AcasăLa Țintă!

La Țintă!

Vulcanul Adrian Păunescu

Toamna anului 2006. Romancierul Nicolae Breban şi subsemnata am fost invitaţi la Senat de către preşedintele Comisiei pentru Cultură şi Mass Media a Senatului, domnul Adrian Păunescu. Într-o sală de şedinţe, cu un mobilier de un grena plăcut, aveam să-l văd pentru prima dată in vivo pe poetul-legendă, autorul extrem de originalului volum Mieii primi, pe care, da, nu puteai să-l confunzi cu nimeni. Era unic. Vulcanic. De o forţă tunătoare. Inegalabilă. În toamna acelui an, lansasem pe circuitul mass media „scandalosul” Apel pentru salvarea culturii române vii, care adunase circa 900 de semnături, Apel – cred că e cazul să fac public acest detaliu – scris de subsemnata şi publicat de Sorin Roşca Stănescu, director onorific, în cotidianul Ziua. Acuzele din Apel, argumentate cu asupra de măsură prin cifre, fapte, culminau cu o expresie care a făcut înconjurul presei naţionale, fiind preluat de ulterior şi de agenţii de presă din străinătate: genocid cultural.

Vladimir Tismăneanu sau eclipsarea umanităţii

Vă amintiţi de Bubulina din „Zorba grecul”, de personajul din film dacă nu din romanul lui Nikos Kazantzakis? De secvenţa în care bătrâna curvă moare întinsă pe pat şi camera îi este jefuită de un cârd de femei ca nişte corbi. Nerespectarea intimităţii cu moartea a Bubulinei, şocantă, mi-a fost readusă la suprafaţa memoriei de citirea articolului „Menestrelul comunismului dinastic sau cine a fost Adrian Păunescu” de pe Contributors.ro, scris de Vladimir Tismăneanu.

“Indistincţia. O cronică a sfârşitului politicii româneşti” de Daniel Barbu

Mâine, 9 noiembrie 2010, ora 15:00, la Absintherie Sixtină (Str. Covaci nr. 16, Bucureşti) are loc lansarea volumului “Indistincţia. O cronică a sfârşitului politicii româneşti” de Daniel Barbu, Editura ART. Cartea va fi prezentată de Emil Hurezeanu, Mihai Tatulici, Varujan Vosganian şi Mircea Martin, în prezenţa autorului. Volumul face o analiză critică a României politice din ultimii ani, o cronică ce anunţă sfârşitul politicii româneşti, declanşat de anul 2007.

„Maestrul este în viaţă!”

Pe email şi pe sms am primit, în cursul zilei de miercuri, 3 noiembrie 2010, mai multe veşti contradictorii despre Adrian Păunescu. Inima unuia dintre cei mai importanţi poeţi români contemporani a fost subiectul numărul unu al ştirilor şi al îngrijorării opiniei publice. Amintesc aici ca probă de neatacat pentru audienţa naţională a operei lui Adrian Păunescu antologia de poeme din 1978, apărută în colecţia BPT, „Poezii de până azi”, cu o prefaţă de Eugen Barbu şi o postfaţă de Şerban Cioculescu, un record mondial nedoborât pentru tirajul unei cărţi de poezie: 155.000 exemplare! Întâi vestea stopului cardiac petrecut la patru dimineaţa, apoi informaţiile neconfirmate oficial despre faptul că poetul a trecut barierele morţii clinice. Spre seară, vocea profesorului cardiolog Şerban Brădişteanu a adus speranţa în casele a milioane de români: "Maestrul este în viaţă. A suferit o oprire cardiacă, a fost resuscitat, cordul în momentul ăsta funcţionează, este asistat respirator prin intubaţie şi circulator". Un scriitor, cu atât mai mult în cazul unui mare scriitor cum este Adrian Păunescu, trece de limitele vieţii şi ale morţii prin opera sa literară. El reuşeşte prin opera sa literară să rămână permanent în viaţă, cu o inimă din cuvinte care pulsează, mereu şi mereu, sentimente, idei, viziuni şi spiritualitate.

Intelectualii n-au scuza prostiei

Ce este mai trist decât să mori văzând că idealurile din tinereţe ţi s-au risipit? Că viaţa ta nu valorează nici cât un prezervativ folosit, năpădită de umilinţe, de-o ratare indusă. Că oamenii care te-au aruncat în puşcării pentru că erai ţărănist sau liberal, şi-l iubeai pe Regele Mihai, prosperă. Că pământul pe care ţi l-au confiscat, altădată cu porumb pe el ca o perie imensă, stă nelucrat şi plin de gunoaie. Că în fosta ta casă se lăfăie un activist de partid şi tu îţi întinzi pensia într-un demisol igrasios ori într-un bloc prin ale cărui îmbinări intră vântul. Că propriul tău nepot, de 12 ani, nu crede că, pe vremea războiului, cartelele cu alimente erau mai consistente, îndoctrinat de profesori la şcoală. Că, deşi ai bani, nu ai de unde să-i cumperi o ciocolată aceluiaşi nepot. Sau o banană. Sau o portocală. Că te-ai săturat să înjuri ascultând în fiecare seară „Europa Liberă”, încălzit parcă şi fizic de lămpile pâlpâitoare ale radioului.

De la dovleci, la Guvernul Boc

Halloweenul este, potrivit unora dintre istorici, asociat cu festivalul celtic Samhain care, în traducere, ar însemna „sfârşitul verii”. Un obicei care apoi a fost perpetuat şi celebrat de-a lungul perioadei medievale. Dacă iniţial era un festival al recoltei, când oamenii se rugau zeilor pentru ofrandele câmpului, ulterior, el a fost asociat cu festivalul creştin “Ziua tuturor sfinţilor”. În zilele noastre fie că privim Halloween-ul ca pe un moment ce încheie zilele benefice ale anului şi ne pregătim de cele nefaste, fie că îl celebrăm trăgând cu ochiul la ţări precum Canada, Irlanda, Anglia sau Statele Unite, el devine, înainte de toate, o ocazie de a ne distra.

Cultură de mici şi de bere

Începutul toamnei aduce în mai toate comunităţile din România serbări populare care celebrează zile ale recoltei, ale vinului şi viei, ale diferitelor legume ori chiar zilele unor oraşe. Bun prilej pentru autorităţile locale să dea o mulţime de bani pentru…cultură. Astfel, i-am putut vedea la ştiri pe marii culturnici ai României, de la edilul suspendat al Craiovei, Antonie Solomon, făcând o demonstraţie de cânt popular, până la primarul din Reghin, Nagy András, care i-a provocat pe mureşeni cu un concurs de gătit – sarmale, gullaş, plăcinte şi gogoşi. Bugetul adunat pentru aceste manifestări populare depăşeşete, la o repede ochire, bugetul pe acest an al Ministerului Culturii şi Patrimoniului Cultural!

Cât de bucureşteancă am devenit?

Nu-mi dau seama dacă viaţa de Bucureşti m-a transformat într-una dintre acele apariţii pe care eu însămi le privesc cu o oarecare ironie sau dacă, într-adevăr, “atunci când se apropie faţa/ viitoarelor catastrofe/ îmi întorc nopţile/ pentru a simţi împreună cu ea scânteirea soarelui/ şi ofensa navelor/ tăind malurile/ sub gesturile vântului/ Nimic de acum înainte nu mă poate îndepărta/ de privirea sa albastră aşezată pe pietre/ unde, liniştită/ moartea mea visează în lumină.” (din volumul “Cioburi de absenţă” de Jean-Luc Wauthier, Editura Clusium, 1995, traducere de Martha Izsak).

Intelectualii Puterii şi sacrificarea idealurilor democratice

Revine tot mai des şi cu accente tot mai acute tema relaţiei dintre intelectuali şi Putere. Cu nuanţe care ţin de exercitarea Puterii politice, a Puterii simbolice sau oculte, răspunsurile (re)pun pe tapet rolul intelectualilor obedienţi Puterii (trecătoare) de astăzi în sacrificarea idealurilor şi standardelor democratice pentru care cei mai mulţi dintre deţinătorii cu panaş ai unor sinecuri publice de la noi au luptat ori s-au făcut remarcaţi în spaţiul public. Faptul că H.R. Patapievici a primit recent Ordinul Naţional Serviciul Credincios în grad de Cavaler nu spune prea multe despre autorul unor cărţi bine scrise şi cu succes la public ci, mai degrabă, despre fundamentalismul său politic. E uimitor să vezi cât de bine funcţionează dubla măsură în principiile etice ale intelectualilor care îl susţin oricum pe Preşedintele Băsescu.

De ce îmi place Herta Müller

O mare agitaţie jurnalieră a precedat şi, mai ales, a urmat (şi urmează încă) vizitei Hertei Müller la Bucureşti (27-28 septembrie 2010). Dacă acum un an, când scriitoarea a primit Premiul Nobel pentru literatură, părea că frustrarea de a nu avea şi “noi” laurii suedezi fusese, în sfârşit, alinată (fals, pentru că premiul îi aparţine Hertei Müller şi nu Germaniei ori României), după aproape douăsprezece luni de întors evenimentul pe toate feţele, lucrurile par să se fi schimbat, pe ici, pe colo, în părţile esenţiale. În octombrie 2009, până şi cei care cu câteva zile înainte de anunţul juriului spuneau aferaţi “Cine, aia? Nici pomeneală!” s-au arătat entuziast încântaţi de alegere: Mulţi şi-au adus aminte că o văzuseră, că îi citiseră “nişte pagini”, că “sigur că da...” Până şi securistul care o avusese “în grijă” a “ieşit” în presă şi i-a făcut, lăudându-se, un portret grobian mitocănesc, neamendat de confraţi, în cea mai bună tradiţie autohtonă. I s-au reeditat cărţile, i-a fost dedicată o serie de autor despre care editorul spune în “Cuvântul de întâmpinare” al catalogului ce a însoţit evenimentul din 2010: “Şi cât de fericit sunt că această nouă izbândă a literaturii a poposit la Humanitas!” Una peste alta, toate bune şi frumoase. Numai că…”Omul este un mare fazan pe lume”, vorba titlului unui roman al scriitoarei, a cărui versiune românească urmează să apară în noiembrie 2010 la Humanitas Fiction.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2024

De 15 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2024, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 80 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2024: 30 de cărți de poezie,  20 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și  20 de cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2025, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508