Anul Kavafis

apr. 29th, 2013 | By | Category: Agenda de carte

„În Grecia, anul 2013 se mai numeşte şi Anul Kavafis. Admiratorii greci şi de pretutindeni ai operei sale ştiu însă că în cazul poetului lor preferat este vorba întotdeauna de o dublă aniversare. Cercul vieţii acestuia s-a închis în ziua când împlinea 70 de ani, pe un pat de spital  în acelaşi oraş în care se născuse, Alexandria egipteană. Aşadar, în ziua de 29 aprilie 2013 prietenii lui Kavafis îşi vor aminti că se împlinesc 150 de la naştere şi 80 de ani de la moartea idolului lor, îi vor evoca personalitatea, rămasă până astăzi enigmatică, în pofida rafturilor tixite de tomurile ce i-au fost dedicate, îi vor citi şi reciti versurile descoperindu-i şi redescoperindu-i noi sensuri, noi nuanţe.

Cititorii români au, la rândul lor, motive întemeiate să serbeze Anul Kavafis, dat fiind că vocea poetului răsună în limba română cam de tot atâtea decenii câte s-au scurs de la moartea acestuia. În România, care într-un clasament imaginar al traducerilor din literatura neoelenă ar putea ocupa unul dintre primele locuri, poeme din Kavafis se traduc necontenit din 1939, când primele piese, Ithaka şi Lumânările, ce aveau să se bucure peste ani de celebritate mondială, sunt incluse în Antologia de poezie greacă alcătuită de clasicistul Ştefan Bezdechi la Cluj. Numărul traducătorilor şi al comentatorilor români care s-au îndeletnicit de-a lungul anilor cu opera kavafică este semnificativ. Nume mari ale culturii române şi-au pus semnătura pe poeme kavafiene risipite în presa literară a anilor ́60– ́70 din toată ţara. Multe dintre piesele de rezistenţă ale Canonului (alcătuit din cele 154 de poeme recunoscute de poet) au fost descifrate de traducători şi scriitori români de vază şi au fiecare câteva versiuni.  N. Carandino, Antiţa Augustopoulos-Jucan, Andreas Rados, Athanasie Nasta, Petre Stoica transpun poeme de Kavafis încă de la începutul anilor ́60. Lui A.E. Baconsky, Aurel Rău şi Victor Ivanovici i se datorează consacrarea Alexandrinului  în anii ́70. Eleganta ediţie cvasiintegrală a Canonului publicată în 1971 la Bucureşti de Aurel Rău constituie un punct de referinţă în receptarea românească a lui Kavafis. Selecţii ample din creaţia lui poetică figurează în sumarul  antologiilor româneşti de lirică universală sau neogreacă. Sfera se lărgeşte treptat, în anii ́80- ́90 în presa literară văzând lumina tiparului şi creaţii inedite, în vers sau proză,  ale Alexandrinului.

În 1991 Kavafis devine primul poet grec a cărui creaţie este înseriată în cea mai cunoscută colecţie de carte din România, „Biblioteca pentru toţi”. Din 1993, opera lui Kavafis devine  o prioritate pentru Editura Omonia, singura casă editorială care urmăreşte programatic promovarea literaturii neoelene. Prin grija Editurii Omonia cititorul român are astăzi la îndemână integrala poetică (1993) şi opera în proză (1995). Prin ediţia în două volume din 2001, care s-a bucurat de colaborarea unor kavafişti de talie internaţională (Dimitris Daskalopoulos, Miguel Castillo Didier, Nasos Vayenas), Kavafis atinge în România un alt record: este primul autor  grec ale cărui Opere complete apar în limba română. Două ediţii bilingve (2003 şi 2008) ale Poemelor, ca şi romanul Ultimele zile ale lui  Konstantinos Kavafis (2007) de Filippos Filippou sunt alte contribuţii ale Omoniei la bibliografia românească a Alexandrinului. Alfabetul poetic, editat de Omonia în 2011, cu inspirate ilustraţii ale pictorului Gheorghe Anghel, cuprinde 24 de poeme kavafice în 12 limbi (între care şi latina). O ediţie europeană, prin selecţia instrumentului lingvistic de origine şi, din punct de vedere etno-geografic, al comunicării, Alfabetul poetic este, în fapt, o ediţie mondială, dacă se are în vedere că, dintre limbile alese, câteva (engleza, franceza, spaniola, portugheza) acoperă suprafaţa culturală a unor continente îndepărtate de Europa.

Ediţiile de mai sus constituie tot atâtea temeiuri de a i se acorda lui Kavafis, după expresia academicianului Dan Grigorescu, „drept de cetate în cultura română”.

Elena LAZĂR, Editura Omonia

Număr de vizualizări :2521


3 Comments to “Anul Kavafis”

  1. livia spune:

    OΣO MΠOPEIΣ
    Fă tot ce poţi
    „Chiar dacă nu-i chip viaţa să ţi-o croieşti cum vrei,
    măcar încearcă, totuşi,
    fă tot ce poţi; n-o compromite
    în searbede relaţii cu orice fel de lume,
    în gesturi agitate şi-n vorbe irosite.

    N-o compromite, târân-o peste tot
    pe unde bântui, n-o supune
    la stupizenia diurnă
    a unor vizite şi legături
    ca mai apoi să nu-ţi devină povară şi străină”.
    (Konstantinos P. Kavafis: Egipt – Alexandria, 17/19.04.1863 – 29.04.1933, la ora două, dimineaţa; în ziua în care împlinea 70 de ani.)

  2. livia spune:

    La 150 de ani, de la naşterea lui Konstantinos P. Kavafis, „dulcele târg al Ieşilor” se-nclină în faţa Alexandriei, „oraş pios”, amintind iubitorilor de poezie, că el a fost din familie bună, a scris versuri îndrăzneţe, de voluptate…, şi-a fost un seducător. Şi… buni creştini ce suntem, într-această Săptămână a Patimilor Mântuitorului Nostru IISUS CHRISTOS, să rostim împreună cu Poetul Kavafis: „Doamne, Iisuse, zi de zi, / mă străduiesc, prin orice faptă, / prin orice gând sau vorbă-a mea, / învăţămintele preasfintei tale biserici / să le urmez…” (IEPEYΣ TOY ΣEPAΠIOY / Preot la Serapion)

  3. livia spune:

    ANUL KONSTANDINOS P. KAVAFIS:
    (17/19.04.1863 – 29.04.1933)

    În faţa statuii lui Endymion
    „Într-un car alb, tras de patru catâri
    ca neaua albi, cu hamuri de argint,
    sosesc la Latmos, din Milet venind. Să-l celebrez
    – jertfe şi libaţii – pe-Endymion,
    din Alexandria-am venit, pe valuri, cu o triremă purpurie. –
    Iată statuia. În extaz, admir acum, în clipa multvisată,
    vestita frumuseţe a lui Endymion.
    Iar sclavii mei golesc coşuri cu iasomie; şi imnele
    de slavă la viaţă readuc plăcerile de-odinioară”.

Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro