Galeria Galateea (București, Calea Victoriei 132) găzduiește, până la jumătatea lunii mai, expoziția de grup ”Umbrele albului”. Lucrările de ceramică sunt semnate de artiștii Adela Bonaț, Cristina Bolborea, Andreea Brăescu, Mana Bucur, Vasile Cercel, Gherghina Costea, Georgiana Cozma, Daniela Făiniș, Ovidiu Ionescu, Marta Jakobovits, Gabriela Simona Kolozsi, Lucia Lobonț, Maria Cara Olteanu, David Olteanu, David Leonid Olteanu, Imola Jakobos Olsefszky, Monica Pădureț, Cristina Popescu Russu, Oriana Pelladi, George Tiutin, Titu Toncian, Iulian Vîrtopeanu, Ioana Șetran. Curatori: Gherghina Costea și Vasile Cercel. Dorina Cioplea a discutat, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, cu Vasile Cercel despre această expoziție.
De curând, la Galeria Galateea a fost vernisată o expoziție de ceramică, de grup, pe care ați curatoriat-o alături de artista Gherghina Costea. ”Umbrele albului” reunește lucrările mai multor artiști ceramiști contemporani din România, punctul comun fiind albul născător de umbre și rafinament. Cât de ușor sau de greu v-a fost să alegeți lucrările pentru a fi expuse? Cât de prezent este albul ceramic în lucrările artiștilor români?
Propunerea temei acestei expoziții a fost ideea colegei noastre Gherghina Costea. Ideea a fost acceptată de colectiv, iar în calitate de curatori am conceput un plan al acestei acțiuni. De obicei, artiștii, în funcție de ideea și tema propusă, își stabilesc 
modalitatea și materialul în care se exprimă cel mai adecvat.
În această expoziție având tema “Umbrele albului” și pornind de la acest aspect exterior al lucrărilor, conceptele prezentate au decurs firesc din materialele folosite de artiști: porțelan și gresie albă. Selecția a fost făcută ținând cont atât de valoarea artistică a lucrării, cât și de noutatea formei de exprimare.
Albul, o non-culoare de fapt, poate părea, la prima vedere, un subiect sărac și sărăcit de tendințele actuale. De ce ați ales acest punct comun pentru lucrările expuse? Sau este, mai degrabă, o provocare a rafinamentului care trebuie să stea în 
mâinile fiecărui ceramist care dă formă porțelanului și gresiei?
Lucrările din această expoziție se împart în două categorii din punct de vedere al eclerajului folosit. În prima categorie intră lucrările luminate în mod obișnuit, care ajutate de umbra purtată și cea aruncată, se decupează ca forme în spațiu, definind conceptul lucrărilor expuse. Se accentuează prin această metodă forma, culoarea, nuanța, materialitatea porțelanului sau a gresiei, precum și a limbajului plastic folosit.
În a doua categorie de lucrări, lumina folosită devine factor important al limbajului plastic. Folosind filtrarea fluxului de lumină ce traversează obiectul de artă se realizează un efect de lichefiere a masei 
ceramice, ce se răspândește ca un fluid difuz; forma obiectelor se diluează în favoarea transparenței porțelanului. Astfel se percepe o nouă expresie a materialului ceramic ca o stare de plutire onirică, de meditație. Contemplând lucrările Gherghinei Costea retrăiești transparența plantelor acvatice și a sevei colorate care le învăluie.
Înainte de toate, albul reprezintă lumină, iar o parte dintre lucrările expuse, printre care și ale dumneavoastră, folosesc, de data aceasta lumina electrică, în instalații. Cât de permisiv este materialul ceramic la alăturarea unor alte elemente, fie ele și artificiale?
În lucrările mele, care fac parte din ciclul “Evanescente”, lumina ce transpare din foile de porțelan definește elemente simbol, ce marchează treceri spre o altă dimensiune. Astfel se citesc deschideri de “uși” sau “ferestre”, lumina crescând gradual spre un alt tip de cunoaștere, o cunoaștere interioară a obiectului, care este însuși structura lui.
Aceleași obiecte, adică foile transparente expuse la lumina zilei de după amiază, când soarele luminează razant suprafața lor, descriu un relief ușor atenuat al elementelor 
simbol incizate, care sugerează locul unde se vor deschide “porțile” odată cu aprinderea puternică a luminii interioare. Este o încercare de dublă reprezentare a unor obiecte de artă, în funcție de poziția luminii – de zi și de noapte- cu trimitere la cele două aspecte ale energiilor ce ne înconjoară.
Expoziția reunește lucrările unor artiști ceramiști care deja se simt ca acasă la Galateea, dar am observat și câteva nume noi în lista celor care au expus în această galerie, de un an și jumătate încoace de când se adresează exclusiv ceramicii. (Povestiți despre artiști și lucrările expuse).
Această expoziție cu tema explorării albului și a luminii deschide posibilitatea participării și a altor tineri artiști la bucuria descifrării noilor valențe ale materialului ceramic.
Lucrările expuse ne dezvăluie adevărate performanțe tehnice susținute conceptual. Astfel, de la creativitatea neîngrădită ce pulsează în petalele albe din lucrările Gherghinei Costea, până la structura magmei pietrificate a Martei Jakobovits, de la jocul orbital al nucleelor spațiale ale lui David Leonid Olteanu, până la elementele simbol ale Luciei Lobonț, de la figurativul expresionist al Danielei Făiniș, până la vegetalul osificat al cuiburilor Ioanei Șetran, toate acestea sunt trecute prin plasma luminoasă a focului purificator.
Experiența creativă de grup face din Galeria Galateea un adevărat nucleu de revitalizare permanentă a creației artistice.
Dorina CIOPLEA
credit foto: Veronica STĂNĂSEL
