 MIKE GODOROJA&BLUE SPIRIT&DAN MIRCEA CIPARIU
22.00 – Final
ȘERBAN AXINTE (n. 27 iulie 1976, Iaşi) este cercetător ştiinţific la Institutul de Filologie Română „A. Philippide” al Academiei Române – Filiala Iaşi, colaborator la mai multe reviste culturale, „Observator cultural”, „Dilema Veche”/„Dilema”, „Astra”, „Vatra”. A publicat mai multe volume de poezie, printre care, lumea ţi-a ieşit aşa cum ai vrut (Vinea, 2006, 2015), păpădia electrică (Casa de pariuri literare, 2012, 2021) şi Scrâşnetul dinților (Cartier 2021, 2024), studiul Definiţiile romanului. De la Dimitrie Cantemir la G. Călinescu (Timpul, 2011) şi Gabriela Adameşteanu. Monografie, antologie comentată, receptare critică (Tracus Arte, 2015).
MAGDA CÂRNECI este scriitoare, critic de artă și manager cultural. După Revoluția din decembrie 1989 la care a participat activ, ea s-a implicat în viața politică și culturală din România. A făcut un doctorat în istoria artei la Paris în 1997. Ea a fost președintă a Grupului pentru Dialog Social și a PEN Club România. Este membră a Parlamentului Cultural European și a Parlamentului Scriitoarelor Francofone. A publicat multe cărți de poezie, eseu, proză și istoria artei. Poemele ei au fost traduse în numeroase limbi și au apărut în diverse antologii. Are volume de poezie traduse în franceză, olandeză, spaniolă și în engleză. Romanul ei feminist FEM a fost tradus în franceză în 2018 și în engleza americană în 2021, iar în 2022 a fost finalist la PEN America Translation Award.
RITA CHIRIAN (n. 1982) este poetă, recenzentă și traducătoare. A publicat cinci volume de poezie: Sevraj (Vinea, 2006), volum pentru care a primit Premiul Național „Mihai Eminescu” pentru debut, poker face (Vinea, 2010), Asperger (Cartea Românească, 2012), Casa fleacurilor (Casa de Editură Max Blecher, 2016), volum recompensat cu Premiul Tânărul Scriitor al Anului 2016. Cel mai recent volum, Medusa (Casa de Editură Max Blecher, 2024), a fost conceput cu sprijinul Bursei de Creație pentru poezie a Fundației Cărturești (ediția a IV-a, 2023), și a fost desemnată Cartea de poezie a anului 2024 în cadrul Galei Tinerilor Scriitori, ediția a XV-a.
IOANA CRĂCIUNESCU este actriţă de teatru şi cinema şi poetă. În 1973 a absolvit Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică I. L. Caragiale din Bucureşti şi a devenit actriţă a Teatrului Nottara. A publicat volumele: “Duminica absent”, Cartea Românească, București, 1980; “Supa de ceapă”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981; “Iarna clinic”, Cartea Românească, București, 1983; “Mașinăria cu aburi”, Editura Eminescu, București, 1984; “Creștet și gheare”, Cartea Românească, București, 1998; ”Supa de ceapă / Soupe à l’oignon”, Editura Brumar, Timișoara, 2007; “Mon general”, Editura Tracus Arte, 2017, ”Piața Chibrit”, Editura Charmides, 2017. În 2021, a publicat volumul de poezie ”Chit sau dublu”, Editura Charmides, care a primit Premiul APLER -Cartea de Poezie a anuui 2021. Filmografie: Actorul și sălbaticii (1975); Artista, dolarii și ardelenii (1980). Ioana Crăciunescu a jucat în producțiile Pullman paradis (1995), Mensonge (1993), Quelque part vers Conakry (1992), Întâmplări cu Alexandra (1989), Duminica în familie (1987), Să-ți vorbesc despre mine (1987), Femeia din Ursa Mare (1982), La capătul liniei (1982), De ce trag clopotele, Mitică? (1981), Ion: Blestemul pamântului, blestemul iubirii (1979), Ediție specială (1978).
CRISTINA DRĂGHICI (n. 1994, București) a absolvit Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București. A debutat editorial cu volumul „anticorp” în 2019, la Editura Charmides. A publicat povestiri în Cartea Sângeorzului, volumul II – 2022, Editura Charmides. În 2024, a publicat volumul de poezie Un râs ca un zgomot de sticle sparte la Editura Cartier, nominalizat la Premiul Tânărul Poet al Anului și la Premiul Observator Universitas. A fost performer în cadrul seriei SWORDS – SpokenWord Sessions și în cadrul proiectului Strada Fără Nume. Grupaje din poemele sale au fost traduse în engleză, spaniolă și portugheză. Locuiește în București, unde lucrează ca medic rezident pediatru.
Autor al volumelor Ana are mere (1997), ÎNcântece (2007), Dodii (2016) și Sentimentul naturii (2023), participă la cele trei volume colective ale grupului Marfă (1996, 2012 și 2019).
BOGDAN FEDEREAC s-a născut în 1989 la Săveni (județul Botoșani). A absolvit Facultatea de Litere din Iași. A debutat în poezie cu un volum apărut în anul 2012 și a publicat în majoritatea revistelor din țară. A fost redactor și librar. În prezent urmează cursurile Facultății de Științe din Sibiu și este implicat în proiecte de protecția și cercetarea păsărilor.
SORIN GHERGUȚ – poet și traducător. A publicat volumele Trei (Vellant, 2016), Orice. uverturi și reziduuri (Pandora M, 2011) și Time Out (Timpul, 1998). A participat la volumele tematice Generația de aur și Perturbări în desfășurare (Fractalia, 2020 și 2021, coord. Vasile Leac), la antologiile De ce pisicile n-au coadă (Art, 2017), Scriitori la poliție (Polirom, 2016), precum și la volumele colective Marfă (Salut, 1996) și Marfă reîncărcată (Brumar, 2011), împreună cu D.M. Cipariu, F. Dumitrescu, B.O. Popescu și D. Pleșa, și Tablou de familie (Leka-Brîncuș, 1995), alături de S. Cârstean, T.O. Bobe, M. Ignat, C. Paul-Bădescu și Răzvan Rădulescu. A tradus în română Poșta de Charles Bukowski (Polirom, 2004; 2017), Prînzul dezgolit de William Burroughs (Paralela 45, 2006; Pandora M, 2020), Tarantula de Bob Dylan (Humanitas, 2016), Sângele făgăduințelor de Wajdi Mouawad (Fundația Culturală „Camil Petrescu″, 2023) ș.a. Versurile sale au fost traduse în germană, slovacă, suedeză și turcă.
LIGIA KEȘIȘIAN poetă și traducătoare, membră a PEN Club România. A debutat în 2017 cu volumul de poezie „Mici cutremure”, urmat de „Miss Houdini”, în 2019, la Editura Charmides. Cea mai nouă carte, „Anul tigrului de apă” a apărut în 2023, la Casa de Editură Max Blecher. În urma publicării, am fost laureată a premiilorTânărul Scriitor al Anului 2023, în cadrul Galei Tinerilor Scriitori, Premiul ARCCA pentru Cel mai bun volum de poezie al anului 2023, ex-aequo cu Ion Mureșan, Cea mai bună carte de poezie a anului 2023, la Festivalul Național de Poezie „Nicolae Labiș”. „Anul tigrului de apă” a mai fost nominalizată la Premiile Observator Cultural, Observator Universitas, Bac-Fest și Zona9 Poezie. În 2024, Ligia a primit rezidența Contrasens la Timișoara, iar în 2025, a câștigat bursa și rezidența Cărturești pentru Poezie. Selecții din poemele ei au fost traduse în franceză, maghiară, italiană, greacă și engleză, în numeroase reviste și antologii. A avut lecturi și performance-uri la festivaluri precum FILIT, Poezia e la Bistrița, Festivalul Internațional de Poezie București, Zilele Literaturii Române la Chișinău, Jazz TM – Strada Fără Nume, Swords și altele.
IOAN MATIUŢ (născut la 18 decembrie 1956 în Chişineu Criş, judeţul Arad) este scriitor, jurnalist şi editor. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România şi al P.E.N. Club România. Este licenţiat al Universităţii „Aurel Vlaicu”, Facultatea de Jurnalism. Are o prezenţă apăsată în viaţa culturală a Aradului: proiecte culturale, lecturi publice, simpozioane, emisiuni TV, lansări de carte, articole în presa locală. Este redactor şef la MONITORUL CULTURAL, redactor la revista ARCA şi conduce Editura MIRADOR unde publică volume ale unor scriitori valoroşi. Poeziile lui sunt traduse în engleză, franceză, germană, sârbă, slovenă, arabă, italiană, spaniolă, suedeză, poloneză, chineză şi maghiară. A primit premii din partea Uniunii Scriitorilor din România, Asociaţiei Presei Literare şi a Editurilor din Romania (A.P.L.E.R.), Primăriei Arad, Premiul EUROPOEZIA ( Brăila, 2020), Premiul Principesei Margareta a României, precum şi a revistelor Convorbiri Literare, Irodalmi Jelen şi Semne. A participat la numeroase festivaluri de literatură și proiecte literare în țară și străinătate. A inițiat și coordonat proiecte literare locale, județene și naționale. A publicat următoarele volume proprii: stâlpi de sare, editura Mirador (1996); umbre, editura Mirador (1999); priviri, editura Mirador (2003); déjà vu, colecţia „Poeţii urbei” editura Dacia (2005); déjà vu, ediţie în limba maghiară, editura AB Art, Bratislava(2010); între ceruri, editura Brumar (2009); respiră să nu uiţi, editura Tipo Moldova (2011); fuga din urmă, editura Tracus Arte (2013), după perete, editura Mirador (2015), toate acestea, ediţie în limba chineză, editura Casa Româno – Chineză, (2016), contraatacul de panică, editura Tracus Arte, 2020, Vederi din Mirador, editura Mirador, 2023. ar putea fi, editura Mirador, 2024.
ANDREI NOVAC s-a născut la 1 iulie 1983, în Târgu-Jiu. Licențiat în istorie al Universității de Vest din Timișoara, Facultatea de Litere, Istorie și Teologie, respectiv absolvent al masteratului de Relații Internaționale și Integrare Euro-Atlantică din cadrul Universității București, Facultatea de Istorie. Din 2013 este doctor în filologie al Universității de Vest din Timișoara. Autor a opt cărți de poezii și al volumului de istorie literară Valentin Tașcu, solitarul promoției ’70, are o carieră literară de peste 20 de ani. Laureat al mai multor premii, printre care: Premiul „Mircea Ciobanu”, acordat de Uniunea Scriitorilor din România; Premiul pentru Poezie al Revistei „Convorbiri literare”, Iași, 2019; Premiul „Scriitorul lunii august 2019”, acordat de Uniunea Scriitorilor din România; Premiul Special, acordat de Filiala Timișoara a Uniunii Scriitorilor din România 2019. Volumul „Regula timidității” a fost nominalizat la Premiul „Mihai Eminescu”, acordat de Academia Română, 2018. Este lector universitar și manager cultural. Predă la Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” din București și ține cursuri de managementul evenimentelor în cadrul Facultății de Litere a Universității București. Din 2009 a devenit membru al Uniunii Scriitorilor din România. În 2024 a primit Premiul „Mihai Eminescu” pentru volumul de poezie „Lumea mea/ carnea ta/ oasele noastre”, Editura Litera. În 2024 a publicat volumul de poezie “35. Povestea nespusă a unei Revoluții”, Editura Vellant.
DAN PLEȘA este editor, scriitor și jurnalist cultural. A absolvit Academia de Teatru și Film – specializarea scenaristică și critică de film. A activat în presă și peste zece ani la o casă de discuri ca producător. Se numără printre fondatorii editurii Vellant și al revistei de proză scurtă „iocan” – singura revistă de proză scurtă din România care apare în format tipărit. A publicat poezie în diverse periodice și în volumele: Marfă – (antologie de grup) 1996 (împreună cu Bogdan O Popescu, Dan Mircea Cipariu, Sorin Gherguț și Florin Dumitrescu), Marfă reîncărcată (antologie de grup) 2011 (împreună cu Bogdan O Popescu, Dan Mircea Cipariu, Sorin Gherguț și Florin Dumitrescu). Proză scurtă publicată în antologiile Prima dată și Cum iubim, și în volumul de autor Povești de dragoste și neputință – Editura Vellant 2019. În 2023, tot la Editura Vellant a publicat primul lui roman: Miere neagră, roman nominalizat la premiul Ficțiunea cel mai bun personaj, și câștigător al premiului Cartea de proză scurtă a anului 2023 Agenția de carte.
BOGDAN O. POPESCU s-a născut la 8 martie 1971, în Bucureşti. A absolvit în anul 1989 Liceul „Gheorghe Lazăr” și în 1996 Facultatea de Medicină a Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din Capitală. A susținut două doctorate: primul referitor la moartea neuronală, la aceeași universitate, în anul 2000, și al doilea cu o teză despre mecanismele fiziopatologice ale bolii Alzheimer, la Institutul Karolinska din Stockholm, în anul 2004. Este medic neurolog la Spitalul Clinic Colentina și profesor universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București. În anul 2007 a obținut premiul „Victor Babeș” al Academiei Române pentru cercetări în domeniul neuroștiințelor. A debutat în presa literară în 1987, în Suplimentul Literar-Artistic al Scânteii Tineretului (SLAST) şi a publicat după aceea în numeroase reviste literare. Volume de versuri publicate : „La revedere, prinţesă”, editura Vinea, 1995, carte distinsă cu Marele premiu „Ion Vinea” pentru debut literar, „Marfă” (antologie colectivă, împreună cu Dan Mircea Cipariu, Florin Dumitrescu, Sorin Gherguţ şi Dan Pleşa), editura Salut, 1996, „Poemul de gardă”, editura Celsius, 1999, „Pisica neagră, pisica moartă” (împreună cu Traian T. Coşovei), editura Crater, 2001, „Leul de după extravaganţe”, editura Cartea Românească, 2002, „Maşinăria de uitare”, editura Naţional, 2004, „Poeme în loc de tutun”, editura Brumar, 2007, „Aerobiciclete”, editura Brumar, 2010 (premiul ASB pentru poezie, 2011), „Cartea dragostei”, editura Humanitas, 2014, „Cartea Războiului”, Editura Vellant, 2022. În anul 2011 a publicat volumul de proză scurtă „Viață de aruncat” la editura Polirom. A fost tradus în suedeză, participând la antologia de poezie „Om jag inte får tala med någon nu”, editura Tranan, 2011 și la antologia de proză scurtă românească „Skräpliv”, editura 2244, 2013. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România din 2002.
SORINA RÎNDAȘU s‑a născut la Suceava. A debutat în 2018 cu un volum de versuri, iar în anul 2024 îi apare la editura Cartier din Chișinău cartea de poeme Regatul disfuncției. A susținut mai multe lecturi publice, printre care: la Institutul Blecher (în 2020 și 2022), la Festivalul Zile și seri de literatură „Șt. Aug. Doinaș” (2020), la Festivalul „Ion Monoran” (Timișoara, 2021), la Saloanele de literatură „Familia” (2021) și la Festivalul Internațional de Literatură și Traducere (FILIT) în 2022 și 2024. Participantă, din anul 2021, la Tabăra de literatură „Leonard Tuchilatu”, organizată de Maria Ivanov și Dumitru Crudu. Prezentă în antologia Casei de Poezie Light of Ink (2018) în Generația o mie de semne, coord. Gelu Diaconu (2022) și în Ce‑ți spui noaptea înainte de culcare, coord. Mihai Marian (2024).
IOANA IUNA ȘERBAN (n. 1990) este curator la MARe/Muzeul de Artă Recentă, poetă și doctor în Filologie, cu o teză despre nou în relația imagine-text în cultura contemporană. A curatoriat expozițiile “All Our Todays” (alături de Flavia Frigeri), “Castelul destinelor încrucișate”, “Ce-i de văzut. Fotografia în România după 2000” (alături de Michele Bressan), “Fete de vis: Idealul feminin în arta românească” (alături de Erwin Kessler). Volumul de debut în poezie este “Zero-Unu”, apărut în 2014 la editura Brumar, volum ce a primit în 2015 o nominalizare la premiul Mihai Eminescu, Opera prima. În 2021, la editura Vellant, i-a apărut al doilea volum de poezie – “Un viitor care se potrivește trecutului “– volum însoțit de reproduceri după lucrări de Anca Mureșan. În 2022, la Gala Tinerilor Scriitori, volumul a primit o nominalizare pentru Tânărul Poet al Anului și la Premiile Ficțiunea. Volumul “Fată întâlnește instituție” (Vellant, 2024) a fost recompensat cu premiul Tânărul Poet al Anului 2024.
ADRIAN SUCIU este unul dintre scriitorii români cei mai activi în diaspora. De unde şi consideră, de-altminteri, că se cuvine să aşteptăm capodopere ale literaturii şi culturii române, pe măsură ce creatorii autentici ai exilului românesc se vor elibera de canoanele prăfuite şi obosite ale culturii oficiale cu voie de la stăpânire. În calitate de preşedinte al Filialei Occident a Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, Adrian Suciu este liderul unui veritabil falanster literar şi cultural dedicat dialogului între culturi şi literaturi, activ prin traduceri, publicaţii, festivaluri şi evenimente în întreaga Europă, dar şi dincolo de ea. În calitate de cunoscător, aşadar, acesta susţine cu tărie că Maratonul de Poezie şi Jazz este unul dintre rarele evenimente cu anvergură occidentală din cultura dâmboviţeană.
FLORINA ZAHARIA este membru al Uniunii Scriitorilor din România. A absolvit Facultatea de Litere şi un Master în „Teoria şi practica textului”. Este președintele Filialei Sud Est a Uniunii Scriitorilor din România și director al Asociației de Cooperare Transfrontalieră Euroregiunea Dunărea de Jos. Este cetățean de onoare al municipiului Galați. În 2023 a primit Premiul Scriitorul lunii Iulie în cadrul Galei Scriitorul Anului.
Coordonează câteva proiecte importante în regiunea Sud Est: Festivalul Internațional de Literatură Art City, Coffezie – Ziua Mondială a Poeziei, Raftârg – Ziua Cărții, Cartesențe și Programul de donație de carte în limba română pentru Republica Moldova. Cărţi publicate: „goală pe străzi”, Editura Eminescu, Bucureşti, Premiul Uniunii Scriitorilor (Filiala Iaşi) pentru debut; „possssssster”, 1999, Editura Prier, Craiova, Premiul Nichita Stănescu; „alextandru – manuscris de mângâiat”, 2001, Editura Cartea Românească, Bucureşti; „nueuflorina”, 2004, Editra Vinea, Bucureşti; „1863 – 1894 aşteptarea fără braţe”, 2007, Editura Opera Magna, Iaşi, Premiul Hyperion; „eua”, Editura Paralela 45, Piteşti, 2010; Premiul Uniunii Scriitorilor, Filiala Sud-Est; “bandagebody”, Editura Fundaţiei Culturale Antares, 2011; “manifestrup”, Editura Tipo Moldova, Iaşi, 2011; #plânsul, poeme, Editura Junimea, Iași 2021. Cărţi-obiect: „cartea interioară”; „cartea trupului”; „cartea pietrei”, Proiect 4 x 4, Mogoşoaia, 2009 împreună cu artistul vizual Francisc Chiuariu.
***
NADIA TROHIN este o artistă cu personalitate bine conturată în peisajul jazzului autohton. Originară din Chişinău, unde a absolvit Colegiul Naţional de Muzică „Ştefan Neaga”, între 2000–2004 a fost solista grupului Millenium cu care a lansat albumele: Fata sihastră şi Creştini, Crăciunul a sosit. Şi-a definitivat studiile de licenţă, masterat şi doctorat la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti. În 2010 a fost premiată în cadrul Festivalului de Jazz de la Tg. Mureş şi în acelaşi an a început colaborarea cu pianistul Mircea Tiberian alături de care a înregistrat CD-ul La margine de Bucureşti, apărut în 2011 la casa de discuri Soft Records, iar mai târziu Aleea Cosmonauţilor (2019). A colaborat cu muzicieni de marcă ai scenei jazzistice, între care: John Betsch, Chris Dahlgren, Maurice de Martin, Mike Roelofs, Jerzy Małek, Martin Gjakonovski, Nicolas Simion ş.a. În paralel cu activitatea concertistică, interpreta se implică activ şi în domeniul educaţional, fiind lector universitar în cadrul departamentului de jazz al Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti.
MIRCEA TIBERIAN (n. 1955, Cluj) este unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați interpreți de jazz români. Și-a petrecut copilăria și adolescența la Sibiu, oraș de care se leagă debutul său muzical, în cadrul Festivalului Internațional de Jazz din 1974. De-a lungul anilor a urcat pe scenă alături de muzicieni precum Larry Coryell, Tomasz Stańko, Herb Robertson, John Betsch, Lisle Ellis, Maurice de Martin, Chris Dahlgren, Horst Nonnenmacher, Adam Pierończyk, Theo Jørgensen, Nicolas Simion și alături de artiști români de jazz extraordinari, precum Johnny Răducanu, Anca Parghel, Dan Mândrilă. În calitate de pianist și compozitor a lucrat în diverse set-up-uri de jazz, improvizație și New-Music.
Printre distincțiile pe care le-a primit se numără Premiul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România (1990, 1996, 2000, 2003), Premiul „Muzicianul Român al Anului” (2003, 2007, 2008), precum și Bursa Enescu – Brâncuși, oferită de Institutul Cultural Român (2006).
S-a implicat în proiecte interculturale precum Liniada (2000), Agnus Dei (2001), Les annes folles de Bucharest (2004), Jazz and Cinema (2005 – prezent), Dark (2006), Eurotique (2006), Jazzy Tarot – musical susținut în cadrul Teatrului Metropolis București (2007-2008). Munca sa din ultimele două decenii este documentată în 19 albume, printre care: Magic Bird, Never Ending Story, Working Underground, Alone in Heaven, Hotel of Three Beginnings, Back To My Angel, Eleven, Viața lumii, Trei lumini, Palindrome.
Este doctor în Muzică și predă la Universitatea Națională de Muzică din București, unde coordonează Departamentul de Jazz, pe care l-a și înființat în anul 1991.
MIKE GODOROJA s-a născut în București, în data de 5 ianuarie 1965, în aceeași zi cu Florian Lungu, dar la o distanță de 22 de ani. A absolvit Institutul Politehnic din București și a făcut Studii de istoria jazzului la Clasa Mihai Berindei între 1986-1989, la CIRNEA în Paris – Studii de Televiziune în 1994, Studii particulare de canto și chitară în 2000 și un stagiu de specializare producție muzicală la Casa de discuri CESOUL MUSIC – USA în 2002. Sunt 30 de ani de când Mike Godoroja face muzică, ajută pe alții sa facă muzică, sprijină muzica de calitate din Romania. A înregistrat cu Blue Spirit 7 albume, a compus pentru Iris, Felicia Filip si Blue Spirit, a fost producătorul muzical al întâmplărilor care i-au adus în Romania pe Ray Charles, James Brown, Chick Corea, Zucherro, Big Mountain, Jimmy Smith, Steve Howe, Steve Hackett, David Palmer. A realizat timp de peste 25 de ani emisiuni de rock și jazz la radio și televiziune despre artiștii României și marile legende ale lumii.
Muzica sa de acum , rock-blues cu elemente de folk și psihedelic, note progresive și electro- synth, relevă noua direcție a spectacolelor lui ce ar putea fi definite ca art rock, mereu căutând ceva care să surprindă publicul. Mike Godoroja împreună cu echipajul său artistic Blue Spirit –
Mike Godoroja – vocal, percuție, Vali Vătuiu – tobe, Alex Gavril -ghitare, Ștefan Bocioc-claviaturi, Romeo Bejan -bas – participă din nou cu forțe artistice proaspete la o nouă ediție a Maratonului de Poezie și Jazz, relevând publicului frumusețea și simplitatea blues-ului arhaic, de la origini, într-o notă stilistică actuală printr-un extras din noul lor spectacol BLUES OF THE FUTURE PAST.
***
DAN MIRCEA CIPARIU s-a născut la 7 septembrie 1972, în București. Este licențiat al Universității București, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, scriitor, jurnalist și manager de proiecte și programe culturale. A debutat în presa literară în 1988 (SLAST), iar editorial, în 1999, cu volumul Hai să ne-ntâlnim pe site sâmbătă seara, editura Libra. În 2007, volumul său de poeme Tsunami, editura Brumar, a primit Premiul Asociației Scriitorilor din București. În 2020, a primit titlul de doctor în filologie pentru lucrarea „Tipare ale imaginii poetice”, sub coordonarea prof. univ. dr. Silviu Angelescu, la Școala Doctorală a Facultății de Litere, Universitatea din București. A predat cursuri de scriere creativă la Universitățile din Belgrad și Novi Sad, la Muzeul Național al Literaturii Române din București și în programele Centrului Cultural Arad, ale asociațiilor Euro CulturArt, Aluniș Art Center și ale Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER). În 2022, publică volumul META VERS, cu 7 ilustrații de Mihai Zgondoiu, la Editura Vellant, carte distinsă cu Premiul Special al revistei Ficțiunea OPT M și cu Premiul Național pentru Poezie ”Vasile Voiculescu”. În 2024, publică volumul Cartușeria, cu 7 ilustrații de Mihai Zgondoiu, Editura Vellant.
PROF. UNIV. DR. IOAN CRISTESCU, manager ( director general) al Muzeului Național al Literaturii Române din București. A absolvit Liceul Iulia Hașdeu și Facultatea de Filologie din București. A colaborat cu texte de critică de teatru și literară la revista Teatru, România literară, Tomis, Cuvântul, Convorbiri literare, Apostrof, etc.
A debutat editorial cu Dramaturgia lui Radu Stanca, inițial teză de doctorat. A publicat apoi Drama uitată, Drama liturgică/ teatrul religios. În pregătire Comedia uitată și Monografia Picu Pătruț. A fost și este coordonator al mai multor proiecte culturale, literare și artistice de anvergură națională și internațională.
A primit numeroase premii și distincții dintre care MERITUL ACADEMIC, acordat de Academia Română, 2018, Cavaler al Literelor și artelor Republicii Franceze, Premiul de debut al Asociatiei Scriitorilor din București, Premiul pentru management – Primăria Municipiului București, MERITUL ACADEMIC, acordat de Academia Română – 2019, Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler – Președinția României, Cavaler al Ordinului Sfântul Silvestru – Sfântul Scaun – Ordo Sancti Silvestri Papae, Premiul Lucian Blaga- Academia Română, 2023.
A fost director al Muzeului Național Filatelic. A fondat în urmă cu 15 ani Editura Tracus Arte, orientată spre literatura română contemporană.
Este profesor la Facultatea de arte a Universității Hyperion, unde predă Istoria teatrului românesc și universal, Teorii teatrale, fiind și decanul acesteia. Este președinte al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România.
ANAMARIA SPĂTARU este în colectivul Radio România din anul 2000. A obținut licența în jurnalism la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu și are un master în antropologie culturală și dezvoltare comunitară la Facultatea de Sociologie din cadrul Universității București. A colaborat cu materiale culturale la mai multe posturi precum: Radio România Actualitați, Radio România Internațional, Radio România Tineret și de mai mulți ani face parte din echipa postului Radio România Cultural în calitate de realizator de emisiuni. Fluxurile la care contribuie constant în această perioadă sunt „Născut în România”, „Ascultă Vocile de Azi”, „Poezie Românească”, GPS Cultural, Oraşul vorbeşte etc. În anul 2018 a coordonat campania „Centenarul meu”, în anul 2019 campania „30 de ani de Libertate”, în 2020 campania #acasă. A coordonat activitatea de PR a mai multor turnee naţionale de muzică clasică precum Pianul călător, Vioara Lui Enescu, Flautul de Aur. Colaborează cu echipa Gaudeamus pentru promovarea târgului și organizarea unor evenimente în cadrul acestuia. A publicat interviuri în: Revista Cultura, Revista Euphonia, România Liberă, Adevărul, agentiadecarte.ro
Este producător al evenimentelor culturale „Gala Tinerilor Scriitori” şi „Maratonul de poezie si jazz” încă de la primele ediţii.
MIHAI ZGONDOIU (n. 1982) este artist, curator și galerist independent cu studii doctorale în domeniul artelor vizuale. Între anii 2014-2021 predă la Universitatea Națională de Arte din București, iar din 2018 la Facultatea de Arte și Design din Timișoara. De asemenea, Mihai a fost iniţiator şi coordonator al galeriei Atelier 030202 din București (2009 până în prezent), co-curator al galeriei geamMAT a Muzeului de Artă din Timișoara (2012 – 2014) și Co-Curator al proiectului „Atelier în tranziție” (2009-2013). A câștigat Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din România pentru „Artă în spațiul public” (2017), și Premiul JCE Contemporary Art Bienalle – selecția românească (2019). În 2018 a curatoriat expoziția „Urban Steps” la Muzeul Național de Artă Contemporană – București, iar în 2019 expozițiile „Young Blood” din Pavilionul Supercontemporan Art Safari- București și „Electrecord – Romania in vinyl covers” din cadrul Festivalului de Artă Europalia – Bruxelles.
În practica sa artistică, oscilează cu lejeritate într-o arie largă de genuri și tehnici vizuale, de la desen, colaj și print experimental, la video-instalații, acțiuni-performance și intervenții urbane. Proiectele sale evocă un spirit critic (și autocritic după caz) față de clișeele de gândire din societatea actuală, parodiind falsele valori și icon-uri create de noile media prin diferite tipuri de propagandă fake news.
Cele mai recente expoziții sunt: „Re-Conception”, Triennials of Extended Media, Pavilion Cvijeta Zuzoric, Belgrad (2019), “The Uslan International Woodcut Biennale”, Uslan (2019), “JCE Contemporary Art Bienalle”, The Belfry – Montrouge (2019), “Fragments”, BOZAR Centre for Fine Arts, Brussels (2019), “HIT” – Kanal Centre Pompidou, Brussels (2019), Bucharest Artworlds at The Wrong Biennale #4”, Rezidența Scena9, București (2020), Beyond other horizons, Palace of Culture / Art Museum, Iasi (2020), M.A.F.A.7(Media Art Festival Arad), Kinema Ikon, Art Museum – Arad (2020), Bucharest School, Art Safari Contemporary Art Pavilion, Bucharest (2020), Clubul sportiv al artelor, Muzeul de Artă Recentă, București (2021), Puls 20, Kunsthalle Bega, Timișoara (2021), Omul aproximativ 3.0, Kunsthalle Bega, Timișoara (2022).
